Strategia naţională anuală cu privire la informarea şi

consilierea tinerilor
2007

1. Contextul strategiei privind informarea consultanţa şi consilierea pentru

tineri

Rolul informaţiei în societatea modernă

Într-o societate care prezintă tot mai multe caracteristici de complexitate şi de

transformare permanentă, ceea ce are drept consecinţă dificultatea resimţită din
partea individului de a ajunge să înţeleagă fenomenele care se petrec şi care
evoluează continuu şi de a se integra activ în societate, informaţia a devenit resursă
strategică şi importantă sursă de putere. Globalizarea şi tehnologizarea tot mai
pronunţată a lumii de astăzi accentuează până la paroxism dependenţa integrării
sociale de o corectă şi rapidă informare.
Unii autori au considerat că societatea de consum îi conferă omului o falsă
cunoaştere, făcându-l doar să creadă că e bine informat. Relaţia consumatorului cu
mărfurile, în special cele mass-media, nu este una bazată pe implicare, dar nici pe
indiferenţă totală, ci mai degrabă pe curiozitate. Consumatorul nu are nevoie de
verificare, nu are nevoie de cunoaştere din considerente teoretice sau practice, ci el
consumă cunoaşterea, o digeră gata preparată, pe considerentul că îi place sau nu-i
place.
Informaţiile transmise prin mass-media şi adesea cele oferite de Internet,
prezintă câteva limite cum ar fi caracterul impersonal, superficialitatea sau
specializarea excesivă, adesea parţialitatea; supuşi unui bombardament de informaţii
modulare – reclame, instrucţiuni, teorii, frânturi de ştiri, fărâme şi picături separate
care cu greu se mai aşează în arhiva creierului, oamenii au mari dificultăţi de a
decodifica informaţiile recepţionate. Mass-media este preocupată doar de a-l mulţumi
pe consumator şi nu de a-l informa în mod real. Dreptul la emancipare, prin opoziţie
cu fenomenul alienării, devine astfel un imperativ fundamental al politicilor publice.
Dintre acestea, un rol esenţial îi revine dreptului la informare corectă a individului,
prin opoziţie cu stilul propagandistic, manipulativ, specific domeniului comercial,
politic sau mass-media.
O informare corectă constituie un stimul pentru participare şi pentru ceea ce
s-ar putea numi „creştere socială”.Informaţia reprezintă un atu atât în serviciul
colectivităţii – accelerator al dezvoltării , mesager al culturii – cât şi în cel al
individului, asigurându-i acestuia autonomia reală într-o lume din ce în ce mai
complexă.

1
Nevoia specială de informare şi consiliere a tinerilor

Tinerii au particularitatea, faţă de alţi subiecţi sociali de a fi confruntaţi cu o serie

de alegeri/opţiuni care au consecinţe importante pentru viitorul lor; pentru mulţi
dintre ei existenţa se înfăţişează ca un proiect supus permanentei dezbateri şi
amendări. În mod tradiţional, perioada şcolară dezvoltă, prin metode specifice
învăţământului, educaţia şi formarea individului, bazându-se în principal pe
acumularea de informaţii. Şcoala nu răspunde însă tuturor nevoilor de informare pe
care le are copilul sau adolescentul, ca membru al societăţii. Familia poate să
completeze aceste lipsuri, dar adesea nu este în stare să o facă, datorită sărăciei
capitalului cultural sau experienţei sociale limitate.

Informarea şi consilierea tinerilor sub forma unui serviciu specializat poate să

constituie soluţia optimă pentru a răspunde acestei necesităţi de informare. La un
asemenea serviciu ei se pot adresa cu multitudinea de probleme care îi preocupă,
legate de şcoală, profesiuni, hobby, sănătate, probleme practice ale vieţii cotidiene.

Cele mai frecvente întrebări adresate de tineri unor servicii de informare şi

consiliere se referă la :
- caut un loc de muncă, cum să scriu un cv şi o scrisoare de intenţie?,
probleme privind contractul de muncă;
- ce decizie să iau: să lucrez sau să învăţ?, studii în străinătate (burse); ce
cursuri de limbi străine găsesc?
- “sunt gravidă, fără casă, cum puteţi să mă ajutaţi” ?, un părinte are probleme
cu copilul, unde se poate adresa?
- informaţii despre ajutoare sociale, caut o locuinţă;
- informaţii despre evenimente locale; asistenţă pentru căutare adrese pe
Internet;
- cum să-mi fac o asociaţie?, consultanţă pentru drepturile tinerilor, surse de
finanţare pentru asociaţii sau pentru proiecte, informaţii despre organizaţii de
tineret ;
- informaţii despre alte ţări, bugetul minim pentru călătorii în străinătate
- cum să aplic pentru fonduri europene ? găsire parteneri pentru activităţi de
schimburi de tineret;
- probleme de sănătate, sexuale; probleme cu drogurile;
- oportunităţi de formare; studii universitare; cum să lucrez ca voluntar ?

Experienţe europene în domeniul informării tinerilor

Formula inventată în urmă cu peste patru decenii, la început în cadrul primelor
cluburi de tineret iar ulterior sub forma serviciilor specializate se particularizează
prin încercarea de a face din informaţie o componentă a formării permanente. În
acest scop, se oferă publicului ţintă un domeniu foarte larg de informaţii, accesibil în
urma unui contact personalizat pentru fiecare solicitant, se facilitează contactul
constant cu sursele de informaţie, se asigură comunicarea şi colaborarea cu
departamentele ministeriale şi cu instituţiile ce intervin în domenii legate de condiţia
socială sau personală a tânărului. Iniţiatorii acestei noi tehnologii informaţionale şi-
au propus să creeze acel „loc” din care să poată porni informaţiile referitoare la
diferitele oportunităţi existente şi la iniţiativele aparţinând organismelor publice şi
private care au implicaţii în raport cu tinerii.

2
 Aceste instituţii pot reprezenta şi un punct important de observaţie asupra
tinerilor (relaţie de simetrie informaţională).
Primele astfel de instituţii au apărut în Marea Britanie, Germania, Olanda, Belgia,
Franţa. În aceasta din urmă, Centrul de Informare şi Documentare pentru Tineret
(Cidj) a fost creat în 1969 ca structură neguvernamentală, dar cu un puternic sprijin
financiar din partea Guvernului. Misiunea unui asemenea serviciu era să reunească
toate informaţiile care ar putea să intereseze pe tineri şi să reducă din sentimentul de
marginalizare al acestora. Ea reprezintă una dintre măsurile politice adoptate de
autorităţile franceze după valul de mişcări studenţeşti din 1968. De atunci acest gen
de servicii s-a răspîndit în toată Europa. În Europa există în prezent o reţea de peste
3.000 de centre de informare pentru tineret.
O noutate în ultimele decenii reprezintă reţelele transnaţionale (europene) de
informare care încep să prindă contur.
În 1986 ia fiinţă ERYICA. Agentia Europeana de Informare şi Consiliere pentru
Tineret (The European Youth Information and Counselling Agency - ERYICA) la
recomandarea adoptată de primul colocviu european al Centrelor de Informare
pentru Tineret organizat în aprilie 1985 la Marly-le-Roi (Franta).
ERYICA este constituită din organizaţii naţionale (non guvernamentale sau
guvernamentale), care au ca scop garantarea dreptului tinerilor la o informare
completă şi fiabilă, ajutându-i să facă alegerile în viaţă, facilitindu-le autonomia cât
şi participarea activă într-o societate democratică.
Conform Statutului, ERYICA are trei obiective :
1) să promoveze respectul principiilor Cartei Europene a Informarii pentru Tineret şi
să contribuie la aplicarea lor;
2) să asigure o coordonare şi o reprezentare europeană în materie de informare şi
consiliere pentru tineret;
3) să favorizeze crearea unui spatiu european în acest domeniu, mai ales în
dezvoltarea unei reţele europene de structuri de informare şi consiliere pentru
tineret.
Prin serviciul Infomobil s-a urmărit strângerea si difuzarea informatiilor practice
privind serviciile si oportunitatile destinate tinerilor in diverse ţări europene.
Difuzate sub forma de broşuri (Ghidul tînărului vizitator) în perioada 1987-1992,
aceste informaţii erau disponibile pe Internet, ca Serviciul Infomobil. Domeniile de
informare propuse erau: Prezentarea tarii, Educatie, Munca si formare, Cazare,
Lucruri de făcut şi de văzut, In cazul unei probleme si Servicii de informare pentru
tineret. Informatiile despre fiecare ţară erau culese şi actualizate continuu de către
una sau mai multe organizatii sursă din ţările respective. In momentul de faţă,
Serviciul Infomobil cuprinde 23 ţări europene.

Ulterior, acest gen de informaţii menite să încurajeze şi să faciliteze mobilitatea a

devenit obiectul unei alte reţele, Eurodesk European Network, constituită cu scopul
diseminării în rândul tinerilor a informaţiei referitoare la Uniunea Europeană. Prin
birourile sale naţionale şi regionale, reţeaua caută să răspundă solicitărilor telefonice
ale publicului referitoare la educaţie, formare, domenii de interes pentru tineri,
implicarea tinerilor în activităţi europene. La această reţea participă din 1999 şi
România.

3
 Primele experienţe în domeniul informării publice în România

Maturizarea democraţiei şi solicitările tot mai intense ale societăţii civile au

determinat ca şi în România să se manifeste preocupări pentru o mai bună informare
a cetăţenilor în general şi a tinerilor în special.

1. Ministerul Tineretului şi Sportului a fost unul dintre pionierii înfiinţării de

servicii de informare pentru public. Sub egida sa, în 1994 se deschide Centrul de
Informare şi Documentare pentru Tineret INFOTIN având ca programe de acţiune:
documentare, informare, consultanţă (juridică, psihologică şi orientare vocaţională),
Jobtin (serviciu de mediere a locurilor de muncă) şi Hotline-Intertin (comunicare,
consiliere psihologica).
În 1997 INFOTIN realizează primul produs documentar multimedia din România,
CDROM-ul "România, ghidul tânărului vizitator", primă enciclopedie a tineretului şi
despre tineretul din România, prezentată în limbile română, engleză şi franceză.

Prin activitatea pe care a desfăşurat-o, INFOTIN a urmărit:

o Asigurarea informării şi consilierea tinerilor, în scopul formării şi
perfecţionării lor profesionale;
o Gestionarea unei baze de date care să pună la dispoziţia tuturor tinerilor
informaţii detaliate privind temele lor de interes;
o Realizarea de schimburi informaţionale în domeniu cu alte instituţii
publice şi organizaţii guvernamentale şi ne-guvernamentale
internaţionale;
o Lansarea şi dezvoltarea programului de sprijinire a mobilităţii tinerilor
prin introducerea în România a cardului Euro <26;
o Promovarea educaţiei la distanţă prin utilizarea tehnologiilor moderne de
comunicaţii.
Baza de date gestionată de INFOTIN a fost structurată tematic fiind împărţită în 9
clase ( Învîţămînt, Formare profesională, Relaţi ide muncă, Relaţii sociale, Viaţă
asociativă, Turism, Mondotin, Sănătate, Viată practică) . Fiecare clasă de informare
avea la rândul său o structură internă de clasificare a informaţiei în sistem de
numerotare zecimal, în structură arborescentă cu capitole şi subcapitole. Fişele de
sinteză se găseau listate în dosarele aflate la sediul centrului cât şi pe pagina de web
pe Internet.

Începând cu 2002 INFOTIN se dedică punerii în practică a programului de

extindere a centrelor de informare pentru tineret, asumându-şi funcţiile de centru
naţional de resurse de informare şi de coordonator al grupului centrelor locale. S-a
încercat constituirea unei reţele prin încredinţarea serviciului de informare locală,
către organizaţiile cele mai capabile să-l îndeplinească, pe baza de parteneriate.

4
 2. Tot din anii 1997 – 1998 datează proiectul (sprijinit de Banca Mondială)
organizării şi funcţionării reţelei de Centre de Informare şi Consiliere Profesională
prin care sunt înfiinţate 774 de centre: 500 aparţinând Ministerului Educaţiei
Naţionale, 227 Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi 47 Ministerului Tineretului
şi Sportului. Pornind de la acest proiect Ministerul Educaţiei Naţionale şi-a organizat
propria reţea de centre de Asistenţă Psihopedagogică. Acestea au ca obiectiv în
primul rând Consilierea şi Orientarea (şcolară şi profesională) dar dezvoltă şi o
componentă de informare.
Conţinutul activităţii Centrelor de Asistenţă Psihopedagogică cuprinde:
a. consilierea în probleme legate de tehnici de învăţare eficientă;
b. consilierea şi orientarea şcolară;
c. consilierea în situaţii de rămânere în urmă la învăţătură a unor elevi;
d. consilierea şi orientarea şcolară a unor elevi performanţi;
e. consilierea în chestiuni legate de viaţa personală;
f. consilierea de specialitate privind predarea disciplinelor şcolare.
Dintr-un studiu de evaluare referitor la activitatea CAPP rezultă că principalele
servicii solicitate CAP sunt: discuţiile individuale, examinarea psihologică, informaţii
generale, (auto)evaluare psihologică, pliante şi alte publicaţii, adrese de şcoli, adrese
de întreprinderi. Iar informaţiile oferite de CAP s-au referit la: numărul de locuri în
diferite unităţi de învăţământ; gimnazii, licee, şcoli profesionale, şcoli de ucenici, şcoli
postliceale, colegii şi universităţi; programe locale de formare continuă; condiţiile de
învăţare, cazare, masă etc.; dinamica forţei de muncă pe plan local, judeţean,
naţional; posibilităţi de găsire a unui loc de muncă în localitate sau în altă parte;
evoluţia şomajului; ofertă de locuri de muncă; întreprinderi noi şi cele în
restructurare; alte categorii de informaţii colectate; condiţii de lucru în străinătate.
3. Programul Phare Dezvoltarea societăţii civile a sprijinit în 2000 – 2004
organizarea şi funcţionarea reţelei de Birouri de Consiliere pentru Cetăţeni. Conform
informaţiilor furnizate de Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru
Cetăţeni, în aprilie 2004 funcţiona o reţea cu cel puţin 35 de Birouri de Consiliere
având ca scop facilitarea accesului rapid la informaţie în domenii esenţiale pentru
nevoile cetăţenilor şi pentru ajutorarea lor în înţelegerea etapelor necesare pentru
rezolvarea problemelor.
Consilierea se bazează pe utilizarea unui sistem informaţional naţional
actualizat periodic cu modificările survenite în prevederile legale aferente domeniilor
vizate şi cu informaţiile specifice la nivel local.
4. Programul Centre de tineret iniţiat în anul 2001 de Ministerul Tineretului şi
Sportului este continuat de către Autoritatea Naţională pentru Tineret, ajungându-
se în prezent la 38 de centre de tineret. Acestea desfăşoară informare şi
documentare, consultanţă şi consiliere, educaţie non-formală, stimularea participării
civice şi asocierii tinerilor în structuri proprii, activităţi sportive şi tehnico-aplicative.
În anul 2006, peste 80 mii tineri au beneficiat de activităţi de informare,
consiliere şi consultanţă, educaţie nonformală: cursuri, stagii, schimb de experienţă,
întâlniri, acces gratuit la internet, activităţi sportive etc desfăşurate în Centrele de
tineret.
Prin prezenta Strategie Autoritatea Naţională pentru Tineret şi-a propus
reorganizarea centrelor de tineret existente în centre de informare şi consiliere pentru
tineri.

5
 5. Din informaţiile noastre mai funcţionează în România câteva reţele de
informare publică specializată în domenii ca Uniunea Europeană (euroinfo), oferta de
locuri de muncă, turismul, protecţia mediului.

2. Principii ale strategiei:

2.1.Principiul egalităţii şanselor:

Respectarea drepturilor omului; egalizarea şanselor pentru fiecare tânăr,
indiferent de rasă, naţionalitate, sex, religie, statut social, orientare politică, domiciliu
sau orice altă caracteristică prin acces gratuit la serviciile de informare, consiliere şi
consultanţă.

2.2. Principiul eficienţei:

Recunoaşterea explicită a unei reale nevoi de informare şi, în consecinţă,
elaborarea unei strategii coordonate pentru informarea tinerilor.
Furnizarea de servicii de informare, consiliere şi consultanţă gratuite, accesibile şi
orientate către nevoile tinerilor, în baza unor obiective bine definite şi a consultării
permanente a acestora.
Informaţia este furnizată într-o manieră profesionistă de personal pregătit în acest
sens.

2.3. Principiul neutralităţii

Elaborarea şi actualizarea unor baze de date cu informaţii de interes general,
specific pentru tineri, informaţiile furnizate vor fi obiective, complete, actualizate,
independente de orice alt interes politic, ideologic etc.

2.4. Principiul confidenţialităţii:

Respectarea confidenţialităţii datelor cu caracter personal în relaţiile cu tinerii,
beneficiari de serviciilor de informare, consiliere şi consultanţă şi păstrarea unor
legături bazate pe încredere şi respect reciproc.
Fiecare utilizator este primit individual, iar răspunsul la întrebare trebuie adaptat
la solicitarea exprimată.

2.5. Principiul participării:

Încurajarea implicării şi participării tinerilor în elaborarea şi diseminarea
informaţiilor, pentru a produce astfel o informaţie pe înţeles şi uşor de utilizat,
adaptată nevoilor tinerilor.

2.6. Principiul moralităţii

Conformarea la normele etice înalte.

2.7. Principiul accesabilităţii

Diseminarea informaţiilor în spaţiile frecventate de tineri, într-o manieră agreată de
tineri, evitându-se folosirea unui „limbaj de lemn”.

6
 2.8. Principiul parteneriatului: conjugarea eforturilor unui număr sporit de
instituţii ale administraţiei publice centrale, inclusiv servicii publice descentralizate,
administraţiei publice locale, inclusiv servicii publice specializate ale administraţiei
publice locale, structuri asociative de şi pentru organizaţii neguvernamentale străine
care acţionează pe acest domeniu; implicarea tinerilor ca beneficiari şi parteneri.

2.9. Principiul subsidiarităţii: acţiunile se desfăşoară la nivelul şi cu

participarea celor mai adecvate entităţi în raport cu obiectivul urmărit. Căutarea de
propuneri din partea "comunităţilor", prin intermediul procesului de "invitare",
asigură maximizarea transparenţei operaţiunilor, asumarea obiectivelor proiectelor şi
necesită dezvoltarea de parteneriate cu aceste organisme; procesul de planificare
strategică se va efectua de "sus în jos" - prin crearea unui cadru permisiv care să
permită nivelelor relevante să intre în relaţie cu problemele - şi de "jos în sus" - prin
formularea de proiecte gata, sau aproape gata, pentru a fi implementate. Aceste faze
ale procesului de planificare - permanent ajustat - se derulează simultan; structurile
implicate în implementarea Strategiei îşi vor asuma intervenţia în domeniile în care
nevoile comunitare nu au acoperire în iniţiativa locală şi totodată se va urmări
stimularea implicării comunităţilor locale (optimul între intervenţia guvernamentală
în favoarea tinerilor şi sprijinirea iniţiativelor societăţii civile).

3. Scop
Dezvoltarea şi diversificarea ofertei de servicii de informare, consiliere şi
cosultanţă acordate tinerilor în domenii de interes specific.

4. Grup ţintă

Strategia se adresează tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 ani, fără nicio

discriminare.

5. Obiective strategice:

5.1. Dezvoltarea de servicii de informare, consiliere şi consultanţă pentru tineri.

5.2. Facilitarea accesului tinerilor la serviciile de informare, consiliere şi

consultanţă.

5.3. Implicarea şi stimularea tinerilor în elaborarea şi diseminarea informaţiilor.

7
6. Obiective operaţionale

6.1. Identificarea şi actualizarea nevoilor de informare, consiliere şi

consultanţă la tineri.

6.2. Adaptarea infrastructurii Centrelor de tineret în Centre de

informare şi consiliere pentru tineri.

6.3. Crearea de noi Centre de informare şi consiliere pentru tineri, în zonele

lipsite de infrastructură.

6.4. Încheierea de parteneriate/protocoale cu instituţii guvernamentale şi

neguvernamentale cu atribuţii şi preocupari în domeniu.

6.5. Realizarea unui reţele intranet.

6.6. Constituirea de baze de date cu informaţii de interes general, specific

pentru tineri.

6.7. Promovarea serviciilor de informare, consiliere şi consultanţă.

6.8. Acreditarea Centrelor de informare şi consiliere pentru tineri.

8
 7. Structura Centrelor de informare şi consiliere pentru tineret

Nivel de organizare:

7.1. Naţional – Bucureşti

7.2.Regional
1. Regiunea N-E: coordonator Iaşi
2. Regiunea S-E: coordonator Constanţa
3. Regiunea S-Muntenia: coordonator Ploieşti
4. Regiunea S-V Oltenia: coodonator Craiova
5. Regiunea V: coordonator Timişoara
6. Regiunea N-V: coodonator Cluj Napoca
7. Regiunea Centru: coodonator Braşov
8. Regiunea B-If: coodonator Bucureşti

7.3. Local
Judeţele arondate regiunilor:
1. Regiunea N-E: BC, BT, NT, SV, VS, IS
2. Regiunea S-E: BR, BZ, GL, TL, VR, CT
3. Regiunea S-Muntenia: AG, CL, DB, GR, IL, TR, PH
4. Regiunea S-V Oltenia: GJ, MH, OT, VL, DJ
5. Regiunea V: AR, CS, HD, TM
6. Regiunea N-V: BH, BN, MM, SM, SJ, CJ
7. Regiunea Centru: AB, CV, HG, MR, SB, BV
8. Regiunea B-If: BUCUREŞTI, IF

Centrele la nivel local vor funcţiona în oraşul reşedinţă de judeţ.

La nivelul fiecărui judeţ/municipiul Bucureşti, pe lângă Centrul de informare şi

consiliere pentru tineret, pot funcţiona şi:
- Birouri de informare şi consiliere pentru tineret
- Puncte de informare pentru tineret

9
 8. Funcţii şi activităţi ale Centrelor/Birourilor de informare şi consiliere
pentru tineret/ Punctelor de informare pentru tineret

Centrele/ Birourile de informare şi consiliere pentru tineret/ Punctele de

informare pentru tineret funcţionează în subordinea ANT şi nu au personalitate
juridică proprie.

8.1. Funcţiile şi activităţile Centrului de informare şi consiliere pentru

tineret, de nivel naţional:

Funcţii:
- de corelare şi coordonare a activitaţilor centrelor regionale şi locale pe domeniile
specifice de activitate
- de strategie prin analizarea, sinteza şi evaluarea necesităţilor tinerilor atât la
nivel individual, cât şi la nivelul structurilor asociative de tineret;
- de administrare a patrimoniului.

Activităţi:
- implementează strategia la nivel naţional
- coordonează activitatea centrelor de nivel regional
- realizează şi gestionează reţeaua intranet
- elaborează informaţii de interes general
- diseminează informaţii de interes general către centrele regionale
- urmăreşte actualizarea şi completarea bazei de date de către centrele regionale
- realizează studii şi cercetări în vederea identificării şi actualizării nevoilor de
informare, consiliere şi consultanţă pentru tineri
- actualizează planul de clasificare a informaţiilor pornind de la nevoile şi
solicitările tinerilor
- formează şi perfecţionează personalul din centre
- stabileşte atribuţiile personalului încadrat în centre
- colaborează cu instituţii, organisme şi organizaţii naţionale şi internaţionale cu
atribuţii şi preocupări în domeniu
- realizează un fond documentar care să acopere planul de clasificare a informaţiilor
- realizează şi editează materiale informative şi educaţionale sub forma de broşuri,
buletine informative, pliante, c.d. rom-uri şi le distribuie centrelor
- evaluează implementarea strategiei
- desfăşoară activităţi de informare

10
 8.2. Activităţi ale Centrelor de informare şi consiliere pentru tineret, de
nivel regional:

- implementează strategia la nivel regional

- coordonează activitatea centrelor locale arondate
- promovează servicii de informare, consultanţă şi consiliere pentru tineret
- facilitează accesul tinerilor şi al organizatiilor neguvernamentale de tineret la
aceste servicii;
- desfăşoară activităţi de informare/ consultanţă/ consiliere a tinerilor si a
structurilor asociative de şi pentru tineret pe domenii diverse de interes;
- actualizează şi completează baza de date cu informaţii de interes regional
- organizarea de intalniri, stabilirea de contacte si crearea de parteneriate
- transmite informaţii, rapoarte către nivelul naţional
- monitorizează şi evaluează activitatea la nivel regional şi local

8.3. Activităţi ale Centrelor de informare şi consiliere pentru tineret, de

nivel local:

- implementează strategia la nivel local

- promovează servicii de informare, consultanţă şi consiliere pentru tineret
- facilitează accesul tinerilor şi al organizatiilor neguvernamentale de tineret la
aceste servicii;
- desfăşoară activităţi de informare/ consultanţă/ consiliere a tinerilor şi a
structurilor asociative de şi pentru tineret pe domenii diverse de interes;
- actualizează şi completează baza de date cu informaţii de interes local
- transmite informaţii, rapoarte către nivelele superioare
- monitorizează şi evaluează activitatea la nivel local

11
 9. Standarde pentru funcţionarea Centrelor/Birourilor de informare şi
consiliere pentru tineret/ Punctelor de informare pentru tineret

Standarde cu privire la:

a. Spaţiile în care funcţionează Centrele/Birourile de informare şi consiliere

pentru tineret/ Punctele de informare pentru tineret

b. Dotarea Centrelor/Birourilor de informare şi consiliere pentru tineret/

Punctelor de informare pentru tineret

c. Calificarea personalului implicat

d. Calitatea serviciilor

a. Spaţiile în care funcţionează Centrele/Birourile de informare şi consiliere

pentru tineret/ Punctele de informare pentru tineret

Locaţia trebuie să:

- aibă avizele necesare funcţionării în condiţii de securitate;
- fie pe cât posibil centrală, situat favorabil din punct de vedere al circulaţiei;
- amplasată într-o zonă accesibilă pentru un număr cât mai mare de tineri
- aibă acces direct şi facil spre exterior
- prezinte garanţia funcţionării şi neînstrăinării pentru o perioadă de cel puţin 5 ani;
- nu fie sediul unei organizaţii politice, religioase etc care prin statut ar crea
discriminare.
- aibă propriul sediu, şi să nu-şi împartă spaţiul cu un alt serviciu, astfel încât
identitatea lui să poată fi definită în mod clar şi tinerii să simtă că le este anume
destinat.
Sigla centrului să fie amplasată într-un loc cât mai vizibil, buna semnalizare
uşurând rapiditatea cu care poate fi găsit centrul.

12
 Centru de informare şi consiliere pentru tineret - CICT:

CICT trebuie să dispună de:

1. un spaţiu cu o suprafaţă minimă de 70 mp, compartimentat astfel:
- pentru primirea tinerilor în centru, un spaţiu de minim 10 mp;
- pentru serviciile de informare, un spaţiu de 40 mp
- pentru serviciile de consultanţă, un spaţiu de minim 10 mp
- pentru serviciile de consiliere, un spaţiu de minim 10 mp, care să permită
păstrarea confidenţialităţii discuţiilor;
2. toalete, folosite atât de pesonal cât şi de public.

Birou de informare şi consiliere pentru tineret-BICT

BICT trebuie să dispună de:

1. un spaţiu cu o suprafaţă minimă de 50 mp, compartimentat astfel:
- pentru primirea tinerilor, un spaţiu de minim 10 mp;
- pentru serviciile de informare, un spaţiu de 30 mp
- pentru serviciile de consiliere/ consultanţă, un spaţiu de minim 10 mp
amplasat astfel încât să permită păstrarea confidenţialităţii discuţiilor.
2. toalete, folosite atât de pesonal cât şi de public.

NOTĂ:
Spaţiul de primire trebuie să fie amenajat ne-formal şi primitor, dar şi
funcţional, prevăzut cu scaune şi mese, suporturi pentru broşuri şi pliante etc.
Sălile destinate serviciilor de consiliere şi consultanţă să nu fie săli de trecere.

Punct de informare pentru tineret - PIT

Punctul de informare trebuie să dispună de:

1. un spaţiu cu o suprafaţă minimă de 30 mp, compartimentat astfel:
- pentru primirea tinerilor, un spaţiu de minim 10 mp;
- pentru serviciile de informare, un spaţiu de 20 mp
2. toalete, folosite atât de pesonal cât şi de public.

13
 b. Dotarea Centrelor/Birourilor de informare şi consiliere pentru tineret/
Punctelor de informare pentru tineret

Dotarea standard a unui Centru de Informare şi Consiliere pentru Tineret

- rafturi /etajere
- dulap cu 2 uşi
- scaune
- cuiere
- 10-12 birouri
- multifuncţional: copiator, telefon şi fax
- 8-10 computere, conectate la internet
- imprimantă
- videoproiector
- ecran proiecţie
- TV, DVD
- LEX

Dotarea standard a unui Birou de Informare şi Consiliere pentru Tineret

- rafturi /etajere
- dulap cu 2 uşi
- scaune
- cuiere
- 8 - 10 birouri
- multifuncţional: copiator, telefon şi fax
- 6-8 computere, conectate la internet
- imprimantă
- videoproiector
- ecran proiecţie
- TV, DVD
- LEX

Dotarea standard a unui Punct de Informare pentru Tineret

- rafturi /etajere
- dulap cu 2 uşi
- scaune
- cuiere
- 4 birouri
- multifuncţional: copiator, telefon şi fax
- 3 computere, conectate la internet
- Imprimantă
- LEX

14
 c. Calificarea personalului impicat

Selectarea personalului implicat

Persoanele care asigură serviciile de informare, consiliere, consultanţă trebuie sa să
aibă studii superioare de specialitate, experienţă relevantă în lucrul cu tinerii.

Persoana care asigură primirea tinerilor trebuie să aibă cel puţin studii medii/liceale
şi experienţă în lucru cu tinerii.

Formarea personalului:
Instruiri pe următoarele domenii: primirea publicului, ascultare, informare şi
consiliere, utilizarea computerului, gestionarea fondului documentar, gestionarea şi
evaluarea activităţilor.
Parcurgerea stagiilor de instruire iniţiate sau recomandate de ANT/DICT INFOTIN
este obligatorie.

Perfecţionări:
Anual personalul va participa la cursuri de perfecţionare

d. Calitatea serviciilor

Standardul informatiei

Prin ideea de informare corectă avem în vedere următoarele caracteristici:

1. Informaţiile trebuie să fie adevărate, adică să corespundă faptelor şi evenimentelor

reale:
- prin conţinutul lor (să nu introducă elemente false);
- prin forma lor (forma de prezentare să afecteze cât mai puţin posibil conţinutul
mesajului, să fie clară şi distinctă);
- prin logica lor (să fie logic adecvate şi să evite sofismele);
- prin dovezile produse: informaţiile oferite trebuie să fie fundamentate în prealabil,
sau cel puţin să se precizeze gradul de credibilitate a surselor şi dovezilor; eventual,
informaţiile pot să exprime mai multe puncte de vedere concurente.

2. Informaţiile trebuie să fie actuale.

3. Informaţiile trebuie să fie succinte şi complete, adică

- să nu lipsească nici un element care ar contribui la decriptarea corectă a mesajului
(să fie evitat fenomenul omisiunii);
- să nu existe elemente redundante, inutile sau care să distorsioneze mesajul
transmis (să fie evitat fenomenul confuziei şi supraîncărcării).

15
4. Informaţiile trebuie să fie prezentate în mod cât mai obiectiv (neutru), prin evitarea
judecăţilor de valoare:
- fie a celor explicite, care ţin de conţinut;
- fie a celor care ţin de formă (accente, sublinieri, minimalizări, intensificări etc.).

5. Informaţiile prezentate trebuie însoţite de valori şi opţiuni explicite. În majoritatea

cazurilor, informaţia este selectiv prezentată din considerente pragmatice:
concentrarea pe un anumit domeniu, limitarea în timp şi spaţiu etc. Prin urmare,
transmiţătorul trebuie să semnaleze obiectivele şi criteriile axiologice care l-au condus
la selectarea şi structurarea informaţiei prezentate.

6. Informaţiile trebuie să fie bine sistematizate şi integrate într-o logică a prezentării,

spre deosebire de informaţiile cu caracter propagandistic, care sunt slab
sistematizate, ascultând exclusiv de o logică pragmatică.

7. Informaţiile trebuie să aibă o funcţie cognitivă, să aducă un plus de cunoaştere (o

noutate) în conştiinţa receptorului, în opoziţie cu informaţiile de tip comercial, care
sunt în general tautologice şi răspund unor nevoi de conservare (de confirmare a
convingerilor anterioare).

Structura bazei de date este:

Clasa 1: ÎNVĂŢĂMÂNT

Reţeaua de şcoli şi universităţi;

Admitere;

Cursuri postliceale, masterate, postuniversitare.
Clasa 2 : FORMARE PROFESIONALĂ, MESERII, SECTOARE SE ACTIVITATE

Oferte de locuri de muncă;

Cursuri de formare sau reconversie profesională;

Profile ocupaţionale;

Domenii în dezvoltare, tendinţe naţionale, regionale, locale.
Clasa 3 : RELAŢII DE MUNCĂ

Legislaţie în domeniul muncii;

Dreptul la muncă;

Şomajul;

Elemente de psihologia succesului;

Educaţie antreprenorială (oportunităţi pt tineri în deschiderea unei firme)
Clasa 4 : RELAŢII SOCIALE

Cetăţenia română;

Drepturi şi obligaţii civile;

Moştenirea;

Bigamia, adulterul, violul;

Furtul calificat;
Clasa 5 : VIAŢA ASOCIATIVĂ

Informaţii despre Autoritatea Naţională pentru Tineret şi unităţile din subordine

Programe, proiete, modalităţi de finanţare

Catalogul Structurilor Asociative de Tineret;

Legislaţie cu privire la asociaţii şi fundaţii.

16
Clasa 6 : TURISM

Oferte de vacanţă;

Tabere de vacanţă;

Facilităţi pentru tineri;
Clasa 7 : RELAŢII INTERNAŢIONALE

Excursii în străinătate, condiţii de desfăşurare a lor;

Programe europene;

Asociaţii de tineret din stăinătate;
Clasa 8 : SĂNĂTATE

Informaţii referitoare la drepturile asiguraţilor ;

Reţeaua de spitale, clinici;

Informaţii cu privire la conseciţele consumului de tutun, alcool, droguri;

Asociaţii specializateîn educaţia sexuală şi contraceptivă;

Problemele practice de educaţie pentru sănătate;
Clasa 9 : VIATA PRACTICĂ

Locuinţe

Credite pentru tineri

Informaţii economice-plan de afaceri, societăţi specializate;

Obţinerea permisului de conducere, şcoli de şoferi amatori;

Obţinerea CI, paşaportului etc
Clasa 10: TIMP LIBER

Teatre, cinematografe,cluburi, baruri, restaurante;

Centre de infrumuseţare;

Săli/ Terenuri de sport.

Fondul documentar
Minimul obligatoriu:
- fişe de informare elaborate la nivel central, judeţean, local;
- kit-urile de informare tematice: metodologii pentru accesarea diferitelor
fonduri, metodologii pentru uzul structurilor asociative de tineret, dosarele cu
profile ocupaţionale, broşuri şi alte materiale informative;
- documentaţie centrală şi locală: Administraţie Publică Centrală şi Locală, alte
instituţii, asociaţii, Pagini aurii, anuare locale etc.

Fond documentar recomandat:

- orice documente, cataloage, anuare, publicaţii periodice care răspund nevoii de
informare a tinerilor (sănătate, timp liber etc.);
- toate documentele de informare create în cadrul reţelei naţionale şi locale.

Program de funcţionare:
Centrul/ Biroul/ Punctul trebuie să fie deschis cel puţin 30/20 de ore săptămânal,
inclusiv sâmbăta.

17
Abrevieri

ANT = Autoritatea Naţională pentru Tineret

ANSIT = Agenţia Naţională pentru Sprijinirea Iniţiativelor Tinerilor

18