1.

Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de

epuizare, atât fizică, cât și psihică, care apare în special la persoanele a căror
profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii.
Apare tot mai frecvent în epoca modernă și conduce la scăderea performanțelor la
locul de muncă, afectează relațiile cu cei din jur și calitatea vieții individului.

Cauzele acestui sindrom sunt, potrivit psihologilor, imposibilitatea de a deține

controlul la locul de muncă, absența recunoașterii sociale și munca în exces, care
lasă prea puțin timp de relaxare sau pentru activități în familie.

Sindromul burnout duce la scăderea concentrării și a memoriei, insomnie, crește

riscul erorilor și reduce productivitatea. Persoanele afectate pot ajunge la depresie,
anxietate, au dificultăți în luarea deciziilor, sau o iritabilitate crescută cu episoade
de agresivitate.

Fenomenul este cunoscut și analizat de zeci de ani în Occident, urmărindu-se

identificarea cauzelor, evaluarea impactului și reducerea riscului de epuizare
profesională. Este evident că în domeniul medical sindromul burnout produce
suferințe atât profesioniștilor, cât și pacienților, deoarece crește riscul de eroare și
reduce performanțele.

Sondajul realizat de CMMB a urmărit măsurarea nivelului de epuizare și

identificarea principalilor factori care accentuează stresul profesional în rândul
medicilor, ca și a soluțiilor propuse de aceștia pentru remedierea situației.

Participanții la studiul CMMB au declarat că lucrează în medie 42,9 ore pe

săptămână și consultă în medie 18,2 pacienți pe zi. 30 la sută au două locuri de
muncă, iar 12 la sută, trei sau mai multe job-uri.

Studiul arată că 55 la sută dintre medicii bucureșteni suferă de burnout personal,

52 de burnout profesional, 36 la sută de burnout legat de interacțiunea cu pacientul,
iar 24% suferă de toate cele trei tipuri.

Cifrele din studiul efectuat de Colegiul Medicilor din Municipiul București sunt
mai mari decât cele din alte țări europene. Nivelul sindromului burnout în Franța
este de 42,4%, în Germania de 48,7%, iar în SUA, de 45,8%. Un studiu efectuat în
12 țări europene arată că 43% dintre medici suferă de epuizare emoțională. În
Marea Britanie, studii de specialitate arată cu unul dintre trei medici are simptome
de burnout.

Concluziile cercetării sunt:

Burnout-ul este prezent într-un număr destul de mare de cazuri, dar este mai puțin
legat de lucrul cu pacienții, ci mai degrabă de factorii de sistem (birocrație,
legislație neclară, presiuni emoționale ale rudelor, recunoaștere socială redusă,
lipsuri materiale). Scorul de stres pentru lucrul cu pacienții este în mod constant
mult mai mic decât cel pentru alți factori.

Soluțiile propuse de medici se referă în mare parte la reorganizarea sistemului

sanitar, de la reducerea birocrației la reglementările mai clare și adecvarea
resurselor alocate (de la dotări la numărul personalului) la nivelul solicitărilor din
partea societății.

femeile sunt mai afectate de fenomenul burnout decât bărbații.

2.

Milioane de persoane ce sufera de Parkinson ar putea beneficia de rezultatele pe

care le au celulele stem umane in inversarea efectelor bolii.

Cercetatorii au transformat celule stem embrionare in celule nervoase care produc

dopamina, neurotransmitator cunoscut pentru rolul sau in boala Parkinson. Cand
aceste celule nervoase au fost transplantate in creierul soarecilor de laborator,
acestea au inceput sa sintetizeze dopamina, care treptat a dus la disparitia
simptomelor bolii Parkinson. Toate simptomele de boala au disparut pentru o
perioada de 3-5 luni, dupa cum au observat cercetatorii de la Sloan-Kettering
Institute, din New York, care spera ca rezultate similare sa se obtina si in cazul
oamenilor; in aceasta idee sunt deja gata de lansare trialuri clinice.

Pana acum, abordari similare ale animalelor de laborator folosind celule stem nu au
avut rezultate extraordinare, ducand la formarea de structuri tisulare de neo-
formatie. Dar Lorenz Studer si echipa lui au dezvoltat o noua metoda de creare de
celule, mai apropiata de modalitatea in care aceste celule se formeaza in mod
natural. Studiile lor au fost publicate de prestigioasa publicatie de specialitate
“Nature”. Dr Studer spune: “Noi vedem o mare oportunitate in a dezvolta aceasta
procedura int-o terapie celulara pentru pacienti. Acum este mai mult o problema de
inginerie decat una stiintifica.”

Celulele au fost transplantate cu succes si la maimutele Rhesus, a caror biologie

este mai apropiata de cea umana, iar rezultatele sunt in curs de monitorizare.