STRATEGII DE PREDARE-EVALUARE INTERACTIVĂ

ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Referat comisia învățătorilor – sem I

Prof. înv. primar Popa Diana Alexandra

„Elevii trebuie să-şi spună unii altora şi să spună lumii ceea ce ştiu – pentru a afla ce
ştiu. Spunând,vor învăţa. Spunând, vor interpreta lumea aşa cum o văd ei, pentru noi,
ceilalţi.”
Judith
Renyi

Un învăţământ modern, bine conceput permite iniţiativa, spontaneitatea şi

creativitatea copiilor, dar şi dirijarea, îndrumarea lor, rolul profesorului căpătând noi valenţe,
depăşind optica tradiţională prin care era un furnizor de informaţii.În organizarea unui
învăţământ centrat pe copil, profesorul devine un coparticipant alături de elev la activităţile
desfăşurate. El însoţeşte şi încadrează copilul pe drumul spre cunoaştere.Utilizarea metodelor
interactive de predare – învăţare în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii
procesului instructiv - educativ, având un caracter activ – participativ şi o reală valoare activ
– formativă asupra personalităţii elevului. Metodele interactive de grup sunt modalităţi
moderne de stimulare a învăţarii şi dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt
instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei, de experienţe, de cunoştinţe.
Interactivitatea presupune o învăţare prin comunicare, prin colaborare, produce o
confruntare de idei, opinii şi argumente, crează situaţii de învăţare centrate pe disponibilitatea
şi dorinţa de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă şi activă, pe influenţa reciprocă
din interiorul microgrupurilor şi interacţiunea socială a membrilor unui grup. Implementarea
acestor instrumente didactice moderne presupune un cumul de calităţi şi disponibilităţi din
partea cadrului didactic: receptivitate la nou, adaptarea stilului didactic, mobilizare, dorinţă
de autoperfecţionare, gândire reflexivă şi modernă, creativitate, inteligenţa de a accepta noul
şi o mare flexibilitate în concepţii. În cadrul activităţii didactice am sesizat ceea ce înseamnă
pentru elevi aplicarea metodelor activ-interactive.Acestea îmbină munca individuală cu
munca în echipă şi în colectiv,dezvoltă copiilor o motivaţie intrinsecă,implică întreg
colectivul, elevul devine obiect şi subiect al actului de instruire şi educare,îmbină armonios
învăţarea individuală cu învăţarea socială, stabilesc relaţii de colaborare şi comunicare între
membrii unui grup.
Maria Montessori numeşte copilul ca fiind „punctul cel mai fraged al vieţii, în care
totul se poate încă hotărî, în care totul se poate încă înnoi”, căci acolo, „totul palpită arzând
de viaţă, acolo sunt ascunse tainele sufletului, acolo se plămădeşte creaţiunea omului”. În
cadrul învăţării şcolare trebuie să se urmărească valorificarea plenară a potenţialului uman
prin antrenarea pe toate planurile a forţelor energetice ale elevului, declanşarea şi dirijarea
mecanismelor învăţării, cu acordarea treptată a unei libertăţi crescânde până la autoinstruire şi
autoînvăţare.
Metodele de învăţământ reprezintă căile de transformare în practică a idealului
educaţional, de dezvoltare multilaterală a personalităţii elevilor, căile prin care aceştia se
instruiesc şi se formează sub îndrumarea cadrelor didactice. În activitatea de predare,
profesorul, aplicând principiile moderne ale psihologiei contemporane, urmăreşte obţinerea
de rezultate cât mai bune cu mijloace cât mai adecvate şi potrivite scopului urmărit.
Strategiile didactice urmăresc formarea şi stabilizarea relaţiilor optime între activitatea
de predare a profesorului şi cea de învăţare a elevului, în strânsă legătură cu particularităţile
psihologice de vârstă şi individuale ale elevilor, precum şi cu condiţiile concrete în care se
desfăşoară activitatea didactică. Alegerea strategiilor didactice trebuie să ţină cont de
dezvoltarea psihică a elevului, de faptul că adolescentul are gândirea predominant abstractă,
logică, înţelege esenţa fenomenelor, este la vârsta redescoperirii teoriilor ştiinţifice prin efort
propriu şi se poate mobiliza cu succes pentru realizarea unui scop. Ţinând cont de dezvoltarea
psihică a elevului, de conţinutul informaţional, de particularităţile individuale, profesorul,
urmărind multiple scopuri instructive şi educative, alege şi foloseşte diferite strategii didactice,
urmărind să asigure o învăţare independentă, creatoare care determină o eficienţă sporită
procesului de asimilare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor.
Orice strategie este rezultatul interacţiunii mai multor metode şi procedee. În mod
obişnuit, profesorul foloseşte pentru predarea unei lecţii mai multe metode de învăţământ.
Alegerea metodelor se face ţinând cont de realizarea scopului urmărit, de dezvoltarea elevilor,
specificul lecţiei respective precum şi de mijloacele de învăţământ care-i sunt la dispoziţie.
În continuare se vor prezenta câteva metode moderne utilizate la clasă pentru ca
activităţile să fie cât mai interactive:
 Copacul ideilor
Tehnica numită “copacul ideilor” presupune munca în grup. Este o metodă grafică în care
cuvântul cheie este scris într-un dreptunghi la baza paginii, înpartea centrală.
 De la acest dreptunghi se ramifică asemenea crengilor unui copac toate cunoștințele
evocate.
Această forma de activitate în grup este avantajoasă deoarece le propune elevilor o nouă
forma de organizare și sistematizare a cunoștintelor.
 Cubul
Este o strategie care facilitează analiza unui subiect din diferite puncte de
vedere.Metoda poate fi folosită în orice moment al lecției.
Oferă elevilor posibilitatea de a-și dezvolta competențele necesare unor abordări
complexe.
Poate fi folosită cu orice tip de subiect sau orice grupă de vârstă.
Pe feţele unui cub sunt scrise cuvintele: Descrie, Compară, Analizează, Asociază,
Aplică, Argumentează.
Elevii sunt împărţiţi în şase grupe, fiecare grupă examinând tema pusă în discuţie,
din perspectiva unei cerinţe de pe o faţă a cubului. Participarea la completarea fișei comune
va fi dirijată de profesor, care tebuie să încurajeze implicarea tuturor elevilor din grupurile
constituite.
La finalul exercițiului se va comenta și se va completa întreaga structură cu
explicațiile de rigoare.
 Mozaicul
Este o strategie bazată pe învăţarea în echipă. Fiecare elev are o sarcină de studiu în
care trebuie să devină expert.El are în acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii
informaţiilor asimilate celorlalţi colegi.Strategia Mozaicului este focalizată pe dezvoltarea
capacităţilor de ascultare,vorbire,cooperare,gândire creativă.În cazul copiilor cu CES,aceştia
trebuie să răspundă fiecare în parte la câte o întrebare din cadrul unei teme comune,iar la final
pe baza răspunsurilor,se vor afla şi asimila informaţii utile despre tema respectivă.
 PĂLĂRIILE GÂNDITOARE( „Thinking hats”)
Această metodă contribuie la stimularea creativităţii participanţilor care se bazează
pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare
având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde albastru şi negru. Membrii grupului îşi
aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine. Rolurile
se pot inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu
rolul pe care îl joacă.
Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul.
  CIORCHINELE
Este o metodă de brainstorming neliniară. Încurajează elevii la o gândire liberă,
deschisă. Este bine ca tema propusă să fie familiară elevilor, mai ales atunci când ciorchinele
se utilizează individual. Poate fi folosit şi pe perechi sau pe grupe. Am folosit cu succes
această metodă mai ales în cadrul lecţiilor de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor
despre o anumită parte de vorbire: substantiv, pronume, verb, realizându-se sub forma jocului
şi, într-un mod plăcut, schemele recapitulative.
 ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT
Reactualizarea cunoştinţelor despre verb am organizat-o prin metoda Ştiu/Vreau să
ştiu/Am învăţat.
Folosind această metodă modernă, am urmărit reactualizarea cunoştinţelor despre verb
şi am făcut legătura cu o nouă categorie gramaticală a verbului – timpul.
 MOZAICUL
Am folosit această metodă de învăţare interactivă în predarea temei Genul
substantivelor. S-a lucrat pe grupe de patru elevi. Fiecărui elev din grupă i-am atribuit câte un
număr de la 1 la 4. Subiectul abordat l-am împărţit în patru părţi, de dimensiuni şi grade
similare. A urmat o reaşezare a elevilor în sală: toţi elevii cu acelaşi număr au format câte un
grup de experţi, obţinându-se astfel patru grupe. După îndeplinirea sarcinilor de lucru, fiecare
grupă de experţi, elevii specializaţi fiecare într-o parte a lecţiei, au revenit în grupurile iniţiale
şi au predat colegilor partea pregătită cu ceilalţi experţi. Astfel, în fiecare grup iniţial am avut
patru elevi specializaţi. Fiecare elev a avut responsabilitatea predării şi învăţării de la colegi.
 BRAINSTORMING
Etimologic, brainstorming provine din engleză, din cuvintele „brain”= creier şi
„storm”= furtună, plus desinenţa „-ing” specifică limbii engleze, ceea ce înseamnă „furtună
în creier”- efervescenţă, o stare de intensă activitate imaginativă, un asalt de idei. Este
„ metoda inteligenţei în asalt.”
 TURUL GALERIEI
Turul galeriei este o metodă de învăţare prin cooperare ce îi încurajează pe elevi să-şi
exprime opiniile proprii. Produsele realizate de copii sunt expuse ca într-o galerie, prezentate
şi susţinute de secretarul grupului, urmând să fie evaluate şi discutate de către toţi elevii,
indiferent de grupul din care fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi
profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi.
Paşii metodei :
 Elevii sunt împărţiţi pe grupuri de câte 4-5 membri, în funcţie de numărul elevilor din
clasă;
 Cadrul didactic prezintă elevilor tema şi sarcina de lucru;
 Fiecare grup va realiza un produs pe tema stabilită în prealabil;
 Produsele sunt expuse pe pereţii clasei;
 Secretarul grupului prezintă în faţa tuturor elevilor produsul realizat;
 Analizarea tuturor lucrărilor.
,,Turul galeriei” urmăreşte exprimarea unor puncte de vedere personală referitoare la
tema pusă în discuţie. Elevii trebuie învăţaţi să asculte, să înţeleagă şi să accepte sau să
respingă ideile celorlalţi prin demonstrarea valabilităţii celor susţinute. Prin utilizarea ei se
stimulează creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală; se dezvoltă
capacităţile sociale ale participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect
pentru opinia celuilalt.
 EXPLOZIA STELARA
Pasul 1. Se scrie problema in centrul unei steluţe cu 5 colţuri;
Pasul 2. În vârful fiecărui colţ al steuţei se scriu întrebări de tipul:
*ce?*cine?*unde?*de ce?*când?
Pasul 3. Se împarte clasa în grupuri;
Pasul 4. Se lucrează la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu întrebari
multe şi diverse;
Pasul 5. Se comunică întregii clase rezultatele muncii de grup;
Lista de întrebari iniţiale poate genera altele,neasteptate;
Opţional,se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri.
În concluzie ,prin folosirea la oră a acestor metode interactive care stimuleaza elevul
şi îl fac să descopere singur noile noţiuni pornind de la ceea ce cunoaşte, învăţarea are o mai
multă eficienţă.
Consider că utilizarea alternativelor metodologice moderne în activitatea didactică
contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, având cu adevărat un
caracter activ-participativ şi o reală valoare educativ-formativă asupra personalităţii elevilor.
 Un învăţământ modern, bine conceput, va permite iniţiativa şi spontaneitatea,
creativitatea elevului, dar şi dirijarea, îndrumarea sa, existenţa unor relaţii de cooperare între
profesor şi elev.Acesta este elementul esenţial al învăţământului modern.

Bibliografie:
Bocoş, M., 2002, Instruire interactivă, Ed. Press Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Ionescu, M., Radu, I., 1995, Didactica modernă, Cluj-Napoca, Ed. Dacia
Breben, S., Gongea, E., (2002) Metode interactive de grup, Editura Arves, Craiova