INM - INSTITUL NATIONAL AL MAGISTRATURII

INM a funcționat pentru prima oară potrivit dispozițiilor Legii 142/1997 pentru modificarea
legii de organizare judecatorească 92/1992. În prezent, activitatea INM este reglementată de
Legeanr. 304/2004 pentru organizarea judiciară, Legea nr. 303/2004 - statutul judecătorilor și
procurorilor, Legea nr. 317/2004 - privind CSM.

De asemenea, în organizarea și funcționarea INM se vor ține cont și de Regulamentele de

organizare și funcționare al insitutului, privind desfășurarea concursului de intrare în profesie, a
examenului de capacitate, a auditorilor de justiție, a judecătorilor stagiari, a procurorilor stagiari, etc.

INM este o instituție publică cu personalitate juridică aflată în coordonarea CSM, care
realizează formarea inițială a judecătorilor și procurorilor (până la dobândirea calității de
judecător/procuror stagiar), precum și formarea continuă a judecătorilor sși procurorilor, dar și
formarea formatorilor în condițiile legii.

INM nu face parte din sistemul național de învățământ și nu este supus dispozițiilor legale în
vigoare cu privire la acreditarea insitituțiilor de învățătmânt și acreditarea diplomelor. Are sediul în
București. INM este finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul CSM.

Structura organizatorică a INM

Aceasta include:

• în primul rând, organele de conducere

• departamentul de formare profesională inițială

• departamentul de formare profesională continuă

• departamentul de formare a formatorilor

• departamentul de examene, concursuri și politici publice

• departamentul economico-fiananciar și administrativ

Organele de conducere

Organele de conducere ale INM sunt:

• Consiliul Stiințific

• Directorul - Octavia Spineanu Matei

• Doi directori adjuncți și directorul executiv

 Consiliul stiințific INM este format din 13 membri:

• un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție,

• un procuror de la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție,

• un judecător al Curții de Apel București și un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel București, desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii,

• 3 profesori universitari reprezentanți ai celor mai prestigioase universități din România

(Facultatea de drept a Universității București, Facultatea de drept a Universității Ioan Cuza - Iasi și
Facultatii de drept Babes-Boyas din Cluj),

• 3 reprezentanți alesi ai personalului de instruire din cadrul INM,

• un reprezentant al asociațiilor profesionale a magistraților,

• un reprezentant al auditorilor de justiție, precum și

• directorul INM, care face parte de drept din consiliu și îl prezidează.

Desemenarea judecătorilor și procurorilor în Consiliul Stiințific se face dintr-o listă de 3

propuneri înaintată CSM de către colegiile de conducere ale instanțelor și parchetelor.

Desemnarea profesorilor se va face în urma recomandărilor decanatelor celor 3 facultăți la

solicitarea institutului, iar desemnarea reprezentanților personalului de instruire se va face prin
alegere prin vot secret în AG-ul acestuia convocată și prezidată de directorul institutului.

Reprezentantul auditorilor de justiție este ales prin vot secret, în AG-ul a auditorilor de
justiție, convocată și prezidată de directorul institutului, în cel mult 30 de zile de la începutul anului
de învățământ.

Reprezentantul asociațiilor profesionale legal constituite a judecătorilor și procurorilor este

desemnat de CSM dintre propunerile formulate de aceste asociații.

Dintre atribuțiile Consiliului Stiințific:

• aprobă planurile de învățământ pentru cursurile de formare inițială și cursurile de formare

continuă a judecătorilor și procurorilor, organizate sau după caz coordonate de institut

• propune CSM numărul annual de cursanți ai institutului, data și locul organizării concursului
de adminitere la institut, tematica și bibliografia pentru concursul de admitere și programul de
formare profesioanală a auditorilor de justiție

• propune CSM programul de formare profesională continuă a magistraților, etc.

 Consiliul Stiințific al INM are ca organ consultativ consiliul pedagogic din care fac parte:
directorul și directorii adjuncti, șefii de catedrp, titularii de disciplinp, precum li doi reprezentanți ai
coordonatorilor de practică.

Consiliul Pedagogic al INM analizează și formulează propuneri privind:

• direcțiile de studiu ale institutului

• programul de învățătmânt

• programele analitice

• domeniile și temele cuprinse în programul de formare continuă a judecătorilor și procirorilor,

etc.

Directorul Institutului Național al Magistraturii are următoarele atribuții:

• asigură conducerea curentă a institutului

• convoacă consiliul stiințific al institutului în ședințe ordinare și extraordinare

• reprezintă institutul în relațiile interne și internaționale

• este ordonator secundar de credite

• numește și eliberează din funcție prin decizie personalul INM

Departamentul de formare profesională inițială.

Durata fomării auditorilor de justiției este de 2 ani. După absolvirea celor 2 ani optează, în
funcție de media obținută și în raport cu numărul posturilor stabilite de CSM, pentru fucnția de
judecător și procuror.

Programul de formare a auditorilor de justiție se elaborează de către persoanlul de instruire a

institutului, în cadrul catedrelor și se supune spre avizare Consiliului Stiințific. Programul de formare
se aprobă de CSM, la propunerea Consiliului Știintific al INM.

În primul an de studiu, formarea profesională a auditorilor de justiție se bazează pe

aprofundarea cunostințelor necesare pentru profesiile de judecător și procuror, conform
programului de formare.
 Activitatea auditorilor de justiție în cel de-al doilea an de studii se desfășoară potrivit
programului de practică în cadrul instanțelor sau a parchetelor sub îndrumrea tutorilor de practică.
Tutorii de practică sunt judecători și procurori care fac parte din personalul de instruire al institutului,
fiind recomandați de conducerile instanțelor și parchetelor. Auditorii de justiție în cel de-al doilea an
de studii continuă în paralel și formarea în cadrul institutului conform programului de formare inițială
sub formă de module cu caracter preponderent practic.

Personalul de instruire al institutului evaluează activitatea auditorilor de justiție prin

acordarea de note, sau după caz, calificative într-o fiță de evaluare individuală. Aceste criterii sunt
aprobate de Consiliul Stiințific al Institutului, bineînteles, la propunerea consiliului pedagogic. Nota
minimă admisă va fi 5. Proba sau examenul la care nu s-a obținut nota minimă, mai poate fi
susținut/ă o singură dată în prima sesiune anunțată de institut. Nepromovarea la cea de-a doua
sesiune va atrage examatricularea auditorului din institut.

În cadrul institutului își desfășoara activitatea următorii:

• judecători și procurori

• personal de specialitate juridică asimilat magistaraților

• funcționari publici

• personal contractual

• cadre didactice din învățământul superior

Personalul de instruire al institutului este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor și

procurorilor în funcție. Pentru desfășurarea procesului de formare profesională institutul poate folosi
și cadre didactice din învățământul superior acreditat.

Departamentul de formare profesională continuă.

Este organizat și funcționează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul

de desfășurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor și procurorilor și
atestare a rezultatelor obținute. Acest Regulament este aprobat prin hotarâre CSM. Institutul
elaboarează anual programul de învățământ al judecătorilor și procurorilor pe care îl supune
aprobării CSM până cel mai tărziu în luna noiembrie a anului în curs, pentru anul următor.

Departamentul de formare a formatorilor.

Selecția candidaților care doresc să aibe calitatea de formatori ai institutului se face de către
o comisie, numită de consiliul stiințific al institutului. După etapa de pregatire și evaluare finală a
formatorilor, consiliul stiințific propune CSM numirea acestora. În mod excepțional Consiliul Stiințific
poate folosi ca formatori și alți specialisti decât cei aflați pe lista de formatori, situație care va fi
comunicată de îndată CSM.

Departamentul de concursuri, examen și politici publice.

Acest departament are următoarele atribuții:

• organizează consursurile și examenele date în competența intstitutului

• asigură managementul bazei de date cu magistrați, formatori și membri ai de comisiei de

concurs

• face propunerile de modificare a regulamentelor de concurs/examen

• analizează și elaborează rapoarte și formulează puncte de vedere referitoare la activitatea

institutului

• elaborează propuneri pentru derularea și îmbunătățirea activităților desfășurate de institut,

etc.

Departamentul economico-financiar și administrativ

Este format din serviciul contabilitate și achiziții publice

Serviciul protocol și administrativ

ADMITEREA ÎN CADRUL INM

Dispozițiile Legi nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, dar și art. 1 din
Regulamentul privind admiterea la INM și formarea profesională în vederea ocupării funcției de
judecător sau de procuror se realizează prin INM. Admiterea în cadrul INM se face cu respectarea
principiilor transparenței și egalității EXCLUSIV pe bază de concurs.

CSM, în fiecare an, stabilește numărul de cursanți în funcție de posturile de judecători și

procurori vacante, precum și cele care vor fi înființate. La concursul de admitere în INM au dreptul să
participe numai persoanele care îndeplinesc condițiile prealabile prevăzute de lege pentru a fi
magistrați, în conformitate cu Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului de admitere.
Se poate înscrie la concursul pentru admiterea la INM persoana care îndeplinește cumulativ
următoarele condiții:

• are cetățenie română

• are domiciliul în România

• are capacitate deplină de exercițiu

• este licențiat în drept

• nu are antecedente penale sau cazier fiscal

• cunoaște limba română

• este apt din punct de vedere medical și psihologic.

Cursanții INM dobândesc calitatea de AUDITORI DE JUSTITIE. Concursul se organizează anual,

la data și locul stabilite de Institutul Național al Magistraturii cu aprobarea CSM. Data, locul, modul
de desfășurare al concursului de admitere și numărul de locuri scoase la concurs se publică în
Monitorul Oficial partea a III-a, pe pagina de internet a CSM și a INM cu cel puțin 60 zile înainte de
data stabilită pentru concurs. Datele respective se aduc la cunoștiință și printr-un comunicat de presă
publicat în 3 cotidiene naționale. Tematica și bibliografia pentru concursul de admitere se publică pe
pagina de internet a CSM, și respectiv a INM. Cererile privind înscrierea la concurs se depun în
termen de 20 de zile de la data publicării anunțului privind organizarea concursului la INM, la
tribunale sau după caz la parchetele de pe lângă acestea în ale căror circumscripții domiciliază
candidații.

Pentru înscriere la concurs candidații vor prezenta următoarele acte:

• certificatul de naștere în copie certificată pentru conformitate de candidat (conformitatea se

face de către persoana însăși);

• actul de identitate în copie certificată pentru conformitate de candidat;

• diploma de licență în copie legalizată;

• certificatul de cazier judiciar (atestă că esti curat din punct de vedere de vedere al
antecedentelor penale);

• diploma de licență/adeverință;

• certificatul de cazier fiscal (... antecedente fiscale).

Președinții tribunalelor și după caz prim-procurorurii parchetelor de pe lângă acestea vor

preda dosarele candidaților la comisia de admitere a concursului în cel mult 5 zile de la data expirării
termenului de 20 de zile mai sus menționat. Această comisie este numită de către CSM, la solicitarea
INM care în egală măsură numește ăi comisia de elaborare a subiectelor, precum și comisia de
soluționare a contestațiilor. Toți membrii comisiilor vor completa declarații pe propria răspundere că
nu au soțul, soția sau rude sau afini până la gradul al IV-lea în rândul candidaților.
 Examinarea candidaților se face în trei etape:

A. Prima etapă constă în verificarea cunostințelor juridice prin susținerea unei probe
eliminatorii tip grilă care cuprinde 100 de întrebări, căte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de
concurs la următoarele materii: drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal.
Rezultatele la proba eliminatorie se afișează la sediul INM și la sediile tribunalelor și parchetelor de
pe lângă acestea și se publică pe paginile de internet ale INM și CSM. Candidații pot contesta
punctajul obținut la proba eliminatorie. Contestația se depune la tribunalul, respectiv parchetul de pe
lângă acesta în termen de 3 zile de la data afișării rezultatelor. Contestațiile se transmit în aceeași zi
prin fax la INM, iar nota acordată de comisia de contestații este definitivă și nu poate fi mai mică
decât nota contestată.

B. A doua etapă constă într-un test de verificare a raționamentului logic care cuprinde 100 de
întrebări, fiecare răspuns corect valorând 0,1 puncte. Pentru a fi declarat admis la concurs candidatul
trebuie să răspundă la minim 30 de întrebări.

C. Următoarea probă constă într-un interviu în fata comisie de examinare din care fac parte
un psiholog, un judecător, un procuror, un profesor universitar și un pedagog, desemnați de CSM la
propunerea INM. Numărul comisiilor de interviu va fi stabilit în funcție de numărul candidaților.
Aprecierea interviului se va face în baza punctajului orientativ de evaluare elaborat de comisia de
examinare cu note de la 1 la 10, cu 2 zecimale, nota obținută la această probă reprezentând media
aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de organizare. Nota obținută la concurs este suma
notelor de la fiecare dintre cele trei probe, calculată în raport cu următoarea pondere: proba
eliminatorie tip grilă 75%; proba de verificare a raționamentului logic 15%, iar interviul 10%.

Pentru admiterea la INM candidatul trebuie să obțină cel puțin 7, clasificarea candidaților
urmând să se facă în ordinea descrescătoare a notelor. Departajarea candidaților cu note egale se
face în ordinea descrescătoare a notelor obținute la cele 3 probe de concurs, în ordinea susținerii
acestora. Candidații admiși vor fi verificați sub aspectul îndeplinirii condiției BUNEI REPUTATII de
către inspectori din cadrul CSM.

Finalizarea studiilor și numirea în magistratură

Durata formării profesionale a auditorilor de justiție este de doi ani. După absolvirea primului
an de studiu, auditorii de justiție optează în ordinea mediilor și în raport cu numărul posturilor
stabilite de CSM pentru funcția de judecător sau procuror. Auditorii de justiție beneficiază de o bursă
având caracterul unei indemnizații lunare corespunzătoare funcției de judecător stagiar sau procuror
stagiar în raport cu vechimea pe care o au auditorii. Bursa auditorilor de justiție are natura și regimul
juridic al unui drept salarial.

Perioada în care o persoană a avut calitatea de autor de justiție, dacă a promovat examenul
de absolvire a INM, constituie vechime în funcția de judecător sau procuror. Aceste prevederi se
aplică și auditorilor de justiție proveniți din alte țări pe baza înțelegerilor încheiate între Ministerele
de Justiție ale țărilor respective.
 Cu privire la examenul de absolvire al INM, după încheierea cursurilor în cadrul INM, auditorii
de justiție susțin un examen de absolvire constând in probe teoretice și practice cu subiecte distincte
pentru judecători și procurori.

Disciplinele la care auditorii de justiție sunt evaluați pe parcursul anului, precum și la care
susțin examen de absolvire, modalitățile de examinare, data, calendarul de desfășurare, tematica și
bibliografia se propun de Consiliul Stiințific al INM și se aprobă prin hotărâre a plenului CSM.

Consiliul Stiințific al INM numește comisia de organizare a examenului de absolvire, comisia

de elaborare a subiectelor, comisia de corectare și comisia de soluționare a contestațiilor. Comisia de
organizare a examenului coordonează organizarea și desfășurarea examenului și se compune din:

• președinte (directorul adjunct al INM responsabil cu formarea inițială);

• vice-președinte (șeful departamentului de formare profesională inițială a INM);

• membrii comisiei (pot fi experți, funcționari publici și personal contractual al INM).

Pe durata desfășurării probelor este permisă consultarea legislației indicată în bibliografie, cu

excepția celei comentate și adnotate.

Lucrările scrise se notează pentru fiecare dintre disciplinele de examen cu note de la 1 la 10,
cu două zecimale, nota finală fiind media cu două zecimale a notelor obținute la fiecare dintre
disciplinele de examen. Rezultatele pot fi contestate în termen de 48 de ore de la afișare.

Pentru absolvirea INM candidatul trebuie să obțină media generală de minim 7 și cel puțin
nota 5 la fiecare dintre materiile de examen. Dacă auditorul de justiție nu promovează examenul de
absolvire în prima sesiune, acesta are dreptul să participe la următoarea sesiune. Absența nejutificată
sau nepromovarea examenului la a doua sesiune atrage pierderea dreptului de a fi numit judecător
sau procuror, fiind obligat să restituie bursa și cheltuielile de școlarizare.

Absolvenții INM sunt repartizați de CSM pe baza mediei generale care reprezintă media
aritmetică a rezultatelor finale a celor doi ani de studiu și ale examenului de absolvire al INM.

Auditorii de justiție care au promovat examenul vor fi numiți, potrivit legii, de regulă, în
funcțiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul INM. Repartizarea absolvenților
INM se face de către CSM, aceștia fiind obligați să îndeplinească timp de 6 ani funcția de judecător
sau procuror.

În cazul în care un absolvent al INM este eliberat din funcție înaintea perioadei de 6 ani din
initiațiva sa sau din motive imputabile, el va fi obligat să restituie bursa de auditor de justiție și
cheltuielile de scolarizare efectuate cu formarea sa, proporțional cu timpul rămas până la împlinirea
termenului de 6 ani.

Drepturile și obligațiile auditorilor de justiție.

 Drepturile și obligațiile auditorilor de justiție sunt consacrate în Regulamentul INM modificat.

Drepturile auditorilor de justiție sunt:

• să beneficieze de o pregătire unitară pentru funcția de judecător și procuror;

• să utilizeze mijloacele de documentare puse la dispoziție prin intermediul bibliotecii INM;

• să beneficieze de cazare în caminul institutului în limita locurilor disponibile.

Auditorii de justitie au următoarele obligații:

• să își îndeplinească în mod corespunzător îndatoririle ce le revin și să își respecte obligațiile

cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente sau ordine de serviciu;

• să respecte regulamentul institutului, regulamentul bibliotecii și regulamentul de ordine

interioară al căminului auditorilor de justiție;

• să respecte orarul fixat de conducerea institutului;

• să nu se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercițiul atribuțiilor de serviciu și să nu

manifeste convingeri politice.

Dacă sărvâșesc abateri de la îndatoririle ce le revin potrivit dispozițiilor legale și

regulamentare, auditorii de justiție pot fi sancționați de către directroul institutului sau după caz de
Consiliul Stiințific. Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

• desfășurarea de activităși publice cu carater politic sau manifesarea convigerilor politice în

exercitarea atribuțiilor ce le revin;

• atitudinile ireverențioase față de colegi, de persoanlul INM, precum și față de persoanele cu

care intră în contact în perioada efectuării stagiului;

• absențele nemotivate de la cursuri dacă acestea depășesc 8 ore într-o lună.

Sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate auditorilor de justiție sunt următoarele:

• avertismentul care se aplică în scris de către directorul INM în termen de 30 de zile de la

constatarea abaterii și poate fi contestat la Consiliul Stiiințific în termen de 30 de zile de la
comunicare;

• diminuarea indemnizației cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni sau proporțional

cu numărul absentelor nemotivate dacă acestea depășesc 8 ore într-o lună;

• diminuarea bursei proporțional cu numărul absențelor nemotivate dacă acestea depășesc 8

ore într-o lună;
• exmatricularea din institut.

Personalul INM

În cadrul INM identificăm următoarele categorii de personal:

• judecători și procurori;

• personal de specialitate juridică asimilat magistraților;

• funcționari publici;

• personal contractual;

• cadre didactice din învățământul superior acreditat conform legii.

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIILE AVOCATURII

Asistența juridică și dreptul la apărare

Asistența juridică este asigurată prin intermediul Baroului în toate cazurile în care apărarea
este obligatorie potrivit legii, precum și la cererea instanțelor de judecată, a organelor de urmărire
penală sau a organelor administrației publice locale în cazurile în care acestea apreciază că
persoanele se găsesc în imposibilitate vădită de a plăti onorariul. OUG nr. 51/2008, Legea nr.
51/1995.

În ceea ce privește dreptul la apărare, acesta reprezintă un principiu fundamental într-un stat
de drept deoarece alături de liberul acces la justiție, orice persoană se bucură de respectarea
drepturilor și libertăților fundamentale într-un stat de drept.

Caracterizarea profesiei de avocat

În condițiile în care dreptatea se împarte de judecători, care de regulă sunt profesioniști ai

dreptului, interesele persoanelor care așteaptă această împărțire, întotdeauna sunt apărate de către
avocați. Acest lucru se întâmplă de multe ori prin dialogul avocat-judecător din toate sălile de
judecată.

În România, profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul Baroului din
care fac parte, Barou component UNBR. Temeiul legal al profesiei de avocat în România, adică
organizarea și funcționarea acestei profesii are la bază dispozițiile Legii nr. 51/1995, statutul profesiei
de avocat, Codul deontologic al avocaților din UE, precum și regulamentul de organizare și
funcționare a UNBR. Potrivit dispozițiilor legii, activitatea avocatului se realizează prin:

- consultații și cereri cu caracter juridic;

- asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor de judecată, a organelor de urmărire

penală, a notarilor publici, a executorilor judecătorești sau altor autorități și instituții;

- redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor

prezentate spre autentificare etc.
 Avocatura are practic două funcții: de asistență și de reprezentare. Profesia de avocat se
exercită la alegere, în cabinete individuale, în cabinete asociate sau societăți civile de avocatură.

În cabinetul individual își exercită profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alți
avocați colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei,
însă drepturile avocaților titulari ai unor cabinete asociate păstrându-și caracterul personal și
neputând fi cedate.

Formele de organizare ale profesiei de avocat sunt prevăzute în conținutul Legii nr. 51/1995,
dar și în statutul profesiei de avocat. Formele de organizare sunt Baroul și UNBR. Profesia de avocat
este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei în limitele prevăzute de lege și statut.
Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret. Organele de
conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberarea și votul constituie secret
profesional.

BAROUL

În componența unui Barou intră toți avocații dintr-un județ sau din Municipiul București.
Sediul Baroului este în orașul resedință a județului sau după caz în Municipiul București. Baroul are
persoanlitate juridică, patrimoniu și buget propriu. Organele de conducere ale Baroului sunt:

- Adunarea Generală

- Consiliul

- Decanul Baroului

Adunarea generală este formata din toți avocații înscrisi în tabloul baroului cu drept de
exercitare a profesiei și poate fi în condițiile legii ordinară sau extraordinară. Nu pot participa la
ședințele adunării generale membrii baroului care nu au dreptul de exercitare a profesiei datorită
stării de incompatibilitate, a suspendării din profesie, ori datorită unei sancțiuni disciplinare.

Competențele adunării generale sunt următoarele:

- stabilește măsuri pentru exercitarea profesiei în Baroul respectiv;

- alege și revoca Decanul, membrii comisiei de cenzori și pe cei ai comisiei de disciplină;

- alege delegații Baroului la Congresul Avocaților;

- aprobă proiectul de buget al Baroului și de descărcare a Consiliului cu privire la activitatea sa

de gestiune.
 În sarcina Consiliului Baroului se află organizarea Adunării Generale, ordinară sau
extraordinară. Adunarea Generală ordinară se întrunește anual în primul trimestru la covocarea
Consiliului Baroului, iar Adunarea extraordinară poate fi convocată de Consiliu sau de Comisia de
Cenzori ale Baroului la cererea a peste o treime din totalul membrilor Baroului. Adunarea Generală
este legal constituită cu participarea majorității membrilor săi și aceasta adoptă hotărâri care sunt
obligatorii pentru toți membrii Baroului.

Consiliul Baroului este format din 5 -15 membri aleși pe perioade de 4 ani (Decanul și
Prodecanul incluzându-se în acest număr).

Consiliul are următoarele competențe:

- adoptă hotărâri pentru aplicarea și respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995, duce la
îndeplinire hotărârile Consiliului UNBR și ale Adunării Generale a Baroului;

- întocmește, modifică și dă publicității tabloul anual al avocaților;

- adoptă măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar și deontologic pentru

soluționarea reclamațiilor și sesizărilor în condițiile prevăzute de lege și statut, etc.

Consiliul Baroului se întrunește în sedință cel puțin o dată pe lună la sediul Baroului. Consiliul
Baroului este legal constituit în prezența a 2/3 din numărul membrilor săi. În exercitarea atribuțiilor
sale, Consiliul Baroului adoptă hotărâri și dă avize. Hotărârile adoptate de Adunarea Generală sau de
Consiliul Baroului pot fi anulate de Consiliul UNBR numai pentru motive de nelegalitate.

Decanul Baroului este ales Adunarea Generală a Baroului dintre avocații defintivi cu o
vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 8 ani. El trebuie să fie membru al Baroului de cel puțin
5 ani și este ales pentru un mandat de 4 ani. Decanul în exercitarea atribuțiilor sale emite DECIZII.

Decanul are următoarele competențe:

- reprezintă Baroul în raporturile acestuia cu persoane fizice și juridice din țară sau din
străinatate;

- convoacă și prezidează ședințele Baroului;

- aprobă cererile de asistență juridică gratuită;

- exercită căile de atac împotriva Comisiei de Disciplină și împotriva deciziilor Consiliului

Baroului pentru care sunt prevăzute căi de atac;

- ordonantează cheltuielile Baroului etc. (art 56).

Litigiile dintre membrii Baroului în legatură cu exercitarea profesiei vor fi aduse la cunoștința
Decanului și va încerca medierea în vederea soluționării amiabile a acestui litigiu. Înlocuitorul de
drept al Decanului este Prodecanul, iar în cazul în care aceștia sunt în imposibilitate să își exercite
funcțiile, Consiliul Baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini în totalitate sau parțial
atribuțiile Decanului.

UNBR

Toți membrii Baroului cu drept de exercitare a profesiei fac parte din UNBR care are sediul în
București. Nici un Barou nu poate funcționa în afara acestuia. Uniunea are personalitate juridică,
patrimoniu și buget propriu, iar organele sale de conducere sunt: Congresul Avocatilor, Consiliul
UNBR, Comisia Permanentă și Președintele Uniunii.

Un cadrul UNBR se constituie și functționează Comisia Centrală de Cenzori, Comisia Centrală

de Disciplină, Institutul Național de Pregătire Profesională a Avocaților, Aparatul Tehnic
Administrativ.

Congresul Avocaților este organul suprem de conducere cu cea mai largă reprezentare.
Congresul este constituit din delegați ai fiecărui Barou potrivit normei de reprezentare stabilit de
statutul profesiei și de membrii Consiliului UNBR. Congresul se întrunește anual în sesiune ordinară la
convocarea Consiliului UNBR. La cererea a cel puțin 1/3 din numărul Barourilor, Consiliul UNBR este
obligat să convoace Congresul Avocaților în sesiune extraordinară.

Congresul ordinar și extraordinar are următoarele competențe:

- aprobă și analizează raportul anual al consiliului UNBR;

- alege Comisia Centrală de Cenzori și Consiliul de Conducere al Casei Naționale de Asigurări a

Avocaților;

- INPPA (Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților);

- face propuneri autorităților cu drept de initiațivă legislativă privind profesia de avocat, etc.

Convocarea Congresului se face cu cel puțin o lună înainte de data stabilită prin înștiințarea în
scris a Baroului și prin publicare într-un ziar central. Consiliile Barourilor sunt obligate să afișeze data
convocării și ordinea de zi la sediul Barourilor și la instanțele judecătorești la care funcționeaza
acestea. Hotărârile Congresului sunt obligatorii pentru toate organele profesiei.

Consiliul UNBR este format din Decanii Barourilor și reprezentanții Barourilor aleși potrivit
normei de reprezentare în statutul profesiei de avocat. Mandatul de membrul al Consiliului UNBR
este de 4 ani. Consiliul UNBR își desfășoară activitatea în comisii de lucru și în plen potrivit
Regulamentului de desfășurare a ședinței Consiliului UNBR. Consiliul UNBR lucrează în prezența a cel
puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri valabile ... art 35

Consiliul UNBR, atribuții:

- organul deliberativ al Barourilor și asigură activitatea permanentă a UNBR;

- duce la îndeplinire hotărârile Congresului Avocaților;

- exercită controlul asupra activității și asupra hotărârilor Comisiei permenante a UNBR;

- și altele conform art. 66 din lege.

Consiliul UNBR adoptă decizii și hotărâri obligatorii. La cererea majorității Barourilor,

hotărârile Consiliului pot fi atacate pentru nelegalitate la Congresul Avocaților. Comisia permanentă a
UNBR se compune din 15 membri din care 5 sunt reprezentanți ai Baroului București, iar 10 membri
sunt reprezntanți ai celorlalte Barouri din țară. Președintele și vicepreședintele UNBR sunt membri de
drept ai comisiei permanente a UNBR și se includ în cei 15 membri. Mandatul acestor membri este
de 4 ani.

Comisia permanente a UNBR, atribuții: (art 68)

- organul executiv al consiliului UNBR cu activitate permanentă și cu legătură cu Barourile

UNBR;

- duce la îndeplinire hotărârile Congreului Avocaților și ale Consiliului UNBR și supraveghează

executarea acestora;

- acceptă donațiile și legatele făcute UNBR.

Președintele UNBR și vicepresedinții potrivit art. 69 din lege, au următoarele atribuții:

- reprezintă UNBR în relațiile cu persoane fizice și juridice din țară și străintate;

- încheie convenții, acorduri și contracte în numele UNBR cu autorizarea Consiliului UNBR.

Formele de exercitare a profesiei de avocat

Potrivit legii și statutului, profesia de avocat se execită la alegere în una din următoarele
forme:

- cabinet individual

- cabinetul asociat
 - societate civilă profesională

- societate civilă profesională cu răspundere limitată (art. 8 din lege)

Avocatul este liber să opteze și să își schimbe opțiunea pentru una din formele de exercitare
a profesiei prevăzute de lege. Acesta nu poate activa concomitent în mai multe forme de exercitare a
profesiei.

Dobândirea calității de avocat

Calitatea de avocat se dobândește cu respectarea condițiilor legii și a statutului profesiei de

avocat. Poate fi membru al unui Baroul din România cel care îndeplinește următoarele condiții:

- are exercițiul drepturilor civile și politice;

- este licențiat al unei Facultăți de Drept cu durata stabilită de lege;

- nu se găsește în niciun caz de nedemnitate prevăzut de lege;

- este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei.

Îndeplinirea condiției privind starea de sănătate trebuie dovedită cu certificat medical de

sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condițiile
prevăzute în statutul profesiei. Membrul unui Baroul dintr-o altă țară poate exercita profesia de
avocat în România dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege. Primirea în profesie se obține
numai pe baza unui examen organizat de UNBR și INPPA cel puțin anual și national cu respectarea
legii și statutului de avocat.

Tematica examenului este unică la nivelul UNBR, iar selectarea subiectelor se face de către
Comisia Națională de Examen. Comisia Națională de Examen este formată cu precădere din avocați
(cadre didactice universitare) care au minim 10 ani vechime în profesia de avocat. Desemnarea
acestei comisii se face de către Comisia permanentă a UNBR.

Avocatii stagiari

Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în profesia de avocat și urmărește

pregătirea profesională a avocatului la începutul execitării profesiei. Activitatea unui avocat stagiar
poate fi îndrumată numai de avocați definitivi de o vechime de cel puțin 6 ani care se bucura de o
reputație profesională neștirbită. Avocatul stagiar care a exercitat cel puțin un mandat de
parlamentar, primar, viceprimar, președinte de Consiliul Județean sau vicepreședinte de Consiliu
Județean dobândește la cerere calitatea de avocat definitiv.

Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie și poate asista ori reprezenta
partea la organele și instituțiile prevăzute la art. 3 din lege.
 Avocatii stagiari, după înscrierea în Barou au obligația să urmeze cursurile INPPA în perioada
de stagiu. Avocații stagiari au obligația să respecte normele de etică și deontoligie profesională.
Pentru a participa la examenul pentru primire în profesia de avocat stagiar, persoana interesată va
depune o cerere scrisă însoțită de documentația necesară la Baroul în circumscripția căreia
solicitantul se va înscrie și își va solicita profesia. Cererea se aprobă de Consiliul Baroului prin
hotărâre. Hotărârile Baroului pot fi contestate la Consiliul UNBR în termen de 15 zile.
ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIILE

NOTARIATULUI PUBLIC ÎN ROMÂNIA

CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE

Activitatea notarială a existat încă din perioada romană. Mai târziu, aceasta s-a dezvoltat și
spre sfârșitul perioadei republicane a apărut instituția tabelionilor, precursoarea notarilor publici.
Aceștia interveneau în majoritatea cazurilor în care se încheiau diferite raporturi comerciale. Actele
încheiate erau întotdeauna sub forma olografă.

După prăbușirea Imperiului Roman, activitățile notariale s-au derulat în umbra autorităților
bisericești deoarece pentru o lungă perioadă aceasta a reprezentat cea mai mare forță și autoritate
în societatea medievală. Abia din perioada anilor 1800, după revoluția franceză și odată cu
implementarea reformelor lui Napoleon, activitatea notarială a cunoscut o evoluție deosebită. De
aceea, în zielele noastre activitatea notarială se desfășoară prin intermediul notarilor publici fiind
considerați reprezentanți ai unei profesii juridice liberale. Temeiul legal, actual al exercitării activității
de notar în Romania îl constituie dispoziitiile Legii nr.36/1995.

MODUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A NOTARIATELOR

BIROURILE DE NOTARI PUBLICI

Notarul public își exercită funcția într-un birou notarial, iar formele de exercitare a acestei
funcții pot fi:

a. birou individual

b. societate profesională

În cadrul biroului individual își poate exercita funcția un notar public, angajați cu studii
superioare și personal auxiliar.

Societatea profesională se constituie din 2 sau mai mulți notari publici asociați. În cadrul
acestei societăți, notarii publici își pot angaja personal cu studii superioare și personal auxiliar. Notarii
publici asociați își exercită personal funcția și răspund individual pentru activitatea lor. Asocierea,
respectiv încetarea asocierii produc efecte de la data înregistrării în Registrul Național al Notarilor
Publici ținut de UNNP. Certificatul de înregistrare se comunică de îndată Ministerului Justiției.
Notarul nu își poate execita funcția în același timp în mai multe forme de exercitare a acestuia.
 În ciscumscripția unei judecătorii pot funcționa cel puțin doi notari publici. Numărul notarilor
publici și al birourilor în care aceștia își desfășoară activitatea se actualizează anual de către ministrul
justiție la propunerea Consiliului UNNP. Ministrul justiției va proceda în primul trimestru al fiecărui
an, la emiterea ordinelor de actualizare pentru fiecare categorie de posturi astfel:

- posturi destinate judecătorilor de la ICCJ

- posturi destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat

- posturi destinate persoanelor care au cel puțin 6 ani vechime în funcții cu specilalitate
juridică și vor promova concursul de notar public

- posturi destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale

Consiliul Uniunii, la formarea propunerii de actualizare va ține seama de următoarele:

- propunerile camerelor

- numărul notarilor publici în funcție

- numărul notarilor stagiari care urmează să susțină examenul de definitivat

- cererile judecătorilor de la ICCJ

- cerințele rezultate din întinderea teritoriului, numărul de locuitori, volumul și tipul

procedurilor notariale solicitate de public

- media anuală a onorariilor încasate de birourile notariale pe localități

Pot dobândi calitatea de notar public fără a mai fi necesară promovarea unui concurs:
judecătorii de la ICCJ și personalul de specialitate juridică asimilat magistraților cu vechime de cel
puțin 15 ani.

În cazul în care în circumscripția unei judecătorii funcționează mai multe birouri de notari
publici, competența teritorială a fiecăruia se întinde pe tot cuprinsul acelei circumscripții. Notarul
public își poate schimba sediul biroului dintr-o localitate în alta prin INR. Concursul de schimbări de
sedii constă într-o probă practică, scrisă, iar nota minimă este 8. În cadrul unui birou notarial pot
funcționa persoane cu studii superioare și personal auxiliar și de asemenea, persoane cu contracte
civile în calitate de colaboratori externi.

La biroul notarului public se țin următoarele registre:

- registrul general

- opisul registrului general

- registrul de succesiuni
- opisul succesiunilor

- registrul special de renunțări la succesiune

- opisul renunțărilor la succesiune

- registrul de termene succesorale

- registrul de depozite

- registrul de proteste

- registru de consultații juridice

- registrul de traduceri

- registrul de corespondență

Actele întocmite și consultațiile juridice notariale vor fi evidențiate în aceste registre,

menționându-se și onorariul stabilit. Dacă în biroul notarial funcționează mai mulți notari asociați, în
aceste registre vor fi evidențiate separat lucrările și onorariile pe numele fiecărui notar public, afară
de cazul în care potrivit contractului de societate civilă se prevede ca registrele civile să fie ținute
separat pe fiecare notar public. În registrul general se înregistrează toate lucrările notariale cu
excepția celor privind procedura succesorală, primirile în depozit de înscrisuri, documente, valori și
protestele. Fiecare lucrare va avea numărul ei de înregistrare.

CAMERA NOTARILOR PUBLICI

În circumscripția fiecărei Curți de Apel funcționează o Cameră a notarilor publici, cu

personalitate juridică. La nivelul fiecărui județ, din circumscripția Camerei funcționează cel puțin un
sediu secundar al acesteia. Camera are ștampilă proprie care cuprinde cel puțin denumirea Camerei
și stema României. Din Cameră fac parte toți notarii publici care funcționează în circumscripția Curții
de Apel. Camera este condusă de un Colegiu director format dintr-un președinte (președintele
Camerei), un vicepreședinte și de la 3 până la 7 membri. Colegiul director este ales de Adunarea
Generală a Camerei prin condițiile stabilite prin Statutul Uniunii pentru un mandat de 4 ani dintre
notarii publici care funcționează în acea Cameră. Presedintele Colegiului director și membrii acestuia
vor primi o indemnizație al cărui cuantum se va stabili de Adunarea Generală. Colegiul director va
avea un secretar specializat și personal auxiliar. Mandatul organelor alese la nivelul Camerei începe la
1 ianuarie al anului calendaristic următor celui în care s-au organizat alegerile. Pe lângă Camere pot
constitui și funcționa Curți de arbitraj. Curtea de arbitraj este o instituție permanentă fără
personalitate juridică care soluționează anumite litigii ce pot decurge din activtatea notarială.

UNNP din ROMANIA

 Notarii publici din România se constituie în UNNP, organizație profesională cu personalitate
juridică care își alege un Consiliu de Conducere și alte organe stabilite prin statut propriu. Consiliuul
UNNP este constituit dintr-un reprezentant al fiecărei camere al notarilor publici din care se aleg
președintele, prim vicepreședintele și 3 vicepreședinți în condițiile stabilite...

În cadrul uniunii se constituie și funcționează:

- Institutul

- Casa de asigurări a notarilor publici

- Casa de pensii a notarilor publici

- Centrul național de administrare a regimurilor notarilor publici

- Comisia de cenzori

- Consiliul de disciplină

- Corpul de control

- Redacșia “Buletinul notarilor publici”

- Comisiile de specialiate ale uniunii

- Aparatul de specialitate administrativ

- RNENP (registrul național de evidență a notarilor publici)

La nivelul uniunii se pot înființa și alte organisme potrivit legii sau statutului. La nivelul
uniunii, potrivit legii funcționează următoarele registre:

- registrul national notarial de evidență a succesiunilor

- RNNE a liberalităților

- RNN de opțiuni succesorale

- RNNE a procurilor și revocărilor acestora

- RNN al regimurilor matrimoniale

- RNNE a creditorilor persoanelor fizice și a pozițiilor la efectuarea partajului succesoral.

Uniunea poate înființa dacă va fi cazul și alte registre naționale notariale. Registrele naționale
notariale se țin în format electronic și pe suport de hârtie de către uniune. Transferul informațiilor
între notarii publici și registrele naționale ținute în format electronic se face numai pe suport
electronic pe baza semnăturii electronice calificate a utilizatorului.

PRIMIREA ÎN PROFESIE

Notar public poate fi cel care îndeplinește următoarele condiții:

- cetățean român al unui stat membru al UE, al unui stat aparținând spațiului economic
european sau al Confederației Elvețiene și are domiciulul și resedința în România

- are capacitate deplină de execițiu

- nu are antecedente penale

- licențiat în drept

- se bucură de o bună reputație

- cunoaște limba română

- este apt din punct de vedere medical, psihologic pentru exercitarea funcției

- a deținut timp de 2 ani calitatea de notar stagiar

- a absolvit INR și a promovat examenul de definitivat sau a exercitat timp de 6 ani o funcție de
specialitate juridică și a promovat concursul de admitere în funcția de notar public.

Funcția de notar public este incompatibilă cu:

- desfășurarea unei activități salarizate cu excepția:

• activității și funcției didactice universitare

• activități literare, artistice și publicistice

• activități de creație...

- calității de deputat sau senator ori consilier în consiliile județene sau locale

- calității de membru într-un Consiliului de administrație

- calității de membru în cadrul unei asociații sau fundații

- exercită o funcție publică sau de demnitate publică

- exercită o funcție de procuror, magistrat sau grefier

- exercită profesia de avocat, consilier juridic, executor judecătoresc sau practician în
insolvență

- administrator sau președinte al unei societăți comerciale

Notarul public este numit de Ministrul Justiției la propunerea Consiliului UNNP în baza cererii
celui intersat și după ce face dovada îndeplinirii următoarelor cerințe:

- cererea de numire în care solicitantul declară pe propria răspundere că are cetățenia română

- dovada domiciliului în România

- copii de pe actele de studii

- cazierul judiciar

- dovada promovării examenului de notar public

În ordinul de numire în funcție se menționează circumscripția judecătoriei și localitatea în

care este numit notarul public. După împlinirea vârstei de 75 de ani, notarul își poate exercita funcția
numai dacă prezintă anual un certificat medical privind îndeplinirea condițiilor medicale și
psihologice. Notarul public, după numire, își va desfășura activitatea în cadrul unui birou individual
sau într-o societate profesională și este obligat să își obțină licența de funcționare și să se înregistraze
în RNNENP. Licența de funcționare poate fi acordată, suspendată sau retrasă de biroul executiv al
Consiliului UNNP... conferă notarului public dreptul de a-și desfășura activitatea. Pregătirea teoretică
și formarea continuă este efectuat de către INR.

Activitatea unui notar stagiar poate fi îndrumată numai de notari publici cu o vechime de cel
puțin 6 ani și care se bucură de o bună reputație profesională. Examenul de capacitate are loc după
finalizarea celor 2 ani de studiu la care notarul stagiar va fi obligat să participe, iar acest examen va fi
organizat de INR.

Încetarea și suspendarea calității de notar public

Calitatea de notar public încetează:

- prin renunțarea scrisă

- incapacitatea de muncă

- în caz de nexercitare fără justificare a funcției pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin 6 luni

La încetarea calității de notar, camera are obligația de a-i ridica de îndată sigiliile, registrele și
arhiva.
 Notarul poate fi suspendat din funcție:

- în caz de incompatibilitate

- pe perioada interdicției de a-și exercita funcția

- pentru neachitarea pe o perioada de 2 luni a datoriilor bănești

- incapacitatea temporară de muncă

Organele de conducere ale Camerei sunt Adunarea Generală a notarilor publici, Colegiul
director și președintele.

La nivel național, UNNP deține următoarele organe de conducere:

- Congresul notarilor publici

- Consiliul notarilor publici

- Biroul executiv al Consiliului Uniunii

- Președintele

Drepturile notarilor publici:

- să primească onorariu pentru fiecare act sau procedură notarială îndeplinită, în condițiile
legii;

- să aleagă și să fie ales în organele de conducere ale Uniunii și ale Camerelor, în condițiile
prevăzute în statut;

- să se adreseze organelor Uniunii și ale Camerelor și să primească informațiile solicitate în

condițiile stabilite prin statut sau actele normative interne;

- să poarte însemnele Uniunii și ale Camerelor;

- să beneficieze de concediu de odihnă, anual, în condițiile stabilite prin statut;

- să beneficieze de drepturile de asigurări sociale pe baza contribuției la sistemul asigurarilor

sociale de stat și/sau la sistemul privat, în condițiile legii;

- să acces la toate datele care privesc organizarea administrativă a activității notariale, atât la
nivelul Camerelor, cât și al Uniunii;

- să adere individual la Uniunea Internațională a Notariatului;

- să participe, la cerere, la ședințele organelor Camerelor și ale Uniunii, atunci când are un
interes propriu, în vederea susținerii acestuia;
- să beneficieze de sprijin financiar în caz de întrerupere a activității biroului din cauza
incapacității temporare de muncă;

- să beneficieze, la cerere, de asistență juridică din partea Uniunii, prin personalul de

specialitate, în cauzele care au legătura cu activitatea profesională;

- să participe la manifestări profesionale organizate în țară și străinatate;

- să beneficieze de orice alte drepturi prevăzute de lege și statut.

Exercitarea profesiei de notar public este incompatibila cu:

- desfășurarea unei activități salarizate, cu excepția:

• activității și funcției didactice universitare/de învățământ superior și de cercetare științifică;

• activității literar-artistice și publicistice și de creație tehnico-științifică;

• calității de deputat sau senator ori de consilier în consiliile județene sau locale, pe durata
mandatului;

• calității de membru în organele de conducere sau în alte organisme ale Uniunii, ale
Camerelor ori în alte organizatii interne si internationale la care Uniunea sau Camerele sunt afiliate
ori cu care colaborează;

• calității de membru într-un consiliu de administrație sau în cadrul unei asociații ori fundații;

- exercitarea unei funcții publice sau de demnitate publică,

- exercitarea unei funcții de judecător, procuror, magistrat-asistent sau grefier;

- exercitarea profesiei de avocat, consilier juridic, executor judecătoresc sau practician în

insolvență;

- desfășurarea directă de activități de producție, comerț sau alte activități de prestări de

servicii ;

- calitatea de administrator sau de președinte al unui consiliu de administrație al unei societăți

reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Îndatoririle notarului public

• să respecte dispozițiile legii, ale regulamentelor, ale Statutului Uniunii, Statutului Casei de
Asigurări a Notarilor Publici și ale Codului deontologic al notarilor publici;
• să respecte hotărârile organelor alese ale Uniunii, ale Camerelor, precum și ale comisiilor de
specialitate sau ale altor entități create la nivelul Uniunii, să îndeplinească sarcinile ce i-au fost
încredințate și să acționeze pentru realizarea scopului Uniunii ;

• să participe la ședințele organelor de conducere din care face parte; la ședințele Adunărilor
generale ale Camerelor;

• să participe la manifestări profesionale organizate de Uniune, de Camere și de alte organizații

interne și internaționale având scopuri și principii similare;

• să păstreze față de terți confidențialitatea dezbaterilor, opiniilor și voturilor exprimate în

cadrul organelor de conducere;

• să aibă un comportament demn în exercitarea funcîiei;

• să își perfecționeze continuu pregătirea profesională, participând la programe de pregătire

profesională organizate de INR, potrivit regulamentului de organizare și funcționare aprobat de
Consiliul Uniunii;

• să asigure pregătirea profesională a notarilor stagiari repartizați de către Colegiul director al

Camerei, precum și a personalului angajat;

• în termenele prevăzute in statut să achite contribuțiile profesionale, să comunice Camerei

din care face parte și Uniunii situația statistică lunară prevazută în statut;

• să își declare domiciliul fiscal în România

EXECUTORII JUDECĂTOREȘTI

Profesia de executor judecătoresc în România este reglementată prin Legea nr. 188/2000
privind executorii judecătorești, dar și prin regulamentul de punere în aplicare a acestei legi, precum
și statutul profesiei de executor judecătoresc.

Executarea silită a oricarui titlu executoriu, cu excepția acelor care au ca obiect venituri
datorate la bugetul național consolidat, bugetul Uniunii Europene și bugetul comunității europene a
energiei atomice, se execută de către executorul judecătoresc.
 Executorii judecătorești în România sunt investiți să îndeplinească un serviciu de interes
public, iar actul îndeplinit de acesta, în limitele competențelor legale, purtănd ștampila și semnatura,
precum și numărul de înregistrare și data, este un act de autoritate publică și are forță probantă
prevăzută de lege. Coordonarea și controlul activității executorilor judecătorești se exercită de către
Ministerul Justiției.

Executorii judecătorești nu pot refuza îndeplinirea unui act dat în competența lor decât în
cazurile și condițiile prevăzute de lege. În desfășurarea activității lor, executorii judecătorești sunt
obligați să respecte drepturile și interesele legitime ale părților sau ale altor persoane interesate, fără
deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, apartenență politică etc.

COMPETENȚA MATERIALĂ A EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI

Executorul judecătoresc are următoarele atribuții:

- punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii (din hotărâri
judecătorești, înscrisuri autentice, hotărâri arbitrale, bilete la ordin, titluri executorii europene);

- notificarea actelor judiciare și extrajudiciare;

- comunicarea actelor de procedură;

- recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanțe;

- aplicarea unor măsuri asiguratorii dispuse de instanța judecătorească;

- constatarea unor stări de fapt în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă;

- întocmirea proceselor verbale de constatare în cazul ofertei reale urmată de consemnarea

sumei de către debitor, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă;

- întocmirea potrivit legii a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin, CEC-urilor;

- orice alte activități sau operațiuni date prin lege în competența lui.

COMPETENȚA TERITORIALĂ

Executorul judecătoresc își îndeplinește atribuțiile în circumscripția unei Curți de Apel în raza
căreia se află Judecătoria pe lângă care funcționează, dacă prin lege nu se dispune altfel.

În activitatea pe care o desfășoară, executorul judecătoresc poate fi recuzat în condițiile

prevăzute de codul de procedură civilă. Executorul pentru care este cerută recuzarea poate declara
că se abține. Partea interesată care solicită instanței de executare recuzarea executorului
judecătoresc o poate face numai până la încetarea procedurii de executare silită. Instanța de
executare se va pronunța asupra cererii de recuzare printr-o încheiere care nu este supusă nici unei
căi de atac.

În situația în care s-a respins recuzarea, încheierea respectivă poate fi atacată numai cu apel
în termen de 5 zile de la comunicare. În conținutul încheierii de admitere a cererii de recuzare,
instanța va indica actele executorului judecătoresc care vor fi păstrate.

CONFLICTELE DE COMPETENȚĂ

În caz de conflict de competență între birourile executorilor judecătorești situate în aceeași

circumscripție a unei Curți de Apel, se soluționează de către acea Curte de Apel la sesizarea părții
interesate. În situația în care acest conflict intervine între birouri de executor judecătorești aflate în
circumscripții diferite, competența de soluționare aparține Curții de Apel în circumscripția căreia se
află executorul judecătoresc cel dintâi sesizat.

ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI

Executorul judecătoresc își desfășoară activitatea în cadrul unui birou în cadrul căruia pot
funcționa unul sau mai mulți asociați, cu personalul corespunzător. Prin asocierea în cadrul unei
societăți civile profesionale executorul judecătoresc nu își pierde dreptul la biroul individual. În cadrul
unui birou individual pot funcționa executori judecătorești stagiari, alt personal de specialitate,
precum și personal auxiliar corespunzător necesar pentru desfășurarea activității biroului. Evidența
birourilor de executor judecătorești, dar și lucrările privind numirea sau încetarea în funcția
executorilor judecătorești se ține de Ministerul Justiției prin direcția de specialitate (direcția de
servicii conexe). Numărul de executori judecătorești se stabilește și se actualizează anual de Ministrul
Justiției cu consultarea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecătorești în funcție de
următoarele cerințe:

- întinderea teritoriului

- volumul de activitate

- numărul locuitorilor în așa fel încât la 15.000 de locuitori să revină cel puțin un executor
judecătoresc.

Numărul executorilor judecătorești în circumscripția unei instanțe de executare nu va fi mai

mic de 3. La stabilirea numărului executorilor judecătorești se va avea în vedere și numărul de
executori judecătorești stagiari care au promovat examenul de definitivat.

Executor judecătoresc poate fi persoana care îndeplinește următoarele condiții:

- are cetățenia română și domiciliul în România

- are capacitate deplină de exercițiu

- este licențiat în drept

- nu are antecedente penale și se bucură de o bună reputație

- cunoaște limba română

- este apt din punct de vedere medical

- a îndeplinit 2 ani funcția de executor judecătoresc stagiar și a promovat concursul de

definitivat

- a îndeplinit timp de 3 ani o funcție de specialitate juridică și a promovat concursul sau

examenul de admitere în profesie

- a exercitat timp de 5 ani funcția de judecător, procuror sau avocat cu condiția să fi promovat
examenul de definitivat în profesia din care provine. În această ultimă ipoteză, persoanele amintite
sunt scutite de examen și vor ocupa numai acele locuri rămase disponibile.

Executorul judecătoresc este numit în funcție de către ministrul justiției în circumscripția unei
judecătorii, în temeiul unei cereri și după verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 15 din
Legea nr. 188/2000. După îndeplinirea acestei proceduri se va avea în vedere tabloul executorilor
judecătorești care se întocmește și se actualizează anual de consiliul UNEJ din România. Acest tablou
se publică și în Monitorul Oficial al României, Partea I și se transmite și instanțelor judecătorești. În
termen de 90 de zile de la comunicarea ordinului ministrului, persoana numită în funcția de executor
judecătoresc va fi obligată să își înregistreze numirea la Curtea de Apel în a cărei circumscripție își are
biroul individual sau constituit prin asociere. Pentru această înregistrare, executorul judecătoresc va
prezenta ștampila și specimenul de semnatură.

Acest termen poate fi prelungit de ministrul justiției numai în cazuri temeinice și pentru
perioade care nu pot depăși 90 de zile. Neîndeplinirea acestei obligații din partea executorului
judecătoresc atrage de drept suspendarea acestuia din funcție.

După numirea în funcție, excutorul judecătoresc va depune jurământul în fața ministrului

justiției și a președintelui UNEJR sau a reprezentanților acestora. Jurământul va avea conținutul
prevăzut la art 18. (2) din Legea 188/2000. Cu ocazia desfășurării jurământului se va încheia un
proces verbal în 2 exemplare semnate de cel interesat, dar și persoanele mai sus amintite. Executorii
judecătorești încep să își desfășoare activitatea numai după depunerea jurământului.

Executor judecătoresc stagiar poate fi persoana care:

- îndeplinește condițiile prevăzute la art. 15, lit. a-f din Legea 188/2000
- a promovat concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc sub
coordonarea și controlul ministerul justiției.

- se află în perioada de stagiu până la promovarea examenului de capacitate

- este angajat într-un birou de executor judecătoresc.

- concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc se organizează

anual sau ori de câte ori este necesar de către UNEJR, sub coordonarea și controlul ministerului
justiției.

- stagiul executorului judecătoresc reprezintă perioada premergătoare a dobândirii calității de

executor judecătoresc și are drept scop pregătirea profesională a executorului judecătoresc la
debutul exercitării profesiei. Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data încheierii contractului
individual de muncă cu un executor judecătoresc. Colegiul director al fiecărei camere poate aproba la
cerere reducerea acestei perioade la 1 an, în cazul în care stagiarii se remarcă în activitatea
profesională pe baza rezultatelor obținute la conferințe lor de stagiu și a referatelor executorului
judecătoresc îndrumător.

Concursul sau examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc și examenul de

definitivat se vor desfășura în fața unei comisii din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentanți ai
Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, ai Ministerului Justiției și cadre didactice din
învățământul superior de specialitate.

Condițiile de desfășurare a acestor concursuri sau examene se stabilesc prin regulamentul de

aplicare a prezentei legi, aprobat prin ordin al ministrului justiîiei.

Verificarea formării profesionale și a condițiilor de încheiere a contractului individual de

muncă al executorului judecătoresc stagiar este în sarcina Camerei executorilor judecătorești și se
stabilește prin Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecatoresti.

Încetarea calității de executor judecătoresc:

- la cerere;

- la pensionare sau în cazul constatprii incapacității de muncă;

- prin desființarea biroului executorului judecătoresc urmată de neexercitarea fără justificare

de către titularul profesiei a activității în termen de 6 luni;

- prin excluderea din profesie ca sanțiune disciplinară;

- când prin hotărâre definitivă s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei față de
un executor judecătoresc;
- Executorul judecătoresc poate fi menținut în activitate în cazul în care pentru o infracțiune
săvârșită din culpă s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei, aplicare
unei amenzi ori acesta a beneficiat de amnistie sau grațiere înaintea începerii executării pedepsei.

- Calitatea de executor judecătoresc se suspendă în cazul de incompatibilitate, în caz de

neplata contribuțiilor bănești profesionale timp de 3 luni de la scadența acestora și până la achitarea
lor integrală, la cererea executorului judecătoresc etc.

- Suspendarea executorilor judecătorești se dispune prin ordin al ministrului justiției din oficiu
sau la cerea consiliului UNEJR. Suspendarea înceteazp dacă au dispărut iîmprejurările care au
determinat-o.

ORGANELE REPREZENTATIVE ALE EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI

CAMERA EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI

În circumscripția fiecărei Curți de Apel funcționează câte o cameră a executorilor

judecătorești cu personalitate juridică. Din acea cameră fac parte toți executotii judecătorești din
circumscripția Curtii de Apel respective. Camera executorilor judecătorești este condusă de un
colegiu director format dintr-un președinte, un vice-președinte și din 3-7 membrii.

Colegiul director este ales potrivit statutului de adunarea generală a executorilor

judecătorești pentru o perioadă de 3 ani dintre membrii acelei camerei. Președintele colegiului
reprezintă camera în raporturile acesteia cu terții și de asemenea primește pentru activitatea depusă
o indemnizație stabilită de adunarea generală. Colegiul director are un secretar salarizat și personal
auxiliar în numărul și structura stabilită de adunarea generală.

Colegiul director al camerei are următoarele atribuții:

- rezolvă plângerile împotriva executorilor judecătorești și executorilor judecătorești stagiari,

luând măsurile care se impun și aducându-le la cunoștința UNEJ.

- deleagă, în cazuri excepţionale, pentru o perioadă determinată de cel mult 6 luni, un

executor judecătoresc pentru a asigura funcţionarea unui alt birou de executor judecătoresc, cu
încunoştinţarea preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi a preşedintelui curţii
de apel în a cărei circumscripţie urmează să îşi exercite atribuţiile; delegarea nu poate fi repetată
decât după un an, în afara cazului în care executorul judecătoresc delegat îşi dă acordul;

UNIUNEA NATIONALA A EXECUTORILOR JUDECATORESTI (UNEJ)

 Executorii judecătorești se constituie în UNEJ, organizație profesională cu sediul în București.
Organele de conducere ale UNEJ sunt congresul, consiliul și președintele. Congresul este contituit din
delegați ai fiecărei camere, potrivit normei de reprezentare din președinții camerelor și din ceilalți
membrii ai consiliului uniunii.

Congresul UNEJ se întrunește anual la convocarea consiliului acestuia. Convocarea se face cu

respectarea dispozițiilor art. 30 din Legea 188/2000 și a regimului de punere în aplicarea a legii.

Consiliul UNEJ va convoca un congres extraordinar în cazul în care se solicită acest lucru de
1/3 din numărul membrilor camerei executorilor judecătorești sau la cererea majorităților colegiilor
directoare ale camerelor. Completarea congresului extraordinar se face în termen de 7 zile și se va
ține în cel mult 30 de zile de la data convocării.

Congresul Uniunii are atribuțiile prevazute de art. 32 din Legea nr. 188/2000.

- adoptă Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi pe cel al Casei de asigurări;

- alege preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti,

precum şi alte organe stabilite prin statut;

- alege Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere ale Casei de asigurări;

- alege şi revocă membrii Comisiei superioare de disciplină, fiecare Cameră a executorilor

judecătoreşti având dreptul la câte un reprezentant;

- analizează şi aprobă raportul anual al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor

Judecătoreşti;

- aprobă bugetul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al Casei de asigurări;

- îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a

acesteia sau de statut.

Consiliul Uniunii îndeplinește atribuțiile prevăzute de art. 34 din Legea 188/2000.

- solicită ministrului justiţiei suspendarea, revocarea ori încetarea funcţiei de executor

judecătoresc;

- aprobă cotele de contribuţie ale birourilor executorilor judecătoreşti la Camera executorilor

judecătoreşti, precum şi pe cele ale Camerelor executorilor judecătoreşti la Uniunea Naţională a
Executorilor Judecătoreşti, potrivit statutului acesteia;

- propune ministrului justiţiei condiţiile de desfăşurare a concursului sau examenului de

admitere în profesia de executor judecătoresc şi a examenului de definitivat;

- îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia

sau de statut.
 În cadrul UNEJ va funcționa o casă de asigurări pentru asigurarea de răspundere civilă a
executorilor judecătorești cu personalitate juridică.

Drepturile executorilor judecătorești:

- Executorii judecătoreşti îşi exercită personal atribuţiile şi se bucură de stabilitate în funcţie,

neputând fi transferaţi în altă localitate, fără acordul lor, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

- Activitatea executorului judecătoresc, care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 15 lit. c),
este considerată vechime în funcţie juridică de specialitate.

- În exercitarea profesiei executorii judecătoreşti sunt ocrotiţi de lege.

- Executorii judecătoreşti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale şi maximale

stabilite de ministrul justiţiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor
Judecătoreşti.

- Ministrul justiţiei va stabili onorarii minimale şi maximale pentru persoanele cu venituri sub
salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, precum şi posibilitatea achitării acestora în mai
multe tranşe.

- Executorii judecătoreşti nu pot condiţiona punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti

de plata anticipată a onorariului.

- Executorul judecătoresc are dreptul la concediu de odihnă, în condiţiile stabilite prin statut.

- Executorii judecătoreşti beneficiază de drepturi de asigurări sociale, pe baza contribuţiilor la

sistemele de asigurări sociale, în condiţiile legii.

- Exercitarea funcţiei de executor judecătoresc este incompatibilă cu:

a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii, exceptând activitatea didactică universitară,

activitatea artistică, literară şi publicistică;

b) calitatea de deputat sau de senator ori de consilier în consiliile judeţene sau locale, pe durata
mandatului;

c) desfăşurarea unor activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

d) calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, asociat comandidat în societăţile în

comandită simplă sau pe acţiuni, administrator al unei societăţi cu răspundere limitată, preşedinte al
unui consiliu de administraţie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al
unei societăţi pe acţiuni, administrator al unei societăţi profesionale.
 Îndatporirile executorilor judecătorești:

- Executorii judecătoreşti şi personalul birourilor de executori judecătoreşti au obligaţia să

păstreze secretul profesional cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţă în cadrul
activităţii lor, chiar şi după încetarea funcţiei, cu excepţia cazurilor în care legea sau părţile interesate
îi eliberează de această obligaţie.

- Executorii judecătoreşti au obligaţia să participe, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de

formare profesională continuă organizate de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, de
camerele executorilor judecătoreşti de pe lângă curţile de apel, de instituţii de învăţământ superior
din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.

- Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condiţiile legii civile,

pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.

- Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de

asigurări constituită în acest scop, potrivit art. 35 alin. (1).

- Este interzis executorilor judecătoreşti să dobândească direct sau prin persoane interpuse,
pentru ei sau pentru alţii, bunurile ce au făcut obiectul activităţii de executare silită.

- Răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc intervine pentru următoarele abateri:

a) nerespectarea secretului profesional;

b) încălcarea incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute de lege;

c) săvârşirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probităţii profesionale ori bunelor
moravuri;

d) neîndeplinirea obligaţiilor privind formarea profesională a executorilor judecătoreşti stagiari,

angajaţi pe bază de contract;

e) întârzierea sistematică şi neglijenţa în efectuarea lucrărilor;

f) absenţa nejustificată de la birou;

g) omisiunea de a efectua publicitatea vânzării prin Registrul electronic de publicitate a vânzării

bunurilor supuse executării silite, conform prevederilor art. 35 alin. (2).

- Acţiunea disciplinară se exercită de ministrul justiţiei sau de Colegiul director al Camerei

executorilor judecătoreşti şi se judecă de Consiliul de disciplină al acesteia, format din 3 membri aleşi
de adunarea generală a Camerei executorilor judecătoreşti, pe o perioadă de 3 ani. Pentru
suspendarea din funcţie sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea prealabilă, care se
efectuează de inspectori generali din cadrul direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei sau de
Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti. Audierea celui în cauză este obligatorie,
acesta fiind îndreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului şi să-şi formuleze apărarea. Consiliul
de disciplină al Camerei executorilor judecătoreşti citează părţile şi pronunţă o hotărâre motivată
care se comunică acestora. Împotriva hotărârii Consiliului de disciplină al Camerei executorilor
judecătoreşti părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia
superioară de disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, care judecă în complet de 5
membri. Hotărârea Comisiei superioare de disciplină este definitivă şi poate fi atacată cu contestaţie
la curtea de apel.

- Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor şi constau în:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) amendă de la 500 lei la 3.000 lei. Neachitarea amenzii în termen de 30 de zile de la data
rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a stabilit sancţiunea disciplinară atrage suspendarea de
drept din funcţie a executorului judecătoresc până la achitarea sumei. Hotărârea definitivă constituie
titlu executoriu;

d) suspendarea din funcţie pe o durată de la o lună la 6 luni;

e) excluderea din profesie.

- În cazul în care împotriva executorului judecătoresc s-a luat măsura arestării preventive ori a
arestului la domiciliu sau în cazul în care s-a dispus în primă instanţă condamnarea ori amânarea
aplicării pedepsei, ministrul justiţiei, din oficiu sau la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a
Executorilor Judecătoreşti, va lua măsura suspendării din funcţie a acestuia până la soluţionarea
procesului penal, potrivit legii. Ministrul justiţiei dispune excluderea din profesie a executorului
judecătoresc condamnat în condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. e), începând cu data rămânerii
definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare.

- În caz de suspendare sau excludere din profesie ştampila, legitimaţia, registrele şi lucrările
executorului judecătoresc suspendat sau exclus vor fi depuse, în termen de 5 zile, sub luare de
semnătură, la Camera executorilor judecătoreşti în a cărei rază teritorială este situat biroul acestuia.
Camera executorilor judecătoreşti are obligaţia de a asigura continuarea lucrărilor neexecutate.

Desfășurarea activității executorilor judecătorești:

- executarea silită şi celelalte acte care sunt de competenţa executorului judecătoresc se

îndeplinesc la cerere, dacă legea nu dispune altfel.

- în îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor sale, executorul judecătoresc va întocmi încheieri,

procese-verbale şi alte acte de procedură, cu formele şi în termenele prevăzute de lege.

- Executorul judecătoresc îşi îndeplineşte atribuţiile cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi,

a statutului profesiei şi a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum şi ale Codului de
procedură civilă şi ale altor legi aplicabile în materie.

- Actele privind executarea silită se îndeplinesc la sediul biroului executorului judecătoresc, în

timpul programului de lucru afişat în mod corespunzător sau la locul efectuării executării. În cazul în
care întocmirea unui act nu suferă amânare din motive obiective, acesta va putea fi îndeplinit şi în
afara programului de lucru.

- Refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini atribuţiile prevăzute se motivează, dacă

părţile stăruie în cererea de îndeplinire a acestora, în termen de cel mult 5 zile de la data refuzului. În
cazul refuzului nejustificat de îndeplinire a atribuţiilor prevăzute partea interesată poate introduce
plângere, în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoştinţă de acest refuz, la judecătoria în a
cărei rază teritorială îşi are sediul biroul executorului judecătoresc. Judecarea plângerii se face cu
citarea părţilor. Hotărârea judecătoriei este supusă numai apelului. Executorul judecătoresc este
obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti rămase definitivă.

- Actele îndeplinite de executorii judecătoreşti, care prezintă erori materiale sau omisiuni
vădite, vor fi îndreptate sau completate de către aceştia, la cerere sau din oficiu, cu citarea părţilor,
dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor.
Cererea de îndreptare a erorii materiale sau de completare se va soluţiona de urgenţă. Despre
îndreptarea sau completarea efectuată se face menţiune pe toate exemplarele actului.

- La cererea părţii de a i se elibera un duplicat al actului original biroul executorului

judecătoresc care a întocmit acel act va elibera duplicatul în termen de cel mult 5 zile. În textul
duplicatului se reproduce, cuvânt cu cuvânt, cuprinsul actului. În locul semnăturilor originale se
menţionează numele şi prenumele fiecărui semnatar. Duplicatul are aceeaşi forţă probantă ca şi
originalul.

- În cazul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute raporturile dintre executorul judecătoresc şi client

sunt supuse, prin asemănare, regulilor mandatului. Remiterea de către client a înscrisului original
constatator al creanţei constituie mandat de încasare a acesteia. Actele executorilor judecătoreşti
sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanţelor judecătoreşti competente. Activitatea
executorilor judecătoreşti este supusă controlului profesional, în condiţiile prezentei legi.

- Cei interesaţi sau vătămaţi prin actele de executare pot formula contestaţie la executare, în
condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

- Controlul profesional se exercită de Ministerul Justiţiei, prin inspectori generali de

specialitate, şi de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, prin consiliul său de conducere.

- Biroul executorului judecătoresc va avea arhivă şi registratură proprii. Arhiva activităţii

executorilor judecătoreşti este proprietatea statului, se păstrează, se conservă şi se predă în
condiţiile legii. Secretariatul va efectua operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea
corespondenţei, înregistrarea şi îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări cu
caracter auxiliar necesare pentru buna desfăşurare a activităţii executorului judecătoresc.

- Activitatea de arhivă şi de secretariat a birourilor executorilor judecătoreşti se reglementează

prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

- Birourile de executori judecătoreşti trebuie să ţină evidenţa financiar-contabilă, potrivit legii.