1. Societate de clasă reprezintă un grup numeros de oameni, care au anumite caracteristici
sociale comune, şi anume: acelaşi loc în sistemul producţiei sociale, acelaşi raport faţă de mijloacele de producţie; acelaşi rol în organizarea socială a muncii conştiinţa apartenenţei la acest grup, anumite trăsături psihosociale proprii. 2. Teoria lui Marx 3. Teoria lui Weber 4. Societate de masă reprezintă o masa nediferențiată, rupta de radacinile ei comunitare, de traditie si de moralitatea arhaica, incapabila sa aiba gusturi culturale elevate sau clarviziune politica. Ea este supusa influențelor afective sau stărilor de moment și este ușor de manipulat. 5. Delimitarea raportului individ-mulțime 6. Mulțime mai mulți indivizi care se află împreună dintr-un anumit obiectiv. 7. Conducător reprezintă o persoană care conduce, care este în frunte. 8. Mase aglomerări nediferenţiate de populaţie dar situate într-un spaţiu şi un timp precis, ai cărei indivizi relaţionează printr-o ideologie, un raport comun cu ceva sau cu cineva. 9. Colectivitate un minim de organizare şi solidaritate a indivizilor (accepţiunea de comunitate locală este cea mai cunoscută). 10. Grup mare varietate de ansamblu de indivizi. 11. Medicină știință care studiază prevenirea și vindecarea bolilor 12. Antropologia criminală ramura a antropologiei care are ca obiect de studiu delincventul în locul său natural, adică în domeniul biologiei și patologiei 13.Teoria lui Sighele 14. La Foulle criminelle (1891) lucrarea de referință a lui Sighele în care a propus ,,mediocritatea de manifestare” a unui grup alcătuit din oameni de excepție. Acesta a constituit o disciplină independentă de sociologie sau psihologie individuală – psihologia colectivă. 15.Teoria lui Lombroso 16. Psihologia colectivă stiință necesară fundamentării acțiunii legislative și științelor juritice. 17. Teoria lui Tarde 18. Sociologie a criminalității 19. Imitația o copie un factor generator în opinia lui Tarde 20. Comportament social 21. Teoria mulţimilor Cel mai penetrant şi cel mai cunoscut studiu de această natură este cel al lui Gustav Le Bon, La psychologie des foules. Comportamentul violent al mulţimii, spune autorul, este determinat de iraţionalismul care pune stăpânire pe indivizi în cadrul mulţimii. Aici, individul încetează a mai exista ca personalitate conştientă, el dizolvându-se în mulţimea care poate deveni la fel de uşor şi călău şi martir 22. Le Bon in Psychologie des foules (1895) (Psihologia mulțimilor) care analizează problemele inconștientului colectiv și al comportării mulțimilor. care se referă, în principal, la incapacitatea raționamentelor individuale în mulțime. În cadrul mulțimii, indivizii se transformă prin aceea că preiau ,,sufletul colectiv’’al ei. Acest suflet îi face pe indivizii care compun mulțimea să simtă, să gândească și să acționeze în mod cu totul diferit de cel în care ar simți, gândi sau acționa în mod independent. Colectivitatea devine astfel o mulțime psihologică sau o mulțime organizată, care formează o singură ființă și se supune legii unității mentale a mulțimilor. https://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologia_mul%C8%9Bimii 23. Teoria comportamentului mulțimii a lui Sigmund Freud constă în primul rând în ideea că devenirea ca membru al unei mulțimi duce la deblocarea minții inconștiente. Acest lucru se întâmplă deoarece super-ego-ul, care este centrul moral al conștiinței, este dat la o parte de mulțime, pentru a fi înlocuit de un lider carismatic al mulțimii 24. Numărul cantitate, suma de indivizi care compun mulțimea. Numărul mare conferă individului un sentiment de forță, putere și-l face să-și piardă simțul responsabilității. 25. Fenomenul contagiunii contaminare . Aceasta îl face pe individ să perceapă interesele mulțimii ca fiind superioare intereselor sale personale și să se identifice cu ele 26. Sugestia influență exercitată asupra voinței cuiva ce induce individului o stare ,,semihipnotică’’ 27. O altă Teorie a lui Le Bon susținea faptul că într-o colectivitate indiferent că aceasta se adună într-un mare stadion sau în parlamentul unui stat - de îndată ce o persoană se integrează în grup, ea este înghițită de mulțimea acesteia de masa acesteia 28 Teorie era multimiilor sau teoria relatiilor de putere 29. Apelul la inconștient colectiv apel la vise comune la lucruri care n-au fost niciodată conştiente, față de inconştientul personal cuprinde în special conţinuturi care au fost cândva conştiente. 30. Afirmația susținerea unei păreri, declarați https://dexonline.ro/definitie/afirma%C8%9Bie 31. Repetiția a repeta același lucru 32. Contagiune molipsire, contaminare 33. Conștiința colectivă a mulțimii set de credințe, valori și atitudini împărtășite de cei mai mulți oameni în societate. 34. Psihologia mulțimilor sau psihologia maselor cunoscută și sub denumirea populară de spirit de turmă 35. Mentalitățiile colective fel particular de a gandi al unei colectivități