Nursing 2 Curs 10

RECOLTAREA SÂNGELUI

Recoltarea sângelui prin puncție venoasă pentru examene biochimice, hematologice, serologice,
bacteriologice.
• Biochimice: acid uric, bilirubina (directă/ indirectă/totală), calciu ionic seric, calciu total seric,
colesterol HDL/ LDL/ total, creatinină, fier, fosfataza, glicemia, lipide totale, magneziu, proteine,
potasiu seric, sidermie, sodiu seric, TGO, TGP, trigliceride, uree
• Hematologice: hemoleucograma completă, reticulocite, frotiu sanguin, VSH, timp coagulare,
timp de sângerare, determinare grupă sanguină ABO/ determinare RH.
• Serologice:  studiază anticorpii/antigenii din serul sangvin-pentru depistare sifilis, reumatism,
bruceloză, boli virale: RBW, TPHA, factorul reumatoid FR, antigen HB
• Bacteriologice: Hemocultura (cultura±antibiograma)

1. PUNCȚIA VENOASĂ

Definiție
Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie.
Scop
-explorator
 recoltarea sângelui pentru examene de laborator: biochimice, hematologice, serologice şi
bacteriologice
-terapeutic
 administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase
 recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
 executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
 sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiune arterială.
Locuri de elecţie:
 venele antebraţului
 venele de pe faţa dorsală a mâinii
 venele maleolare interne
 venele de la plica cotului (“M”-ul venos)
 venele subclaviculare
 venele femurale

1
  la copii:
 venele epicraniene
 venele maleolare
 venele de la plica cotului
Materiale necesare:
 seringi de unică folosinţă
 ace de unică folosinţă sau cateter venos periferic CVP
 substanţe dezinfectante: alcool sanitar sau betadină
 mănuşi de unică folosinţă
 garou sau bandă Esmarch
 recoltoare
 cristalizor cu tampoane de vata şi comprese de tifon
 pernă pt sprijinirea brațului
 aleză de unică folosinţă
 soluţia medicamentoasă pentru administrare
 comprese sterile
 leucoplast
 taviţă renală
 materiale pentru spălarea mâinilor
 recipienţi speciali pentru colectarea acelor şi seringilor utilizate
 recipienţi pentru alte deşeuri
Pregătirea pacientului:
Pregătirea psihică: se informează bolnavul asupra scopului injecţiei
Pregătirea fizică:
- pentru puncţia la venele braţului şi antebraţului bolnavul se aşează în decubit dorsal cu
braţul în extensie şi abducţie
- sub braţ se aşează o pernă şi aleza unifolosibilă
- se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu împiedice circulaţia şi
se alege locul puncţiei
Executarea puncţiei venoase:
- asistentul medical îşi spală mâinile
- îmbracă mănuşi sterile
- aplică garoul la o distanţă de aproximativ 7-8 cm deasupra locului puncţiei pentru a obţine
staza venoasă
- recomandă pacientului să strângă pumnul pentru ca venele să devină turgescente
- dezinfectează locul de elecţie cu alcool sanitar
- execută puncţia venoasă, înţepându-se venele distale pentru a proteja venele de calibru
mare, şi se pătrunde cu acul traversând oblic tegumentul şi peretele venos până acul
înaintează în gol, în lumenul venei

2
 - apoi acul se orientează în lumenul venei şi înaintează1-2 cm în venă după care se opreşte
- aspiră în seringă pentru a vedea daca acul este în venă
- desface garoul
- injectează lent, ţinând seringa cu mâna stângă, iar cu policele mâinii drepte apasă pe piston
sa recoltează sau montează tubul perfuzorului
- verifică periodic dacă acul este în venă
- când injectarea/recoltarea s-a terminat, retrage acul brusc, iar la locul puncției aplică un
tampon steril
- comprimă locul puncţiei 1-3 minute, cu braţul pacientului în extensie
- acele şi seringa folosite se depozitează în container special
- reorganizează locul de muncă
- notează tehnica în dosarul pacientului.
Injecţia intravenoasă se administrează lent în 5-10 minute.
Îngrijirea pacientului după tehnică:
- supravegherea bolnavului câteva minute
- schimbarea lenjeriei dacă este murdară
-asigurarea unei poziţii comode în pat.
Accidente şi incidente:
-introducerea medicamentului perivenos, poate produce tumefiere şi durere -se încearcă înaintarea
în lumenul vasului cu câţiva mm sau se realizează puncţia în alt loc
-flebalgie, produsă prin injectare prea rapidă sau injectare de substanţă iritantă-se injectează lent iar
substanţele iritante se dizolvă în cantitate mai mare de solvent
-hematom, când s-a străpuns vena-se întrerupe injecţia
- senzaţie de uscare a faringelui şi valuri de căldură în corp-se injectează mai lent
-ameţeli, lipotimie, colaps-se întrerupe injecţia şi se anunţă imediat medicul.
De ştiut:
- nu se introduce aer în lumenul vaselor, provoacă embolie gazoasă şi chiar deces
- nu se efectuează injecţia cu bolnavul în poziţie şezândă
- în timpul injectării se supraveghează locul injecţiei şi starea generală a bolnavului-respiraţie,
culoarea feţei
- nu se repetă injecţiile în aceeaşi venă la intervale scurte pentru că vena are nevoie de cel
puţin 24 ore de repaus pentru refacere.
Consideratii speciale:
-pentru evidenţierea venelor se fac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cubitală a
mâinii pe faţa anterioară a antebraţului

3
-se introduce mâna şi antebraţul în apă caldă
-tapotament la locul punctiei pentru puncţionarea venelor jugulare, pacientul se aşează în decubit
dorsal, transversal pe pat, cu capul lăsat să atârne
- prin puncţia venoasă, se pot fixa catetere Se utilizează numai materiale de unică folosinţă.
Se evită
 puncţionarea venei din lateral
 puncţionarea venei cu acul având bizoul în jos
 manevrarea incorectă a instrumentarului steril
 atingerea produsului recoltat
 flectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului, deoarece împiedică închiderea
plăgii venoase, favorizând revărsarea sângelui.

Recoltarea cu sistem vacutainer

-înaintea recoltării sângelui, desfaceți acul prin răsucirea capacului sigilat, înlaturați capacul si
expuneti partea filetată, având grijă să nu indepărtati teaca sterilă in care se găsește acul și apoi
asamblați acul la holder
 Aplicati un garou pe antebratul pacientului
 Aseptizați tegumentul cu tampon steril cu betadină și alcool sanitar /alcool sanitar
 Întindeți cu mâna nedominantă tegumentul și fixați vena
 Întepati pielea, ținând holderul și acul în mâna dominantă
 Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena; apasati
vacutainerul cu degetul mare al mainii dominante, indexul si degetele mijlociu sustinandu-l.
 sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie; se elibereaza
garoul din jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer, sustinand in
continuare holderul
 se retrage vacutainerul cu mana dominantă, apasand usor cu degetul mare pe una din
marginile holderului
 Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari
de inversiune a tubului.
 Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de-al doilea tub si repetati pasii
descrisi mai sus.
 Retrage acul brusc, iar la locul puncției aplică un tampon steril
 Comprimă locul puncţiei 1-3 minute, cu braţul pacientului în extensie
 Acele şi seringa folosite se depozitează în container special

4
  Reorganizează locul de muncă
 Notează tehnica în dosarul pacientului.
Ordinea de recoltare a tuburilor:
1. recipientele pentru hemocultura;
2. tuburile fara aditivi;
3. tuburile ce contin citrat;
4. tuburile ce contin heparina;
5. tuburile ce contin EDTA

TIPURI DE VACUTAINERE
CULOARE DOP ANTICOAGULANT SAU ADITIV ANALIZE DE LABORATOR

ROSU Fara aditivi Biochimie,serologie

MOV EDTA Hematologie :Ht,Hb,HLG
NEGRU Citrat de sodium VSH
ALBASTRU Citrat de sodium Hematologie:factori ai coagularii
-timp Quik,APTT
VERDE Heparina Biochimie: ionograma, hormoni,
GALBEN Citrat de dextroza Hemocultura
mediu de cultura pentru eritrocite
GRI Florura de sodium Glicemie

2. PUNCȚIA CAPILARĂ

Definiție Recoltarea sangelui capilar pentru analize de laborator

Scop
-Recoltare glicemie, colesterol, hemoleucograma, hemoglobină, TS (timp de sângerare), TC (timp
de coagulare), grup sanguin, Rh

Materiale necesare

 lanțetă sterilă sau ac de punctie steril

 stilet special steril de unica folosință
 antiseptic pentru tegument (alcool sanitar)
 tampoane sterile
 pipeta Potain (pentru numararea elementelor figurate),
 hartie de filtru
 lame de sticla, lamele (pentru frotiu)
 benzi de testare

5
  manusi de protectie,
 tavita renala

Locuri de elecție
 pulpa degetului inelar sau mediu
 lobul urechii
 fața plantara a halucelui si calcâi, la copil

Pregătire pacient
-psihica:se explica necesitatea efectuării tehnicii
-fizica: spălarea mainilor pacientului cu apă si săpun, se usucă corect, se așeaza în poziție șezând cu
brațul sprijinit;

Tehnica
 se spala mainile
 se imbraca manusile
 se aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcool
 se asteapta evaporarea alcoolului
 cu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului, perpendicular pe straturile cutanate
 se sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de filtru
 se lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau pe lama
(se pune o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei,colesterolului; 1 picatura pe
lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura groasa
 pentru determinari hematologice (hemoglobina,hematii,leucocite)se utilizeaza pipeta Potain

Efectuarea unui frotiu

 la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4 mm diametru
 se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 45° cu lama (picătura se întinde prin
capilaritate)
 lamela se trage către partea liberă a lamei, păstrând aceeaşi înclinaţie şi antrenând toată
picătura fără să o fragmenteze
 se agită lama pentru uscare. Un frotiu bun este fara goluri, cu un strat regulat
 se etichetează şi se trimite la laborator

Examenul în picătură groasă

 pentru examenul în picătură groasă sângele se recoltează sub formă de picătură groasă
 se recoltează pe fiecare extremitate a lamei câte 3 picături cât mai apropiate între ele
cu colţul unei lame şlefuite se amestecă picăturile formând o pată circulară cu diametrul de
aproximativ 1,5-2 cm
 se continuă amestecarea picăturilor până se formează un mic cheag – semnul unei
defibrinări complete
 uscarea frotiului se face prin agitarea lamei
 numele bolnavului şi numărul buletinului de analiză se înscriu direct pe lamă cu creion
dermatograf

6
 picătura groasă se execută pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor malariei (recoltarea se
face în cursul accesului febril când numărul paraziţilor în sânge este foarte mare).