Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA “CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” Piteşti

Departamentul de Ştiinţe Juridice, Administrative şi ale Comunicării


Tematica examen – Drept şi Dreptul facerilor
Sesiunea ianuarie – februarie 2021

Examen online masterat

1. Ce este capitalul social


Capitalul social este o sumă de bani pe care asociații firmei o depun
într-un cont bancar. Acești bani vor fi folosiți de firmă pentru a-și
desfășura activitatea.

2. Cât este capitalul social minim la constituirea societăţilor cu


răspundere limitată – SRL
Minimul e de 200 de lei – SRL.

3. Cât este capitalul social minim la constituirea societăţii pe acţiunii


– SA
Minimul e de 90.000 lei – SA.

4. Cât este capitalul social minim la constituirea SNC şi SCS


Legea nu cere pentru infiintarea SCS si SNC un minim de capital si
un minim de varsamant, fondatorii sunt liberi sa stabileasca, prin
acordul de vointa, valoarea si structura capitalului social initial.

5. Ce este fondul de comerţ


Fondul de comert reprezinta toate bunurile destinate activitatii de
exploatare a unei intrerpinderi.
6. Care sunt elementele corporale ale fondului de comerţ
Elementele corporale ale fondului de comert sunt bunurile mobile
(bunurile care se misca, care se deplaseaza dintr-un loc in altul, fie
prin ele insele, fie prin concursul altor forte straine) si bunurile
imobile (acele lucruri care sunt fixe, prinse de sol).

7. Care sunt elementele incorporale ale fondului de comerţ


In aceasta categorie a elementelor fondului de comert intra drepturile
referitoare la: firma, emblema, clientela, vadul comercial, brevetele de
inventii, marcile de fabrica, de comert si de serviciu, dreptul de autor,
etc.

8. Ce este societatea care desfăşoară activitate economică


Activitatea economică este o componentă fundamentală a acţiunii
umane, în cadrul căreia, prin alocarea şi folosirea resurselor
economice, au loc procese de producţie, de circulaţie, de distribuţie şi
consum de bunuri materiale şi servicii, în vederea satisfacerii
trebuinţelor. Ea presupune procese economice, comportament al
oamenilor, obiective şi decizii economice, măsuri şi acţiuni, motivaţii
economice, criteriul de eficienţă în alocarea şi utilizarea resurselor,
relaţii, interdependenţe economice etc. Structura activităţii economice
cuprinde următoarele component sau acte fundamentale: producţie,
circulaţie, distribuţie şi consum. Producţia constituie momentul iniţial
al mişcării economice; în cadrul ei, prin combinarea factorilor,
oamenii produc bunuri material şi servicii.

9. Definiţi ce este profesionistul


Potrivit art.2 pct.2 din Legea nr. 72/2013, profesionist este orice
persoana fizica sau juridica care exploateaza o intreprindere cu scop
lucrativ.

10.Care sunt obligaţiile profesionale ale profesionistului


Principalele obligatii profesionale ale profesionistilor sunt:
- Indeplinirea formalitatilor de publicitate prin registrul comertului;
- Exercitarea activitatii in limitele unei concurente licite;
- Obligatii de natura fiscala.

11.Incompatibilităţi privind profesionistul persoană fizică


Prin incompatibilitate se intelege interdictia prevazuta prin lege pentru
anumite persoane de a exercita comertul cu caracter profesional
datorita functiei sau profesiei pe care o indeplinesc. Ratiunea
incompatibilitatii este asigurarea demnitatii si prestigiului unor functii
sau profesii, sau independenta unei functii publice.

12.Incompatibilităţi privind profesioniştii


Exista 2 categorii de persoane care sunt incapabile sa dobandeasca
calitatea de profesionist: persoanele puse sub interdictie
judecatoreasca si minorii, minorul este incapabil (exceptie daca a
implinit 16 ani pentru ca OUG nr.44/2008 prevede ca minorul care a
implinit 16 ani poate face parte dintr-o intreprindere familiala)

13.Regimul juridic privind întreprinzătorul persoană fizică


autorizată
PFA este o persoana fizica autorizata sa desfasoare orice forma de
activitate economica permisa de lege, folosind in principal forta de
munca. PFA nu va fi considerat un angajat al unor terte persoane cu
care colaboreaza chiar daca colaborarea este exclusiva.

14.Regimul juridic privind întreprinzătorul titular al întreprinderii


individuală
Intreprinzatorul este persoana fizica care organizeaza o interprindere
economica. Interprinderea individuala este interprinderea economica
fara personalitate juridica, organizata de un interprinzator persoana
fizica. Prin interprindere economica se intelege activitate economica
desfasurata in mod organizat permanent si sistematic, combinand
resurse financiare, forta de munca, materii prime, mijloace logistice si
informatie pe riscul interprinzatorului in cazurile si in conditiile
prevazute de lege.

15.Regimul juridic privind întreprinzătorul titular al întreprinderii


familiale
Interprinderea familiala este constituita din 2 sau mai multi membrii ai
familiei. Se intelege interprindere economica fara personalitate
juridica organizata de un interprizator persoana fizica, impreuna cu
familia sa.
16.Care este cadrul juridic al societăţilor ce desfăşoară activităţii
economice
Societatea are natura contractuala, ea nereducandu-se, insa numai la
actul juridic (contractul) care i-a dat nastere, ci presupunand in acelasi
timp un subiect de drept autonom cu personalitate juridica.

17.De câte feluri sunt societăţile ce desfăşoară activităţii economice


Legea definește cinci diferite tipuri de societăți comerciale ce pot fi
constituite:
- Societăți în nume colectiv
- Societăți în comandită simplă
- Societăți în comandită pe acțiuni
- Societăți pe acțiuni
- Societăți cu răspundere limitată.

18.Actele constitutive ale societăţilor ce desfăşoară activităţii


economice
Contractul este acordul de vointe dintre 2 sau mai multe persoane cu
intentia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.
Contractul de societate este acordul de vointa prin care 2 sau mai
multe persoane, prin aporturile lor constituie un patrimoniu distinct,
destinat efectuarii de acte de comert, in vederea impartirii castigului
ce ar putea rezulta si cu obligatia paticiparii la pierderi.
Societatea in nume colectiv si in comandita simpla se constituie prin
contract de societate, in timp ce societatea pe actiuni, in comandita pe
actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de
societate si statut.

19.Înregistrarea în registrul comerţului


In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii,
primii administratori sau, daca e cazul, primii membrii ai
directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al
acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a
caruiraza teritoriala isi va avea sediul societatea. Ei raspund in mod
solitar pentru orice prejudiciu pe care il cauzeaza prin neindeplinirea
acestei obligatii.

20.Asociaţii şi fondatorii
21.Deosebiţi obiectul social de obiectul contractului de societate
Contractul de societate este un acord de vointa prin care doua sau mai
multe persoane convin sa constituie un fond comun din aporturile
individuale, pentru a desfasura o activitate comerciala in urma careia
sa obtina un profit pe care sa-1 imparta intre ei, de regula, in functie
de valoarea aportului adus de fiecare la constituirea fondului comun.
Un obiect social este motivul pentru care doua persoane vorbesc intre
ele si nu cu altcineva. Ideea din spatele acestei teorii este ca toate
retelele sociale sunt formate din persoane „legate” de un obiect in
comun. Deci retelele sociale se formeaza in jurul obiectelor sociale si
nu invers.

22.Ce sunt activităţile CAEN


CAEN este un acronim pentru Clasificarea Activităților din Economia
Națională și reprezintă o clasificare statistică națională a activităților
economice din țara noastră. Concret, prin stabilirea CAEN-ului de
către fiecare entitate, se pot face statistici despre activitatea firmelor,
la nivel național.

23.Ce cuprinde actul constitutiv


Actul constitutiv conţine informaţii privind identitatea asociaţilor,
denumirea societăţii, forma juridică, sediul social, obiectul de
activitate, capitalul social, clauze privind drepturile şi obligaţiile
asociaţilor, clauze privind controlul gestiunii societăţii, durata
societăţii, partea fiecărui asociat la beneficii şi pierderi, sedii
secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe, modul de dizolvare şi
lichidare al societăţii, precum şi alte clauze convenite de asociaţi.
Actul constitutiv trebuie să îndeplinească anumite condiţii de fond şi
de formă prevăzute de lege.

24.Care sunt documentele necesare la înregistrarea unei societăţi în


registrul comerţului
La Oficiile registrului comertului de pe langa tribunale prin birourile
unice, se va depune cererea tip. Cererea va fi insotita de :
- Actul constitutiv al societatii;
- Dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv –
documente de banca sau CC care sa ateste varsarea capitalului
social subscris;
- Dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei;
- In cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire,
actele privind proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza
si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
- Documentele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul
societatii si aprobate de asociati;
- Declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor
administratori, respectiv a primilor membri ai directoratului si ai
consiliului de supraveghere, si, daca este cazul, a cenzorilor;
- Alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea
constituirii;
- Cazierul fiscal;
- Cazierul judiciar.

25.Constituirea unei societăţi prin subscripţie publică


(1) Când societatea pe acțiuni se constituie prin subscripție publică,
fondatorii vor întocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde
datele prevăzute la art. 8, cu excepția celor privind pe
administratori și cenzori, și în care se va stabili data închiderii
subscripției.
(2) Prospectul de emisiune semnat de fondatori în formă autentică va
trebui depus, înainte de publicare, la oficiul registrului comerțului
din județul în care se va stabili sediul societății.
(3) Judecătorul delegat la oficiul registrului comerțului, constatând
îndeplinirea condițiilor de la alin. (1) și (2), va autoriza publicarea
prospectului de emisiune.
(4) Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mențiunile sunt
nule. Subscriitorul nu va putea invoca această nulitate, dacă a luat
parte la adunarea constitutivă sau dacă a exercitat drepturile și
îndatoririle de acționar.

26.Constituirea filialelor şi sucursalelor


Este posibil ca societatea comercială să fie nevoită să desfăşoare
activitate şi în alte locuri decât în incinta spaţiului în care şi-a stabilit
sediul social. Locurile în care se desfăşoară activitatea societăţii
comerciale în afara sediului social poartă denumirea de sedii
secundare şi se înfăţişează sub forma sucursalelor, agenţiilor,
punctelor de lucru etc. Aceste dezmembrăminte ale societăţii
comerciale nu sunt dotate cu personalitate juridică, având natura unor
extinderi teritoriale ale societăţii mame.
Societatea comercială îşi poate desfăşura activitatea şi prin înfiinţarea
unor alte societăţi de sine stătătoare care beneficiază de personalitate
juridică proprie, pe care legea le intitulează filiale.
Asociaţii pot hotărî încă din momentul constituirii înfiinţarea
sucursalelor sau a altor sedii secundare ori acest lucru se poate stabili
ulterior pe parcursul desfăşurării activităţii societăţii.

27.Organele de conducere, administrare şi control a societăţilor


Voinţa societăţii comerciale se manifestă prin organele sale de
conducere şi control care sunt: adunarea generală a asociaţilor,
administratorii societăţii, cenzorii.
Adunarea generală este organul cel mai important de conducere şi este
formată din totalitatea asociaţilor.
Administrarea societăţii este o formă de executare a voinţei adunării
generale, prin săvârşirea de acte de gestiune, în vederea atingerii
obiectului şi scopului social. Conducerea problemelor curente este
încredinţată unuia sau mai multor administratori.
Controlul gestiunii administratorilor se realizează de către asociaţi, în
anumite cazuri, sau de un organ specializat format din cenzori.
Organele de conducere şi control apar mai mult sau mai puţin
conturate, în funcţie de forma juridică a societăţii comerciale.

28.Atribuţiile AGA
a) sa aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea
profitului net;
b) sa desemneze administratorii si cenzorii, sa ii revoce/demita si sa le
dea descarcare de activitate, precum si sa decida contractarea auditului
financiar, atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;
c) sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele
pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite;
d) sa modifice actul constitutiv.

29.Funcţionare SNC
S.N.C. este utilizata ca instrument juridic pentru implicarea in afaceri
comerciale, atat de catre persoanele fizice, cat si de catre persoanele
juridice.
a) Asociati persoane fizice
In aceasta ipoteza, constituirea unei S.N.C. reprezinta optiunea
catorva prieteni, colegi sau cunoscuti apropiati. Uneori, S.N.C. se
infatiseaza ca o societate familiala, constituita intre membrii aceleasi
familii (parinti si copii sau frati si surori ori rude de grad mai
indepartat), iar alteori este uzuala in cadrul unei anumite profesiuni
(caz in care se constituie cu participarea unor membri ai aceluiasi corp
profesional).

Avantaje!! - simplitatea formalitatilor de constituire- simplitatea


mecanismului de functionare
Dezavantaje!! responsabilitatea nelimitata a asociatilor pentru
datoriilesociale retinere de a-si asuma riscurile inevitabile pe care le
implicaorice afacere comerciala

b) Asociati persoane juridice


O S.N.C. poate fi valabil infiintata chiar de catre asociatii persoane
juridice.

30.Funcţionare SCS
Din continutul art.3 al Legii nr.31/1990 rezulta ca S.C.S. presupune
raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati pentru
obligatiunile sociale. Asociatii comanditari raspund numai pana la
concurenta capitalului subscris.

S.C.S. este o societate formata din doua categorii de asociati:


*comanditatii
-au o raspundere nelimitata si solidara pentru datoriile sociale;
-se ocupa de administrarea si gestionarea societatii;
-au dreptul sa-si inscrie numele pe firma societatii.

*comanditarii
-au o raspundere limitata pana la nivelul capitalului efectiv subscris de
ei la intrarea in societate;
-nu au dreptul sa-si inscrie numele pe firma societatii;
-nu au dreptul de a indeplini acte de administratie in cadrul societatii.

31.Funcţionare SRL
O societate S.R.L. se constituie prin:

a).contract de societate si statut;


b).numai statut in cazul S.R.L. cu asociat unic;
c).atat in cazul a). cat si in cazul b). se poate intocmi un inscris unic
denumit ACT CONSTITUTIV.
Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un
rol determinant in constituirea societatii sunt considerati fondatori.
Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau
care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de
incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie
mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si pentru alte infractiuni
prevazute de prezenta lege.

32.Funcţionare SA
Societatea pe actiuni functioneaza ca un organism democratic, in care,
minoritatea se supune hotararilor majoritatii in adunarile generale,
administratorii si directorii gestioneaza societatea in baza unui
mandat, iar cenzorii controleaza legalitatea gestionarii.
Actionarii au dreptul la dividend, la vot si la informare. Esenta ei este
raspunderea asociatilor in limita aporturilor lor, pentru obligatiile
sociale si negociabilitatea actiunilor – titluri reprezentative ale cotelor
de participare la formarea capitalului social.

33.Administrarea societăţilor în sistem unitar


E administrata de 1 sau mai multi administratori, numarul lor fiind
impar. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de
administratie. Administratorii sunt desemnati de catre adunarea
generala ordinara a actionarilor cu exceptia primilor administratori
care sunt numiti prin actul constitutiv.

34.Administrarea societăţilor în sistem dualist


Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este
administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere.

35.Organisme de control a societăţilor – cenzori


Cenzorii sunt alesi de adunarea generala a actionarilor. Durata
mandatului lor este de 3 ani si poate fi reales.

36.Organisme de control a societăţilor – auditori


Situatiile finaciare ale societatilor supuse obligatiei legale auditare vor
fi auditate de catre auditori financiari – persoane fizice sau juridice, in
conditiile prevazute de lege.
37.Registrele şi situaţiile financiare ale societăţilor
Un registru al actionarilor care sa arate dupa caz numele si prenumele,
codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor
cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute in contul
actiunilor.

38.Modificarea actului constitutiv


Actul constitutiv poate fi modificat prin hotararea adunarii generale
ori a consiliului de administratie, respectiv directorul sau prin
hotararea institutiei judecatoresti.

39.Excluderea şi retragerea asociaţilor


Poate fi exclus din societate in nume colectiv in comandita simpla sau
raspundere limitata:
- Asociatul care pus in intarziere nu aduce aportul la care s-a obligat;
- Asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a
devenit incapabil;
- Asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in
administratie ori contravine dispozitiilor art. 80-82.

40.Dizolvarea unei societăţi


Dizolvarea unei societăţi pe acţiuni poate interveni atât voluntar, cât şi
în urma unor evenimente independente de voinţa acţionarilor. Modul
de dizolvare şi de lichidare a societăţii este stabilit prin actul
constitutiv, fie că societatea este în nume colectiv, în comandită
simplă, cu răspundere limitată (potrivit art. 7 din lege) sau pe acţiuni
sau în comandită pe acţiuni (art. 8 din lege).Societatea se dizolvă prin
hotărârea adunării generale sau în celelalte cazuri prevăzute de art.
227 din lege.

41.Fuziunea sau dizolvarea societăţii


Dizolvarea societatilor comerciale reprezinta o etapa in procesul de
incetare a personalitatii juridice a acestora, formata dintr un ansamblu
de operatiuni care au ca urmare, de regula, lichidarea patrimoniului
societatilor in cauza.

42.Lichidarea amiabilă a societăţilor


Procedura de lichidare amiabilă la iniţiativa şi sub controlul
asociaţilor persoanei juridice este posibilă doar atunci cănd societatea
nu are datorii către terți.
Asociaţii pot hotărî dizolvarea și lichidarea societăţii, atunci când sunt
de acord cu privire la repartizarea și lichidarea patrimoniului societăţii
şi când asigură stingerea pasivului sau regularizarea lui în acord cu
creditorii.

43.Reorganizarea societăţilor
- continuarea exploatării după deschiderea procedurii;
- depistarea cauzelor insolvenţei;
- analiza modului de conducere a activităţii curente a debitorului aflat
în insolvenţă;
- redactarea planului de reorganizare și urmărirea implementării
planului de reorganizare;
- analiza contractelor în curs de execuţie;
- modalităţi de valorificare a bunurilor;
- încheierea de tranzacţii;

44.Falimentul societăţilor
Este procedura de incetare a existentei unei societati comerciale care
se aplica comerciantilor care nu mai pot face fata datoriilor lor
comerciale, numiti si debitori, cheltuielile aferente procedurii urmand
a fi suportate de catre debitor.

45.Contractul de vânzare între profesionişti


Contractul de vanzare este orice contract in temeiul caruia
profesionistul transfera sau se angajeaza sa transfere proprietatea
asupra unor produse catre consumator, iar consumatorul plateste sau
se angajeaza sa plateasca pretul acestora inclusiv orice contract care
are drept obiect atat produse, cat si servicii.

46.Obligaţiile vânzătorului
În ce privește drepturile înscrise în cartea funciară și stinse, vânzătorul
are obligația de a le radia din cartea funciară pe propria cheltuială.
Predarea bunului se face prin punerea bunului vândut la dispoziția
cumpărătorului, împreună cu tot ceea ce este necesar pentru
exercitarea liberă și neîngrădită a posesiei.

47.Obligaţiile cumpărătorului
Vânzarea este contractul prin care vânzătorul transmite, sau după caz
se obligă să transmită cumpărătorului proprietatea unui bun în
schimbul unui preț pe care cumpărătorul se obligă să îl plătească. (să
preia bunul vândut; să plătească prețul vânzării)

48.Contractul de mandat
Este acel contract prin care o persoana, numita mandant,
imputerniceste o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele
ei si pe raspunderea sa anumite acte juridice.

49.Contractul de mandat cu reprezentare


Contractul de mandat cu reprezentare este acel contract prin care o
parte, numita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte
juridice pe seama celeilalte parti, numita mandant in temeiul unei
imputerniciri.

50.Contractul de mandat fără reprezentare


In practica sunt intalnite cazuri cand mandatarul incheie acte juridice
civile in numele sau dar pe raspunderea mandantului, numit andat fara
reprezentare, care in raporturile dintre profesionisti este numit
contract de comision. Acest contreact de mandat fara reprezentare este
un contract de interpunere de persoane, fiind folosit atunci cand
mandantul nu vrea sa fie cunoscut intre terti.

51.Contractul de comision
Este mandatul care are ca obiect achizitionarea sau vanzarea de bunuri
ori prestarea de servicii pe seama comitentului si in numele
comisionarului, care actioneaza cu titlu profesional, in schimbul unei
remuneratii numite comision.

52.Contractul de consignaţie
Potrivit art. 1 din Legea nr.178/1934 (abrogata prin Legea nr.
71/2011) pentru reglementarea contractului de consignatie prevedea:
”Contractul de consignatie este conventia prin care una dintre parti,
numita consignant, incredinteaza celeilalte parti numite consignatar,
marfuri sau obiecte mobile spre a le vinde pe socoteala
consignantului.”.

53.Contractul de expediţie
Este o varietate a contractului de comision prin care expeditorul se
obliga sa incheie, in nume propriu si in contul comitentului, un
contract de transport si sa indeplineasca operatiunile accesorii.
54.Contractul de intermediere
Este contractul prin care intermediarul se obliga fata de client sa il
puna in legatura cu un tert, in vederea incheierii unui contract.

55.Contractul de agenţie
Prin contractul de agentie, comitentul il imputerniceste in mod
statornic pe agent fie sa negocieze, fie atat sa negocieze cat si sa
incheie contracte, in numele si pe seama comitentului, in schimbul
unei remuneratii, in una sau mai multe regiuni determinate.

56.Contractul de furnizare
Este acela prin care o parte, denumita furnizor, se obliga sa transmita
proprietatea asupra unei cantitati determinate de bunuri si sa le predea,
la unul sau mai multe termene ulterioare incheierii contractului ori in
mod continuu, sau sa presteze anumite servicii, la unul sau mai multe
termene ulterioare ori in mod continuu, iar cealalta parte, denumita
beneficiar, se obliga sa preia bunurile sau sa primeasca prestarea
serviciilor si sa plateasca bunul lor.

57.Contractul de leasing
Operatiunile de leasing sunt acelea prin care o parte, denumita
locator/finantator transmite pentru o perioada determinata dreptul de
folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti,
denumita locatar, utilizator, la solicitarea acestuia contra unei plati
periodice denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing,
finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de
a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing fara a schimba
natura leasingului ori de a inceta raporturile contractuale.

58.Noţiunea şi emiterea cambiei


Cambia reprezinta un titlu de credit pe termen scurt prin care
emitatorul in calitate de debitor se obliga sa plateasca neconditionat
sau sa dispuna plata unei sume de bani creditorului ca titular sau la
ordinul acestuia, la o anumita data sau la prezentarea inscrisului.

59.Forma cambiei
Trebuie sa fie un act autentic in situatia in care tragatorul nu stie carte.
Cambia cuprinde:
- Denumirea de cambie trecuta in insusi textul titlului si exprimata in
limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu
- Ordinul neconditionat de a plati o suma determinata
- Numele aceluia care trebuie sa plateasca
- Aratarea scadentei
- Aratarea locului in care plata trebuie facuta
- Numele celui caruia plata trebuie facuta
- Aratarea datei si a locului emiterii
- Semnatura celui care emite cambia.

60.Locul plăţii cambiei


Cambia poate fi platita la domiciliul unui tert, fie in localitatea unde
trasul domiciliaza, fie in alta localitate (este specificat langa numele
trasului, pe cambie).

61.Semnătura cambiei
In cazul in care cambia poarta semnaturi ale unor persoane incapabile
de a se obliga prin cambie, semnaturi false, sau de la persoane
imaginare, semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga
persoanele care au semnat cambia sau in numele carora a fost
semnata, obligatiile celorlalti semnatari raman totusi valabile. Trebuie
sa cuprinda
- In clar, nume, prenume persoana fizica sau denumirea persoanei
juridice ori entitatea care se obliga
- Semnatura olografa a celor mentionati mai sus.

62.Transmiterea cambiei
Cambia, chiar daca nu a fost expres trasa la ordin, este transmisibila
prin gir.

63.Biletul la ordin
Este un inscris prin care o persoana numita emitent sau subscriitor
(debitorul) isi asuma obligatia personala si neconditionata sa plateasca
pentru biletul de ordin unei alte persoane numita beneficiar (creditor)
o anumita suma de bani, la o data fixa numita scadența si intr-un loc
bine determinat.
64.Regimul juridic al Cecului
Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi
bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Disponibilul ste
creat printr-un depozit bancar din operatiuni de incasari sau acordarea
unui titlu bancar.

65.Investirea cu formula executorie a cambiei, biletului la ordin şi a


cecului

66.Procedura insolvenţei
Cei care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul
-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul judiciar.
PROCEDURA GENERALA este procedura de insolventa prin care
un debitor intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura
de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau separat,
numai in reorganizare judiciara, ori doar in procedura falimentului
PROCEDURA SIMPLIFICATA este procedura de insolventa
prevazuta de Legea nr. 85/2014 prin care debitorul care indeplineste
conditiile prevazute la art. 38 alin. (2) intra direct in procedura
falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o
perioada de observatie de maximum 20 de zile;

(a) procedura reorganizarii judiciare este acea modalitate de realizare a


procedurii insolventei ce se aplica debitorului, persoana juridica, in
vederea achitarii datoriilor acestuia, respectand programul de plata a
creantelor;

(b) procedura falimentului este acea procedura de insolventa care se


aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea
pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este
inmatriculat.

S-ar putea să vă placă și