De ce este necesară Epistemologia politică ?

În primul rând, deoarece obiectul cunoaşterii politice este complex şi de maximă

actualitate. Este ştiut că în ultimele decenii ale secolului al XX-lea au avut loc
evenimente politice majore ce au determinat remodelarea realităţii politice în scopul
construirii unor societăţi mai bune, mai drepte şi mai democratice. De aceea este necesară
o mai bună explicare şi înţelegere a fenomenelor şi proceselor politice. Tot acum este
scos în evidenţă specificul relaţiei dintre epistemologie şi politică, relaţie care este mai
degrabă necesară decât contingentă, precum şi implicaţiile caracterului politic al
epistemologiei ca practică filosofică şi program de investigare. În studiul intitulat How is
Epistemology Political?, Linda Alcoff1 pleacă de la premisa potrivit căreia cunoaşterea
ştiinţifică se naşte din praxisul social care apare la interferenţele dintre instituţiile
ştiinţifice şi cele economico-politice şi arată că aceste interferenţe determină nu numai
priorităţile de cercetare, dar şi situaţiile în care ipotezele sunt plauzibile. Potrivit
autoarei, epistemologia are o dimensiune politică, pentru început, prin însăşi condiţiile de
producere, adică ea nu este o simplă colecţie de texte, ci o practică socială angajată prin
diferiţi participanţi şi situaţii prestabilite. Apoi, autoarea argumentează că teoriile
specifice ale cunoaşterii produse de epistemologi reflectă poziţia socială a fiecăruia,
faptul că teoriile nu pot fi separate de teoreticieni. În al treilea rând, epistemologia are
efecte politice în direcţia intervenţiilor în discursurile specifice spaţiilor politice. Astfel,
anumite teorii justificatoare vor avea efectul de autorizare sau neautorizare a anumitor
voci, de legitimare sau nelegitimarea a anumitor ierarhii ale discursului şi a ordinii
vorbitorilor. Rostul acestor consideraţii este de a sublinia faptul că cercetările epistemice
nu pot transcende factorul politic, prejudecăţile istorice şi sociale.
Un alt motiv este acela că politica, definită ca "artă a guvernării" 2, este o variabilă
dependentă. Aşadar, ea "nu poate fi explicată doar prin politică" 3. O serie de numeroşi
factori non-politici îşi fac simţită prezenţa de fiecare dată când vrem să explicăm un fapt
politic. Astfel, deducem că "ştiinţele politice trăiesc în simbioză cu alte ştiinţe sociale",
urmâd a fi într-adevăr "creative numai dacă rămân extrovertite"4.

1
A se vedea Linda Alcoff, How is Epistemology Political?, în Roger S. Gottlieb (Editor), Radical
Philosophy: Tradition, Counter-Tradition, Politics, Temple University Press, Philadelphia, 1993, pp. 65-
85.
2
Anton Carpinschi, Cristian Bocancea, Ştiinţa politicului, Tratat, vol. I, Editura Universităţii "Al. I. Cuza",
Iaşi, 1998, p. 95.
3
Mattei Dogan, Sociologie politică. Opere alese, Editura Alternative, Bucureşti, 1999, p. 385.
4
Ibidem, p. 390.