Medicina de familie

Curs 1+2+3
Curs 1
• MEDICINA DE FAMILIE. DEFINIȚIE ȘI PRINCIPII
• ROLUL ȘI ATRIBUȚIILE MEDICULUI DE FAMILIE ÎN ACORDAREA
ASISTENȚEI MEDICALE
• OBIECTIVELE ACTIVITĂȚII DE MEDICINĂ DE FAMILIE
• METODOLOGIA DE LUCRU ÎN CABINETUL MF
• DREPTURILE PACIENTULUI
 MEDICINA DE FAMILIE (MF)
- DEFINIȚIE ȘI PRINCIPII-
• Definiția OMS - “specialitatea care asigură primul contact al individului cu
sistemul de sănătate, conferă primul element al procesului de promovare și
păstrare a sănătății și aduce serviciul de sănătate mai aproape de locul de
trai/ muncă”.

• Definiția SOCIETATĂȚII EUROPEANE DE MEDICINĂ DE FAMILIE (WONCA

EUROPE) - “Medicina de familie este o specialitate academică și
științifică,orientată spre asistența primară,care are un conținut propriu atât
educațional, cât și de cercetare, de medicină bazată pe dovezi și de
activitate clinică”.
• SPECIALITATE DE SINE STĂTĂTOARE BAZATĂ PE UN CONCEPT GENERAL
PRIVIND AISTENȚA MEDICALĂ A POPULAȚIEI
PRINCIPIILE MEDICINEI DE FAMILIE
• Disciplină globală, orientată spre pacient din punct de vedere psiho-
social și bio-medical
• Asigură îngrijirea atât a persoanelor sănătoase (gravide, nou-născuți,
vaccinări, prevenție primară), cât și a bolnavilor
• Centrată pe patologia familiei și a colectivității
• Asigură primul contact/continuarea asistenței medicale
• Coordonarea acțiunilor de sănătate privind pacienții și colectivitatea
respectivă.
PRINCIPIILE MEDICINEI DE FAMILIE
Profesorul A. Restian definește următoarele PRINCIPII ALE MEDICINEI
DE FAMILIE:
• Asistență medicală de prim contact.
• Asistență medicală continuă.
• Abordarea integrată a pacientului.
• Asistența medicală a familiei.
• Asistență medicală comunitară.
• Abordarea problemelor medicale în context ecologic.
ROLUL MEDICULUI DE FAMILIE – ABILITĂȚI
• să fie foarte bine pregătit profesional
• să aibă cunoștințe teoretice și practice temeinice
• să aibă aptitudinile necesare de a stabili diagnosticul și tratamentul
adecvat fiecărui pacient
• să știe să facă sinteza de diagnostic și tratament la pacienții cu
comorbidități
• să fie un bun psiholog
• să fie un bun comunicator, atât cu pacientul, cât și cu familia acestuia
• să consilieze pacientul și familia pentru diverse situații medicale.
Rolul medicului de familie în sistemul medical
ROLUL MEDICULUI DE FAMILIE – ACTIVITĂȚI
• Activitate medicală curativă, pentru
afecțiuni acute sau/și cronice:
• la cabinet
• la domiciliul pacientului
• în centre de performanță
• Activitate medicală preventivă -
primară, secundară și terţiară
• Activitate medicală paleativă pentru
pacienții terminali
• Activitate medicală comunitară
Asistența medicală primară
Presupune:
supravegherea stării de sănătate a populației prin activitățile medicale de:
• profilaxie
• diagnostic
• tratament
acoperirea unei patologii largi, pe care poate și trebuie să o rezolve.
Aproximativ 80% din cazuistică poate fi rezolvată la nivelul MEDICINEI DE
FAMILIE
colaborarea cu celelalte specialități din AMS și AMT, în cazurile care îi
depășesc domeniul de competență.
Asistența medicală primară
 ATRIBUȚIILE MEDICULUI DE FAMILIE
• supraveghează pe termen lung starea de sănătate a unei persoane și a familiei sale, atât în condiții de
boală cât și în stare de sănătate;
• abordare integrală, holistică a pacientului, ținând cont de implicațiile psihologice, familiale și sociale ale
stării de boală asupra persoanei;
• să acorde o atenție aparte și familiei, pentru că este știut faptul că, de multe ori, condițiile familiale
influențează apariția și evoluția unor boli;
• să asigure accesibilitatea pacienţilor la servicii medicale de AMP indiferent de vârstă, sex, religie, etc;
• poate rezolva mai mult de 80% din afecțiunile medicale curente;
• să asigure legătura pacientului cu celelalte specialități medicale;
• să ofere consiliere corespunzătoare pacienților pentru problemele medicale ale acestora;
• desfășoară activități medicale de prevenție:
• - Supravegherea nou-născutului, sugarului, gravidei,
• - Imunizări/vaccinări,
• - Controale medicale periodice pe grupe de vârstă - pentru depistarea precoce și combaterea
factorilor de risc de boală;
• desfășoară activități de educație sanitară a pacientului și familiei, privind boala și prevenția ei.
 OBIECTIVELE ACTIVITĂȚII DE MEDICINĂ DE
FAMILIE

• - specifice Medicinei de familie

• -nespecifice - ar putea fi realizate și de celelalte specialități, însă în
practică sunt îndeplinite de Medicina de familie.
 OBIECTIVELE ACTIVITĂȚII DE MEDICINĂ DE
FAMILIE
Obiectivele specifice: Obiectivele nespecifice:
• Medicina omului sănătos • Prevenția secundară
• Prevenția primară • Prevenția terțiară
• Prevenția specifică • Activitate medicală curativă
• Medicina omului bolnav • Activitate medicală continuă
• Patologia socială • Abordarea problemelor
medicale ale comunității
OBIECTIVELE ACTIVITĂȚII DE MEDICINĂ DE
FAMILIE
 METODOLOGIA DE LUCRU ÎN MEDICINA DE
FAMILIE
• Este diferită de celelalte specialități întrucât medicina de familie are
o abordare integrativă, holistică a organismului uman, raportată la
familie și mediul înconjurător.
• Metodologie dominant sintetică:
- mai ales clinică și mai puțin paraclinică.
- se bazează pe echipamente de investigații reduse.
- îngrijirea este continuă.
- comunicarea medic-pacient-familie este foarte importantă.
- sinteza de diagnostic și tratament pentru pacienții cu
comorbidități.
Drepturile pacienților
• Conformul Cartei Europene a Dreptului Pacienților, drepturile pacienților, în calitate de cetățeni
ai Uniunii Europene sunt:
• - dreptul la măsuri preventive,
• - dreptul de a avea acces la serviciile medicale,
• - dreptul la informație,
• - dreptul liberului consimțământ,
• - dreptul la intimitate
• - dreptul la confidențialitatea datelor și informațiilor,
• - dreptul la servicii medicale de calitate,
• - dreptul la siguranță,
• - dreptul la inovație,
• - dreptul de a evita inutil suferința și durerea,
• - dreptul la tratament personalizat,
• - dreptul de a se plânge,
• - dreptul la compensații.
Test 1
1. Care sunt atributiile medicului de familie:
a) Sa asigure legatura pacientului cu celelalte specialitati medicale
b) Sa desfasoare activitati de preventie
c) Sa participe la activitatile de educatie sanitara
d) Sa masoare lunar greutatea copiilor pana la 10 ani
e) Sa acorde asistenta medicala persoanelor sanatoase

2. Care sunt principalele activitati ale medicului de familie:

a)Activitate medicala curativa doar pentru boli cronice
b) Activitate medicala preventive
c) Activitate medicala paleativa
d) Activitate medicala ecologica
e) Activitate medicala comunitara
Curs 2
• ORGANIZAREA SISTEMULUI DE MEDICINĂ DE FAMILIE ÎN ROMÂNIA
• SERVICIILE PE CARE LE FURNIZEAZĂ MEDICINA DE FAMILIE
• MANAGEMENTUL CABINETULUI DE MEDICINĂ DE FAMILIE
• PARTICULARITĂŢILE CONSULTAŢIEI, DIAGNOSTICUL ŞI TRATAMENTUL
ÎN MEDICINA DE FAMILIE
• TRANZIȚIA DE LA STAREA DE SĂNĂTATE LA BOALĂ
 ORGANIZAREA SISTEMULUI DE MEDICINĂ DE
FAMILIE ÎN ROMÂNIA
• În România, începând cu anul 1990, MG a fost recunoscuta ca specialitate medicala de sine statatoare,
practicarea ei fiind conditionata de admiterea în rezidentiat cu durata de studiu de 3 ani. Prin Ordinul MS
378/1999, MG a fost redenumita Medicina de Familie, conform Nomenclatorului National al Specialitatilor
Medicale.
• Plecând de la experienta altor tari europene, si în România au fost create discipline si catedre de MF în
centrele de învatamânt superior medical.

• Asigurarile sociale de sanatate au avut rolul cel mai important în reafirmarea MF în viata medicala
româneasca. Trebuind sa ofere asiguratilor accesibilitatea la o asistenta medicala cât mai eficienta din punct
de vedere economic, asigurarile de sanatate au apelat în primul rând la MF care s-a dovedit capabila sa
rezolve în modul cel mai prompt si mai ieftin peste 80% din nevoile de asistenta medicala ale populatiei.
• Legea Asigurarilor Sociale de Sanatate 145/1997 si Normele Metodologice de aplicare a Contractului Cadru
de furnizare a serviciilor medicale în asistenta medicala primara oferă cadrul legislativ de desfășurare a
activităților medicale specifice.

• MF este o disciplina de sinteza care integreaza în practica o serie de atitudini si aptitudini medicale si
personale, fiind un model de prestare a îngrijirilor primare de sanatate ("Primary Health Care"), care se afla
la baza organizarii oricarui sistem de sanatate.
SERVICII MEDICALE MF
• Medicul de familie – este medicul specialist în specialitatea medicină
de familie confirmat prin ordin al ministrului sănătătii în urma
promovării examenului de medic specialist şi care furnizează servicii
în specialitatea şi competența date de curicula de pregătire,
pacienților înscrişi pe lista sa sau a grupului de practică al cărui
membru este
• Cabinetul de medicină de familie - unitatea medicala privata care
furnizează servicii medicale în asistența medicală primară persoanelor
asigurate inscrise in lista proprie dar si persoanelor care nu figureaza
in lista proprie
Echipa medicală
 ASISTENȚA MEDICALĂ PRIMARĂ
ACORDATĂ DE MF
Caracteristicile asistenței medicale acordate de medicul de familie sunt următoarele:
• a) constituirea punctului de prim-contact în cadrul sistemului de sănătate, oferind acces
nediscriminatoriu pacienților;
• b) asigurarea permanenței serviciilor de asistență medicală primară
• c) folosirea eficientă a resurselor sistemului de sănătate;
• d) colaborarea cu furnizorii de servicii medicale şi sociale şi asigurarea continuitătii îngrijirilor
acordate pacienților;
• e) promovarea sănătătii şi a stării de bine a pacienților prin intervenții adecvate şi eficiente;
• f) comunicarea directa medic-pacient pentru promovarea principiilor educației terapeutice, prin
care pacientul devine responsabil pentru mentinerea sau restabilirea starii de sanatate proprii;
• g) colaborarea cu autoritățile administratiei publice locale din zona în care îşi desfăşoară
activitatea, urmărind rezolvarea problemelor de sănătate ale comunității pe bază de contract.
 ASISTENȚA MEDICALĂ PRIMARĂ ACORDATĂ
DE MF
• Medicul de familie poate efectua garda la domiciliu, precum si
activitati de cercetare ştiințifică, daca medicii care activeaza în aceste
cabinete sunt acreditati pentru acest scop
• Cabinetul de medicină de familie furnizează servicii de asistență
medicală de medicina de familie,comunitară si scolara pentru toate
categoriile de pacienti, în cadrul unor activităti si atributii specific
• Medicii de familie profesează în mod independent, în sistem privat,
organizati în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
 ASISTENȚA MEDICALĂ COMUNITARĂ
ACORDATĂ DE MF
• Echipa multidisciplinară de asistență medicală primară, coordonată de cabinetul de medicină de
familie:
• deserveste colectivitățile din comunitate furnizând servicii de asistență medicală primară
• integrată, în funcție de specificul zonei;
• a) asigură continuitatea în acordarea îngrijirilor medicale în afara orelor de program, prin
• centrele de permanentă sau alte tipuri de servicii, după caz, precum si alte activităti destinate
membrilor colectivitătii deservite, în conformitate cu competentele profesionale ale fiecarui
membru al echipei si reglementările legale în vigoare;
• b) participă la implementarea programelor naționale de sănătate, în condițiile stabilite prin
reglementările legale în vigoare, în baza unui contract.
 ASISTENȚA MEDICALĂ COMUNITARĂ
ACORDATĂ DE MF
Beneficiarii serviciilor medicale si activitatilor de asistenta comunitara sunt membrii colectivitatilor locale
dintr-o unitate administrativ teritoriala definita ca municipiu, oras, comuna, sat, iar in cadrul acestor
comunitati, in mod deosebit, categoriile de persoane vulnerabile.
Categoriile de persoane vulnerabile sunt persoanele care se găsesc în următoarele situații:
• a) nivel economic sub pragul sărăciei;
• b) şomaj;
• c) nivel educațional scăzut;
• d) diferite dizabilități, boli cronice;
• e) boli aflate în faze terminale, care necesită tratamente paleative;
• f) graviditate;
• g) vârsta a treia;
• h) vârstă sub 16 ani;
• i) fac parte din familii monoparentale;
• j) risc de excluziune socială.
 ASISTENȚA MEDICALĂ COMUNITARĂ
ACORDATĂ DE MF
Serviciile medicale comunitare acordate:
• a) educarea comunitatii pentru sanatate;
• b) promovarea sanatatii reproducerii si a planificarii familiale;
• c) promovarea unor atitudini si comportamente favorabile unui stil de viata sanatos;
• d) educatie si actiuni directionate pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos;
• e) activitati de prevenire si profilaxie primara, secundara si tertiara;
• f) activitati medicale curative, la domiciliu, complementare asistentei medicale primare,
• secundare si tertiare;
• g) activitati de consiliere medicala si sociala;
• h) dezvoltarea serviciilor de ingrijire medicala la domiciliu a gravidei, nou-nascutului si
• mamei, a bolnavului cronic, a bolnavului mintal si a batranului;
• i) activitati de recuperare medicala.

• Serviciile şi activitățile de asistență comunitară sunt asigurate de asistenti medicali comunitari, mediatori sanitar, asistenti medicali,
.
moaşe, asistenti sociali şi alte profesii, în raport cu necesitățile comunității
ASISTENȚA MEDICALĂ ACORDATĂ DE MF
Activitatile medicului de medicina de familie se pot desfasura:
• a) la sediul cabinetului sau al punctului/punctelor de lucru;
• b) la domiciliul pacientilor;
• c) in centrele de permanenta organizate in locatia proprie sau in
locatii special amenajate si autorizate din punct de vedere sanitar;
• d) la locul solicitarii in cazul interventiilor de prima necesitate, in caz
de urgente medicochirurgicale,
• in limita competentelor, precum si in caz de risc epidemiologic.
CABINETUL MEDICULUI DE FAMILIE
CABINETUL MEDICULUI DE FAMILIE
MF trebuie să iși organizeze singur cabinetul:
• Dotare si întreținere
• Coordonarea echipei de lucru
• Colaborarea cu ceilalți specialiști
• Contabilitatea cabinetului
• Coordonarea relațiilor cu CAS
• Coordonarea relațiilor cu alte organizații, școli, instituții locale/ naționale
• Cabinetele medicale grupate sau asociate pot avea patrimoniu comun
• Medicul sau personalul medical angajat raspunde în mod individual pentru
deciziile profesionale
• 1 asistenta medicala la 1000 pacienți, 2 asistente medicale la peste 2000 pacienți
 DOTAREA CABINETULUI MEDICULUI DE
FAMILIE
• Suprafata de minin 14 m2
• Acces facil pt persoanele cu handicap
• Podea lavabila
• Chiuveta
• Sala de tratamente prevăzută cu chiuvetă
• Cabinet de vaccinări
• Sală de sterilizare prevăzută cu chiuvetă
• Cameră pentru investigații de laborator și explorări funcționale
• Cameră pentru asistente
• Fișier
• Depozit de materiale
• Grup sanitar
• Sală de așteptare
ASIGURAREA ASISTENȚEI MEDICALE
 Particularitățile consultației la MF

Se face intr-un mod proactiv prin care se asigură îngrijiri medicale continue, coordonate și integrate pentru toate
categoriile de pacienți, de către o echipă complexă, a cărei componență poate varia în funcție de nevoile
pacienților.
Accesul la serviciile medicale ale MF
• 24 de ore/zi, șapte zile din șapte.
• Toate formele de comunicare: directă, reprezentant legal, telefonic,
SMS, WhatsApp, Messenger, e-mail, telemedicină, etc
Optimizarea serviciilor:
Sistem de programări diversificat;
Comunicare eficientă în afara programului de lucru de la cabinet;
Resurse umane dimensionate după nevoi, echipe diverse;
 Organizare bună a activității;
Adaptarea serviciilor oferite la tipurile de pacienți.
Echipa de lucru
• STANDARD: asistenta de cabinet, ingrijitoare, contabil, ± registrator
• IDEAL: medici care pot fi de diverse specialități, asistente, moașă,
psihologi, nutriționiști, farmaciști, etc
Personal administrativ: registratori/secretar, ingrijitor, informatician,
contabil, administrator
Colaborare cu: asistența socială și comunitară, laboratoare, ONG.uri
care oferă servicii nemedicale
Rolul echipei
1. Asigură accesibilitatea populației la servicii de AMP
• Permanență în CMF /Vizite la domiciliu
2. Ajută MF în supravegherea de sănătate
• Supravegherea gravidei
• Supravegherea nou-născuților, sugarilor, copiilor
• Educația sanitară/ de sănătate
3. Depistează factorii de risc si organizează acțiuni de prevenire
4. Asigura prevenirea specifică (vaccinări, anchete epidemiologice)
5. Îngrijiri medicale în CMF
6. Îngrijiri de sănătate pentru pacienții cronici la domiciliu
7. Contribuie la îngrijiri de recuperare și reabilitare
8. Contribuie la acordarea îngrijirilor paliatice și terminale
Coordonarea îngrijirilor acordate de MF

• Delegarea unor responsabilităţi membrilor echipei din AMP

• Coordonarea îngrijirilor in AMP
• Referirea pacientului la alţi specialişti în AMP
• Co-ordonarea îngrijirilor dupa reintoarcerea pacientului din serviciile
medicale specializate
• Susţinerea intereselor pacietului la interacțiunea cu specialiștii/
promovarea intereselor pacientului în sistemul de sănătate.
Forme de organizare a practicii MF
Practica publică • Practica privată

• De stat • Non-profit/ Voluntare

• Centre de AMP (Grecia, • Profit/ Comerciale
• Germania, Portugalia) • Practica individuală(Danemarca,
• Policlinici (CSI) UK)
• Publice, dar nu de stat • Practica in grup (Olanda, UK)
• Centre de sănătate regionale/
municipale(Finlanda, Spania,
Suedia, Norvegia)
Finanțarea MF
• Fondurile asigurarilor obligatorii de asistență medicală ( în baza de
contract cu CAS sau agențiile teritoriale)
• Surse bugetare
• Servicii contra plată
• Donații
• Granturi și sponsorizari
• Surse fiananciare permise prin legislație
• Activitate autonomă/autogestiune, non-profit
Documentația medicală în cabinetul MF
• Sistem informațional
• Lista persoanelor asigurate înscrise la MF/ CMF
• Fișa de consultație a adultului
• Fișa de consultație a copilului
• Registru de consultații
• Registru de tratamente
• Registru de vaccinări
• Registru de evidență a gravidelor
• Registru de evidență a bolnavilor cronici
• Registru de educație sanitară
CONSULTAȚIA LA MF

Tipurile de diagnostic:
•- Diagnosticul de sindrom; - Diagnosticul de laborator;
•- Diagnosticul clinic; - Diagnosticul radiologic;
•- Diagnosticul etiologic; - Diagnosticul citologic;
•- Diagnosticul patogenic; - Diagnosticul anatomopatologic;
- Diagnosticul pozitiv;
•- Diagnosticul diferential;
- Diagnosticul de certitudine
•- Diagnosticul coplicatiilor;
CONSULTAȚIA LA MF
Diagnosticul de sănătate
Datorita faptului ca mf are in grija lui nu numai bolnavi, ci si oameni
sanatosi, de multe ori el este solicitat sa stabileasca diagnosticul de sanatate,
care poate fi stabilit pe urmatoarele criterii:
Criterii negative - absenta a oricarei boli, ceea ce se stabileste prin
investigarea clinica si paraclinica completă a individului.
 Criterii pozitive - parametrii antropologici ( inaltime, greutate,
conformatie), parametrii de functinare normala a diferitelor aparate si
sisteme ( tensiunea arteriala, puls, glicemie, colesterolemie, etc.)
 Criterii statistice, sau normative - valorile normale ale diferitilor
parametrii, precum si adaptarea individului la normele de viață socială
CONSULTAȚIA LA MF
Factorii care influenteaza diagnosticul in MF. Procesul de diagnostic din
MF poate fi influentat de faptul ca mf trebuie sa:
 Acorde o asistenta medicala de prim contact
 Realizeaza o abordare integrala a bolnavului
 Asigura continuitatea asistentei medicale
 Dar dispune de o dotare tehnica foarte redusa
CONSULTAȚIA LA MF
• Particularitatile diagnosticului in MF:
• Precoce și rapid
• Se bazează predominant pe ex clinic
• Integral
• Evolutiv
• Sintetic
CONSULTAȚIA LA MF
Diagnosticul clinic cu care lucreaza de obicei medicul de familie are urmatoarele
particularitati:
• Poate fi stabilit prin mijloace clinice accesibile mf-pregătirea profesională
temeinică este esențială
• nu necesita dotari speciale
• Poate fi stabilit rapid cu ajutorul observatiei, anamnezei si al examenului fizic
Diagnosticul clinic trebuie continuat de investigatii paraclinice necesare pentru
confirmare
Diagnosticul clinic trebuie confirmat (ECG – pt angina pectorală, EDS/tranzit
baritat- pt ulcer gastro-duodenal, urocultură-pt ITU)
Informațiile obținute vor fi integrate si interpretate conform criteriilor de
diagnostic și ghidurilor de diagnostic și tratament.
Ex criterii de diagnostic pt PR, LES, ghid de tratament pt angina
CONSULTAȚIA LA MF
Sinteza diagnostica presupune diagnosticarea si ierarhizarea tuturor bolilor
pe care le are bolnavul in vederea stabilirii unei strategii terapeutice
adaptate particularitatilor bolnavului respectiv. Sinteza diagnostica se poate
face prin:
• Inventarierea tuturor semnelor si simptomelor pe care le are bolnavul
respectiv
• Gruparea semnelor si simptomelor respective in sindroame
• Gruparea sindroamelor in boli
• Diagnosticarea ( singur sau cu ajutorul specialistilor de profil ) a tuturor
bolilor pe care le are bolnavul respective
• Stabilirea legaturilor dintre bolile respective
• Stabilirea legaturilor cu factorii cauzali
• Ierarhizarea bolilor
• Elaborarea unui diagnostic global
CONSULTAȚIA LA MF
Criteriile de ierarhizare a bolilor.
In general va trece pe primul plan bolile care:
• Afecteaza functiile vitale
• Bolile acute inaintea bolilor cronice
• Bolile cu evolutie rapida inaintea bolilor cu evolutie lenta
• Bolile care pot prezenta complicatii majore, inaintea bolilor care pot prezenta
complicatii minore
• Bolile cu evolutie imprevizibila, inaintea bolilor cu evolutie previzibila
• Bolile care pot determina invaliditate
• Bolile care au un tratament ineficient

Ierarhizarea nu este valabila decat pentru momentul consultului, si ca in orice caz

ea trebuie revizuita ori de cate ori apar modificari in starea de sanatate a
bolnavului.
CONSULTAȚIA LA MF
• Dificultatile de diagnoastic specifice MF sunt reprezentate de:

• Evolutia asimptomatica a unor boli, asa cum ar fi HTA, arteroscleroza, diabetul zaharat si
cancerul.
• Evolutia in pusee de activitate a unor boli, asa cum ar fi astmul bronsic, BPOC, migrena si
epilepsia
• Dotarea tehnica limitată a mf care nu dispune de investigatiile paraclinice necesare diagnosticului
• Predominenta simptomelor nespecifice, asa cum ar fi febra, dispneea, ameteala, cefaleea,
palpitatiile si durerile abdominale care pot apare in foarte multe boli.
• Debuturile atipice ale unor boli asa cum ar fi infarctul miocardic, care poate debuta sub forma
unor dureri abdominale, a unor tulburari de ritm cardiac, sau a unor tulburari de circulatie
cerebrala
• Existenta unor boli mascate, asa cum ar fi depresia, anxietatea, sindroamele paraneoplazice,
cancerul bronho-pulmonar care poate evolua sub forma unei pneumonii recidivante
• Sindromul de somatizare sau nevroza de organ, care poate reprezenta pana la 30% din acuzele
bolnavilor si care poate imita o boala organica
• Existenta unor boli asociate, care face posibila omiterea din tabloul clinic a unei boli
CONSULTAȚIA LA MF
• Sursele de informatie ale medicului sunt reprezentate de:

• Informatiile culese de la bolnav, culese cu mijloace clinice sau paraclinice

• Informatiile oferite de anturajul bolnavului, de rude, de prieteni, vecini
• Informatiile oferite de medicul specialist
• Informatiile oferite de la locul de munca
• Informatiile oferite de mediul inconjurator
• Informatiile oferite de stiinta , din carti, reviste, ghiduri de practica
medicala si banci de date.
Satisfacția pacienților
• Sporirea accesului la AMP (timp de primire și durata consultației)
• Micșorarea timpului de așteptare in CMF
• Trierea și orientarea pacientului către consultația medicală
• MF/AMF sunt percepuți mai competenți/ rezolvă mai multe probleme
medicale ale pacientului
• Accent pe servicii de prevenire/ educație pentru sănătate
• Îmbunătățirea comunicării cu pacineții
 TRATAMENTUL RECOMANDAT DE MEDICUL
DE FAMILIE
• ACUT 5-7 ZILE • IGIENO-DIETETIC
• SUBACUT 7-10 ZILE • MEDICAMENTOS
• CRONIC PESTE 15 ZILE • CHIRURGICAL

• TRATAMENT LA DOMICILIU
• TRATAMENT ASIGURAT DE UN
SPECIALIST (CHIRURG,
GINECOLOG)
• TRATAMENT IN SPITAL
 TRATAMENTUL RECOMANDAT DE MEDICUL
DE FAMILIE
• Factorii care determina particularitatile tratamentului in MF:

• posibilitatile relativ limitate ale mf

• cunostitele generale in anumite domeniiale mf
• dificultatile de supraveghere a bolnavilor
• necesitatea de a-l atrage pe bolnav la ingrijirea propriei sale boli
• necesitatea de a cointeresa familia in ingrijirea bolnavului
• situatia socio-economica a bolnavului.
• gradul de educatie al bolnavului
 TRATAMENTUL ÎN CABINETUL MEDICULUI DE
FAMILIE
Boli care nu pot fi tratate ambular si necesita internare in spital.
• boli care pun in pericol iminent viata bolnavului
• boli care afecteaza grav functiile vitale
• boli care necesita interventie chirurgicala iminenta
• boli care necesita monitorizare permanenta
• boli grave fără un diagnostic cert
• boli cu risc de apariție a unor complicatii grave
• boli care necesita interventii deosebite
• boli care necesita investigatii deosebite
• boli care necesita tratamente deosebite
• boli psihice grave
• unele boli infecto contagioase cu risc epidemiologic/complicate
TRATAMENTUL ÎN CABINETUL MEDICULUI DE
FAMILIE
Urgente medicale care pot fi ingrijite la domiciliu, asa cum ar fi:
• Crizele usoare de astm bronsic
• Criza de angina pectorala stabila
• Colica renala
• Criza de ulcer duodenal
• Colica biliara
• Enterocardita acuta
• Entorsele
• Pneumonia virala
• Lombago acut
TRATAMENTUL ÎN CABINETUL MEDICULUI DE
FAMILIE
Complianta bolnavului sau respectarea recomandarilor depinde de:
• Gravitatea bolii
• Educatia bolnavului
• Increderea in medic
• Modalitatile de administrare a medicamentelor ( solutii, supozitoare,
injectii)
• Proprietatile medicamentelor ( gustul neplacut )
• Scheme complicate de administrare
• Reactii adverse suparatoare
• Lipsa de eficacitate a tratamentului
TRATAMENTUL ÎN CABINETUL MEDICULUI DE
FAMILIE
Urgente medico-chirurgicale:
Convulsii
Febra
Soc hemoragic
Soc anafilactic
Hemoragii exteriorizate: epistaxis, otoragie, rectoragie, gingivoragie
Hemoragii externe – aplicare de garou, compresie externa
Infarct miocardic acut
Interacțiuni medicamentoase
• MF trebuie sa revizuiasca medicatia cronica petru a preveni
eventualele interactiuni medicamentoase:
• HHC-insulin
• Vit C-antibiotice
• Ampicilina-orice medicament
• Bicarbonat de sodiu- calciu iv
• Furosemid-orice medicament
• Digoxin-orice medicament
Acțiunea medicamentelor în vivo

1. ABSORBTIA
• Unele medicamente pot forma complexe greu absorbabile
• Medicamentele antiacide intarzie absorbtia fenobarbitalului si
izoniazidei (prelungeste timpul de evacuare a bolului gastric)
• Metoclopramidul accelereaza absorbtia paracetamolului, aspirinei
• Antidepresivele cresc absorbtia dicumarolului
Acțiunea medicamentelor în vivo
2. DISTRIBUTIA SI METABOLISMUL
• Modificari ale fluxului sangvin
• Disproteinemie
• Competitie pt legarea de proteinele plasmatice
• Propranololul scade metabolizarea hepatica a unor medicamente prin
reducerea fluxului sangvin hepatic
• Rifamplicina creste metabolismul cimetidinei si verapamilului
• Fenobarbitalul creste metabolismul anticoagulantelor
• Vitamina C inhiba metabolismul CO
• Sulfamidele inhiba metabolismul anticoagulantelor
• Diltiazemul si verapamilul inhiba metab benzodiazepinelor (risc de
intoxicatie!)
Acțiunea medicamentelor
Acțiunea medicamentelor in vivo
ALTERNATIVE TERAPEUTICE LA MF
Urgente?
• Caz 1
- 68 ani, tratament cronic cu Aspenter pentru BCI, istoric recent de
tratament cu AINS, afirma de 2 zile scaun negru, moale (3-4/zi,
cantitate moderata)
- Se prezinta la mf pentru: astenie fizica, agravarea dispneei de fond,
paloare
- Ex clinc: pacient palid, extremitati reci, tegumente traspirate, puls
filiform, TA=100/50 mmHg, polipnee cu tahipnee
- Atitudine terapeutica?
Urgente ?
Copil de 4 ani, diaree (5-6 scaune apoase/zi) si varsaturi (2-3/zi,
alimentare) de 4 zile. Din cursul zilei de astazi somnolenta – motiv
pentru care mama a venit la consult
- Ex clinic: somnolent, usor confuz, tegumente si mucoase intens
deshidratate, marmorate, globi ocular hipotoni, extremitati reci cu
tremor periferic, tahicardie (AV=120bpm/min), hipotensiune arterial,
abdomen dureros difuz la palpare
- Atitudine terapeutica?
Urgenta ?
37 ani cu DZ tip I tratata cu 3 prize de insulin
De 36 ore greata si varsaturi, nu s-a alimentat si nu si-a administrat
dozele de insulin
Ex clinc: astenica, tegumente si mucoase deshidratate, calde, dispnee
cu tahipnee, halena acetonemica, TA = 90/40 mmHG
Atitudine terapeutica?
Urgenta ?
• 78 ani, cunoscut cu HBP, purtator cronic de sonda vezicala
• De 3 zile: febra (38gr C), greata, dureri in hipogastru, urini tulburi
• Ex clinic: subfebril (37,4 gr C), constient, colaborant, TA=170/100
mmHg, AV=90 bpm ritmic, abdomen destins, depresibil, sensibil la
palparea in epigastru, urina tulbure cu flocoane
• Atitudine ?
• daca era piurie la pacient diabetic, cu by-pass aortoc-coronarian cu
varsaturi alimentare si tablou clinic de sepsis?
Urgenta ?
• Barbat de 50 ani, consummator cronic de alcool
• Durere, edem, eritem si impotenta functionala la nivelul gleznei stangi
cu debut brusc de 4 zile dupa un pranz hiperproteic
• Atitudine ?
Curs 3
Cuprins:
1. Medicina defensivă
2. Starea de sănătate: definiţie; rolul şi locul medicului de familie in
promovarea stării de sănătate
3. Factori care influenţează starea de sănătate; mijloace de promovare
a stării de sănătate.
4. Tranziția de la sănătate la boală.
5. Definiția bolii, factori de risc, faze evolutive, dispensarizare.
 MEDICINA DEFENSIVA
Practica medicala bazata pe protocoale de
diagnostic si ghiduri terapeutice
Asigura siguranta juridica a medicului.
Efectuarea tuturor manevrelor si tehnicilor medicale
sunt obiectivate prin documente, inscrisuri, cu care
sa justifice un diagnostic si alegerea unei terapii.
Avantaje
• protejeaza medicul împotriva potențialului reclamant – pacientul
• evita răspunderea medicului.
• Utilizeaza medicina bazata pe dovezi (studii clince, metaanalize)
Dezavantaje
• Costuri suplimentare
• Mai putin timp acordat pacientului
• Mai mult timp pentru completarea documentelor necesare
• Efectuarea unor investigatii care nu sunt indispensabile pentru
stabilirea diagnosticului
• Prescierea unor medicamente nenecesare pentru tratamentul bolii
• Indrumarea catre alte consulturi de specialitate
• Deterioreaza relatia medic-pacient
STAREA DE SĂNĂTATE
• Starea de sănătate (OMS): starea de bine si confort fizic, psihic si
social în absenta oricǎrei boli sau infimitǎti clinice.
• Definitia datǎ de OMS sǎnǎtǎtii atrage atenția că sǎnǎtatea reprezintǎ
un echilibru între starea de bine fizic, psihic si social într-un mediu
benefic pentru sǎnǎtate.
• A fi sǎnǎtos nu înseamna doar sǎ nu fii bolnav.
• Pentru medicina traditionalǎ din Extremul Orient, sǎnǎtatea
înseamnǎ echilibrul dintre structura, energia si constiinta fiintei, în
armonie cu universul datoritǎ realizǎrii contactului permanent dintre
macro si microcosmos
STAREA DE SĂNĂTATE
3 criterii de apreciere a stării de sănătate:

• Psihic

• Somatic

• Social
 SĂNĂTATEA-definitii
1. Din punct de vedere fiziologic
 sǎnǎtatea este consideratǎ o stare de normalitate metabolico-functionalǎ,
mentinutǎ cu ajutorul mecanismelor de reglare, prin care se realizeazǎ homeostazia
mediului intern, descrisa de Cannon.
2. Din punct de vedere biologic
Sanatatea poate fi definita drept acea stare a unui organism neatins de boala in care
toate organelle aparatele si sistemele functioneaza normal.
3. Din punct de vedere psihic
sanatatea poate fi inteleasa drept armonia dintre comportamentul cotidian si
valorile fundamentale ale vietii asimilate de individ) reprezentand starea
organismului in care capacitatea sa de a munci, a studia sau a desfasura activitatile
preferate este optima.
4. Din punct de vedere al medicului
Sanatatea este definita ca lipsa de simptome si semen clinice
5. Din punct de vedere al individului
 o stare de bine.
Criterii ale sanatatii mintale
• constiinta clara a interesului personal
•constiinta limpede a interesului social
•auto-orientarea si capacitatea de a se conduce si orienta singur in
viata
•nivelul inalt de toleranta a frustrarii
•acceptarea incertitudinii si capacitatea de adaptare la incertitudine
•gandirea stiintifica realista si obiectiva
•auto-acceptarea
•asumarea responsabilitatii pentru tulburarile emotionale proprii
Principii fundamentale ale starii de sanatate
TRANZIȚIA DE LA STAREA DE SĂNĂTATE LA
BOALĂ
 BOALA
• Boala este rezultanta tulburǎrii activitǎtii
normale a organisnului, sub influenta unor
agenti din mediul intern sau extern.
Caracteristici:
• Cauzalitatea
• Efect local sau sistemic
• Manifestari clinice specifice/nespecifice
• Afectarea mecanismelor de adaptare neuro-
endocrină
Definitie
• Din punct de vedere biologic
boala este o stare a organismului sau a unei parti din organism in care
functiile sunt afectate de factori interni sau externi.
Boala poate fi definita drept o stare rezultata in urma unei combinatii
dintre :
- Factori etiologici/comprotamentali
- Predispozitie genetica
- Factori interni/externi
Dificultati de diagnostic
• Subiectivismul bolnavului face ca boala să fie mai târziu înregistrată
(bolnavii ignoranţi) sau,din contră, să fie semnalată în mod eronat
(bolnavii “închipuiţi”)
Clasificarea bolilor
RM Coe, in 1970, propune urmatoarea clasificare:
• Infecto-contagioase
• Cronice
• Mintale

Clasificarea dr.Field, conform celor 4 criterii (durata bolii, prognosticul,

gradul de incapacitate produs de boala, alterarea activitatii sociale)
• Boli acute de scurta durata (b.infectioase)
• Boli de lunga durata nestigmatizante (IMA, AVC)
• Boli de lunga durata stigmatizante (infectia HIV, sifilis, scleroza multipla,
cancer)
• Boli mintale (schizofrenia, paranoia, isteria, fobii)
Clasificare
Conform OMS (1990) bolile pot fi impartite in 21 categorii:
1. boli infectioase si parazitare 13. bolile sistemului osteo-articular, ale muschilor si
tesutului conjunctiv
2. tumori
14. bolile aparatului genito-urinar
3. bolile sangelui si ale organelor hematopoetice si
tulburari ale mecanismului de imunitate 15. Sarcina, nasterea si lahuzia
4. boli endocrine, de nutritie si metabolism 16. unele afectiuni a caror origine se situeaza in
perioada perinatala
5. tulburari mentale si de comportament
17. malformatii congenitale, deformatii si anomalii
6. bolile sistemului nervos cromozomiale
7. bolile urechii si apofizei mastoide 18. Simptome si semne si rezultate imprecis
8. bolile ochiului si anexelor sale definite ale investigatiilor clinice si de laborator
9. bolile aparatului circulator 19. leziuni traumatice otraviri si alte consecinte ale
cauzelor externe
10. bolile aparatului respirator
20. cauze externe de morbiditate si mortalitate
11. bolile aparatului digestiv
21. factori influentand starea de sanatate si
12. boli ale pielii si ale tesutului celular subcutanat motivele recurgerii la serviciile de sanatate.
 Consecințele bolii
• Boala generează stres psihic prin
4 grupe de agenţi stresori:
o apariţia, desfăşurarea şi consecinţele bolii
o suferinţele fizice şi psihice
o consecinţe de ordin somatic
o consecințe de ordin social
Clasificarea reacţiilor determinate de starea
de boală
1)Recunoaşterea bolii şi acceptarea stării de bolnav (pacient rational,
echilibrat, cu o cultură sanitară suficientă pentru recunoașterea și
acceptarea unor simptome)

2)Ignorarea bolii (pacienți cu nivel redus de cultură sanitară, pacienti cu

suferințe cronice fizice sau psihice, deficit de integrare a informațiilor
somatice)

3)Negarea, refuzul stării de boală (prin amânarea deciziei de a

recunoaște simptomele, mecanisme inconștiente de autoapărare)
Principalele atitudini în faţa bolii

1)Atitudinea combativă
2)Atitudinea de resemnare
3)Atitudinea de refugiu în boală
4)Atitudinea problematizantă
5)Atitudinea de valorificare superioară a situaţiei debolnav
6)Atitudinea de “rea folosire” a bolii
7)Reacţia persecutorie