Sunteți pe pagina 1din 10

Dosarul nr.

3-79/21 (2-21085067-02-3-07062021)

ÎNCHEIERE
8 iunie 2021 mun. Chişinău

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ


al Curţii de Apel Chişinău

Completul de Contencios Administrativ în componența:


Preşedintele şedinţei, judecătorul Bostan Angela
Judecătorii Negru Veronica şi Dașchevici
Grigore

Verificînd din oficiu dacă sînt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea acțiunii în
contencios administrativ înaintată de Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune
Congresul Civic”, prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ, Palii
Alina, către Comisia Electorală Centrală, persoana terță Partidul Politic „Alianța
pentru Unirea Romînilor” privind anularea Hotărârii CEC nr. 4957 din 04 iunie 2021,

A CONSTATAT:

Istoria nelitigioasă a procedurii:


La 7 iunie 2021, Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic”,
prin intermediul reprezentantului cu drept de vot consultativ, Palii Alina, a sesizat
Curtea de Apel Chișinău cu acțiunea în contencios administrativ, îndreptată către
Comisia Electorală Centrală, persoana terță Partidul Politic „Alianța pentru Unirea
Romînilor” prin care a solicitat anularea Hotărârii CEC nr. 4957 din 04 iunie 2021.
Expunerile litigioase și aspectele de drept ale reclamantului:
În motivarea acțiunii reprezentantul reclamantului a indicat că, la data de
04.06.2021 Comisia Electorală Centrală prin Hotărîre nr. 4957 privind demersul de
înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din
partea Partidului Politic Alianța pentru Unirea Românilor, a simbolului electoral şi
confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală
Centrală şi a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul), a înregistrat în calitate de
concurrent electoral Partidul Politic „Alianța pentru Unirea Romînilor” pentru
alegerile parlamentare anticipate din 11.07.2021.
Tot prin Hotărîrea menţionată au fost înregistrați 103 candidaţi la funcţia de
deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Politic „Alianța pentru
Unirea Romînilor” prin care se regăsesc sub nr. 3 - cet. Valeriu Muntcanu şi sub nr. 4
- cet. Chirtoacă Dorin.
Deasemenea în Hotărîrea menţionata este stipulat că la data de 24.05.2021,
domnul Valeriu Munteanu a depus o cerere prin care solicită Comisiei de a lua act de
demisia sa din funcţia de preşedinte al Partidului Politic „Uniunea salvaţi Basarabia”
şi că în acest sens a fost informată şi Instituţia Publică „Agenţia Servicii Publice”.
Iar la data de 28.05.2021, domnul Dorin Chirtoacă a depus la Comisie o declaraţie
prin care declară pe propria răspundere că şi-a suspendat calitatea de membru al
Partidului Liberal şi cea de preşedinte al acestuia.
Analizînd hotărîrea menţionată Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune
Congresul Civic” consideră că actul administrativ şi anume Hotărîrea Comisiei
Electorale Centrale nr. 4957 din 04.06.2021, cade sub incidenţa art. 141 alin.(2) Cod
administrativ şi din aceste considerente solicit anularea acesteia, deoarece este
evident faptul că prin înaintarea cererilor şi demersurilor adăugălor din partea
reprezentanţilor Partidului Politic „Alianța pentru Unirea Romînilor” şi admitetea
acestora din partea CEC există camuflarea blocului electoral într-un singur partid
politic.
Astfel, la data de 13.05.2021 în cadrul conferinţei de presă cu genericul: „Uniunea
Salvaţi Basarabia anunţă decizia privind forma de participare la parlamentate” la care
a participat şi preşedintele Partidului Politic „Alianța pentru Unirea Romînilor” -Vlad
Bileţchi împreună cu Ciprian Ciubuc şi Daniel Gheorghe Rusu deputaţi din
legislativul din Bucureşti (Ramânia). Valerii Munteanu preşedintele Uniunii Salvaţi
Basarabia a declarat următoarele: ”Soluţia corectă şi cea mai simplă pentru
unionişti... trebuie să oferim o forţă puternică, o forţă care v-a ajunge în parlament cu
o fracţiune parlamentară, cu un grup parlamentar. Avînd în vedere invitaţia de la
AUR, noi am dat curs acestei invitaţii şi am considerat că trebuie să participăm
împreună. În aceste alegeri trebuie să conjugăm eforturile şi trebuie să ne integrăm în
această mişcare Alianţa pentru unirea românilor”, şi a făcut apel public către alte
forţe unioniste să vină alături de AUR.
Vlad Bileţchi la rîndul său a declarat că: „astăzi a fost făcut un anunţ curajos şi
important că un partid politic, care are membrii, simpatizanţii, ştampilă şi statut
propriu refuză să mai rezistă în separare şi vine să există să se acţioneze în comun”.
(sursa: (https://www.facebook.com/watch/live/?v=958784721616456&ref watch
permalink).
Mai mult ca atît, la data de 14.05.2021 Valeriu Munteanu într-o postare publică a
anunţat următorul: "USB este AUR
Ca urmare a informaţiilor apărute în spaţiul public cu privire la viitorul
partidului Uniunea Salvaţi Basarabia (USB), am dori să facem următoarele
precizări: USB nu doar participă pe listele AUR la aceste alegeri parlamentare, ci
USB intra în AUR.
Din punct de vedere statutar şi juridic procedurile vor fi cele de fuziune, prin
absorbţie, însă acum nu există timpul necesar unui congres în acest scop, astfel,
etapele inerente procesului vor fi parcurse ulterior alegerilor parlamentare din acest
an". (https://www.fecebook.com/ValeriuMunteanuPage/posts/3944734462246706).
Totodată, la data de 16.05.2021, Partidul Liberal în fruntea cu Dorin Chirtoacă,
prin „Declaraţia PL privind participarea în alegerile parlamentare din 11 iulie 2021” a
declarat următoarele: „Păstrăndu-ne identitatea liberală, ca parte a familiei politice
liberale europene - ALDE, dar mai ales, rămânând pe direcţia pro-românească, noi,
membrii Partidului Liberal am decis să participăm la alegerile din 11 iulie, pe lista
partidului AUR, pentru că împreună să spargem gheaţa dezbinării şi să clădim
Unirea. PL va prezenta candidaţii săi pentru listă, vom pune la dispoziţia staff-ului
comun sediile, unităţile de transport, logistica şi resursele umane, pentru campania
electorală". (https://wwvv.facebook.com/permalink.php7story
fbid=4320900647943711&id=106244906075994)
Menţionează că acest fapt conravine prevederilor art. 41 alin. (4) şi (5) al
Constituţiei RM, care prevede că Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin
scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a
principiilor stalului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a
Republicii Moldova sunt neconstituţionale. Asociaţiile secrete sînt interzise.
Totodată, prin Hotărîre Curţii Constituţionale nr. 29 din 09.12.2014, a fost
specificat că: Curtea reţine că includerea pe o singură listă a reprezentanţilor a două
partide diferite semnifică, în fapt, ,,participarea în comun" a acestora la alegeri, ceea
ce, în condiţiile prevederilor articolului 1 din Codul electoral, este definit ca „bloc
electoral”. Codul electoral nu prevede o altă formulă de participare la alegeri pe
„liste electorale comune". Mai mult, uniunea celor 2 partide în vederea „participării
în comun " la alegeri pe listele electorale commune”. Mai mult, uniunea celor 2
partide în vederea „participării în comun” la alegeri rezultă şi din menţiunea expresă
a calităţii candidatului înscris în lista comună - cea de preşedinte al celui de-al doilea
partid.
Prin urmare. Curtea constată că participarea la alegeri pe o listă comună a
Partidului politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova" şi a Partidului
politic „ Moldova Unită" reprezintă în fapt un bloc electoral camuflat, prin care s-a
încercat eludarea pragului minim de reprezentare de 9%, stabilit de articolul 86 alin.
(2) lit. b) din Codul electoral, şi obţinerea aplicării pragului de 6%, valabil în cazul
partidelor politice.
Totuşi, având în vedere faptul că Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a
acumulat 20,51%, depăşind astfel pragul de 9 la sută din voturile valabil exprimate,
necesar a fi atins de blocurile electorale constituite din două partide, această situaţie
nu are ca efect denaturarea rezultatului final al alegerilor.
Totuşi, Curtea reţine că, în vederea asigurării condiţiilor echitabile tuturor
concurenţilor electorali în următoarele scrutine, este necesar ca autorităţile
competente în materie electorală să excludă din start situaţiile de camufare a
blocurilor electorale într-un singur partid politic.
Astfel, susține partea reclamantă că, înregistrarea de către Comisia Electorală
Centrală a Partidului Politic „Alianţa pentru Unirea Românilor” în calitate de
concurent electoral la alegerile parlamentare anticipate din 11.07.2021 pune la
îndoială recunoaşterea rezultatelor alegerilor.
Deasemenea menționează că, ignorarea Comisiei Electorale Centrale la astfel de
momente la emiterea Hotărîrii nr. 4957 din 04.06.2021 contravine bunelor moravuri
din partea membrilor CEC.
Solicitările reclamantului:
- anularea Hotărârii CEC nr. 4957 din 04 iunie 2021 privind demersul de
înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din
partea Partidului Politic Alianța pentru Unirea Românilor, a simbolului electoral şi
confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală
Centrală şi a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)
Expunerile litigioase și aspectele de drept ale pîrîtului și solicitările acestuia:
Prin notificarea din 7 iunie 2021, pîrîtei Comisiei Electorale Centrale s-a solicitat
prezentarea referinței asupra acțiunii înaintată pînă la data de 08 iunie 2021, ora
15:00.
Pîrîta, Comisia Electorală Centrală, a depus referința la data de 8 iunie 2021, ora
14:34, adică cu respectarea termenului stabilit.
Prin referința depusă, pîrîta Comisia Electorală Centrală a menționat că, acţiunea
înaintată este inadmisibilă din următoarele motive.
Potrivit art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin. (2) din Codul administrativ, actul
administrativ individual este orice dispoziţie, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în
domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin
naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Destinatarul
unui act administrativ individual este doar persoana către care actul administrativ se
îndreaptă. Terţii, ale căror drepturi sunt afectate de actul administrativ individual, nu
sunt destinatarii acestuia.
Conform art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau
libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitatea
administrativă, iar potrivit art. 20 din acelaşi cod, dacă prin activitatea administrativă
se încalcă un drept legitim sau o libertate prin lese, acest drept poate fi revendicat
printr-o acţiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanţele de
judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ.
În context, penționează pîrîta că, la data de 28 mai 2021, organul central al
Partidului Politic „Alianţa pentru Unirea Românilor” a solicitat înregistrarea listei
candidaţilor pentru funcţia de deputat la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie
2021, anexând şi documentele necesare în condiţiile de art. 49 alin. (1) din Codul
electoral.
În conformitate cu art. 49 alin. (2) din Codul electoral, organul electoral respectiv
efectuează înregistrarea sau refuză înregistrarea candidaţilor desemnaţi în alegeri în
decursul a 7 zile de la data primirii actelor enumerate la alin. (1).
Pe cale de consecinţă, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea nr.
4957/2021, prin care a înregistrat 103 candidaţi la funcţia de deputat pe lista Partidului
Politic „Alianţa pentru Unirea Românilor”, a confirmat reprezentantul cu drept de vot
consultativ şi trezorierul.
Astfel, din partea dispozitivă a hotărârii rezultă că destinatarii hotărârii menţionate
sunt candidaţii de pe lista partidului înregistrat, reprezentantul cu drept de vot
consultativ şi trezorierul.
Într-o altă ordine de idei, prin acţiunea înaintată, reclamantul solicită anularea
actului administrativ adoptat de Comisia Electorală Centrală, adică acesta a înaintat o
acţiune în contestare, care potrivit art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ:
„instanţa de judecată [...], în baza unei acţiuni în contestare, anulează în tot sau în
parte actul administrativ individual, precum şi o eventuală decizie de soluţionare a
cererii prealabile, dacă acestea sunt ilegale şi prin ele reclamantul este vătămat în
drepturile sale
La acest aspect, reţine pîrîta că, atât Colegiul civil, comercial şi de contencios
administrativ ai Curţii de Apel Chişinău, cât şi Colegiul civil, comercial şi de
contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în jurisprudenţa lor, au reţinut
importanţa revendicării prin iniţierea unei proceduri administrative a unui „drept
personal vătămat”.
Menţionează că, din argumentele de bază ale reclamantului: „înregistrarea de
către Comisia Electorală Centrală a Partidului Politic „ALIANŢA PENTRU UNIREA
ROMÂNILOR ” în calitate de concurent electoral la alegerile parlamentare
anticipate din 11 iulie 2021 pune la îndoială recunoaşterea rezultatelor alegerilor,
[...], ignorarea Comisiei Electorale Centrale la astfel de momente la emiterea
Hotărârii nr. 4957 din 4 iunie 2021 contravine bunurilor moravuri din partea
membrilor CEC”, nu se deduce vătămarea unui drept personal al acestuia şi se invocă
exclusiv o situaţie ipotetică, prin aceasta fiind întrunită condiţia de „drept iluzoriu”
statuată de jurisprudenţă.
Astfel, reţinând prevederile indicate mai sus şi jurisprudenţa instanţelor
specializate în contenciosul administrativ, consideră că acţiunea în contestare înaintată
de reclamant nu întruneşte condiţiile necesare pentru a trece testul de admisibilitate, şi
urmează a fi declarată inadmisibilă în condiţiile art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ, întrucât Partidul Politic „ Partidul Acţiunii Comune Congresul Civic ”,
nefiind destinatarul hotărârii contestate, nu poate invoca vătămarea unui drept al său
în sensul art. 17 Cod administrativ și nici nu prezintă alte argumente plauzibile sau
probe, care să demonstreze vătămarea unui drept subiectiv personal, prin adoptarea
hotărârii de înregistrare a unui concurent electoral.
Totodată, inadmisibilitatea acţiunii înaintate în baza temeiului ce se referă la lipsa
unui drept personal vătămat rezultă şi din interpretarea eronată de către reclamant a
circumstanţelor de drept şi de fapt, care au stat la baza adoptării hotărârii contestate.
În context, deşi reclamantul susţine că „există camuflarea unui bloc electoral într-
un singur partid”, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, reţine pîrîta
că la etapa examinării materialelor anexate la cererea de înregistrare, precum şi în
şedinţa publică s-a stabilit că domnul Valeriu Munteanu şi domnul Dorin Chirtoacă,
candidaţii de la poziţiile nr. 3 şi 4 din lista partidului înregistrat prin hotărârea
contestată, la care se referă reclamantul, au prezentat acte doveditoare care confirmă
încetarea calităţii de membru al unui alt partid şi aderarea acestora la Partidului Politic
„Alianţa pentru Unirea Românilor”, fapte descrise în hotărârea contestată.
Astfel, Comisia a reţinut prevederile art. 7 alin. (2) şi alin. (5) din Legea nr.
294/2007 privind partidele politice, potrivit cărora un cetăţean al Republicii Moldova
nu poate fi simultan membru a două sau mai multe partide politice şi prin aderarea la
un alt partid politic, persoana pierde de drept calitatea de membru al partidului al cărui
membru a fost anterior, iar dobândirea şi pierderea calităţii de membru al partidului
politic se reglementează prin normele interne de partid, prevăzute de statutul
partidului.
Având în vedere cele expuse şi în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul
administrativ, pîrîta Comisia Electorală Centrală solicit declararea acţiunii înaintate de
Partidul Politic „Partidul Acţiunii Comune Congresul Civic” ca inadmisibilă.
Studiind materialele dosarului și înscrisurile probatorii administrate,
Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ al
Curții de Apel Chișinău concluzionează că acțiunea urmează a fi declarată
inadmisibilă, din următoarele considerente.
Prevederi relevante ale Codului administrativ, sunt următoarele:
Articolul 10. Actul administrativ individual
(1) Actul administrativ individual este orice dispoziţie, decizie sau altă măsură
oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în
domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin
naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.
Articolul 17. Dreptul vătămat
Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i
se aduce atingere prin activitate administrativă.
Articolul 20. Acţiunea în contencios administrativ
Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acţiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanţele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.
Articolul 21. Legalitatea
(1) Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente trebuie să acţioneze în
conformitate cu legea şi alte acte normative.
Articolul 39. Accesul liber la justiţie
(1) Controlul judecătoresc al activităţii administrative este garantat şi nu poate fi
îngrădit.
(2) Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică
în sensul art.17 sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa
instanţei de judecată competente.
Articolul 189. Înaintarea acţiunii în contencios administrativ
(1) Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorităţi publice poate înainta o acţiune în contencios
administrativ.
Articolul 207. Examinarea admisibilităţii acţiunii în contencios administrativ
(1) Instanţa verifică din oficiu dacă sînt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea
unei acţiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acţiunea în
contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă
de recurs.
(2) Acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: e)
reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept
în sensul art.17;
Prin urmare, în sensul Legii revendicarea dreptului trebuie să se deducă din
susținerile formulate prin cererea de chemare în judecată, în conținutul căreia urmează
a fi expusă vătămarea dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în textul art. art.
17 și 189 Cod administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se
referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse așa numitele drepturi prin ricoșeu,
ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populare (actio popularis).
Această concluzie este fortificată şi prin jurisprudența Curţii Europene a
Drepturilor Omului, care a statuat că pentru ca un reclamant să se poată declara
victimă, acesta trebuie să prezinte dovezi plauzibile şi convingătoare ale probabilității
survenirii unei încălcări, la care ar fi supus personal, fiind insuficiente niște simple
bănuieli sau conjuncturi (cauza Senator Lines GmbH împotriva a cincisprezece state
membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00).
Cu raportare la speța în cauză, Completul specializat în examinarea cauzelor de
contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău reține că prin acțiunea înaintată
Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic” solicită anularea
Hotărârii CEC nr. 4957 din 04 iunie 2021 privind demersul de înregistrare a
candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea
Partidului Politic Alianța pentru Unirea Românilor, a simbolului electoral şi
confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală
Centrală şi a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul).
Iar din motivarea acesteia se reține că, reclamantul își întemeiază poziția sa pe
faptul că: „înregistrarea de către Comisia Electorală Centrală a Partidului Politic
„ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR ” în calitate de concurent electoral la
alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 pune la îndoială recunoaşterea
rezultatelor alegerilor, [...], ignorarea Comisiei Electorale Centrale la astfel de
momente la emiterea Hotărârii nr. 4957 din 4 iunie 2021 contravine bunurilor
moravuri din partea membrilor CEC”.
Astfel, din conținutul acesteia, nu se deduce vătămarea unui drept personal al
Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic” ci se invocă exclusiv o
situaţie ipotetică, prin aceasta fiind întrunită condiţia de „drept iluzoriu”.
Astfel, se atestă că în speță, reclamantul nu poate revendica încălcarea unui drept
al său în sensul art.17 Cod administrativ.
Completul judiciar ține să menționeze că, acțiunea în contencios are menirea de
oferi protecție juridică persoanei împotriva activității administrative ilegale a
autorităților publice, dar nu este un mijloc legal prin care să se urmărească blocajul
activității autorităților publice sau antrenarea fără motiv a terților în acțiune judiciară
pentru motive de insatisfacție generală.
Totodată, temeiul constituțional al contestării actelor autorităților publice și a
răspunderii acestor autorități pentru vătămările aduse prin nesocotirea sau încălcarea
drepturilor și libertăților legitime ale persoanei rezultă din art. 52 din Constituție, dar
este prevăzut expres și în art. 53, consacrat nemijlocit dreptului persoanei vătămate de
o autoritate publică.
Astfel, potrivit 53 alin. (1) din Constituția RM, persoana vătămată într-un drept
al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în
termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins,
anularea actului şi repararea pagubei.
Protecția drepturilor și libertăților omului împotriva activității ilegale a
autorităților publice își are suportul și în actele internaționale referitoare la drepturile
și libertățile fundamentale ale omului. În acest sens, Declarația Universală a
Drepturilor Omului, în art. 8, stabilește: „Orice persoană are dreptul să se adreseze în
mod efectiv instanţelor judiciare competente împotriva actelor care violează
drepturile fundamentale ce îi sunt recunoscute prin constituţie sau prin lege“.
La rândul său, Pactul cu privire la drepturile civile și politice în art. 2 alin. (3) lit.
a) prevede: „Statele se angajează să garanteze ca orice persoană, ale cărei drepturi sau
libertăți recunoscute de prezentul pact au fost violate, va dispune de o cale de recurs
efectivă, chiar atunci când încălcarea a fost comisă de persoane acționând în exercițiul
funcțiilor lor oficiale”.
Reglementări similare conține în acest sens și Convenția Europeană pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit căreia (art. 13):
„Orice persoană, ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta convenţie au
fost încălcate, are dreptul să se adreseze efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci
când încălcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor
oficiale.”
După cum am enunțat mai sus, în cazul în care persoana este vătămată în
drepturile sale prin acte administrative, ea poate să se apere recurgând la pârghiile și
instrumentele oferite de legislația administrativă, care potrivit art. 3 din Codul
administrative „are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității
administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării
respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice și
juridice, ținându-se cont de interesul public și de regulile statului de drept.”
Reiterînd, Completul judiciar conchide că, calitatea de reclamant în acțiunile în
contencios administrativ o poate avea doar persoana care poate revendica un drept
vătămat sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin
activitate administrativă, condiție care la caz nu a fost întrunită, considerent din care
devin aplicabile 207 alin. (2) lit. e) Cod administrative, potrivit cărora acţiunea în
contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: reclamantul nu poate
revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.
În lumina celor expuse, Completul specializat în examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, conchide asupra inadmisibilității
acțiunii în contencios administrativ inaintate de Partidul Politic „Partidul Acțiunii
Comune Congresul Civic”.
În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ și art.
269-270 CPC RM, Completul de Contencios Administrativ al Curţii de Apel
Chişinău–
DISPUNE:

Acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic „Partidul


Acțiunii Comune Congresul Civic”, prin intermediul reprezentantului cu drept de vot
consultativ, Palii Alina, către Comisia Electorală Centrală, persoana terță Partidul
Politic „Alianța pentru Unirea Romînilor” privind anularea Hotărârii CEC nr. 4957
din 04 iunie 2021, se declară inadmisibilă.
Încheierea poate fi atacată cu recurs în Curtea Supremă de Justiție în termen de 1
(una) zile din momentul pronunțării, prin intermediul Curții de Apel Chișinău.

Președintele completului,
Judecătorul Bostan Angela

Judecătorii Negru Veronica

Dașchevici Grigore