Sunteți pe pagina 1din 147

ASOCIAŢIA PERPETUU CONECTIV

Târgovişte, Dâmboviţa. C.I.F. 31043664 Tel: 0767.352.909 / Fax: 034.581.56.82


Email: perpetuu.conectiv@gmail.com www.meditatiicristina.wordpress.com.

Curs în vederea pregătirii pentru


examenele de titularizare și
definitivat
Pagină de jurnal
• „Nu există eșecuri, există experiență.”

Am/n-am susținut examen de... Am/n-


am obținut nota...
Am întâmpinat greutăți în...
Particip cu gândul de a...
Care dintre enunțuri ți se potrivesc?

Nu știu cum să încep/să abordez


subiectele!
Nu înțeleg ce mi se cere, subiectele sunt
ambigue!
La subiectele fără limită de spațiu, nu știu
cât să scriu!
Am probleme în a argumenta, explica!
Timpul nu este suficient!
Nu înțeleg de ce trebuie să avem și
matematică, literatură, gramatică!
...referitor la elevi:
• “Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.
Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic
nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i
învăţăm să se adapteze.”
• (Maria Montessori –„Descoperirea copilului”)
... pentru noi:

”Trebuie să fim pregătiți în orice moment


să sacrificăm ceea ce suntem pentru ceea
ce suntem capabili să devenim.”

Charles Dubois
Astfel, putem afla stilul elevilor de
învățare, adaptând întreaga activitate după
preferințele lor, în acest mod realizăm
învățarea centrată pe elev.
Pentru a învăța eficient pentru examen
și noi ne putem descoperi propriul stil de
învățare.
Cum să înveți ușor, rapid și

temeinic!
Fă-ți propriile tale eseuri referitoare la TOATE temele din programă. Acest lucru este indicat să îl
faci din timp, pentru a putea parcurge toate temele date. Odată făcute aceste eseuri, îți va fi mai
ușor să rezumi materia;
• În funcție de stilul tău de învățare, fă-ți munca mai ușoară, astfel:
 Citește, fă scheme, desene, corelații, sublinieri, cât mai colorat pentru a-ți fi drag să le recitești de
câte ori ai nevoie.
 După ce ți-ai creat aceste „eseuri”, adoptă o tehnică foarte eficientă (indicat dacă ai un stil de
învățare auditiv, și nu numai) :
Înregistrează-te când citești aceste eseuri și ascultă înregistrarea
la telefon, cu căștile sau la casetofon în mașină, ori de câte ori ai timp
liber, pe care îl poți valorifica: fie în autobuz, fie în drum spre școală,
seara când adormi sau oricând poți. În acest mod, vei „împușca” mai
mulți iepuri, nu-ți va mai fi așa de greu să te apuci de învățat, că le vei
avea la îndemână și le vei memora mai ușor și rapid.
Același lucru îl poți face și cu operele la lb.română, le vei audia și
vor fi mult mai ușor de reținut.
Structura cursului

Predarea Evaluarea
• Pagină de jurnal; • Funcții;
• Cum învățăm? • Tipuri/Forme de evaluare;
• Structura examenelor; • Metode tradiționale;
• Ce am de făcut? • Metode moderne;
• Programa școlară; • Instrumente de evaluare;
• Idei de integrat în subiecte; • Testul;
• Lecția • Itemii;
• Obiective operaționale; • Descriptorii de performanță;
• Strategia didactică: • Baremul de evaluare.
• Mijloace de învățământ;
• Forme de organizare;
• Metode.
• Jocul;
• Modalități de realizare a activității;
• Eseul argumentativ;
• Pașii rezolvării.
Structura examenelor-învățători
Examen titularizare 15.07.2020 ???
: 4 ore, 3 subiecte;

Subiectul I: Limba și literatura română- (30p):


- A. LIMBA ROMÂNĂ (vocabular, fonetică, morfologie,sintaxă etc.)-
15p
- B. LITERATURĂ ROMÂNĂ (poezie, proză, dramaturgie)-15p

Subiectul al II-lea (30p):- ELEMENTE DE PEDAGOGIE ŞCOLARĂ

Subiectul al III-lea (30p):


- ELEMENTE DE DIDACTICĂ GENERALĂ APLICATE DISCIPLINELOR
DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Structura examenelor-învățători
Examen definitivat:22.07.2020 ???
4 ore, 3 subiecte generale:

Subiectul I (60p):
A. Limba și literatura română-30:
- 1. limba română (vocabular, fonetică, morfologie,sintaxă etc. )
-2. Literatură română (poezie, proză, dramaturgie)

-B. Matematică (-30) (de gimnaziu)- 2 subiecte accesibile

Subiectul al II-lea (30p):


-A. METODICA PREDĂRII LIMBII ROMÂNE
-B. METODICA PREDĂRII MATEMATICII
• Nota minimă de promovare a examenului
de titularizare este 7 ( la proba scrisă).

Nota de repartizare se calculează:


NR=(3X7+NI)/4=...

- NR reprezinta nota de repartizare în ședința publică;


- NI reprezinta nota inspectiei de specialitate.
• ART. 36
• Nota obtinuta la examenul de definitivat se
calculeaza dupa formula: ND = (NI1 + NI2
+ NP + 7NS)/10, unde
• ND reprezinta nota la examen,
• NI1 reprezinta nota inspectiei de specialitate 1,
• NI2 reprezinta nota inspectiei de specialitate 2,
• NP reprezinta nota acordata pentru portofoliul profesional personal, iar
• NS reprezinta nota la proba scrisa.

• Nota minimă de promovare a examenului


de definitivat este 8 (opt).
• Ex. : ND=(10+10+10+7X7,15)/10=8.05
Proba scrisă
• În structura lucrarii scrise, subiectul de specialitate
are o pondere de 60%, iar subiectul de metodica de
30%, 10% din punctaj fiind acordat din oficiu.
– limba si literatura româna si matematica, metodica
predarii acestora - pentru învatatori, institutori si
profesori pentru învatamântul primar din unitatile
scolare cu limba de predare română;
– limba româna si literatura pentru copii, metodica
activitatii instructiv-educative din învatamântul
prescolar - pentru educatoare, institutori si
profesori pentru învatamântul prescolar din
unitatile prescolare cu predare în limba română.
Ce am de făcut?
1. Studiez programa de
examen;
• E:\A A- PREGATIRE DEF.TITULARIZARE\TIT.+DEF A 2019\Programe
examene\Invatatori_lb_romana_programa_titularizare.pdf

• E:\A A- PREGATIRE DEF.TITULARIZARE\TIT.+DEF A 2019\Programe


examene\PROGRAMA DEF 2015 INV..doc
2. Îmi caut materiale pentru
fiecare temă din programă;
3. Îmi fac un orar pentru învățat;

• Materiale invatatori 2020\Programare invatat invatatori 1.03.pdf


4. Studiez programele școlare

• 01-Limba si literatura romana_clasele a III-a - a IV-a.pdf


De reținut!
Chiar dacă programele școlare s-au
schimbat, programele de examen au
rămas aceleași! Din 2010 cea de
titularizare și din 2015 cea de definitivat.
(până acum)
La examen vor fi subiecte din
programele școlare noi, conform subiectelor
din anii trecuți.
Programe şcolare (Ţinte)
Pe termen scurt: Pe termen lung:
• COGNIŢIA • PERSONALITATEA
(DIMENSIUNEA
AFECTIV-ATITUDINALĂ
și ACȚIONALĂ)

• „Programa trebuie citită în “spiritul” şi


“litera” ei.” – Florentina Sâmihăian
Structura Programelor P- a IV-a

Notă de
prezentare
Programe școlare

Competențele Competențele Exemple activități


generale specifice de învățare

Conținuturile Subiect
DEF
învățători!
Sugestiile
metodologice*
Primar

CG - CS- CONŢINUTURI

!!!Conţinuturile nu sunt importante


în sine, ci ca resursă cognitivă!!!
Idei promovate de programa
școlară P-IV:
- este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe;
- consolidează abordarea educaţională centrată pe
nevoile elevilor în societatea contemporană;
- contribuie la dezvoltarea profilului de formare al
elevului din ciclul primar;
- situează în centrul preocupării sale învăţarea
activă, centrată pe elev.
- etc.
Schimbări în programele
școlare
• Programe P – a IV-a:

- CC, CG, CS;


- Domenii de conținut;
- Sugestii metodologice.
COMPETENȚA
În Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23
aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului European al calificărilor pentru
învățarea de-a lungul vieții (Jurnalul Oficial C 111 din 06.05.2008):

Competența este descrisă din perspectiva


responsabilității și a autonomiei, drept capacitate
dovedită de a utiliza cunoştinţe, abilităţi şi capacităţi
personale, sociale şi/sau metodologice în situaţii de
muncă sau de studiu şi pentru dezvoltarea
profesională şi personală.
Competențele cheie
Competențele-cheie reprezintă un pachet multifuncțional,
transferabil de cunoștințe, abilități și atitudini de care au nevoie toți
indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală, incluziunea socială
și găsirea unui loc de muncă.

Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârșitul educației obligatorii


și trebuie să acționeze ca fundament pentru învățare ca parte a
educației pe tot parcursul vieții.
Competențele cheie
• 1. comunicarea în limba maternă
• 2. comunicare în limbi străine
• 3. competențe matematice și competențe de bază în științe și
tehnologii
• 4. competența digitală
• 5. a învăța să înveți
• 6. competențe sociale și civice
• 7. spirit de inițiativă și antreprenoriat
• 8. sensibilizare și exprimare culturală
– Programa disciplinei Științe ale naturii este elaborată potrivit modelului
de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția acestei
programe a pornit de la structurarea achizițiilor din clasa pregătitoare,
clasele I și a II-a, urmărind racordarea la Cadrul de referință pentru
științe TIMSS 2011, racordarea la Recomandarea Parlamentului
European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele
cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți
(2006/962/EC), precum și contribuția specifică la profilul de formare
al elevului din ciclul primar.

– Programa acestei discipline vizează, în primul rând, formarea uneia


dintre competențele cheie („competențe matematice și
competențe de bază în științe și tehnologii”), dar contribuie și la
formarea altora, precum: comunicarea în limba maternă, a învăța să
înveți, competențe în utilizarea noilor tehnologii informaționale și de
comunicație, competențe sociale și civice, inițiativă și antreprenoriat,
sensibilizare culturală și exprimare artistică.
Relația dintre competențe
COMPETENȚA
CHEIE

COMPETENȚA
GENERALĂ

COMPETENȚA
SPECIFICĂ

Obiectiv
operațional
Programele de examen
Metodică - învățători
Titularizare Definitivat(CLR/LLR)

1. Dimensiuni practice ale Curriculumului în I. Curriculum în învățământul


învățământul primar: primar

2. Proiectarea pedagogică a activităților II. Aspecte metodologice


instructiv-educative în învățământul primar: privind curriculumul de limba și
literatura română în
3. Moduri si forme de organizare a procesului învățământul primar
instructiv-educativ în învățământul primar:

4. Metodologia si tehnologia instruirii:


5. Evaluarea didactică – activitate de măsurare, III. Evaluarea nivelului de
de interpretare a datelor si de adoptare a pregătire a elevilor la CLR/LLR
deciziilor educaționale în învățământul primar:
Programele de examen
Pedagogie-titularizare
Învățători
1. Finalitățile educaței: ideal, scopuri, obiective
2. Procesul de învățământ - sistem si funcționalitate
3. Învățarea scolară. Orientări contemporane în teoria și practica
învățării școlare
4. Predarea. Orientări contemporane în teoria si practica predării
„Bazele subiectelor”
• 1. Curriculum;
• 2 . Particularitățile școlarului mic
• 3. Învățarea;
• 4. Procesul de învățământ;
• 5. Programa școlară
• 6. Proiectarea -... (lecția);
• 7. Finalități;
• 8. Evaluare-curs 2 ;
*Relația:Obiective-Conținuturi-Metode
de învățare-predare-evaluare=relație
interdeterminativă
• a. Obiectivele generale şi operaţionale,
componente ale idealului educaţional,
determină (influenţează) selecţia şi
vehicularea conţinuturilor în concordanţă cu
îndeplinirea acestora. La rândul lor,
conţinuturile influenţează delimitarea şi
perfecţionarea obiectivelor în conformitate cu
forţa lor informaţional-formativă, acţională şi
de investigaţie;
• b. Strategiile - metodele, mijloacele şi formele
de activitate didactice sunt influenţate de
conţinuturi, obiective şi invers. etc.;
• c. Evaluarea va determina selecţia şi
examinarea anumitor conţinuturi, gradul de
atingere a obiectivelor stabilite, o considerare
şi reconsiderare a metodologiei folosite.
1. Curriculum
• = În sens larg, „toate experienţele de învățare pe care elevul le
parcurge sub îndrumarea şcolii.”(Kearney and Cook, 1960).

• = În sens restrâns, curriculum-ul sau curriculum formal/ oficial


cuprinde ansamblul documentelor şcolare de tip reglator în
cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele
educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă
elevului.

• = În abordare structurală, curriculum-ul se înfăţişează ca un sistem


de acţiuni didactice planificate, iar procesul instruirii ca atare
reprezintă demersul concret de transpunere a planului în acţiune
sau de implementare a unui program.
2. Jean Piaget
Jean Piaget, renumitul psihopedagog, a fost cel care a
împărţit copilăria în stadii de dezvoltare a inteligenţei:
Stadiile dezvoltării cognitive
Stadii / Caracteristici
perioada
Operaţional - Achiziţia conceptului de reversibilitate. Şcolarul este capabil să parcurgă

(7 -11 ani) drumul invers.


- Dobândesc abilitatea de a opera cu concepte simple
- Îşi reprezintă relaţiile dintre lucruri;
Școlarul
- Acest stadiu este numit concret operational pentru ca gandirea este
mic
limitata la ceea ce copiii experimenteaza direct., de aceea folosim atât de
multe mijloace și materiale didactice.
- gândirea obiectivă
- îşi dezvoltă rapid memoria şi abilitaţile cognitive, inclusiv abilitatea de a
reflecta asupra propriei gândiri (metacogniţia) şi de a învăţa să înveţe.

- copilul devine mai atent la nevoile interlocutorului.


3. Învățarea
• Învăţarea este o activitate fundamentală,
alături de joc, muncă şi creaţie, specifică fiecărei
etape de vârstă, care se manifestă cu
preponderenţă în mod organizat, programat,
instituţionalizat în perioada şcolarităţii.
• Învăţarea şcolară angajează întreaga
activitate psihică a individului, implică şi
determină restructurări ale funcţiilor,
capacităţilor, atitudinilor şi aptitudinilor acestuia.
4. Procesul de învățământ
„Procesul de învăţământ reprezintă
principalul subsistem al sistemului de învăţământ
specializat în proiectarea şi realizarea obiectivelor
pedagogice generale, specifice şi concrete,
operaţionalizabile la nivelul activităţilor didactice/
educative desfăşurate, de regulă, în mediul şcolar.”
( S. Cristea)
Alte idei pe care le putem adăuga în
rezolvarea subiectelor
• Pilonii educației
• Teoriile învățării (Piaget, Vîgotsky, Gardner)
• Piramida învățării/ Conul/scara lui Dale
• Învățarea centrată pe copil
• Inteligența emoțională
• Competențele cheie
• Digitalizarea
• Jocul/gamification
• Teatrul în școală
Pilonii educaţiei

“Pilonii educaţiei”:
• A învăţa să ştii;-cunoștințe
• A învăţa să faci;-abilități
• A învăţa regulile convieţuirii
/A învăţa să trăieşti împreună
cu ceilalţi;- lucrul pe grupe
Jacques Delors• A învăţa să fii şi să devii.-
idealul
TEORIILE ÎNVĂŢĂRII
A impartit dezvoltarea cognitiva in patru stadii
Jean Piaget-vezi 2 principale: senzoriomotor, preoperational, stadiul
operatiilor concrete, stadiul operatiilor formale.

Lev Vîgotsky Zona Proximei Dezvoltari

Howard Gardner Teoria Inteligenţelor


Multiple
Lev Vîgotsky Zona Proximei Dezvoltari =
„distanța dintre nivelul de dezvoltare acțională,
așa cum este determinat prin rezolvarea
independentă de probleme și nivelul dezvoltării
potențiale așa cum este determinat prin
rezolvarea de probleme sub îndrumarea adultului
sau în colaborare cu colegi mai capabili”
Lev Vîgotski diferențiază nivelul dezvoltării
actuale a gândirii copilului de dezvoltarea sa
potențială (necesară și posibilă).
Dezvoltarea actuală a gândirii copilului îi
permite să rezolve în mod independent
problemele. Dezvoltarea potențială a gândirii
copilului îi permite să rezolve problemele date ca
sarcini numai cu sprijinul altora, deci prin
colaborare. Între cele două „dezvoltări” (actuală
și potențială) se conturează activitățile de
învățare, iar spațiul se numește zona proximei
dezvoltări.
Lev Vîgotsky
Zona Proximei Dezvoltari

Ce pot face cu ajutor?(scaffolding)

- Utilizarea metodelor moderne;


- Lucrul în grupe;
- Etc.
Psihologul Howard Gardner-
autorul teoriei inteligentelor multiple
a identificat cele opt tipuri de inteligenta:

• verbala,
• logico-matematica,
• muzicala,
• corporala-kinestezica,
• spatiala,
• interpersonala
• intrapersonala
• naturalista

Howard Gardner sustine ca


toate fiintele umane au inteligenta
multipla.
Aceste diverse tipuri de
inteligenta pot fi alimentate și întărite
sau dimpotrivă, ignorate și slăbite.
Howard Teoria Inteligenţelor Multiple
Gardner - Metodă
- Tehnică de constituire a grupelor (Metodică,
pag. 53)
Educaţie civică
Clasa a III a D
Subiectul: Sinceritate şi minciună
GRUPA SCRIITORILOR (inteligenţa verbal-lingvistică)
Găsiţi un alt sfârşit întâmplării din poezia “Nicu a spart o cană”.
GRUPA MATEMATICIENILOR ( inteligenta logico-matematică)
Aflaţi câturile următoarelor împărţiri:
15: 5 =
30:3 =
27:3=
40:5=
28:4=
30:5=
Scrieţi în dreptul fiecărui cât cuvântul corespunzător pentru a obţine un proverb:
10 8 6 3 7 9
recunoscută, pe, iertată, Greşeala, jumătate, este.
Transcrieţi proverbul!
GRUPA ACTORILOR (inteligenţa corporal-kinestezică)
Interpretaţi personajele textului folosind mimica, gesturile şi replicile adecvate
rolurilor din poezia “Nicu a spart o cană”.
GRUPA PICTORILOR: (inteligenţa vizual spaţială)
Redaţi printr-un desen versurile poeziei:

Nelu a spart o cană: plici! Vine mama. -Ce- i cu tine?


Neatent! Ce poţi să zici? Ce stai supărat, copile?
Nimeni însă nu-l zări, Lacrimi mici îi dau sub geană:
S-o ascundă, bine-o fi? -N-am nimic.Am spart o cană!
Se gândeşte, se gândeşte, -Rău, dar nu pot să te cert.
Cana nu se mai lipeşte. Ai spus drept şi eu te iert.

GRUPA MUZICIENILOR: ( inteligenţa muzical ritmică)


Găsiţi o melodie potrivită următoarelor versuri
Nelu a spart o cană: plici! Vine mama. -Ce- i cu tine?
Neatent! Ce poţi să zici? Ce stai supărat, copile?
Nimeni însă nu-l zări, Lacrimi mici îi dau sub geană:
S-o ascundă, bine-o fi? -N-am nimic.Am spart o cană!
Se gândeşte, se gândeşte, -Rău, dar nu pot să te cert.
Cana nu se mai lipeşte. Ai spus drept şi eu te iert.
Inteligenţa emoţională
Autorul lucrării
„Inteligenţa emoţionalã”, conştiinţa de sine
Daniel Goleman,
auto-controlul
„Şcoala devine un motivaţia
loc în care copiii sunt
empatia
crescuţi învãţând lecţiile
de bază pentru viaţă, pe aptitudinile sociale
care altfel nu ar avea
unde să le primească”
Inteligența emoțională (EQ)
Digitalizarea
În „HOMO ZAPPIENS-Joc şi
învăţare în epoca digitală”, autorii
Wim Veen şi Ben Vrakking prezintă
portretul elevului de astăzi, subliniind
faptul că generaţiile născute după 1990
operează cu uşurinţă cu calculatorul,
tabletele, zapează de la un canal la
altul, filtrând cu atenţie informaţia,
păstrând-o pe cea utilă.
Este vorba de „generaţia
Homo Zappiens” care trăieşte într-o
epocă digitală, care foloseşte cu
dezinvoltură tehnologia şi prin
intermediul acesteia îşi dezvoltă
achiziţiile cognitive.
Digitalizarea
(utilizarea aplicațiilor/
mijloacelor moderne IT)

• Scopuri:
• îmbunătățirea performanțelor școlare;
• formarea/dezvoltarea competenței cheie - c. digitală;
• învățare interactivă adaptată nevoilor elevilor sec.XXI/
învățarea centrată pe elev.
Digitalizarea
(utilizarea aplicațiilor/mijloacelor moderne IT)
Idei:
- Kahoot;
- Plickers;
- Learningapps.org (exerciții:cuvinte încrucișate, ordonare
imagini,puzzle,rebus); Aplicație!
- Socrative teacher+socrative student (teste);
- Photostage (filmulețe);
- Tellagami (personaj ce transmite mesaje);
- QR-code;
- Etc.
TEATRUL ÎN ŞCOALĂ
Beneficiile utilizării teatrului în şcoală au
fost evidenţiate prin intermediul proiectului
„Iniţiativa Educaţională Naţională – Teatrul în
educaţie”, derulat din 2014 în şcolile gimnaziale
şi liceele din România de către Asociaţia Teatrul
Vienez de Copii, în colaborare cu INSTITUTUL
DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI.
Astfel, la nivelul dezvoltării cognitive s-a observat:
• atenţie generală sporită;
• îmbunătățirea capacităţii de memorare;
• percepţie corporală sporită;
• mai bună percepţie tridimensională a spaţiului;
• îmbunătăţirea capacităţii de anticipare a seriilor şi
şabloanelor;
• dezvoltarea percepţiei vizuale şi auditive;
• îmbunătăţirea abilităţii de relaţionare a percepţiilor
vizuale şi auditive.
La nivelul dezvoltării psihologice/emoţionale s-a
observat:
• creşterea stimei de sine;
• stabilitate emoţională crescută;
• îmbunătăţirea abilităţii de relaţionare cu cei din jur;
• scăderea tendinţei de temere;
• creşterea capacităţii de mobilizare pentru realizarea
de noi activităţi.
Premisele proiectului

Pe lângă funcţia estetică şi culturală pe care


o îndeplineşte teatrul în faţa publicului spectator,
se dovedeşte justificată şi funcţia sa educativă.
Importanţa teatrului nu constă numai în plăcerea
pe care el o poate oferi copiilor actori sau
publicului spectator, ci şi în rolul pe care îl are în
planul dezvoltării personale, printre alte beneficii.
TEATRUL ÎN ŞCOALĂ.
O INIŢIATIVĂ EDUCAŢIONALĂ PENTRU VIITOR

Sylvia ROTTER
Preşedinte,
Das Wiener
Kindertheater

Ciprian NIŢIŞOR
Consultant, Asociaţia
Teatrul Vienez de Copii
Unde putem integra teatrul?
Activități extrașcolare: Școala altfel, cluburi ale elevilor, serbări etc.;

Activități școlare:
În cadrul programelor şcolare pentru învăţământul primar,
recursul la teatru apare la disciplina „Limba şi literatura română”
(clasa a III-a) ca activitate de învăţare – audierea unor fragmente de
teatru radiofonic pentru copii sau discuţii referitoare la personajele
îndrăgite de la teatrul de păpuşi.
http://www.eteatru.ro/#art-index/101-povesti-din-traista-lui-mos-craciun/4581
Unde putem integra teatrul?

Disciplina şcolară „Dezvoltare personală” explorează potenţialul


formativ al teatrului în educaţie prin exemplele de activităţi propuse
pentru exprimarea diferitelor stări emoţionale prin intermediul
rolurilor în teatru, utilizarea teatrului de marionete pentru
identificarea unor rutine şcolare sau pentru a identifica importanţa
învăţării pentru propria persoană.

În cadrul sugestiilor metodologice, se recomandă


participarea elevilor la spectacole de teatru sau implicarea acestora în
jocuri de rol, în exerciţii de simularea creativităţii - dramatizare,
realizarea de marionete, teatru şcolar etc.
Prin intermediul acestor activităţi, copilul
poate fi pregătit pentru a se adapta
diferitelor situaţii din viaţa de zi cu zi, îşi
poate îmbunătăţi competenţele de
comunicare verbală şi nonverbală, empatia
şi toleranţa.
Subiecte
Se dă următoarea secvenţă din programa
şcolară:
Competenţa generală
• Competenţa specifică
• Conţinuturi
Se cere:
- O secvenţă din scenariul didactic:(operaţionalizarea
obiectivelor, metode, forme de organizare a clasei,
mijloace şi materiale didactice, justificarea alegerilor
făcute)
Lecția

• Lecţia – un ansamblu organizat, sistematic de activităţi


comune cadrului didactic şi elevilor, desfăşurate în vederea
realizării obiectivelor instructiv-educative;

Atributele unei lecţii moderne:


dialog între profesor şi elev;
program didactic propus în vederea activizării elevilor;
diversitate de structuri ale lecţiilor desfăşurate.

Abordată dintr-o perspectivă sistemică, lecţia prezintă trei


categorii de variabile(I. Cerghit):
►funcţionale (scop, obiective);
►structurale (resurse umane şi materiale, conţinut, metode,
mijloace, forme de grupare a elevilor, timp, spaţiu şcolar);
►operaţionale(desfăşurarea practică: strategii de instruire şi
evaluare).
Tipuri de lecții
• lecţia de comunicare-însuşire de cunoştinţe;(predare-
învățare) Subiect
învățători!
• lecţia de formare a deprinderilor și priceperilor;
• lecţia de recapitulare şi sistematizare/fixare/consolidare;
• lecţia de verificare şi apreciere a rezultatelor şcolare;
• lecţia mixtă.
+ Etapele/secvențele fiecărui tip de lecție
Def invatatori:
Învățarea integrată a disciplinelor Comunicare în limba
română/ Limba și literatura română.

•Multidisciplinaritate, pluridisciplinaritate, interdisciplinaritate,


transdisciplinaritate

• Ilustrarea didactică a unor abordări integrate în studiul


disciplinelor Comunicare în limba română/ Limba și literatura
română.
Formele de organizare a activităţii didactice
complementare lecţiei practicate de colectivul
didactic al şcolii pot fi grupate și astfel, cf. Ionescu Miron,
Radu Ion, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.

Activităţi desfăşurate în şcoală Activităţi


(în afara clasei) desfăşurate
în afara şcolii:
- consultaţii; - excursii şi vizite
- meditaţii; didactice;
- cercuri pe materii; - activităţi
- şezători literare; cultural-
- jocuri şi concursuri şcolare; distractive;
- serbări şcolare; - vizionări de
- cenacluri; spectacole, filme.
- întâlniri cu personalităţi din
domeniul ştiinţei, tehnicii, culturii
Proiectarea lecției

Pentru a realiza un proiect didactic eficient, profesorul


trebuie să încerce să răspundă la următoarele întrebări,
considerate clasice în proiectarea didactică:
• Ce voi face? – formulând obiectivele operaţionale: ce va şti
şi ce va şti să facă elevul;
• Cu ce voi face? – proiectând conţinutul activităţii, ţinând
cont de
particularităţile psihopedagogice ale elevilor şi de condiţiile
materiale existente;
• Cum voi face? – propunându-şi sarcinile de lucru, alegând
metodele, materialele şi mijloacele de învăţământ, imaginând
scenariul didactic;
• Cum voi şti dacă s-a realizat ceea ce trebuia? – stabilind
modalităţile de evaluare a activităţii proiectate.
Modelul E.R.R.
Realizat în 1995, model de proiectare didactică Evocare – Realizarea
sensului – Reflecţie, de Kurtis S. Meredith şi Jeannie L. Steele, este un cadru
favorabil formării şi dezvoltării gândirii critice şi integrării creative a informaţiilor.
Autorii modelului consideră că o lecţie, pentru a-şi atinge obiectivele, este
structurată pe trei părţi, cuprinzând:
· activităţi de evocare sau reactualizare a cunoştinţelor şi experienţelor, în mod
sistematic sau aleatoriu, pe care elevii le au despre subiectul propus în lecţie;
· activităţi de realizare a sensului, prin accesibilitatea şi înţelegerea
cunoştinţelor predate;
· activităţi de reflecţie critică asupra cunoştinţelor dobândite pentru a facilita
integrarea lor în propriile scheme cognitive.
La aceste trei grupe se poate adăuga o a patra, numită de extindere,
în timpul căreia elevii pot dezvolta noţiunile sau ideile dobândite sau pot exersa
aplicaţii specifice.
Modelul Evocare / Realizarea sensului / Reflecţie este un cadru
integrat care îi încurajează pe dascăli să caute modalităţi de a-i stimula pe elevi
să înveţe activ şi de a le forma şi dezvolta gândirea critică în lecţiile lor.
Evocare / Actualizare
 verificarea temei (dacă este a doua sau a treia lecţie dintr-o secvenţă coerentă tematic)
 punere în context (realizarea unei legături cu ceea ce au studiat elevii anterior,
actualizarea cunoştinţelor ce pot fi folosite în lecţia nouă)
 moment pregătitor pentru lecţia nouă (un exerciţiu de dezgheţ)

Constituirea sensului
 anunţarea subiectului lecţiei noi
 activităţile de învăţare, în ordinea desfăşurării lor
 feed-back

Reflecţie
 reflecţie asupra activităţii (Ce am studiat astăzi? Cum am început lecţia? Care credeţi că
a fost rostul acestei activităţi? Ce a urmat? Cum vom putea folosi ce am învăţat astăzi?)
 temă pentru acasă (dacă este cazul)
SCHIŢA LECŢIEI: „Motanul bunicului”-după Ionel Teodoreanu
CLASA : a IV-a
ARIA CURRICULARĂ: Limba şi comunicare
DISCIPLINA: LLR
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Baba iarna intră-n sat
SUBIECTUL: Textul literar. Text suport: „Motanul bunicului”- după I.
Teodoreanu
OBIECTIVE OPERATIONALE:
• sa redea prin cuvinte proprii continutul textului;
• să caracterizeze personajele;
• sa raspunda corect la intrebari;
• sa colaboreze in vederea rezolvarii sarcinilor;
• sa ordoneze corect ideile textului;
RESURSE:
• procedurale : conversatia, explicatia, Brainstorming, dramatizarea, munca in
echipa, activitatea independenta;
b) materiale: planse, auxiliar “Puşculiţa cu lecturi”
c ) temporale : 45 min.
d) umane : 13 elevi
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe;
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Evocare
Stabilirea ordinii şi disciplinei în clasă, crearea condiţiilor optime începerii orei prin pregătirea materialului
didactic necesar şi aranjarea mobilierului.
Prezint elevilor o ghicitoare: Cu pernute la labute,
Cine calca-ncetisor
Parca umbla pe covor ?
Iata bietii soricei
Fug iute din calea ei ?…
Constituirea sensului
Se anunţă titlul lecţiei şi din obiectivele lecţiei :”Motanul bunicului”, de I.Teodoreanu.Ca obiective trebuie
să caracterizeze personajele şi să argumenteze propria opinie.
După citirea lecturii, se poartă o conversaţie pe marginea celor prezentate.Elevii vor ordona câteva
expresii din text cu explicaţia acestora.
Vor rezola individual exerciţiul 5.
Cu ajutorul metodei Brainstorming, sunt solicitaţi să continue enunţul: „Când ai o pisică........
Activitate pe grupe:
Se va realiza „Explozia stelară”, în care fiecare grupă va avea de formulat întrebări referitoare la text:
Cine? Ce? Când? Unde? De ce?
Se vor stabili frontal, ideile principale ale textului.
Elevii sunt rugaţi să găsească 5 argumente prin care sa convingă că merită să ai o pisică.
Elevii sunt solicitaţi să alcătuiască „schiţa de recenzie” a textului.
Reflecțíe
Elevii vor răspunde la întrebări: Ce am studiat astăzi? Cum am început lecţia? Care credeţi că a fost
rostul acestei activităţi? Ce a urmat? Cum vom putea folosi ce am învăţat astăzi?)
Ca temă, elevii au de căutat proverbe despre pisică.
Exerciţiu aplicativ:
Asociați etapele E.R.R.- ului cu etapele proiectului didactic tradițional:
Evocare Momentul organizatoric
Reactualizarea cunoștințelor
Captarea atenției
Realizarea sensului Anunțarea temei și a
obiectivelor
Prezentarea noului conținut
Reflecție Obținerea performaței
Fixarea cunoștințelor
Asigurarea transferului
Ce voi face? – formulând obiectivele operaţionale: ce va şti şi ce va şti să
facă elevul;

7. Finalităţile educaţiei sunt orientări valorice asumate la


nivel de politică a educaţiei, în vederea realizării activităţii de formare-
dezvoltare a personalităţii;
După S. Cristea sunt:
• Finalităţi macrostructurale : idealul şi scopurile;
• Finalităţi microstructurale: obiective generale, specifice şi
operaţionale;
Competențele generale se definesc pe obiecte de studiu şi se formează pe
durata unui ciclu de învăţământ sau pe durata mai multor ani. Au un grad
ridicat de generalitate şi au rolul de a orienta demersul didactic către
achiziţiile finale dobândite de elev prin învăţare.
Competențele specifice sunt derivate din competenţele generale și reprezintă
etape în dobândirea acestora, formându-se pe durata unui an şcolar.
Obiectivele operaționale sunt enunţuri cu caracter finalist ce dau sens intenţiei de
a produce o schimbare în structura personalităţii elevului, ca urmare a implicării lui
într-o activitate instructiv-educativă.
Operaţionalizarea obiectivelor – trecerea de la nivelul finalităţilor
macrostructurale la cel al finalităţilor microstructurale prin derivare sau specificarea
criteriilor pe baza cărora un obiectiv devine operaţional.
C. Moise (1996) defineşte obiectivul operaţ ional ca fiind un obiectiv
exprimat în comportamente observabile şi măsurabile în termen limitat .
În literatura de specialitate sunt menţionate mai multe criterii de
operaţionalizare.
Teoreticieni ca R.F. Mager (1962), R. Gagné și L. Briggs (1977), G. de şi V. de
Landsheere (1979) sau L. D’Hainaut (1981) au formulat multiple procedee de opera
ționalizare a obiectivelor.
1. R.F.Mager:
1. specificarea comportamentului final,
2. descrierea condiţiilor de realizare,
3. specificarea nivelului minim de reuşită.
Exemplu: elevul trebuie să identifice într-un interval de 5 minute cel puţin 3 substantive din
textul dat

2. O altă tehnică ce cuprinde patru parametri de opera ționalizare a obiectivelor


a fost propusă, în 1998, de E. Istrate și I. Jinga:
a.capacitatea pe care trebuie să și-o formeze educatul,
b.comportamentul prin care se va demonstra însușirea capacității,
c.condițiile de manifestare a comportamentului și
d.Limita minimă de corectitudine admisă pentru a considera că învățarea a
fost eficace.
3. Tehnica 6 W este folosită și în cercetare, marketin și se
bazează pe câteva întrebări simple: Cine? (Who?), Ce? (What?), De
ce? (Why?), Unde? (Where?), Cu ce? (With?), Când? (When?).
Această tehnică nu este una absolut nouă, ea se regăsește în
înscrisurile de retorică încă din vremea grecului antic Hermagoras din
Temnos, reluat de Cicero, Quintilian, Boethius.
1. Cine face referire la actorul care va manifesta comportamentul vizat a fi
observat și măsurat, respectiv elevul.
2. Ce urmărește comportamentul ce urmează a fi demonstrat.
3. Cum reprezintă condițiile în care se va produce comportamentul vizat.
4. Cât vizează criteriul de reușită sau nivelul minim acceptabil de performan ță.
5. Cu ce indică instrumentele sau criteriile de evaluare a comportamentului
vizat.
6. Când se referă la momentul propriu-zis de desf ășurare a comportamentului.

4. Tehnica SMART este un acronim ce suprinde caracteristicile pe


care trebuie să le îndeplinească un obiectiv operaționalizat.
S-specific
M-măsurabil
A-accesibil
R-relevant
T-realizabil într-un interval de Timp.
5. Tehnica lui G. de Landsheere
1. Cine va produce comportamentul dorit.
2. Ce comportament observabil va dovedi că obiectivul este
atins.
3. Care va fi produsul acestui comportament (performanţa).
4. În ce condiţii trebuie să aibă loc comportamentul.
5.Pe temeiul căror criterii ajungem la concluzia că produsul
este satisfăcător

Exemplu:
CÂND: La sfârşitul lecţiei,
1. CINE: elevii (1)
2.CE FAC: vor fi capabili sa analizeze (2)
3. CE ANUME: verbele (3) dintr-un text dat, exclusiv în baza
cunoştinţelor dobândite,
4. CUM: fără nici un ajutor din partea
învăţătorului/institutorului (4);
5. CRIETRIU: obiectivul va fi considerat atins dacă vor fi
analizate corect cel puţin 7 din cele 10 verbe existente în text
(5).
După cum se observă, tehnicile nu diferă
foarte mult, identificăm un nucleu cu cel puțin aceiași
trei parametri de care trebuie să ținem cont în
operaționalizare:
comportamentul vizat;
condițiile în care se realizează;
nivelul minim acceptat de performanță.

Indiferent ce taxonomie alegem,


obiectivul trebuie să fie formulat corect.
Pentru Pentru
Pentru domeniul cognitiv domeniile domeniul
afectiv şi psihomotor
atitudinal
Cunoașt Înțelege Aplică Analize Sinteză Evalu Creează Atitudini Deprinderi
ere/
ază ează
Reami
ntește
a defini, a a utiliza, a analiza, a relata, a Planifică, a accepta, a executa,
Verbe a tranforma a alege, a a produce, judeca, Construieșt a efectua, a produce,
de distinge, , a compara, a proiecta, a e, divide, a respecta, a prelucra,
acțiune recupera a ilustra, restructu a clasifica, a planifica, argume produce, a a constitui,
: rea, a citi, ra, a a deduce, a propune, nta, a Design- persevera, a viziona,
recunoaș a redefini, schimba, a detecta, a scrie, valida, punerea a rezista, a imita,
terea și a a a a povesti, a elementelo a urma, a repeta,
rechema interpreta demonstr diferenţia, a sintetiza, decide, r împreună a a
rea , a, a alege, a combina, a pentru a diferenţia, reproduce,
cunoștin a explica, a a separa, a compune, evalua, formă un a a aplica,
țelor a extinde, descoperi a distinge. a imagina, a întreg centraliza, a modifica,
relevante a , a a transmite, contrast coerent sau a discuta, a
din extrapola, manipula a crea, a, funcțional. a aproba, descoperi,
memoria a , a modifica, a Reorganizar a aplauda, a realiza.
pe determina a a organiza. standar ea a
termen , modifica, diza, elementelo compara,
lung.a a a a r într-un a aprecia.
recunoas generaliza prezenta, aprecia, nou model
te, , a folosi. a sau
a a justifica structură
identific parafraza, , a prin
a, a stabili, motiva. generare,
7. Exerciţiu aplicativ: Pornind de la obiectivul de referință dat, formulați un
obiectiv operațional folosind tehnica Landsheere.
Ob.1
CÂND:
CINE:
CE FACE:
CE ANUME:
CUM:
CRITERIU:

Primar
3.1. Extragerea unor informaţii de detaliu din texte informative sau literare
- lectură activă, cu creionul în mână
- activităţi în perechi cu scopul de a lămuri aspecte neînţelese
- folosirea jurnalului cu dublă intrare
- utilizarea tehnicii SVÎ- Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat
- formularea de întrebări şi răspunsuri prin diferite procedee (interogare reciprocă,
procedeul recăutării etc.)
- exerciţii de citire activă prin folosirea unor simboluri specifice eficientizării lecturii
(SINELG)
Cum voi face? – propunându-şi sarcinile de lucru, alegând metodele,
materialele şi mijloacele de învăţământ, imaginând scenariul didactic;

Materialele și mijloacele de învățământ


Materialele didactice reprezintă ansamblul de obiecte, produse documente
şi instrumente naturale şi de substituţie folosite în actul predării-învăţării,
pentru îndeplinirea unor obiective instructiv- formativ-educative.

Exemple de materiale didactice: roci, plante, animale, piese,


dispozitive, unelte, maşini-unelte, instalaţii tehnice, reprezentări
grafice, reprezentări audio-vizuale, instrumente logico-matematice şi
informatice.

Mijloacele de învăţământ reprezintă ansamblul de aparate, sisteme


tehnice, iconice, audio-vizuale ideatice, informatice, virtuale care
mijlocesc( mediază) comunicarea( transmiterea) conţinuturilor în scopuri
instructiv-educative.
Exemple: epidiascopul, retroproiectorul, televizorul,
simulatoarele, calculatoarele, precum şi uneltele, instalaţiile,
sistemele tehnice considerate prin extindere, mijloace de
învăţământ
Mijloace didactice si suporturi tehnice de
instruire utilizate în învățământul primar:
- rol, functii, valențe formative, limite;
- exemple de mijloace didactice utilizate în predare-învățare-evaluare la
disciplinele din învățământul primar;
- modalități de integrare în activitatea didactică.
MIJLOACE ŞI MATERIALE
DIDACTICE
• După opiniile unor cercetători, gradul de solicitare psihică
(potenţialul de activizare) al fiecărei categorii de materiale
didactice creşte pe măsură ce coborâm pe scara următoare
(cunoscută sub denumirea de scara lui Dale) şi scade pe
măsură ce urcăm pe ea.
• Simboluri verbale (orale sau scrise)
• Simboluri figurate (imagini, scheme, figuri stilizate)
• Înregistrări sonore
• Imagini fixe (diafilme, diapozitive, fotografii)
• Imagini mobile( filmul)
• Imagini TV
• Imagini statice( expoziţii, muzee)
• Observaţii intenţionate( excursii de studiu)
• Observaţii bazate pe observaţii ştiinţifice
• Scene dramatizate
• Experimente inventate( simulări, machete)
Combinarea mijloacelor didactice
În procesul de predare — învăţare, profesorul combină diferite
mijloace de comunicare (verbale, nonverbale şi paraverbale, grafice,
scheme realizate pe tablă sau slide-uripuse la retroproiector etc.).
Doi cercetători americani (A. Mehrabian şi M. Weiner,
Decoding of inconsistent communication) au constatat, pe la mijlocul
anilor ’70, că, în comunicarea orală, impactul cel mai mare, într-o
comunicare de tip oral, îl deţin nu cuvintele (aspectul verbal), ci
acele elemente asociate vizual sau sonor cu anumite mesaje orale.
Astfel:
 mijloacele vizuale (cuprind atât elementele nonverbale ale
comunicării — mimică, gesturi, privire, poziţie —, cât şi modalităţile
de reprezentare viziala a celor prezentate — scheme, grafice, folii,
slide-uri etc.) au un impact de 55% aspra ascultătorilor;
 mijloacele vocale (ritmul vorbirii, volum, intonaţia şi inflexiunile vocii)
au un impact de 38%;
 mijloacele verbale (cuvintele rostite) — au un impact de doar 7 %.
8. Exerciţiu aplicativ: Folosind metoda FRISCO, analizați
următoarea afirmație: “În zilele noastre, computerul este, în mod
indiscutabil, un mijloc benefic de instruire didactică. Putem afirma că
este un mijloc instructiv revoluţionar, cu un impact asupra procesului de
învăţământ aşa cum nu a mai existat de la momentul apariţiei
manualelor şcolare.”

Conservatorul are rolul de a aprecia meritele soluţiilor vechi, pronunţându-se


pentru menţinerea lor, fără a exclude însă posibilitatea unor eventuale
îmbunătăţiri.
Exuberantul priveşte către viitor şi emite idei aparent imposibil de aplicat în
practică, asigurând astfel un cadru imaginativ-creativ, inovator şi stimulându-i şi
pe ceilalţi participanţi să privească astfel lucrurile. Se bazează pe un fenomen de
contagiune.
Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută, cenzurând
ideile şi soluţiile iniţiale propuse. El relevă aspectele nefaste ale oricăror
îmbunătăţiri.
Optimistul luminează umbra lăsată de pesimist, îmbărbătând participanţii să
privească lucrurile dintr-o perspectivă reală, concretă şi realizabilă. El găseşte
fundamentări realiste şi posibilităţile de realizare a soluţiilor propuse de către
exuberant, stimulând participanţii să gândească pozitiv.

Concluzii…
Învățători Subiect!

Titularizare:3. Moduri si forme de organizare a procesului instructiv-


educativ în învăȚământul primar:

a) ActivităȚi realizate în mediul scolar: lecȚia - modalitate


fundamentală de organizare a
activităȚii didactice;
b) ActivităȚi realizate în mediul extrascolar - excursia, vizita.
c) Forme de organizare a activităȚii didactice – activitate frontală, pe
grupe, individuală, combinată.

Def: Forme de organizare a activității elevilor; strategii de diferențiere,


strategii de individualizare; învățarea prin cooperare;
Forme de organizare

1.Activitatea frontală 2. Activitatea pe grupe. 3. Activitatea individuală

Reprezintă forma de organizare Grupele sunt constituite prin Presupune ca fiecare elev din
în care profesorul lucrează direct, divizarea colectivului clasei.(4-6 clasă să realizeze anumite sarcini
elevi) şcolare, independent de colegii
cu întreaga clasă. săi.
Accentul cade pe activitatea Fiecare grupă îşi desfăşoară Sarcinile de lucru pot fi, în
activitatea independent de acest caz, comune pentru toţi
cadrului didactic, care dirijează şi celelalte, prin cooperarea dintre
îndrumă activitatea elevilor. elevii din clasă, diferenţiate pe
membrii săi. categorii de elevi, individualizate
Elevii au mai mult un rol pasiv şi Grupele pot fi: omogene sau (personalizate).
există posibilităţi foarte reduse de eterogene în raport de anumite
diferenţiere şi individualizare a criterii.
instruirii. Sarcina de lucru poate fi
comună, identică pentru toate
grupele sau diferenţiată de la o
grupă la alta.
Condiţia esenţială a eficienţei
activităţii organizate pe grupe este
iniţierea elevilor în tehnicile
colaborării. Subiect
învățători!

În cadrul aceleiaşi lecţii, pot fi întâlnite două sau chiar trei forme de
organizare a colectivului de elevi.
Deşi activitatea frontală predomină în practica şcolară, date fiind
dezavantajele pe care aceasta le prezintă, se impune alternarea ei cu activitatea
pe grup şi cu cea individuală.
Tehnici de constituire a grupelor
Grupare aleatorie (prin numărare, prin bilete, tragere la sorți, nume de flori/animale).
Grupare prin distribuire stratificată - constituirea grupului pe o singură caracteristică
comună (stil de învăţare, pasiuni comune, pe baza unui test, pe baza tipului de inteligenţă
dominantă, descoperită de cadrul didactic prin aplicarea unui chestionar).
Grupuri constituite de profesor – axate pe structura valorică.
Grupuri constituite după opţiunea elevilor – puțin recomandat.
Practica pedagogică evidențiază următoarele tipuri de grupe posibile:
 grupe organizate pe criterii exterioare (ordinea alfabetică, poziția în băncile din clasă);
 grupe organizate pe criterii interne (relațiile didactice, psihologice, sociale);
 grupe constituite in mod dirijat (după diferite criterii: nivel intelectual, performanțe;
 grupe constituite spontan (prin opțiuni libere, pe baza unor relații de prietenie);
 grupe instituționalizate în cadrul clasei - în afara clasei, favorabile unor raporturi
formale și nonformale;
 grupe de elevi cu statut ridicat/preferențial în raport cu colectivul clasei de elevi și cu
colectivul didactic al clasei;
 grupe de elevi cu statut marginalizat, în raport cu colectivul clasei de elevi și cu
colectivul didactic al clasei;
 grupe normale, active în interiorul clasei de elevi;
 grupe mari, care pot deveni active și în afara clasei de elevi;
 grupe stabile
9. Exerciţiu aplicativ: Pornind de la metoda CUBUL, rezolvă
cerințele:

1. Descrie o activitate individuală;


2. Compară activitatea frontală cu cea individuală;
3. Analizează un criteriu după care se pot constitui grupele de elevi;
4. Asociază o activitate pe grupe cu o metodă interactivă;
5. Argumentează afirmația: “Deşi activitatea frontală predomină în
practica şcolară, date fiind dezavantajele pe care aceasta le prezintă,
se impune alternarea ei cu activitatea pe grup şi cu cea individuală.”
6. Aplică: Exemplifică într-o sarcină de lucru activitatea individuală.
Metoda - o „cale de descoperire a lucrurilor
descoperite”, după opinia lui G.N. Volcov.

Metode

Mijloace didactice

Forme
de organizare a activităţii
Jocul
L.S. Vâgotski afirma că activitatea de joc este formativă în deplinul înţeles al
cuvântului atunci când cerinţele formulate (prin reguli, sarcini sau subiect) sunt cu
puţin peste posibilităţile copilului, date de nivelul de dezvoltare atins de acesta. Vizarea
"zonei proximei dezvoltări" face ca sarcinile de joc să constituie un stimulent pentru
dezvoltarea psihofizică a copilului.

J.Piaget definește jocul ca un "exerciţiu funcţional" cu rol de "extindere a


mediului", o modalitate de transformare a realului, prin asimilare şi acomodare la real,
deci un mijloc de adaptare.

Subiect
educatori!
Funcțiile jocului
Jocul își realizează funcțiile:
• adaptativa,
• formativa,
• informativa,
• de socializare,
• de relevare a psihicului, doar prin
organizare si îndrumarea lui de catre
adult.
Jocul didactic

Jocul didactic – un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la


activitatea dominantă de joc la cea de învățare ce este iniţiat numai de
către adult, scopul fiind acela de a urmări atingerea unor obiective
educaţionale. Jocul didactic este o activitate dirijată în grădiniţă, dar
şi o metodă didactică, dacă este utilizat în structura unei alte activităţi
obligatorii.

Jocul didactic implică următoarele procese psihice:


Gândirea cu operaţiile ei: analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea;
Memoria;
Atenţia şi spiritul de observaţie;
Voinţa;
Imaginaţia;
Limbajul.
Jocul didactic
A. Structura jocului didactic:
Conţinut;- include totalitatea cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor cu care copiii operează în joc.
Sarcină didactică;-indică ce anume trebuie să realizeze efectiv
copiii pe parcursul jocului pentru a realizascopul propus.
Reguli;-concretizează sarcina didactică şi realizează legatura
dintre aceasta şi actiunea jocului.
Acţiunea de joc.
B. Etapele jocului didactic :
1. Organizarea jocului
2. Desfăşurarea jocului
a) Introducerea în activitate constă în: captarea atenţiei copiilor,
utilizându-se un element surpriză, o noutate;
b) Familiarizarea copiilor cu jocul;
c) Desfăşurarea jocului şi performanţele copiilor demonstrează gradul
de înţelegere aregulilor, nivelul de cunoştinţe etc;
3. Încheierea jocului didactic
Jocul didactic

Etapele jocului didactic sunt următoarele:


1. Organizarea jocului: presupune asigurarea unui cadru adecvat
conţinutului jocului şi acţiunilor copiilor.
2. Desfăşurarea jocului conţine o serie de secvenţe în care este
prezentat jocul, se realizează familiarizarea copiilor cu jocul şi
antrenarea lor la o participare activă,efectivă. Principalele momente
organizatorice ale desfăşurării jocului sunt:
a) Introducerea în activitate constă în: captarea atenţiei copiilor,
utilizându-se un element surpriză.
b) Familiarizarea copiilor cu jocul are următoarele obiective: trezirea
interesului copiilor pentru joc, pentru tema abordată; altfel spus trebuie
să secreeze o motivaţie pentru joc, prezentarea şi intuirea materialului
didactic, prezentarea şi înţelegerea sarcinilor didactice şi a regulilor
jocului, care este condiţie de bază pentru buna desfăşurare a jocului şi
pentru realizarea sarcinilor didactice; înţelegerea succesiunii
elementelor jocului.
Jocul didactic

c) Desfăşurarea jocului şi performanţele copiilor demonstrează


gradul de înţelegere aregulilor, nivelul de cunoştinţe anterioare ale copiilor,
capacităţile intelectuale şi abilităţile motrice ale lor. Ca modalitate de
asigurare a înţelegerii corespunzătoare a jocului, se poate introduce înainte
de desfăşurarea propriu-zisă a jocului şi un joc de probă. Jocul de probă
trebuie să fie însoţit de explicaţii şi indicaţii care vor servi desfăşurarea
corectă ajocului propriu-zis.

3. Încheierea jocului didactic


În acest moment se rezolvă unele sarcini de sinteză, se reproduce
sau se audiază un text literar, un cântec, o poezie. Se pot îndeplini acţiuni
legate de temă.
Metodele

Metoda didactică reprezintă „o cale eficientă de organizare şi conducere a


învăţării, un mod comun de a proceda care reuneşte într-un tot familiar, eforturile
profesorului şi ale elevilor săi“ (I. Cerghit, 2001, p.63). Pot fi considerate drept „calea de
urmat în activitatea comună a educatorului şi educaţilor, pentru îndeplinirea scopurilor
învăţământului, adică pentru informarea şi formarea educaţilor“ (C. Moise, 1998, p.143).
Metoda poate fi privită şi ca „o modalitate de acţiune, un instrument cu ajutorul
căruia elevii, sub îndrumarea profesorului sau în mod independent, îşi înşusesc şi
aprofundează cunoştinţe, îşi informează şi dezvoltă priceperi şi deprinderi intelectuale şi
practice, aptitudini, atitudini etc.“ (M. Ionescu, M. Bocos, 2001, p.122).

PROCEDEUL reprezintă o sumă de operații.

10. Exerciţiu aplicativ:Realizați un brainstorming, pornind de la cuvintele


metode de învățare.
Așa cum am văzut anterior, obiectivele/competențele se grupează în două: capacitate și
exprimare orală și capacitate și exprimare scrisă.
Astfel, am abordat tema metodelor de învăţământ din perspectiva acestor obiective/competențe:
•Modalităţi de dezvoltare a capacităţii de receptare a mesajului oral şi a capacităţii de exprimare
orală.
•Modalităţi de dezvoltare a capacităţii de receptare a mesajului scris şi a capacităţii de exprimare
scrisă.
Metode şi tehnici folosite în Metode şi tehnici folosite în
activităţile de comunicare orală activităţile de comunicarea scrisă

Observarea Metoda Exerciţiul Mozaicul


Lectura după dezbaterilor. Copierile simple SINELG
imagini Prelegerea Dictările Jurnalul dublu
Jocul didactic Experimentul Învăţarea prin Organizatorul
Jocul de rol Descrierea descoperire grafic/Harta
Dramatizarea Explicația Învăţarea prin conceptuală
Lectura orală Dezbaterea acţiune Cvintet
Povestirea Problematizarea Ştiu – Vreau să ştiu Predarea reciprocă
profesorului pentru Conversația – Am învăţat Diagrama Wenn
învăţământul Gândiți/Lucrați în Explozia stelară Bulgărele de
primar perechi/Comunicați Ciorchinele zăpadă
Povestirile elevilor Brainstorming T.I.M
Metoda cubului Lectura cu predicții
Frisco Metoda 6/3/5
Turul galeriei Cadranele
Pălăriile gânditoare Procesul literar
Metodele interactive de grup – jocuri distractive, de învăţare, de cooperare etc.
– îi învaţă pe copii să rezolve problemele cu care se confruntă, să ia decizii în
grup şi să aplaneze conflicte. Acestea, utilizate în proiectarea şi realizarea
activităţilor de tip integrat, acţionează asupra modului de gîndire şi de
manifestare al copiilor.
Metodele interactive de grup se mai pot clasifica astfel:

- metode de predare-învăţare : Predarea-invăţarea reciprocă, Mozaic, Metoda Lotus sau Floare de


nufăr, Bula dublă, Partenerul de sprijin, Cubul, Puzzle, Comunicarea rotativă, Schimbă perechea, Locuri
celebre,Călătorie misterioasă, Acvariul, Invăţarea in cerc, Mica publicitate, Harta cu figuri, strategii de
lectură a textelor ştiinţifice, examinarea expunerii etc. ;
- metode de fixare, consolidare şi evaluare : Piramida, Diamantul, Coirchinele, Tehnica
fotolimbajului,Benzi desenate, Posterul, Trierea aserţiunilor, Tehnica blazonului, Diagrama Venn, Jurnalul
grafic, Turul galeriei, Turnirul intrebărilor, Turnirul enunţurilor, Cvintetul, analizarea şi interpretarea
imaginilor, categorizarea, sintetizarea etc.;
- metode de stimulare a creativităţii: Brainstorming, Tehnica 6/3/5 sau Brainwriting, Philips 6/6,
Tehnica viselor etc.);
- metode de problematizare: Pălăriuţe gânditoare, Studiul de caz, Pătratele divizate, Minicazurile,
Diagrama cauză-efect, Interviul, Explozia stelară, Metoda Frisco, Mai multe capete la un loc etc.;
-metode de cercetare: proiectul, reportajul, investigaţia de grup, experimentul, explorarea.

Aplicarea acestor metode reclamă mult tact, timp, diversitate de idei, creativitate,
solicitudine, responsabilitate!
Metodele din programa de
examen (doar învățători titularizare):

(definiție, etape, exemple, specificul la vârstă școlară, rol, valențe


educative/formative, importanță)
Sistemul metodelor de instruire: clasificare, caracteristicile
principalelor metode utilizate în învățământul primar:

• Povestirea,
• Metoda fonetică analitico-sintetică,
• Lectura explicativă,
• Lucrul cu manualul.
• Explicația,
• Conversația euristică,
• Demonstrația,
• Exercițiul,
• Învățarea prin descoperire,
• Problematizarea,
• Jocul didactic,
• Jocul de rol,
• Dramatizarea,
• Experimentul,
• Observarea.
Jocul „Găsește și unește!”
Formați grupe de cursanți. Pe unele
dintre jetoane veți găsi concepte, iar pe
altele definiții/ etape/ câteva idei despre
acestea, iar dvs. trebuie să le uniți în mod
corespunzător.

Succes!
Organizatori grafici
1. Clustering-ul
Clustering-ul (cluster, eng.=ciorchine) este una dintre tehnicile
de activizare, dezvoltare, sistematizare a informațiilor.

Modalitatea de utilizare a clustering-ului este


urmãtoarea:
– în centrul unei foi (sau pe tablã) se scrie denumirea obiectului
de cercetare;
– în jurul obiectului încercuit înregistrãm caracteristicile
determinate (enumerate) prin brainstorming,
analizând, totodatã, raportul de intercondiþionare.
Respectiva tehnicã poate fi aplicatã la etapa de evocare
a lecției în scopul reactualizãrii cunoștințelor despre un anumit
subiect și dirijãrii procesului de dobândire a noilor achiziții
cognitive.
La etapa de reflecție clustering-ul va favoriza
intensificarea retenției și a transferului, integrarea cunoștințelor
noi și construirea unei scheme care sã asigure înțelegerea și
conștientizarea acestora.
2. Fishbone map
Diagrama Ishikawa (denumită
și diagrama cauze-efect sau
diagrama în „os de pește”) a fost
creată de Kaoru Ishikawa în 1943
și reprezintă grafic cauzele posibile
ale unui efect dat.
3. FLOAREA DE NUFĂR/LOTUS
Această modalitate interactivă de lucru în grupuri mici oferă
posibilitatea stabilirii de relaţii între noţiuni pe baza unei teme principale, din
care derivă alte 8 subteme, concretizate în 8 idei ce vor fi abordate în
activitate.
Obiectivul urmărit prin aplicarea acesteia presupune stimularea
inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ prin activitaţi individuale şi în
grup, pe teme din domenii diferite.
Etapele aplicării metodei:
1. Se construieşte schema/diagrama tehnicii de lucru.
2. Se prezintă problema sau tema centrală, care se va scrie în centrul
schemei.
3. Grupul de copii se gândeşte la conţinuturi/idei/cunoştinţe legate de tema
principală.
4. Se stabilesc, în grupuri mici, noi legături/relaţii/conexiuni pentru cele 8
subteme, care se notează pe cele 8 “petale” ale diagramei, de la A la H, în
sensul acelor de ceasornic.
5. Se prezintă rezultatele muncii în grup, se analizează şi se apreciază
produsele, se subliniază ideile noi.
Tehnica Floarea de nufăr poate fi practicată, individual sau în grup,
în activităţi ce ţin de: observare, limbaj
şi comunicare, mediu ambiant şi cultură ecologică, arte, educaţie fizică şi
Copiii formează 8 grupuri a câte 2-3 membri, conform simbolului din
piept. Grupurile îşi aleg un lider, se aşază lângă una dintre cele 8 petale ale florii
de lotus (pe fiecare dintre care este reprezentat un produs) şi discută, timp de 7-8
min., subtema selectată, care devine tema principală (ex., pentru alimentul de
bază FĂINĂ, reprezentat printr-un sac cu făină, copiii vor selecta 8 imagini cu
derivatele acestuia sau cu produsele obţinute prin prelucrare (plăcinte, covrigei,
pâine, chifle, paste făinoase, cozonac, colac), referindu-se la conţinutul şi
caracteristicile lor, la modul de preparare şi servire etc.
4. DIAGRAMA VENN
5. Graficul T
Modalitate de organizare grafică a reacţiilor binare
(da/nu, pro/contra)
După lectură/prelegere, elevii, în perechi trec în stânga
tabelului, argumente pro (5 min)
În dreapta, argumentele contra (5 min)
În grup, compară tabelul cu o altă pereche (5 min)
În final, profesorul poate alcătui un tabel “T” pentru
întreaga clasă
T-grafic
CUBUL

• Activitate matematică.
• Tema: Coşul cu legume
• Material: Legume de diferite mărimi, în conformitate cu sarcina primită de fiecare grupă.
• Descrierea activităţii.
• Copiii sunt impărţiţi în 6 grupe ca câte 3-4 copii fiecare grupă.
• Grupa 1 are sarcina de a descrie elementele reprezentate şi să facă grupe după mărime:
roşii mari, ardei mici, vinete mijlocii.
• Grupa 2 are sarcina de a compara numărul elementelor celor doua grupe: roşii şi ardei,
mărimea ( mari , mici ) şi culoarea legumelor ( roşii, galbene şi verzi )
• Grupa 3 analizează grosimea morcovilor alcătuind un şir crescător.
• Grupa 4 asociază forma roşiilor cu forma geometrică pe care o desenează (cerc).
• Grupa 5 deduce (aplică) succesiunea elementelor dintr-un şir de legume ( ceapă,
gogoşari, usturoi ) continuând şirul început.
• Grupa 6 argumentează de ce şirul nu respectă alternarea culorilor.
Explozia stelară
Definiție – este o metodă de stimulare a creativității, o
modalitate de relaxare a copiilor și se bazează pe formularea de
întrebări pentru rezolvarea de noi probleme și noi descoperiri .

Etapele metodei
- elevii așezați în semicerc propun problema de rezolvat
- pe steaua mare se scrie ideea centrală
- pe 5 steluțe se scrie câte o întrebare de tipul CE, CINE, UNDE, DE
CE, CÂND, iar 5 elevi extrag câte o întrebare
- fiecare elev din cei 5 își alege 3-4 colegi, organizându-se în cinci
grupuri
- grupurile cooperează în elaborara întrebărilor
- la expirarea timpului, elevii revin în cerc în jurul steluței mari și
spun întrebările elaborate (un reprezentant al grupului)
- elevii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează
întrebări la întrebări.
Exemplu: Pornind de la textul “Uriasul Bun
al Pamantului”, dupa Gheorghe Onea,
formulati intrebari de tipul celei alese.

CE?

CÂND? CINE?

Uriasul
Bun al
Pamantului

DE CE? UNDE?
EXPLOZIA STELARĂ

Explozia stelară Punguţa cu doi bani

CE? Ce a găsit cocoşul? Ce l-a sfătuit baba pe moşneag? Ce era în punguţă?

CINE?
Cine a bătut cocoşul?
Cine a luat punguţa cocoşului?
Cine era în trăsură?

CÂND? Când a alungat moşul cocoşul? Când a fost numită baba găinăreasă?
Când s-a întors găina la babă?

UNDE?
Unde a fost aruncat cocoşul?
Unde a turnat cocoşul galbenii?
Unde a trimis baba găina?

DE CE?
De ce a alungat moşul cocoşul?
De ce a aruncat vizitiul cocoşul în fîntînă?
De ce cocoşul era purtat peste tot de moşneag?
JURNALUL DUBLU sau JURNALUL CU
DUBLĂ INTRARE
• Metoda Jurnalului Dublu este utilizată în analiza textelor literare sau ştiinţifice, care
permite elevilor:
• să coreleze noile informaţii cu experienţa lor personală, cu cunoştinţele anterioare;
• să mediteze la semnificaţia pe care o are un conţinut informaţional pentru fiecare
din ei.
• Această tehnică presupune următoarele etape:
• elevii sunt solicitaţi să citească cu atenţie un anumit text;
• fiecare elev alege din text un pasaj care l-a impresionat în mod deosebit;
• pagina de caiet este împărţită în două: în partea stângă fiecare elev scrie pasajul
ales, iar în partea dreaptă notează comentariile personale referitoare la acel pasaj.
Structura Jurnalului dublu este prezentată mai jos:
Fragment Opinii personale

• Pentru a-i sprijini pe elevi în completarea rubricii Opinii personale, profesorul


poate sugera câteva întrebări, care au rolul de a stimula gândirea critică: De ce aţi
ales acest pasaj? De ce vi s-a părut important? La ce v-a făcut să vă gândiţi? Cum
sentimente v-a creat? Ce nedumeriri aveţi în legătură cu acel text?
• Jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură
strânsă între text şi propria lor curiozitate sau experienţă, fiind util în situaţii în care
elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei.
SAU….
Fragment Desen Idee principala
Povestire
Mozaic (Jigsaw)

• Metoda necesita utilizarea unui material în forma scrisa (de exemplu


un text din manual sau scris de profesor, un articol etc.) si
structurarea clasei în grupuri eterogene de 4-5 elevi.
• Metoda presupune parcurgerea mai multor etape:
• se formeaza grupuri de 4-5 elevi, numite grupuri de bastina (profesorul
împarte textul de studiat într-un numar de parti egal cu numarul de grupuri
constituite);
• se constituie grupurile de experti (prin numarare de la 1 la 4 sau 5, astfel:
elevii cu numarul 1 formeaza grupul numarul 1, cei cu numarul 2 al doilea
grup etc.). Fiecare grup de experti studiaza tip de 15-20 de minute partea
din text, repartizata de profesor, identificând ideile principale si modul cum
vor preda aceste idei colegilor.
• elevii revin la grupurile de bastina si pe rând predau continutul în care sunt
"experti". În cazul unor nelamuriri, elevii pot cere clarificari colegului â
"expert" în fragmentul de unde provine problema. La sfârsitul orei elevii
trebuie sa cunoasca întregul text de studiat.
• Profesorul monitorizeaza predarea, urmarind desfasurarea activitatii în
cadrul grupurilor si se asigura ca informatia este transmisa si asimilata
corect. În final, profesorul evalueaza stapânirea individuala a materialului
(prin întrebari adresate întregii clase, prin lucrari scrise.
Clasa a IV-a
Conţinutul: Genurile substantivelor
GRUPELE INIŢIALE GRUPELE DE EXPERŢI

2 2 2 1 2 3

Feminin 2 Mascu
1 1 1 3
Neutru
1 lin

3 3 3 1 2 3
Metoda predicţiilor
• Metoda predicţiilor stimulează creativitatea, face apel la experienţa şi cunoştinţele
anterioare.
• La începutul activităţii se scrie pe tablă ,,Tabelul predicţiilor’’.
Ce credeţi că se va De ce credeţi asta? Ce s-a întâmplat, de
întâmpla? fapt?

• Se citeşte primul fragment al textului;


• Se stabilesc cuvintele-expresii -cheie reprezentative pentru fragmentul citit. În funcţie
de acesta, elevii răspund la întrebarea din prima coloană;
• Se argumentează răspunsul şi se completează a doua coloană;
• Citind un alt fragment al povestirii, elevii află ce s-a întâmplat ,,de fapt’’, notând pe
scurt, în coloana a treia a tabelului;
• Se continuă astfel, până la terminarea textului;
• În final, folosind notările din tabel, elevii vor reda povestirea cu cele două variante: cea
creată de ei şi cea originală.
Metoda predicţiilor
Lectura„O cu predicții
faptă generoasă” de Edmondo de Amicis
CE CREZI CĂ O SĂ De ce crezi CE S-A ÎNTÂMPLAT
SE ÎNTÂMPLE ? asta? ?
Cred că băieţii l-au Pentru că avea o Dimpotrivă ei au
lăsat în pace pe băiatul problemă de continuat să-l
infirm. sănătate. batjocorească..
Cred că Crossi a plecat Pentru că așa aș Crossi şi-a pierdut
să se plângă face eu. cumpătul şi a aruncat
învăţătorului. cu o călimară în
Franti.
Cred că Crossi şi-a Pentru că era un Garrone a luat vina
recunoscut vina. copil bun. asupra lui.

Cred că profesorul l-a Pentru că și-a luat Profesorul nu crede că


pedepsit pe Garrone. vina asupra lui. Garrone e vinovat.
Cred că profesorul i-a Deoarece nu e Profesorul i-a dojenit
pedepsit pe vinovaţi. bine să minți. şi i-a iertat.
Poveste cu tâlc

Într-o zi, un profesor a intrat în clasă și le-a spus


elevilor săi să se pregătească pentru un test.
Ei toți așteptau nerăbdători să înceapă testul.
Profesorul le-a înmânat testele cu fața în jos, ca
de obicei; după ce a făcut asta el le-a cerut elevilor să
întoarcă foaia.
Spre surpriza tuturor, nu exista nicio întrebare pe
foaie, ci un singur punct negru în mijlocul acesteia.
Profesorul văzând expresiile tuturor, le-a spus
următoarele:

”Vreau să scrieți despre ceea ce vedeți pe foaie.”


Studenții confuzi, au încercat să îndeplinească
sarcina inexplicabilă a profesorului.
La sfârșitul orei, profesorul a adunat toate foile și a
început să citească toate răspunsurile cu voce tare.
Toți fără excepție, au încercat să definească punctul
negru, încercând să explice poziția lui în centrul foii.
După ce toate lucrările au fost citite și s-a așternut
liniștea în sală, profesorul a început să explice:

”Nu vă voi da note pentru asta; doar am vrut să vă dau


ceva la care să vă gândiți! Nimeni nu a scris despre partea albă
a foii, toată lumea s-a axat pe punctul negru; același lucru se
întâmplă și în viețile noastre.”
Toți ne concentrăm pe punctul negru-problemele de
sănătate, lipsa banilor, relația complicată cu un membru al
familiei, dezamăgirea cauzată de un prieten etc.
Punctele negre sunt foarte mici în comparație cu tot
ce avem în viețile noastre, dar ele sunt cele care ne
poluează mintea, ne toxifică.

Morala:

Nu ține cont de punctele negre din viața ta; ele vin și


pleacă, se epuizează uneori singure - bucură-te de orice
moment și împlinire pe care viața ți le oferă.
T.I.M.
„Bulgărele de zăpadă”, după Edmondo
de Amicis

INTELIGENŢA LINGVISTICĂ
Imaginează-ți că Garoffi și-a cerut iertare printr-un bilet. Scrie conținutul acestui
bilet respectând structura acestuia și formulele de adresare potrivite;

INTELIGENŢA LOGICO-MATEMATICĂCompletează enunțul problemei. Scrie


întrebarea și rezolvă problema într/un singur exercițiu. Ga roffi avea în colecția sa
..............timbre. Colegul său Coretti i-a mai dat .................timbre.

INTELIGENŢA MUZICALĂ
Selectează primul enunț.Citeşte-l ritmic bătând din palme. Tactează apoi măsura
batând cu creionul în bancă;Completează versurile următoare găsind cuvinte
potrivite care să rimeze.

INTELIGENŢA KINESTEZICĂ
Selectează replicile sergentului Citește-le cu voce tare respectând intonația și
mimând gesturile sugerate de cuvintele personajului
INTELIGENŢA INTERPERSONALĂ
Selectează dialogul dintre tată și fiu.Citeşte-l cu intonația potrivită;
Motivează de ce crezi că directorul a sărit în apărarea copilului;

INTELIGENŢA INTRAPERSONALĂ
Care ar fi fost atitudinea ta într-o astfel de situație?
Ce sentimente declanşează lectura textului?

INTELIGENŢA SPAŢIALĂ
Realizează un om de zăpadă folosind numai forme geometrice;
Redă printr-un desen imaginile sugerate de enunțul Ninge, ninge intruna;
Metoda Graffiti
• „Graffiti model ” (Wilson 2002). În lucrările româneşti de pedagogie şi
didactică, metoda este cunoscută sub denumirea de
• 1. „turul galeriei” (atunci când toate grupele elaborează postere pe
aceeaşi temă),
• 2 „caruselul” (atunci când fiecaregrupă are o altă temă pentru
elaborarea posterului) (Steele, Meredith, Temple 1998, p. 45;
Păcurari2003, p. 47; Creţu, Nicu 2004, p. 169).

• 3. O metodă pentru recapitulare/evaluare, Graffiti, ce se


desfășoară astfel:
• - profesorul afişează coli mari de hârtie, titrate: Ce probleme aţi
studiat în unitatea de învăţare/lecție? Cu ce scop?
- elevii trebuie să le completeze, trecând de la o coală la alta;
- - adaugă pe fiecare, în funcţie de sugestiile colegilor, propriile
observaţii.
Exerciţiu aplicativ
Pentru formarea comportamentului vizat/
competenţei specifice din secvenţa din Curriculum pentru
E.T./ programa şcolară din subiectul de examen, propune:

• o metodă
• o resursă materială
• o formă de organizare a clasei

•+ JUSTIFICĂRI pertinente ale alegerii acestora.


Pentru a justifica alegerea unei metode, al unui mijloc
didactic, al unei forme de organizare, ne putem raporta
la:
1.Conul/scara lui Dale- pentru mijloace, materiale
didactice și nu numai;
2.Cercetările, studiile realizate în
psihopedagogie - pentru toate noțiunile;
3.Pilonii educației- pentru toate noțiunile;
4.Teoriile învățării- pentru toate noțiunile;
5. Inteligența emoțională
5.Funcțiile metodelor,ale mijloacelorde învățământ;
6.Orice altă noutate din cadrul educației, care
poate constitui un plus în lucrarea ta: gamification,
growth mind, educația timpurie etc. .
JUSTIFICĂRI
Ale alegerii:
• Metodei
• Materialelor şi mijloacelor didactice
• Formelor de organizare a clasei
Pentru argumentarea unui punct de vedere referitor la o afirmație, se va
redacta un text argumentativ!!

Acesta presupune următoarea structură:


I .Ipoteza
este propoziţia care exprimă ideea de bază. În ipoteză secomentează pe scurt
conţinutul afirmaţiei şi se exprimă propriul punctde vedere pro sau contra
faţă de ideea de bază din afirmaţie. Punctulde vedere personal se exprimă prin
verbe de opinie, la persoana I,numărul singular: susţin, aprob, afirm, sunt de
acord / resping, infirm, nu sunt de acord, neg.
II. Dezvoltarea argumentelor/ Argumentarea în care se aduc minim
două argumente pro şi/sau contra afirmaţiei din ipoteză. Structura unui
argument: afirmaţie + explicaţie (introdusă de conectori: deoarece, pentru că,
întrucât)+exemplu. Pentru a da consistenţă ideilor exprimate, exemplul trebuie
să fie din istorie ,literatură română sau universală, filozofie. Tot ca exemple
se pot folosi statistici, citate ale unor personalităţi. Fiecare argument este
introdus prin conectori: în primul rând/în al doilea rând, un prim argument /
un al doilea argument, pe de o parte / pe de altă parte
III. Concluzia în care se reformulează punctul de vedere personal
exprimat în ipoteză.Concluzia este introdusă prin conectori specifici: în
concluzie, aşadar, prin urmare.
Realizarea scenariului activității

În cadrul examenelor, nu se va face un proiect didactic,


deoarece timpul nu permite acest lucru, ci se va realiza un scenariu
didactic sub forma unui eseu, în care practic, expunem toți pașii pe care
îi parcurgem în cadrul unei lecții, dar totodată, respectăm cerințele, fără
să ne abatem prea mult de la subiect!

Tactul pedagogic al fiecărui cadru didactic impune, însă, adaptarea


demersului didactic la specificul clasei în care predă, la necesităţile
momentane ale elevilor.
Proiectarea didactică a lecţiei are şi o valoare orientativă, ajutând
cadrul didactic în a-şi formula obiectivele operaţionale pe care doreşte să le
atingă în actul predării-învăţării-evaluării, are un caracter deschis – profesorul
trebuind să-şi manifeste abilităţile pedagogice în a face faţă situaţiilor
neprevăzute ce se ivesc pe parcursul lecţiei, disponibilitatea de a abandona
unele elemente anticipate, dacă acestea se dovedesc ca fiind piedici în
desfăşurarea activităţii educative, şi de a adopta demersuri noi, chiar
neproiectate, dar care sprijină obiectivele stabilite de el.
Pașii pe care-i urmăm în rezolvarea
subiectelor:
1. Definirea programei școlare;
2. Definirea disciplinei
3. Definirea succintă a noțiunilor din cerințe: metodă, mijloace de
învățământ, forme de organizare, competențe etc;
4. Dacă ni se cere justificarea alegerii unor metode, forme sau mijloace, ne
putem justifica alegerea prin: - teoriile învățării;
- pilonii educației;
- studiile,cercetările realizate de-a lungul
timpului;
5. Operaționalizarea ob.(dacă se cere) conform Landsheere;
6. Prezentarea scenariului activității;
7. Prezentarea avantajelor metodelor alese;
8. La argumentarea unui punct de vedere corespunzător unei afirmații date,
folosim eseul/textul argumentativ, cu ipoteză,argumentare, încheiere, cu
conectori specifici pentru fiecare etapă, aducând argumente pertinente,
din istorie, literatură sau din viața reală.
1. Model titularizare

2. Model definitivat
321
Numește 3 lucruri cu care ai rămas din
cursul de azi!
Exemplifică 2 lucruri pe care le-ai
învățat!
Adresează (1) o întrebare pe care o ai!