01.03.

2021
IMUNOLOGIE

Sistemul imunitar este de 2 feluri:

a) Innascut / nespecific
b) Dobandit / adaptativ / specific
Barierele corpului:
- Piele
- Mucoase (m. tubului digestiv, m. vaginala)
- Bacterii saprofite
- Secretii (saliva, mucus nazal, lacrimi, sucuri digestive, secretii vaginale)

a) SISTEMUL IMUNITAR INNASCUT / NESPECIFIC

Este alcatuit in mai multe tiputi de celule albe numite FAGOCITE (de hranire, nutritie)
1. NEUTROFILELE : inglobeaza agentul patogen (intrus, virus, bacteria) dupa care se
autodistrug si elimina in organism particele dinintrus
2. MACROFAGELE: celule albe cu pseudopode (picioruse), cu rol de a se hrani cu agentii
patogeni, iar dupa hranire isi pun pe suprafata corplui proteine (invita si alte cellule la masa)
3. NATURAL KILLER: aceste celule elimina o subsatanta chimica numita PERPURINA si au rol de
a distruge celulele infectate
!!! Cand acest system imunitar innascut nu reuseste sa faca fata agentului patogen, macrofagele trmit in
sange semnale chimice catre encefal pt a ridica temperatura corpului, temp ce are loc in diminuarea
vitezei de inmultire a agentului patogen.

b) SISTEMUL IMUNITAR DOBANDIT / SPECIFIC / ADAPTIV

Este alcatuit din celule albe cu roluri multiple, rol de a pastra memoria intrusului
1. Celule prezentatoare de antigen (dentritice) cu rol similar cu macrofagelele
2. Linfocitele T Helper: unele stimuleaza limfocitele B, iar altele stimuleaza macrofagele
3. Limfocite cito-toxice: secreta anticorpi (imunoglobuline) sunt notati IgM, IgA, IgE, IgG
4. Limfocitele T cu memorie: celule care pastreaza memoria intrusului pe viata
5. Limfocitele B: unele sunt adaptive, secreta anticorpi, rol imobilizare intrus
6. Limfocitele B cu memorie: pastreaza memoria agentului patogen pe viata

ANTIGENELE: particule de pe suprafata virusului/bacteriei/substanta chimica/corp strain

ANTICORP: proteine secretate de limfocite proprii corpului
 VACCINURILE

Au fost create pt a preveni virozele si sunt de mai multe feluri facute din:
a) Tulpina virusului inactivat (v clasice)
b) Tulpina virusului atenuat
c) Proteine de pe suprafata virusurilor (nu au randament mai deloc)
d) Vaccinuri noi realizate cu fragment de genom din virus

VIRUSURILE
Cele mai mici de pe planeta
Se vad doar la microscop
5 regiuni
- vegetal
- animal
- protista (protozoare)
- fungi (ciuperci)
- monera (bacteria)
Dimensiuni de 28-30 nanometrii, paraziteaza strict parazit, poate si vazut doar la microscopia electronic,
nu are metabolism, sunt sensibile la alcool si temperature ridicate, se inmultesc doar celule vii si oua
embrionate de gaina, nu sunt sensible la antibiotic.
Structura virus simplu neanvelopat: genom si capsida, genom AND si ARN, capsida (capsomere
sau proteine)
Structura virus complex: AND sau ARN, capsida , anvelopa (peplos), lipoproteine.
MULTIPLICARE:
1. Recunoasterea de catre virion a celului gazda
2. Atasarea virionului de celula gazda
3. Penetrarea virusului in celula gazda
4. Decapsidarea (da jos rochita)
5. Multiplicarea genomului celulei gazda
6. Liza celulei gazda, sparge si eliberae de virioni
 VIRUSURILE GRIPALE

Produc o boala infectioasa (viroza) numita gripa, se localizeaza la nivelul respirator

Forma: sferica, dimensiune aprox 100 nanom, unele au geni and, altele ARN, simple si complexe,
Tipuri: -3 tipuri gripale, se deosebesc prin structura nucleocaptidei si a antigenelor
(hemagluteine),
Se cunosc 16 subtipuri de h (glicopoteine diferite) si 9 subtipuri de n (glicoproteine)

Virusul de tip A: gripa de tip a (porcina N1H1) h1, h2, h3 si n1, n2 antigene care ofera virulenta.
Genom ARN, anvelopat.
Virusul de tip B: virus simplu, neanvelopat, da viroze usoare, ADN
Virusul de tip C: ca la B
Mod transmitere: pe cale aeriana, aerosoli, localizare la nivel respirator,
Simptome: febra, oboseala, cefalee
Diagnostic: exudat faringian, putm izola virusul pe oua sau celule vii si se poate recolta prin
sange.
Conservare: 0 si 4 grade si pot fi distruse cu radiatii UV si alcool puternic (eter, formol , fenol)
Prevenire: ridicare imunitatii, dieta sanatoasa, vaccinuri antigripale, izolare.

Virusuri hepatice: provoaca viroze numite hepatite, vhA….vhG (virus hepatic)

Clasificare: in functie de genom si de modul de transmitere si replicare (inmultire)
vhA: virusuri simple, forma sferica, capsida cu 4 capsomere (proteine) genom ARN, hepatita A
(boala mainilor murdare) transmitere: fecal orala, alimente contaminate
vhB: prin sange (viremie), in ficat, imunitate pe viata, simptome: lipsa pofta de mancare, icter,
fatigabilitate, oboseala, dureri abdominale, diagnostic: anticorpi, prevenire: vaccin, medicament VHB,
entecavir. Genom AND (adonovirus) forma sferica, aprox 42 nanometri, anvelopat, 3 tipuri de proteine
(antigene) notate HBs, HBc, Hbe. Anticorpii ce se sintetizeaza impotriva acestori antigene se numesc
anticorpi Abs…, transmitere: obiecte contminate, sange, contact sexual, replicare in sange (viremie),
localizare in ficat, simptome: oboseala icter, diagnostic: analize sange si urina, preventie: vaccin si
medicamente.
vhC: forma sfrica, 55 nm, anvelopat, genom ARN. Diagnostic prin analiza de sange (urmarim
anticorpi), transmitere prin sange si contact sexual si mama – fat. Manifestare icter, oboseala, marirea
ficatului, tratament specific celui B fara vaccin.
Virusul poliomielitic produce viroza poliomelita, genom ARN, neanvelopat, 62 capsomre, 30
nanomtri, sensibil la UV si formol, transmitere pe cale orala – tubul digestiv – sange – virmie – sistemul
nervos central SNC, dignostic se poat recolta tesut nervos,simtome pareza spasme, prevenire vaccin.
Virusul rabic produce turbarea sau rabia, genom ARN, 120nm, forma cilindrica, anvelopat fara N
si H, sensibil la alcool si la radiatii UV, transmitere prin sange d la animale contaminate la om, afecteaza
SNC, boala descoperita de Vicotr Babes. Simtme cealee agitatie, fobie, paralizie, insuficienta cardiaca si
respiratorie, tratament vaccin antirabic.
 Virusul HIV produce boala dumita SIDA, genom ARN, prezinta N si H,tulpina reversanta cu rol de
a transforma ARN in AND, transmitere de la om la om prin sange si mama- fat, prevenire protectie,
afcteaza sisitmul imunitar.
Virusul rujeolic produce rujeola sau pojar, anvelopat cu N si H, ARN, 140 nm, sensibi la alcool si
UV, patrund pe cale respiratorie si se multiplica in sis linfatic in ganglioni, simtome mancarimi, oboseala,
diaree, febra, eruptii cutanate + mucoase, prevenire vaccin, diagnostic simptome, recoltare sange, xudat
nazo-faringian, transmitere aerosoli om-om, imunitate data pe viata.

Bactriologie