Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
?
Sfânta Liturghie se deosebește de celelalte slujbe ale bisericii deoarece ea nu este doar un sir de rugăciuni
care urmează o regulă prestabilită și are ca scop convorbirea cu Dumnezeu și sfințirea vieții, ci ea este prin
excelență slujba desăvârșită a Bisericii în care nu doar că ne întrunim cu Domnul dar și mâncăm Trupul și
Sângele Lui. Liturghia își are originea în Cina cea de Taină pe care Domnul Hristos a luat-o cu ucenicii Săi
în foișor și după care a fost prins și răstignit. Acest moment se află relatat de către toți cei patru evangheliști
cu detalii. Este foarte important ceea ce Domnul dă poruncă după săvârșirea ei: ” Și luând pâinea,
mulțumind, a frânt și le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceți
spre pomenirea Mea.” (Luca 22:19) și „căci de câte ori veți mânca această pâine și veți bea acest pahar,
moartea Domnului vestiți până când va veni. (I Cor. 11:26).”
Vedem că Domnul Hristos dă poruncă expres ca acest lucru să se repete și după moartea Lui și tot El
accentuează că mâncând acea pâine de fapt mâncăm însuși Trupul și dacă bem , bem însuși Sângele Lui.
Apostolii s-au dovedit fii ascultători, iar după învierea Domnului punctul central al întrunirilor și
rugăciunilor comune era ”frângerea pâinii”. Cartea Faptele Apostolilor din Noul Testament face nu de
puține ori referiri la acest obicei nou care capătă un loc deosebit în derularea vieții de creștin.
În literatura duhovnicească Sfânta Liturghie a fost numită în multe feluri încercând să se arate importan ța
ei pentru noi. Uni o numesc: ospățul credinței, sfânta jertfă, alți o numesc taina tainelor. Toate cu scopul
de a ne arăta nouă măreția ei.
În cadrul Sfintei Liturghii darurile credincioșilor de pâine și vin, pe care le aduc la Sfântul Altar înaintea
începerii Liturghiei, se prefac în Trupul și Sângele Domnului. Este foarte important să subliniem că
tradiția mărturisește că toți creștinii care veneau la adunarea duminicală își aduceau darul lor arătând astfel
grija pentru ca în timpul slujbei să aibă cu ce se împărtăși. Credinciosul oferă pâinea și vinul care
simbolizează viața lui, ele fiind elemente exclusiv ale omului, și în schimbul lor primește viața veșnică.
Care sunt etapele Sfintei Liturghii ?
De-a lungul secolelor acest șir de rugăciuni care alcătuiau la început un ritual la finalul căruia cei prezenți
se împărtășeau, a suferit evoluții și s-a dezvoltat în forma pe care astăzi o avem noi.
Prima descriere a Liturghiei Bisericii primare datează de la jumătatea sec. al II-lea d.H. O sută de ani mai
târziu, la mijlocul sec. II după Hristos, Sfântul Iustin Martirul şi Filozoful ne dă cea mai amănunţită
descriere a Liturghiei din primele trei secole: "În aşa-zisa zi a soarelui (duminica n.n.), se face adunarea
tuturor celor ce trăiesc la oraşe sau la sate şi se citesc memoriile apostolilor (Evangheliile n.n.) sau
scrierile profeţilor (Vechiul Testament n.n.), câtă vreme îngăduie timpul. Apoi, după ce cititorul încetează,
întâistătătorul (episcopul sau preotul n.n.) ţine un cuvânt prin care sfătuieşte şi îndeamnă la imitarea
acestor frumoase învăţături. Apoi, ne ridicăm în picioare toţi laolaltă şi înălţăm rugăciuni; după care,
încetând noi rugăciunea, [ne îmbrăţişăm unii pe alţii cu sărutarea păcii ] - şi se aduce pâine şi vin şi apă,
iar întâistătătorul înalţă deopotrivă rugăciuni şi mulţumiri, cât poate mai multe, la care poporul răspunde
într-un singur glas, rostind Amin. Şi se dă fiecăruia să se împărtăşească din cele ce au fost consfinţite prin
euharistie, iar celor care nu sunt de fată li se trimite euharistia acasă, prin diaconi."