Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât

1.Uneşte, cu ajutorul săgeţilor, elemente din coloana A cu elemente din coloana B pentru a forma pronume
nehotărâte:
A. B.
Fie cineva
Ori ceva
Alt câte
Oare care
Ori câţi

2.Subliniati pron. nehot. din urm. lista: totul, multi, tau, careva, un tot, fiecine asta, alta, oricare, atata, niciunul,
celalalt

3. Construiţi enunţuri în care cuvintele un şi o să fie pe rând, adjective pron. nehotarâte şi articole nehotărâte.

4.Completeaza enunturile de mai jos cu pronume nehotarate diferite si indica functia sintactica a acestora:
 …….. dintre voi poate sa schieze?
 Satul era acoperit de troiene si ………se ingramadeau chiar sub fereastra noastra.
 Viscolul i-a speriat……..
 Ce tie nu-ti place………..nu-I face.
 Am fost de accord cu parerea………..
 Cadoul este de la ………. pe care nu-l cunosti.
 M-am gandit la …………cand am rezolvat testul.
 Am mers la ……… dintre ei in vizita, dar n-am putut sa ajung la toti.

5.Construieste enunturi in care pronumele nehotarat,,altul”, in acuzativ, sa aiba, pe rand, functia sintactica de:
 Complement direct;
 Complement indirect;
 Complement de agent;
 Complement circumstantial de loc;
 Nume predicativ;
 Atribut pronominal prepozitional.

6.Construieste enunturi in care pron. nehotarat,,toţi” sa aiba functia sintactica de nume predicativ in cazurile:
 Nominativ;
 Acuzativ;
 Genitiv;
 Dativ.

7.Alcatuieste o scurta compunere (6-8 randuri) in care sa utilizezi urmatoarele cuvinte: unul, altul, cutare, tot,
vreunul, oricare, oricine, orice, fiecare, altcineva, oarecare.

8. Scrie patru exemple de pron nehotarate care nu pot deveni, prin conversiune, adjective pron. nehotarate.

9.Completați enunțurile de mai jos cu pronume nehotărâte potrivite, apoi rescrieți-le astfel încât pronumele
nehotărâte să devină adjective pronominale nehotărâte:
M-am gândit la....................când am făcut testul. /
Aici sunt flori frumoase și ...................are un nume./
Surpriza este de la..................pe care nu-l știii./
10.Analizează sintactic cuvintele subliniate şi indică prin săgeată cuvintele pe care le determină.
,,Şi stelele se schimbă necontenit, iar altele veneau...apoi dispăreau .
Nu ştiu cât lapte îţi cumpăr. Cred că îmi trebuie tot.
Ce ţi-am explicat e tot ce am învăţat. Atât ştiu.
Totul era frumos în casa aceea.
Le-a spus la toţi despre concurs.
Fiecare ştie lecţia.
Şeful clasei va fi unul dintre voi.
Preţuim pe fiecare din familia noastră.
Succesul depinde de fiecare dintre voi.
Am învăţat lângă fiecare.
I se dă fiecăruia după faptele sale.
Datoria fiecăruia este de a fi corect.
Datoria aceasta este a fiecăruia.

11. Subliniază adj. pronominale nehotărâte. Indică prin săgeată substantivele determinate. Analizează-le:
a). Băiatul încalecă pe un genunchi şi fata pe altul. ( B. Şt. Delavrancea, Bunicul)
b). Unii cititori ştiu, desigur, diverse lucruri despre această societate. ( I. Iordan, Memorii)
c). Câteva scaune ... erau risipite de-a lungul pereţilor... ( G. Căl. Enigma Otiliei )

12. Construiţi propoziţii în care substantivele prieten, fiu, copilandru la N, Ac. să fie însoţite de formele
corespunzătoare ale adj. nehotărâte un, vreun mult, puţin, cutare, tot.

13.Precizeaza valoarea morfologica, functia sintactica si cazul pronumelor din enunturile de mai jos:
  Unii intarzie.
 Unii elevi intarzie.
 E interesul unora.
 Interesul unor oameni e greu de inteles.
 Iau de la oricare.
 Iau de la oricare elev.
 Am vazut pe cineva.
 El este altcineva.
 Aici este altcineva.
 Poate oricine.
 Primesc orice.
 Vine altul.
 Dorinta tuturor este luata in seama.
 Cutare intarzie.
 Parerea mea este alta.

9. Alcătuiţi enunţuri în care un pronume nehotărât să aibă următoarele funcţii sintactice:

a. complement direct.
b. atribut

Clasa a VII a
Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât
Fişă de lucru

1.Completează aritmogriful:
A

1. Modul de expunere predominant într-o operă narativă.

2. Poet cunoscut,autorul poeziei”Cuvânt”.
3. Se instalează între două vocale,când se despart.
4. Locul unde citeşti cărţi.
5. O înlănţuire de enunţuri,având un subiect comun.
6. Partea de vorbire care denumeşte lucruri,fiinţe,fenomene ale naturii.
Page9

7. Modul de expunere într-un pastel.

8. Personajul ”Ancuţa cea.................”din povestirea ”Iapa lui Vodă” de Mihail Sadoveanu
 9. Aflăm conjugarea verbelor,punându-le la acest mod.

2.Înlocuieşte cuvintele subliniate cu substantive:

Unul privea cu atenţie în mulţime.I se părea că fiecare ar avea ceva de spus.Oricare putea să întoarcă soarta acţiunii
demarate.

3.Completează definiţia:
Pronumele nehotărât înlocuieşte ................................fără să dea .......................precise asupra acestuia.

4.Completează enunţurile următoare cu formele corespunzătoare ale pronumelui nehotărât:

Cărţile erau aşezate cuminţi pe rafturi.Unele aveau litere strălucitoare.Altora nu li se mai cunoştea foarte bine
titlul.Fiecare ascundea între copertele ei un univers magic.Cătorva li se oferea o mare provocare:ce cititor să aleagă?

5.Identifică pronumele nehotărâte şi precizează cazul şi funcţia sintactică:

 Fiecare ştie acest lucru.
 Ascultăm pe fiecare.
 Vorbeşte despre oricare.
 Am stat lângă alcineva.
 I se spune fiecăruia ideea lui.
 Problema oricui este ascultată.
 Sfatul este al tuturor.
 Prietenii lui sunt alţii.

6.Adaugă pe lângă pronumele nehotărâte de la ex.5 câte un substantiv şi precizează modificările survenite pentru
pronumele nehotărât şi funcţia sintactică.

7.Precizează valoarea morfologică pentru cuvintele subliniate:

 Văd un om rătăcit pe stradă
 Unul scrie iar altul citeşte.
 Una povesteşte iar două scriu în jurnal.
Clasa a VII a
Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât
Fişă de lucru-rezolvare
1.Completează aritmogriful:
A
N A R A T I U N E
A R G H E Z I
H I A T
B I B L I O T E C A
T E X T
S U B S T A N T I V
D E S C R I E R E
T Â N Ă R Ă
I N F I N I T I V
B
1.Modul de expunere predominant într-o operă narativă.
2.Poet cunoscut,autorul poeziei”Cuvânt”.
3.Se instalează între două vocale,când se despart.
4.Locul unde citeşti cărţi.
5.O înlănţuire de enunţuri,având un subiect comun.
6.Partea de vorbire care denumeşte lucruri,fiinţe,fenomene ale naturii.
7.Modul de expunere într-un pastel.
8.Personajul ”Ancuţa cea.................”din povestirea ”Iapa lui Vodă” de Mihail Sadoveanu
9.Aflăm conjugarea verbelor,punându-le la acest mod.
Page9
 2.Înlocuieşte cuvintele subliniate cu substantive:
Unul privea cu atenţie în mulţime.I se părea că fiecare ar avea ceva de spus.Oricare putea să întoarcă soarta acţiunii
demarate.(omul,oamenii)

3.Completează definiţia:
Pronumele nehotărât înlocuieşte un substantiv fără să dea indicaţii precise asupra acestuia.

4.Completează enunţurile următoare cu formele corespunzătoare ale pronumelui nehotărât:

Căile erau aşezate cuminţi pe rafturi.Unele (feminin,plural,formă simplă,N-Ac)aveau litere strălucitoare.Altora
(feminin, plural, formă simplă,D-G) nu li se mai cunoştea foarte bine titlul.Fiecare (formă compusă cu fie,N-Ac)
ascundea între copertele ei un univers magic.Cătorva (formă compusă cu cât,D-G) li se oferea o mare provocare:ce titlu să
aleagă?

5.Identifică pronumele nehotărâte şi precizează cazul şi funcşia sintactică:

 Fiecare știe acest lucru.(N,subiect)
 Ascultăm pe fiecare.(Ac,complement direct)
 Vorbește despre oricare.(Ac,complement indirect)
 Am stat lângă alcineva.(Ac,complement circumstanţial de loc)
 I se spune fiecăruia ideea lui.(D,complement indirect)
 Problema oricui este ascultată.(G,atribut pronominal genitival)
 Sfatul este al tuturor.(G,nume predicativ)
 Prietenii lui sunt alţii.(N,nume predicativ)

6.Adaugă pe lângă pronumele nehotărâte de la ex.5 câte un substantiv şi precizează modificările survenite pentru
pronumele nehotărât şi funcţia sintactică.(pronumele nehotărât devine adjectiv pronominal nehotărât acordându-se cu
substantivul determinat în gen,număr,caz-au funcţia sintactică de atribut adjectival)

7.Precizează valoarea morfologică pentru cuvintele subliniate:

 Văd un om rătăcit pe stradă(articol nehotărât)
 Unul scrie iar altul citeşte.(pronume nehotărât)
 Una povesteşte iar două scriu în jurnal.(numeral cardinal)

Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât

Se dă textul:

”Dedei de-o cale de munte pe care-ncepui de-a-mi mâna calul care, încet și poticnind, suflând greu,
pocnea alene cu copitele bolovanii mari de prin încovoiturile cărării dintre stânci. Din ce în ce mă-nfundam mai
mult în munți, din ce în ce aerul devenea mai liber și mai rece, dar din ce în ce cerul devenea mai senin și luna
spărgea cu fața ei cea galbenă vălul argintiu al norilor. Capul meu era așa de pustiu ca amestecul fără-nțeles a
unor colori varii, roșu, negru, verde, galben, toate amestecate pe unul și-același loc, în fine, un nesens absurd ce
semăna cu gândirile unui idiot, iată ceea ce se-nvârtea în capul meu. Impresiunea ce-o făcuse asupră-mi toate
scenele precedente era acelea ale unui om nedormit de mai multe zile, cu creieri turburi de insomnie, care,
umblând printre oameni, visează aievea și mintea lui croiește pe fața oricărui cunoscut trăsuri adânci, grime
întunecate, proiecte funeste, care vede pe pereți umbrele lungindu-se și primind conture umane, ochilor căruia i
se pare că apa limpede, privind la ea, se coloră — o dispozițiune a sufletului, în fine, în cuprinsul căreia nici un
concept priceput de simțuri nu intra neturburat, neparodiat la cunoștința internă. Îmi părea că trecusem printr-o
poveste cu zmei și crudelități, dar în a căror cuprins, pe alte locuri și pe alte țărmuri, amanții rătăcesc de-a
lungul lor în umbra și verdele dumbrăvilor, cu fețele argintite de lumina unei palide lune ce zâmbește prin nori
și înseninate trist de plăcutele visări ale amorului. ”
(Mihai Eminescu, Geniu pustiu)
Page9
 1. Să se definească pronumele nehotărât.

2. Să se definească adjectivul pronominal nehotărât.

3. Să se alcătuiască un tabel cu pronumele și adjectivele pronominale nehotărâte din text, având următoarele
rubrici: gen, număr, caz, funcție sintactică.

4. Să se alcătuiască 10 propoziții în care pronumele nehotărât să aibă următoarele funcții sintactice: subiect,
nume predicativ în nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, atribut apozițional în nominativ, acuzativ, genitiv, dativ,
complement circumstanțial concesiv.

5. Alcătuiți 2 propoziții în care adjectivul pronominal nehotărât să stea în cazurile genitiv și dativ.

5. Alcătuiți o compunere liberă, căreia să-i dați un titlu, în care să utilizați 6 pronume nehotărâte și 4 adjective
pronominale nehotărâte.

Fişă de lucru

1.Precizează funcţia sintactică şi cazul pronumelor nehotărâte:

Enunţul Funcţia sintactică Cazul

Cineva vorbeşte.
Vinovaţii sunt alţii.
Florile sunt pentru cineva.
Caietul este al altcuiva.
Îmi place compunerea cuiva.
Vorbele despre alţii sunt nepotrivite.
Vorbim despre oricine.
Le-am oferit tuturor câte un pliant.
Voi lupta contra tuturor.
Îi iubesc pe toţi.
A fost lăudat de toţi.
Mergea acasă la cineva.
S-a aşezat înaintea cuiva.
Am sosit la şcoală după toţi.
Am sosit înaintea tuturor.
Page9

Vorbea ca oricare.
Se comportă asemenea tuturor.
 O mierlă, alta, cânta.

2.Analizează morfo – sintactic pronumele şi adjectivele pronominale nehotărâte din textul următor:
Şi se gândi împăratul ce să facă, ce să dreagă, ca merii să facă mere.Unii îi sfătuiau să-i ude mereu; Şi i-a
udat mereu; alţii ziceau să le dea mai mult soare; Şi împăratul a tăiat toţi pomii de jur împrejur şi le-a dat
soare de dimineaţă până seara.Şi merii înfloreau în fiece săptămână şi se scuturau, şi rod nu legau.

Cuvântul Val. morfologică Gen Număr Caz Funcţia sint.

3.Alcătuieşte câte o propoziţie în care să existe:

a).CI exprimat prin pronume nehotărât în D;
.....................................................................................................................................................................
b).atribut adjectival exprimat prin adjectiv pron. nehotărât în D.
.....................................................................................................................................................................
c).CCL exprimat prin pronume nehotărât în cazul G.
.....................................................................................................................................................................

FISA DE LUCRU -CLASA A VII-A

PRONUMELE SI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTĂRÂT

1) Alcătuieşte o scurtă compunere (6-8 randuri) în care să utilizezi următoarele cuvinte: unul, altul,
cutare, tot, vreunul, oricare, oricine, orice, fiecare, altcineva, oarecare.

2) Precizează valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul pronumelor din enunţurile de mai jos:
Page9
  Unii întârzie.  Aici este altcineva.
 Unii elevi întârzie.  Poate oricine.
 E interesul unora.  Primesc orice.
 Interesul unor oameni e greu de înţeles.  Vine altul.
 Iau de la oricare.  Dorinţa tuturor este luată în seamă.
 Iau de la oricare elev.  Cutare nu vine.
 Am văzut pe cineva.  Părerea mea este alta.
 El este altcineva.

3) Completează enunţurile de mai jos cu pronume nehotărâte diferite şi indică funcţia sintactică a
acestora:
 Ce ţie nu-ţi place………..nu-i face.
 …….. dintre voi poate să schieze?
 Satul era acoperit de troiene şi ………se îngrămădeau chiar sub fereastra noastră.
 Viscolul i-a speriat……..
 Am fost de acord cu părerea………..
 Cadoul este de la ………. pe care nu-l cunoşti.
 M-am gândit la …………când am rezolvat testul.
 Am mers la ……… dintre ei în vizită, dar n-am putut să ajung la toţi.

4) Indică felul pronumelor/ adjectivelor pronominale din structurile de mai jos şi cazul acestora:
 Este credincios sieşi.
 Îşi propune să înveţe mai bine.
 Şi-a cumpărat cele necesare.
 Vorbind cu sine, a ajuns la o concluzie benefică.
 Banca fiecăruia trebuie să fie îngrijită.
 Caietele unora sunt învelite.
 Cartea altcuiva era pe masă.
 Părerea oricui contează.
 Caietele sunt ale voastre.
 Cartea este a ta.
 Clasa este a noastră.
 Stiloul este al său.
 Mă spăl zilnic.
 Ne întrebăm ce mai face fosta colegă.
 Te respecţi în fiecare zi.
 Vă lăudaţi când nu este necesar.
 Mă ascultă când vreau să-i spun ceva.
 Ne ceartă de câte ori facem vreo prostie.
 Te cred pe cuvânt.
 Vă văd cum vă străduiţi.
Page9
5) Construieşte enunţuri în care pronumele nehotărât ``altul``, în acuzativ, să aibă, pe rând, funcţia sintactică
de:
 Nume predicativ;
 Complement direct;
 Complement indirect;
 Complement de agent;
 Complement circumstanţial de loc;
 Atribut pronominal prepoziţional.

6) Construieşte enunţuri în care pronumele nehotărât ``toţi`` să aibă funcţia sintactică de nume predicativ în
cazurile:
 Nominativ;
 Acuzativ;
 Genitiv;
 Dativ.

TEMĂ ACASĂ
Precizează valoarea morfologică, funcţia sintactică şi cazul cuvintelor subliniate în enunţurile de mai jos:
 Mi-a spus cutare că o duci bine.
 I-ai mărturisit vreunuia adevărul?
 I-am dat altui coleg albumul.
 Nu ştiu câţi elevi au venit.
 Mulţi n-au înţeles ce trebuie să facă.
 Este bine să asculţi sfaturile oricărui profesor.
 Desenul fiecărui copil era frumos.
 El i-a ajutat pe atâţia şi acum nimeni nu-şi aduce aminte de el.

Fișă de lucru-Pronumele NEHOTARAT

A.Precizaţi funcţia şi cazul pronumelor nehotarâte subliniate.

1.Unii ne-au asteptat ca sa mergem impreuna......................................................................
2.Bicicleta este a unora.............................................................................................................
3.El s-a gandit mereu la multi dintre ei .......................................................................................
4.L-am intrebat pe cutare daca ne lasa in tabara......................................
5.M-am asezat langa putini..........................................................................................................
6.Am ajuns acasa dupa altcineva................................................................................................
7.Ma port ca altii......................................................................................................................
8.Profesorul m-a certat pentru unii dintre ei..............................................................................
9.S-a sacrificat pentru fiecare.....................................................................................................
10.Cadoul de la putini este practic..................................................................................
11.Casa vreunuia dintre ei trebuie sa fie frumoasa..............................................................
12.Le comunic unora notele luate...........................................................................................
13.Actiunea contra altcuiva este nejustificata.............................................................................
14.Reusita datorita tuturor m-a bucurat....................................................................................

B.Precizaţi valoarea morfologica, funcţia şi cazul cuvintelor subliniate.

1.Toti parintii ne-au asteptat ca sa mergem impreuna..........................................................
2.Bicicleta este a tuturor fratilor .................................................................................................
3.El s-a gandit mereu la unii copii .........................................................................................
4.Casa tuturor fratilor este frumoasa....................................................................................
5.Le comunic catorva parinti notele luate..................................................................................
6.Actiunea contra vreunui inamic este nejustificata............................................................
7..Reusita datorita unor prieteni m-a bucurat.........................................................................