”Apostolii Petru și Pavel modele de urmat alături de ceilalți sfinți ai Ortodoxiei ”

Obiceiuri de Sfintii Apostoli Petru si Pavel

In fiecare an, pe data de 29 iunie, facem pomenirea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Cei
doi apostoli sunt sarbatoriti impreuna pentru ca au murit in aceeasi zi, de 29 iunie a anului 67, in
timpul prigoanei crestine declansata de imparatul roman Nero.

Datorită rolului major pe care acești doi sfinți, Petru și Pavel, l-au avut în răspândirea
creștinismului, Biserica a hotărât ca prăznuirea lor să fie precedată de o perioadă de post. Postul
se stabilește în funcție de data Paștelui și este cunoscut ca Postul de Sânpetru.

In ceea ce priveste Sanpetru, nu transformarea celor doi sfinti crestini (Pavel si Petru) intr-
unul pagan este esentiala, ci atributiile primite de acesta in Calendarul popular, intrucat
marcheaza miezul verii agrare si perioada secerisului. Sanpetrul de Vara, a preluat data (29 iunie)
si numele Sfantului Apostol Petru din Calendarul crestin. In Panteonul romanesc Sanpetru de
Vara este despartit de fratele sau, Sanpetru de Iarna, patron al lupilor, de aproximativ o jumatate
de an. In traditia populara Sanpetru apare fie ca personaj pamantean, fie ca divinitate celesta. In
vremurile imemoriale, cand oamenii erau foarte credinciosi, Sanpetru de Vara umbla pe Pamant,
singur sau insotit de Dumneze. Adesea, Dumnezeu il consulta la luarea unor decizii. In
povestirile si snoavele populare Sanpetru este un om obisnuit: se imbraca in straie taranesti; se
ocupa cu agricultura, cresterea animalelor si, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte
harnic si bun sfetnic, Sanpetru este luat de Dumnezeu in cer unde ii incredinteaza portile si cheile
Raiului. Acolo, fiind mai mare peste camarile ceresti, imparte hrana animalelor salbatice, in
special lupilor, fierbe grindina pentru a o marunti prin topIre si a deveni mai putin periculoasa
etc. La marile sarbatori calendaristice (Craciun, Anul Nou, Boboteaza, Macinici, Sangiorz,
Sanziene) Sanpetru poate fi vazut de pamanteni la miezul noptii, cand se deschide pentru o
singura clipa cerul, stand la masa imparateasca in dreapta lui Dumnezeu. Sanpetru este cel mai
cunoscut "sfant" al Calendarului popular. Importanta sarbatorii este subliniata de postul care o
precede, Postul lui Sanpetru, care, spre deosebire de Postul Pastelui, Postul Craciunului si Postul
Santamariei, are numar variabil de zile. Local, sarbatoarea era anuntata de anumite repere
cosmice si terestre: aparitia licuricilor, amutitul cucului, rasaritul constelatiei Gainusei si altele.
 In ziua de Sânpetru, credincioșii merg la biserică cu mere, colivă, colaci și miere în faguri
pentru a fi sfințite. După slujbă le împart de pomană în memoria celor ce s-au înălțat la ceruri.
Prin acest obicei sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel poartă și numele de Moșii de
Sânpetru. Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se  respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru, numiţi
şi Moşii de vară. De aceea se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci, mere
acrişoare, zarzăre şi colivă şi miere în fagure. După ce au fost sfinţite, aceste ofrande se împart
oamenilor săraci. Totodată, la Moşii de Sânpetru, gospodinele dau de pomană oale cu apă, pentru
ca rudele trecute la viaţa veşnică să aibă din ce să bea apă. Prin tradiţie, femeile împart şi vase cu
mâncare gătită, căni cu lapte şi vin împodobite cu flori şi cu cireşe. La Sf. Petru se taie un pui de
găină și omul, lepădându-l, zice: “Să fie pentru pagubă!”

Se mai povestește de altfel că în acestă zi de Sânpetru, pe la miezul nopții, cerul se va

deschide și Sfântul Petru ar putea fi zărit pentru o clipă așezat în dreapta Tatălui.

Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel ne duce cu gândul și la licuricii ce luminează

drumurile celor ce rătăcesc prin pădure, deoarece se crede că atunci când Sânpetru plesnește din
biciul său ies scântei ce cad și se transformă pe pământ în licurici.

Mamele pregătesc talismane pentru fiicele lor În această zi, în mediul rural există obiceiul
ca mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se
păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin).Talismanul este purtat timp de trei zile
pentru ca fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul .

Superstiții de Sânpetru

Pe lângă tradițiile și obiceiurile enumerate mai sus, sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și

Pavel ne dezvăluie și câteva superstiții legate fie de vreme, fie de belșugul recoltelor sau pentru
menținerea sănătății. Astfel, mai jos, va prezentăm câteva superstiții mai cunoscute ale sărbătorii
de Sânpetru:

 Pentru a fi ferit de cele rele, în ziua de Sânpetru, poartă usturoi și pelin în buzunare ;
 Sfântul Petru se poate supăra pe cei ce nesocotesc această zi de sărbătoare și poate arunca
cu tunete și grindină peste culturi;
 Nu este bine să scuturi merii înainte de 29 iunie, căci poate cădea cu grindina peste holde;
 Pentru a nu se înmulți pistruii și petele de pe față spală-te cu apă la miezul nopții, când
vor cânta cocoșii;
 Femeile nu ar trebui sa mănânce mere până în această zi, pentru a se feri de boli;
 Dacă va tuna în ziua de Sânpetru, nucile sau alunele nu vor avea miez, vor fi
veirmănoase, etc.