TESTE LICENTA 2015 – PEDODONȚIE

Tema nr. 17
Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete
Bibliografie asociata temei:
2.Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei in santuri si fosete, Ed Cerma,
Bucuresti, 1997.integral

INTREBĂRI COMPLEMENT SIMPLU

1. Tehnica odontotomiei profilactice consta în prepararea mecanica a tuturor sanțurilor

și fosetelor dinților nou erupți prin pregatirea unor cavitați superficiale și obturarea lor
cu:
A) compozit fotopolimerizabil;
B) compozit autopolimerizabil;
C) compomer;
D) amalgam de argint;
E) ciment ionomer de sticla.
(R- D pag. 2/11)

2. Una dintre proprietățile ideale ale unui sigilant stabilite de Dental Advisor (citat de
Wei) este reprezentata de:
A) penetranța scazută;
B) timp de lucru scurt;
C) expansiune termică crescută;
D) rezistența redusă la uzură;
E) absorbția scazută a apei.
(R - E pag. 2/16)

3. În cazul sigilării cu rășini compozite, în metoda clasică, se recomandă ca

demineralizarea pe dinții temporari sa se facă timp de:
A) 90 de secunde;
B) 20 de secunde;
C) 120 de secunde;
D) 60 de secunde;
E) 30 de secunde.
(R- C pag. 2/37)

4. Simonsen recomandă ca perioada potrivită pentru sigilare:

A) vârsta de 3-4 ani pentru incisivii centrali temporari;
B) vârsta de 6-7 ani pentru molarii temporari;
C) vârsta de 3-4 ani pentru caninii temporari;
D) vârsta de 11-13 ani pentru molarii doi permanenți și premolari;
E) vârsta de 6-7 ani pentru premolari.
(R-D pag. 2/64)

5. Verificarea suprafeței sigilate cu rășini compozite se realizează:

A) clinic – numai prin inspecție cu oglinda dentară;
B) clinic – prin examen cu sonda dentară;
C) paraclinic – prin examinarea modelului de studiu;

1
 D) paraclinic – prin examen radiologic;
E) clinic – prin examen cu spatula dentară.
(R- B pag. 2/45)

INTREBARI COMPLEMENT MULTIPLU

1. Prevalența si incidența crescută a cariei ocluzale se datoresc interacțiunii mai multor

factori:
A) capacității de reținere a microorganismelor și alimentelor în fosetele si șanțurile
adânci;
B) concentrației mai mici a fluorului în smalțul ocluzal decât în cel proximal;
C) imposibilitații realizarii unei cura'iri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat;
D) cantității de smalț mai mici între suprafața dintelui si joncțiunea smalț/ dentină
în cazul sanțurilor, comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafețe;
E) concentrației mai mari a fluorului în smalțul ocluzal decât în cel proximal.
( R- A,B,C,D 2/pag. 8)

2, Situațiile clinice în care Fortier si Demars-Fremault indică odontotomia profilactică

sunt:
A) copii cu policarii care au o igiena orala proasta;
B) imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate;
C) posibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate;
D) existența unor dubii în legatura cu prezența sau absența unei carii;
E) copii neadaptați, handicapați psihic.
(R- A,B,D,E pag. 2/11)

3. Dupa Sturdevant și colab. sigilanții au trei efecte importante:

A) umplu în mod mecanic fosetele și șanțurile adânci cu o rașină acido-producătoare;
B) ușurează manoperele de curațire a sanțurilor si fosetelor;
C) blochează "locusul" preferat al Streptococului mutans și al altor microorganisme
cariogene;
D) umplu în mod mecanic fosetele și sanțurile adânci cu o rasina acido-rezistenta;
E) stimulează "locusul" preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme
cariogene.
(R- B,C,D pag. 2/15)

4. Dupa Bratu și colab. calitățile unui material de sigilare ar fi urmatoarele:

A) aderența bună la suprafețele gravate;
B) biocompatibilitate;
C) priza lenta în condițiile cavitații bucale;
D) să aibă calitați fizionomice nesatisfacatoare;
E) proprietăți mecanice și termice diferite de cele ale structurilor dure dentare.
(R- A,B pag. 2/15)

5. Avantajele sigilanților fotopolimerizabili, sintetizate de Hicks, sunt următoarele:

A) materialul se întareste în 30-40 de secunde;
B) nu se mai încorporeaza bule de aer, deoarece materialul nu se pregateste prin
amestecare;
C) materialul îsi pastreaza aceeasi vâscozitate pe toata perioada pătrunderii lui în
porii smalțului demineralizat;

2
 D) materialul își modifică vâscozitatea pe perioada pătrunderii lui în porii smalțului
demineralizat;
E) materialul se întărește în 10-20 de secunde.
(R- B,C,E pag. 19)

6. Avantajele folosirii laserului în inițierea reacției de priză a sigilanților

fotopolimerizabili sunt:
A) creșterea timpului de priza;
B) scaderea cantitații de rasina ramasa nepolimerizata;
C) scaderea rezistenței la întindere și a rezistenței de legare;
D) reducerea timpului de priză;
E) smalțul expus laserului are rezistența crescută la factori cariogeni.
(R- B,D,E pag. 2/20)

7. Cimenturile glass ionomer au doua calități importante care le recomandă pentru a fi

folosite în stomatologia preventivă:
A) retenție superioară rasinilor compozite;
B) capacitatea continuă de a elibera ioni de fluor;
C) adeziunea chimică la structurile dure dentare;
D) estetica superioară rasinilor compozite;
E) adeziunea mecanică la structurile dure dentare.
(R- B,C pag. 2/30)

8. Între dezavantajele cimenturilor glass ionomer convenționale, cu reacție de priza

chimică, se pot enumera:
A) finisare slaba datorita rugozitații superficiale;
B) timp de priza lung;
C) sensibilitate în mediul umed;
D) rezistență crescută în zonele supuse direct solicitărilor masticatorii;
E) timp de priza redus.
(R- A,B,C pag. 2/32)

9. Cimenturile glass ionomer fotopolimerizabile în comparație cu cele

autopolimerizabile prezinta urmatoarele caracteristici:
A) timp de priză mai redus;
B) adaptare marginală mai buna;
C) sensibilitate mai crescută în mediul umed datorită polimerizarii inițiale a matricei
rășinoase;
D) adeziune mai bună;
E) rezistență mai redusă la abraziune.
(R- A,B,D pag. 2/32)

10. În cazul sigilării cu rășini compozite, timpii operatori sunt următorii:

A) periajul profesional al suprafețelor dentare cu paste ce conțin fluor;
B) izolarea;
C) aplicarea materialului de sigilare;
D) verificarea sigilării;
E) E . controlul în relație ocluzală.
(R- B,C,D,E pag. 2/35)

3
11. Einwang recomandă o tehnică de sigilare modificată, care garantează o mai bună
Retenție, tehnică ce presupune urmatoarele etape:
A) curățarea suprafețelor ocluzale cu o pastă fară fluor;
B) curățarea suprafețelor ocluzale cu o pastă cu fluor;
C) înăsprirea suprafețelor de smalț pe o zonă de aproximativ 1mm lațime de fiecare
parte a fisurii cu ajutorul unor freze diamantate.
D) demineralizarea cu acid a suprafeței smalțului;
E) aplicarea sigilantului.E.
(R- A,C,D,E pag. 2/40)

12. Folosirea compozitelor fotopolimerizabile ca materiale de sigilare oferă următoarele

avantaje:
A) posibilitatea de încorporare a bulelor de aer este redusă;
B) timpul de lucru este limitat;
C) temperatura ridicată a mediului ambiant scade timpul de priză;
D) timpul de lucru este mai lung;
E) polimerizarea materialului începe imediat ce catalizatorul se adaugă la bază.
(R- A,D pag.2/43)

13. Între timpii operatori ai tehnicii de sigilare cu ciment glass ionomer se enumeră
urmatorii:
A) curățarea suprafețelor dentare cu o perie conică sub jet de apa;
B) izolarea dintelui;
C) demineralizarea cu acid fosforic în concentrație de 37%;
D) aplicarea materialului de sigilare;
E) aplicarea unui lac protector, când cimentul îsi pierde luciul.
(R- A,B,D,E pag. 2/46)

14.În legarea materialului de sigilare la suprafața de smalț demineralizată acid au un

rol important următorii factori:
A) necontaminarea cu saliva în momentul aplicarii sigilantului;
B) timpul de demineralizare;
C) agentul de demineralizare;
D) concentrația demineralizantului;
E) topografia suprafeței de dentină demineralizată.
(R- A,B,C,D pag.2/49)

15. Surmont si colab. indică aplicarea sigilărilor la grupul persoanelor cu grad înalt de
risc, care cuprinde:
A) pacienți care consuma zilnic mari cantități de grasimi;
B) pacienți carioactivi cu nivel crescut de Streptococ mutans;
C) pacienți care consumă zilnic mari cantități de dulciuri;
D) pacienți carioactivi cu nivel scazut de Streptococ mutans;
E) pacienți handicapați psihic sau fizic, care nu îsi pot efectua igiena orală.
(R- B,C,E pag. 2/62)

16. După Bratu, calitățile unui material de sigilare sunt:

A) fluiditatea;
B) aderenta buna la suprafetele netede;
C) priza rapidă în condițiile din cavitatea bucală;

4
 D) biocompatibilitatea;
E) expansiunea termică ridicată.
(R- A,C,D pag. 2/15)

17. Diferențele între rășinile compozite pentru sigilare și cimenturile glass-ionomer

rezultă din faptul că cimenturile glass-ionomer:
A) au rezistență mai mică la uzura;
B) au capacitate mai redusă de a pătrunde în profunzimea șanțului ocluzal;
C) pot fi folosite când șanțurile sunt închise;
D) reprezintă un prim mijloc de sigilare în condiții clinice dificile;
E) nu elibereaza ioni de fluor.
(R- A,B,D pag. 2/31-32)

18. Enameloplastia oferă următoarele avantaje în cazul folosirii materialelor pe baza de

rasină bis-GMA:
A) aplicarea materialului fără pregatirea în prealabil a șanțului ocluzal;
B) asigura adaptarea mai bună la smalț;
C) crește rezistența la uzură a materialului deoarece permite aplicarea lui intr-un
strat mai gros;
D) permite pătrunderea profundă a materialului, indiferent daca este granular sau
negranular;
E) necesită aplicarea unui lac protector.
(R- B,C,D pag. 2/44)