ION ZAINEA (COORDONATOR) IDENTITATI FORT RETE ees i atifh SESIUNII $TIINTIFICE ~A DOCTORANZILOR IN ISTORIE, EDITIA A X-A. ORADEA. 2015Identitati - Portre' (Lucrarile sesiunii stiintifice a do editia a X-a, Oradea, aprilieTOTOS Aron* BROTHELS AND THEIR OWNERS IN ORADEA ae Abstract: This paper aims to present Oradea brothels and their : proprietors in the second half of the nineteenth century and in the early | years of the twentieth century. The topic of prostitution at a time when | Society tolerated rather than accepted that phenomenon is approached @ social- and criminal-historical perspective. Additional material " bencems people who lived in the street where the brothels were situated 7 We used unpublished records from the National Archives Service of Bihar 7 County such as judicial, administrative texts, police statements and i Wvidence given by prostitutes in our research. In addition to these 7 Mocuments, we used scientific literature. The methodology is one of ~ 8@mparison and synthesis. Additionally we make an attempt to examine _ the phenomenon of brothels in a spatial context. 3 Keywords: history of prostitution, brothels, Oradea __ INTRODUCERE _ Scopul cercetarii noastre a fost acela de cerceta bordelurile, le si nu in ultimul rand relatia caselor de toleran{é cu locuitorii Oradea’. Am abordat problema din perspectiva istoriei sociale gi a ordinii publice, abordare impusa de natura surselor folosite. Cele de la Arhivele Nationale-Serviciul Judetean Bihor ne dau posibilitatea tm viata bordelurilor de foarte aproape, pe scara microistorica. izvoare sunt de asemenea si amprentele sistemului de relatii individ- ‘politica si individ-comunitate. Nu in ultimul rand, ne ofera informatii gi nctionarea administratiei publice din epoca dualismului. ultimele cateva decenii au aparut sute de studii, care in mod direct trateaza problema prostitutiei. Bokor Zsuzsa distinge doua directii ale cercetarilor. Prima a inceput la sfarsitul anilor ‘70 si se referd la isteme si la pastrarea prostitutiei*. Dar aici putem include i lucrarile 2003); Kis Bernadett, .Koldulas | fordulojan”, in: Rendészeti Szemle, 2010, nr. 58, p- 87care se refera la analiza legilor, reglementarilor, cat si a bolilor Aceste studii se caracterizeaza prin abordarea istoriei legislative $i a1 institutii. In cazul celei de a doua paradigme, domina persy societati®. Aici apar subiecte precum: sexualitatea, genul si § constructia mentala socialé asupra prostituatelor. Principala difer cele doua paradigme este ca, daca prima vede prostituti doua 0 trateaza ca pe o problema sociala. CONTEXTUL JURIDIC AL PROSTITUTIEI in evul mediu si in epoca moderna timpurie pedeapsa a principal, in epoca moderna locul ei a fost preluat de reglementari. acestora, dupa Kethry Norberg, sta raspandirea bolilor venerice. i secolul al XVIll-lea prostituatele au fost vazute ca o amenintare biolo multi autori contemporani ajung la concluzia, ca prostitufia: reglementata. John Clelon, in lucrarea intitulata Women of Pleas gandeste un sistem care este asigurat de reglementare $i incercarea de a opri raspandirea bolilor venerice si in mod prostitutiei, din a doua jumatate a secolului al XVIll-lea sunt pro de norme juridice. Acelasi lucru se intampla si in Regatul Maghiar in XIX-lea. De exemplu, in orasul Pesta, in 1827, conducatoi introdus examinarea medicala a prostituatelor la fiecare trei luni® consiliul orasului Cluj a ordonat izolarea si tratamentul obligatorit infectati. Doi ani mai tarziu, Guberniul a introdus examinarea soldatilor. Tot in orasul Cluj, in 1839 a inceput inregistrarea si e persoanelor infectate cu boli venerice’. Medicul Grosz Lajos, nascut lé in lucrarea s-a intitulata Orvosi rend6rség (1863) a ridicat problema introducerea examinarii medicale obligatorie a prostituatelor si regl ei. Academia de Drept din Oradea a organizat o discutie de medicala. Medicii, dar si alti specialisti in reglementare, au vazut re ® Dintre noile Iucrari, vezi Laure Adler, Casele de toleranté intre 1830 si 1930, 2004 (in continuare Adler 2004); Bokor Zsuzsa, Testtorténetek A nemzet és a medikalizélasa a két viléghdbori k6z6tti Kolozsvéron, SPMN, Cluj-Napoca, 2013 Bokor 2013); Alain Corbin, A ,t6kés hareme” és a ,kispénzd férfl-vagy esillapitoja | Pal (coord.) A nyllvanvalé. ndk. Prostiticid, tarsadalom, térsadalomtorténet, Budapesta, 1999, 272-284. (in continuare: Corbin 1999); Idem, Women for hire: p sexuality in France after 1850, Harvard University Press, Cambridge, 1999; D prostitici6”. in: Racz Jozsef (coord,), Devianciék. Bevezetés a devianciak Mandatum, Budapesta, 2001, p. 61-68; Lucian Daramus, .Premise pentru o a prostituiei. Registrul prostituatelor: indicator al stait prostituliel oficiale", ne Laura Stanciu (coord.) Cum scriem istoria? Apelul la stinfe si dezvolt contemporane, Aetemitas, Alba lulia, 2003, p. 225-248 (in contin Pal (Coord.), A nyilvanos n6k. Prostitici6, prateiwhl Budapesta, 1999 (in continuare: Lederer 1999); Sarah Toulalan — Kate routledge history of sex and body, Routledge, re — New York 2013, Norberg Kathry, .The body of the prostitute: medieval to modern’, in: Se Fisher (coord.), The Fisher (coord.), The routledge history of sex and body, ° Ibidem, 403. * Forrai 2008, 1899. ” Bokor 2013, p. 65.it SA preia controlul stitufiel. Statul a dorit sa preia controlul asupra acestui fenomen. In Regatul Prati. reglementarea prostitutiei a fost introdusa in perioada dualismului. Reglementari in Imperiul austro-ungar In epoca dualismului nu a existat nici o lege care s4 reglementeze prostitutia, dar in mai multe legi gasim articole referitoare la prostitutie. Dintre legile care se — la prostitutie, trebuie sé amintim legea nr. 60, din 1879, despre contraventie®. Din aceasta lege, articolele 1, 3, 5, 7 si 61 se refera la prostitutie’. Conform articolului 81, daca prostituatele nu respect reglementarile, pot risca 0 Pedeapsa cu inchisoarea de o lund. Articolul 1 din lege enumera autoritatile, pe toate nivelurile, care pot emite reglementari. Conform articolul 3, putem distinge mai multe niveluri aferente: lege, decretul ministerial, reglementari emise de comitate si orase (impreund cu organele de drept). Articolul 5 mentioneaza ca validarea reglementarilor se face de catre Ministerul Afacerilor Interne. $i Legea sanatatii (legea 14, din 1876) se apropie de problema prostitutiei, prin referire la bolile venerice. In articolul 89 se specifica ca, in cazul unei epidemii, este nevoie de o interventie obligatorie, in vederea opririi raspandirii bolilor venerice'®. Potrivit articolului 91 al aceleiasi legi: ,Prostitutia, in cazul in care se refera la probleme de sandtate publica, este controlata prin regulament’"'. Legea 21 din 1898, art. 9, garanteaza ca in cazul persoanelor sarace statul preia preful tratamentului’?, Legea 36, din 1908, se refera la proxenetism"s, iar legile 42 si 62 din anul 1912, se refera la traficul de femei'*. Nu in ultimul rand, legea 21 din 1913 defineste felul si durata pedepselor celor care se ocupa cu proxenetismul'® M Astfel, activitatile legate de prostitutie, in conformitate cu legile amintite, se puteau efectua liber. Din cartea lui Schreiber Emil stim ca, in afara de un oras si optsprezece comitate, fiecare organ de drept a reglementat prostitutia’®. Dintre normele juridice, reglementarea orasului Pesta din 1867 a servit ca model pentru alte orase"”. ° Conform legea 37 din 1880, legea despre contraventie a intrat in vigoare la 1 septembrie 1880. ® Legea 60 din 1879 despre contraventie ' Legea 14 din 1876 despre sanatatea publica. ‘ Legea 14 din 1876 despre sanatatea publica, articolul 91 ? Legea 21 din 1898. "® Legea 36 din 1908. " Legea 42 din 1912 despre proxenetism, legea 62 din 1912 despre proxenetism © Pedeapsa maxima poate sa fie inchisoare si sanotiune financiaré pana la cinci sute de Coroane. Legea 21 din 1913. "© Schreiber Emil, A prostitucié. A magyar Beldgyminisztérium felligyelete alatt 4ilé renc szaktanfolyamok kiadvanyai 6. Budapesta, 1917, p. 99 (in continuare: Schreiber Emil 1917) "' Cum ar fi; 1880 Gyulafehérvar (Alba lulia), 1882 Székesfehérvar, 1884 Sopron, 1885 Szaszsebes (Sebes) si Nagyenyed (Aiud), 1888 Nagyvarad (Oradea), 1890 Gyér, Kolozsvar (Cluj Napoca) si Keszthely, 1894 Gyéngy6s,1895 Pécs, 1896 Kecskemét, 1905 Abrudbanya (Abrud), 1909 Budapest si 1910 Miskolc. Darémus 2003, p. 228. Csurgai Horvath Jozsef, “Székestehérvar és a prostitUcié (Fehérvar piros lamps szézadai)’, in: Bana Jézsef (coord.), Pirosiampas évszazadok, Arhivele orasului Gy6r, Gy6r, 1999, p. 48; Guntner Péter, A soproni Prostiticié torténete, in: Aetas, 1999, nr. 1, p. 34; Bana Jozsef coord., Piroslampas évszdzadok, Ahivele orasului Gyr, Gyér, 1999, p. 12 (In continuare: Bana 1999); Bokor Zsuzsa, .Technikak 2 prostitualtak marginalizalasara és a nemzeti térb6l valé kizérasara’, in: Jakab Albert-Zsolt — Szabo A. Tohotém coord., Lenyomatok, Fiatal kutatok a népi kultirdrdl, p. 5; Kriza Janos, Cluj- 89KRegulamentul din Oradea Primul regulament cunoscut este din 1888, si a fost promulg: Ministerul Afacerilor Interne, dar cu mici schimbari'®. Aceste m stadiul actual al cercetarii, nu sunt cunoscute. Nici nu putem exclude unei reglementari anterioare. Dar, pornind de la idea ca oragul Orad secolul al XVIll-lea era alcatuit din mai multe parti distinctive si faptul ca orasului s-a realizat dupa 1860, putem presupune ca un regulament prostitutie a fost alcatuit doar dupa aceasta data. Care au fost institutiile prostitutiei? Regulamentul din diferentieaz@ casele de toleranta si apartamente pentru prostituate p Acesta se numeste sistemul mix, care este recunoasterea ca prostitutia | putea tine inchisa cu succes doar in bordeluri. Nu putem exclude nici It de gen feminin ai cafenenelor, restaurantelor, care erau supraveg! politie, In a cui competenté au fost casele de toleran{é? La deschiderea si inchiderea bordelurilor au fost in competenta consiliul cu acordul Comitetului de Sanatate si al Capitanului de Politie. Cine a putut conduce o astfel de casé? Doar persoant antecedente penale. Consiliul local nu a facut descriminare se: exemplu, la Budapesta doar femeile cu o varsta de peste treizeci de putut sa conduca un bordel. Reglementarea nu mentioneaza si rudele, realitate si ele au fost implicate in conducerea caselor de toleranta. In ge reglementarea a legalizat aceasta indeletnicire creand o noua cate profesionala'*. Dupa reglementare, in bordel doar conducatorul, pro servantul puteau locui. Regulamentul a definit clar sarcinile co Astfel ei au avut un rol de supraveghere si de mentinere a ordinii. C acestea au avut si responsabilitati fata de prostituate. Cum s-a format relatia conducdatorilor de bordel cu Napoca, 2006, p. 218; Haldsz Imre, .Keszthelyi “szerelmi szabadfoglalkozAsuak’ a ’ masodik felében’, in: Bana 1999, p. 92 (in continuare: Halasz 1999); Horvath Laszi6, | bordélyok, in: Bana 1999, p. 109 (In continuare: Halész 1999); Marfi Attila, szabalyozasa Pécsett a dualizmus éveiben’, in: Bana 1999, p. 120. Reglementarea d 1896, in Léderer Pal (coord.) A nyilvanvalé nbk. ProstitiiciS, tarsadeiomn 0 Mandiatum, Budapesta, 1999, p. 352-372; Structura regulamentelor este foarte ‘Qcupa in captole separate cu (1) prostituatele, (2) cu proprietari ale bordelurior. (3) in sine si nu in ultimut rand (4) cu atrbutile ale polities ale (5) mediciior ‘ Wi [Aivele Nationale Servicul Judetean Bihor (in continuare: AN-SJBh), Municipiului Oradea, Consilul ordgenesc, dosar 611, f. 151-161, Vezi si Sano ale prostitute! orédene la sférsitul secolului al X1X-lea inceputul secolulis a1 30 ara Aron, oon veel Privind casele de toleranta din Oradea in perioada ° udeamus Alma Mater Crisiensi i Sessa mo ata Mater Crsiensis, Seria Stinle Socie-Umane, Universi foglalkozasi_statisztika Magyar népszamidlas", tn: Szork Gyan ey ‘arsadalomban, Csokonai, Debrecen, 2006 90| | | | licenta de bordel. Limita de varsta minima a fost definita la saptesprezece ani. Pentru cei care au alcatuit reglementarea a fost important ca prostituatele sa iba posibilitatea de a iesi din bordel. Autoritatile au incercat sé reduca posibilitatea de abuz din partea conducatorilor de bordel. O alta prevedere se refera la examinarea medicala si imbolnavirea prostituatelor. Conducatorul de pordel era cel care supraveghea examinarea medicala. Tot ei au avut in sarcina ca toate prostituatele s& fie examinate de doua ori pe saptamana, dar si ca medicul sa aiba la dispozitie unelte necesare pentru examinarea medicala. In randul prostituatelor, examinarea medicala a condus la aversiune. Ele au vazut examinarea ca un act imoral si infiordtor®. Alte prevederi au reglementat suprasolicitarea (exploatarea), pedepsele corporale, salariul sau credite acordate pentru prostituate. Care a fost pedeapsa conducatorilor de bordel? in cazul contraventiilor, pedeapsa conducatorilor de bordel a fost inchisoare pentru cinci zile si amenda pana la cincizeci de forinti. Pentru persoanele care au mai savarsit o infractiune consiliul local a putut anula licenta de bordel. A fost si posibilitatea de expulzare a vinovatului. Hotararea putea fi atacaté in prima instanta la CApitanul Politiei, in a doua instanta la Consiliul Local si in a treia instanta la Ministrul Afacerilor Interne. iINCERCARE DE ANALIZA SPATIALA A BORDELURILOR In cadrul acestei capitol incercém sa analizdm relatia prostitutiei cu spatiul urban. Prin aceasta intelegem structura spatiala a orasului, dar si spatiului_ mental format din persoanele care locuiau in casele invecinate bordelurilor*’. Cu alte cuvinte, cautam raspuns la cateva intrebari: unde au fost asezate casele de toleranta, de ce acolo si nu in ultimul rand, cum au perceput oamenii din vecinatate prezenta bordelurilor. La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea am putut localiza opt case de toleranta. Pe strada Révid (nr. 35, 150, 200), Vitéz (nr. 147, 148, 149, 295), Pece, Holdvildg (nr. 151), si Szarvassor (nr. 81). Pentru cA informatiile provin din pericada amintité, am folosit doua harti, Prima prezinta Oradea la anul 188772, a doua la inceputul secolului al XX-lea. Prin compararea hartilor am ajuns la concluzia ca, casa nr. 35 din strada Rovid este aceeasi cu casa nr. 151 din str. Pecze, de asemenea si casa cu nr. 295 din str. Vitéz cu casa nr. 6 din str. Holdvilag. Sursele mentioneaza inca trei case de tolerant (doua in str. Révid nr. 43, 48 si una in str. Gyepsor), dar acestea nu S-au putut localiza pe nicio harta. Bordelurile, cu o singura exceptie, sunt situate in partea de sud-est, la marginea orasului Oragul Nou. Judith R. Walkowitz, Egy kirekesztett csoport sziletése: prostituallak és munkasnok Plymouth-ban 5 Southamptonban', in: Léderer Pal 1999, p. 163-189. (in continuare: Walkowitz 1999) Pentru analizele spatiale ne-am inspirat din lucrarile lui Bernard Lepetit, ,Tér és torténelem”, ln Benda Gyula — Szekeres Andras (coord.), Tér és torténelem, L Harmatian — Atelier, Budapesta, 2002, p. 39-64. Christian Topalov, A varos = terra incognita. Charles Booth felmérése és London népe, 1886-1891", in: Benda Gyula ~ Szekeres Andras (coord.), Tér és ‘orténelem, L Harmattan — Attelier, Budapesta, p. 77-110. Perényi Roland, A bin nyomaban. Urania Imseretterjeszté Alapitvany ~ L Harmattan, Budapesta, 2002. ; Harta catastrala. A aparut in 1890 Lanivelul Europei se pot observa trenduri asemanatoare. 91radiei este important sé p spatiale a oragul Urbanizarea si structura spatiala a O Ca sa intelegem asezarea poe scurt caracteristicile principale ale structuri ws epoca dualismului. Fleisz Janos, cercetand procesul oe r a ajuns la concluzia ca Oradea pe parcursul istoriel Din Da tip de oras: orasul (targ) episcopal privilegiat. "ln PANES administrativ, localitatea pana in secolul al XVIll-lea a oe ar initiativa proprie a fost impartita in mai multe parti distinc! ie orasului s-a incheiat cu unificarea Oradea-Subcetate i Orad mod indirect procesul de reunificare s-a sfarsit in 1872, cand O numit intre orasele organe de drept. Dupa aceasta, orasul a sase cartiere: Orasul nou, Subcetate, Velenta, Olosig, Nufarul periferie?®. Procesul de urbanizare al orasului il putem imparti in. caracterizat prin consolidarea modernizarii s-a mentinut pana doua intre anii 1893 si 1913 au adus formarea orasului mi Janos, in aceasta perioada orasul s-a dezvoltat mai mult anterioare. Se au in vedere mai multe criterii, din care mentionam in anul 1869 gasim 2778 de locuinte, in 1900, 3619, in 19 locuintelor a crescut pana la 5365, iar in 1913 numarul locuintelo intre 1900-1913 au fost construite 41% din totalul caselor”®, Pa a crescut $i numérul populatiei, de la 28.696 (anul 1869) la 71. in aceasta perioada, sporul natural a fost pozitiv. In acest proc populatiei, mobilizarea a luat parte in mare masura. De exet 64.169 de locuitori doar 37% s-au nascut in oras. Densitatea p a atins 1000 persoane pe km?. Cum ne arata si tabelul din orasului nu a fost aceeasi la nivelul districtelor. Majoritatea Olosig (35%) si in Orasul nou (28%), iar cel mai putin Bordelurile au fost asezate in partea cea mai populata o Primul razboi mondial, in centrul orasului gasim cladiri publi multe etaje. In jurul centrului gasim cladiri din caramida si Periferia orasului se aflau case de tip rural2, Tabel. nr. 1. Populatia orasului, dupa districte, 191028 Populatie: | 21518 | 17001 | __7315 | e502 Parti ale | Olosig | Orasul | Subcetate Velenta | Nufarul Oraqurd asl orasului nou per L 3984 | po i ee * Oradea-Olosig jin 1726, Oradea- -Velent : , 1722, Oradea-Subcetate stapan separat. La Oradea-Orasul nou ate oem # catolica iar la Oradea-Subcetate statul. Fleisz Janos Vics. eal J 2 Kemeny | 47aban, Charta, Oradea, 1996, p. 48, (in coniinnat giAnonanr 1." 2ha™eaye és Nagyvirad cimtéra, Sonneneld, ® Fleisz Janos, Varos, contiunare: Fleisz 200: i 27 Feise 1966; pg, (em 1896; p. * Fleisz 2005, p. 48, ES SPATE SAA TS eeeka os Procesele de urbanizare s chimbat relatia populatiei si apa nu doar au format spafiul dar aus rela 31,0 Puteri seculare legate de perceptia spatiului peter | Zoltan, in cartea Mesélé képeslapok (2002), despre milieul de burghez a orasului arata o imagine destul de ampla, In carte autorul invita cititorul la o pimbare imaginara, axandu-se pe céirlile postale care prezinté Oradea in perioada dualismului. Strazi si piefe reprezentative ale orasului prezentate in carte araté schimbarea functillor acestora. Intre principalele spatii publice ale orasului enumeram Piata Sfantul-Ladislau, Piata-Bémer. Aici s-au adunat cele mai importante cafenele gi restaurante, precum EMKE, Royal, Pannénia sau Elite. De aici incepe strada principala, corso-ul orasului. De asemenea este importanta si Piata-Széchény. Un nod important a fost Piata-Mare. Parcurile ofereau posibilitati de sport si petrecerea timpului liber. intre cele mai vechi parcuri enumeram parcul Rhédey. Un alt parc important era parcul Bunyitay. Plimbare, sport dar si alte divertismente, au devenit parte importanta a vietii burgheze. Deoarece regulamentele scrise si nescrise au limitat folosirea spatilor publice, prostituatele nu se bucurau de folosirea acestor spatii reprezentative. Pentru prostituate a fost interzisa atragerea atentiei oamenilor din strada la bordel sau iesirea si plimbarea in haine provocatoare pe strada. Casele de tolerant in focus in subcapitolul anterior am incercat in linii mari sa prezint procesul de urbanizare, care a afectat schimbarea structurii spatiale. In urmatoarele randuri incercam s& prezentam lumea micro a bordelurilor. Facem acest lucru pornind de la ideea ca bordelurile pot fi infelese numai in cadrul spatiului fizic mai retrans, acolo unde ele au fost asezate. Prin spafiul fizic mai retrans intelegem strazile Vitéz, Pece, Révid si Szarvas-sor. Schimbarea scalei este importanta, pentru ca in doar cateva decenii orasul a fost schimbat in mod radical. Cadrul Vietii fiind definit de reguli ale capitalismului. La sud de bordeluri gasim parcul Rhédey, mai departe Scoala Regala Maghiara de Cadeti. Pe harta publicata in 1890 vis-a-vis de casele de toleranta se poate citi “urma de gasca’, adica loc de pasunat. Ziarul Nagyvaradi Naplo, intr-un articol din 1888, scrie cd locul a fost folosit de catre sarbi pentru cultura de legume’. La nordul bordelurilor gasim Orasul de periferie. La intersectia strazilor Aradi ut si Vitéz intre 1891-1892 a fost ridicata Cazarma Imperiala si Regala. Langa acesta s-a construit intre 1896 si 1897 Cazarma Artileriei. In partea cealalta a strazii Vagohid gasim Cazarma husarilor ridicata in ani 1897- 1898. La nord de strada Aradi ut gasim Orasul de Periferie, demolat in ani 1980. Orasul de periferie a fost creat in anil 1820, cand oan cae sant acolo. Partea aceasta a oragului a inceput a deaietg as ar soll al XiX-lea, cand aici a fost deschisa o fabrica”’. In 1910 se jesenidosoteia Ca un semn al schimbarii structurit sraliats Pltadleeeee aw si deschisé o scoala generala. Strada Vitéz so site a astfel ajungem Ia raul Crigu-Repede, Pe CAs "oy care a vrut sa ajunga asteptam pana la constructia podului de fier In (in continuare: Péter 2002) Zoltan, Meadi6 képestapok, Noran, orades) 2000: Pil) Glam , f 2002, p. 142. ode és Gépgyar RT Tatrai és Tareai Vasontéde, de la 1912 Nagyvaradl Vason 93ncerce traversar t nevoit $4 ir tile Timar si Szigliget totusi a ales aceasta cale, di giaits a raul! | jemn const la bordel din partes ¢ 20rd San L a strabatut pista _, i ae a joe oe Rulowszhy era “58 no migcar sore Tol urs 4 stice surt A | Ferency Mihaly a sor Vizualizim interiorul bordeluriior. 19 1907 ziaristu y is y a ser despre bordelul din str. Vez nr. 449 urmatoarele: ./n orele noptii, dupa sunetu clopotului electric, portarul bine pranit iese mandru $! Bere mh [Ja sute de figuri din viata de noapte, a celor care vor sa sé distreze Inauntry stralucirea $i pompa, oglinzile yenetiene si lumina electrica fi intampina pe cei care vin.. Omul ar putea crede ca acest loc luminos al placerii, e paradisur Perefii sunt acoperiti de covoare Ofiterul de sanatate, a raportat despre bordelul din str. Holdvilag nr. 6 urmatoarele: .toate spatiile sunt renovate si din toate punctele de vedere este in stare bund, toate camerele sunt recent vopsite, cu mobilier bun, au fost ambalate corecf*°. Dupa cum se poate vedea din aceste citate un lucru este cert matroanele au vrut s& asigure condifi care 8 satisfacd gusturile tuturor clientlor. In general, un spatiu esential al barracos ‘a fost holul de primire, de unde, clientii, dupa alegerea unei femei i intr-un salon hh acesta era un pat, o oglinda, un castron cu apa pentru spalare gi un dulap¥. Bordelul din str. Szarvassor a fost situat in partea industriala i comercialé a orasului. Ca 84 avi viziune mai ts 2 Senabal Sarehe ae Papi asupra spatiului retrdns al bordelurlor i ie strazile Pece, Vitéz si Szarvas-sor”. Din aceasta reiese cA, majoritatea populatiei x si Szarvas-sor lucra fn industrie, comert, credit care locuia pe strazile Pece si Vite at eer ee te In industrie lucrau © i rae alimentara si textila i), Gasim insa si personae cu ocupatie in industria constructiilor si il (croitori). Gasim ins ictillor si a lemnului, ca dulghe’ femnar sau muncitor i ; in c c f putem concluziona, c& onstructie. Fara a mai continua cu aceasta enumera’@ pune oa acestor oameni lucrau in industria usoa’a § Bes dire ardncipie Naecer comertuui, credtulu i transportului pute” pestieacte (eee Deguston (vanzator la pata, BaCe? transport (de ex. birjar), iar cate o persoana lucta i" uy, Dacd sia. Data Kert persoana respectiva a tet au $i S00 urcat: spre tanga dupa 169 ic doar pias de Cadell, Sau |a cima dreapta ducea la parcul Rhédey. Aici 2 lar de aici pana la borde Pet vee aie 4 & In limba maghiara 3 ANA Haladjunk a 26) 8 AN-SJBh, Fond Print c2bl Neier pee % lbidem, dosar 604, 1.10, situ! orasenesc, dosar 723, f. 66. % Adler 2004, 9.68, Din analiza a réenes ater staresanatate, la banca $i In educatie Majortatea celor care au ajuns la categoria “tele” sunt conducatorii bordelurilor. In strézite inconjuratoare au mai tréit uniu sau doi functionari, sau persoane cu ocupatie tn agrculturs Tabelul nr. 2. Structura profesionalé a locuitorilor din strada Pece $1 Vitbz, 1904 { Categorie | Agricultura *" x %, [71 [45,2 dil 9/ transport 54 [34,3 Administralie publice 4_ [26 10_ | 6.4 | ntificabil ie 45 Fara indicarea ooupaliel oa cher Total ___ | 157 | 100.0 in cazul strazii Szarvas-sor rezultatele au fost similare: industrie, comer, credit si transport au fost suprareprezentate (64,2%). Deoarece in jurul pordelului de pe strada Szarvas-sor se aflau mai multe fabrici, rezultatele analizei pot fi interpretate corect doar in acest context. In afara de Mezey Lajos (proprietar de fabricé) majoritatea ocupantilor lucrau in industria ugoara (cizmar), industria textilé gi in industria alimentara. In categoria de comer}, credit si transport gdsim doi comercianti care fabricau alcool distilat, dar majoritatea lucrau in comer}, ca vanzator de vin, bacan etc. Categoria altele ncludea cativa comerciati ambulanti, un pictor, un ingrijitor de casa dar gi un nducator de bordel. Doar o singuré persoana se situa in categoria de administratie publica. Tabelul nr. 3. 1904 ‘tructura profesionala a locuitorilor din strada Szarvas-sor, Categor N_[% | Agricultur : 2 136 Industrie : 21_[ 375 Come itgitransport_ | 15 | 26.7. ‘Administralie publice 1 [48 Alte a | Neidentificabil om 2_ [36 4 indicarea ocupaliel (oS [Total 56__| 100.0 Ca urmare a celor prezentate, s4 vedem de ce in strazile prezentate mal in detaliu se aflau bordeluri. Dupa regulamentul din 1888: ,Bordelurile nu oe 84 fie in locuri vizibile, in toate imprejurarile acestea sa fie departe de scoal ‘au alle cladini publice”™. Nu avem la dispozifie prea multe informatii, deoareGe ‘eaulamentul din 1868 a modificat pozitia bordelurilor sau a codifical 9 nests tata. In opinia noastré aceasta din urma a avut loc. Acest lucru >JBh, Fond Primaria Municipiului Oradea, Consiliul oragens 5 AN. esc, dosar 611, f. 152.le arhivistice, atunc! cand se rar i gi loc subliniat si de catre surs' erdeoernt! 1 acalas! Subliniat ¢ aionau de mai mute decent ay Nu , t ul anilor, doar matroanele 7 nam oh Pe Deva unavimmele case de tolerant, dar Merl te an ( ay ist of ath Giosig si Velenta au fost parte a Peete eorcsrt Sr ripacnancat dekrey aul foat folersie OO Concluziona care a fost spatiul destural post bordelurile. Oragul a & Eontaicher! Cyc fener acestea au fost marginal. bordelurilor in centrul orasului, periferie, in partea saracé a orasului. Ac analizei noastre asupra locuitorlor de pe acelas! © 1 Dar si regulamentul in mod explicit indica acest SO tid In perioada dualismului bordelurile au fost tc scolulul al XX persoanelor implicate a fost reglementata. Inceputul secolult al X's scimbari majore si in cazul bordelurilor. Incepand cu aceasta data si in C de Periferie au inceput procese de modemizare. Au fost fondate urma acestora s-a schimbat si societatea locala. “Urma de gé in locul acesteia au aparut cladiri militare importante. Aceste sc urbanizare si structurd spatiala nu au lasat neatinsd nici fun bordelurilor. S-a schimbat structura vizitantilor, intrucat mai mult sc Vizitat casele de toleranta, care, de altfel, acum se aflau in vecin Despre importanta acestora un contemporan scrie astfel: ,de cele mai mu soldatil ies fara permisiune in timpul noptii i atunci fac scandaluri**. C 'ocuiau in Cazarma husarilor si in cea a Artileriei trebuiau doar sa plimbare pina la capatul strazii $i se aflau deja in fata bordelurilor® m anali i + si obtinerea autorizal lizat si timpul scurs intre momentul cere" o Ibidem, dosar 611, . 117, 120, 123-125, 128-1 * Bana 1999, p.18. Ve 29, 1: 7 Cele mal mul prosthneeee1O p10, 135. 137, 140; dosar 804, f. 9 Care au ajuns In Amores a, exact: dar multe femei 1917, p. 103, Sud au fost numite ‘au ajuns $i la Buenos Apr. wee 10. st S200 Arma, A szerodtande sates gi jKlinka Rozélia si Vass Alajzia. Tim, Ioentei se misc intre 4 si 353 (4, 27, 34 jcente' H pul de examinare pentru acordarea » 98, 353) de zile. Din aceasta rezulta din exterior sau interior, solicitantul lucru s-a intémplat in cazul lui Klinka S-a prelungit, cauzele au fost rimeste autorizatia foarte repede. Acest | Rozalia. Cand termenul de acordare javestigarea unei alte solicitari pentru acelasi bordel, lipsa platii taxei dupa intretinerea prostituatelor si nvestigarea plangerilor. Un lucru este comun in aceste cereri: dupa expirarea licentei, autoritatile nu au inchis casele de toleranta, dar nici nu s-au grabit Ca Sa prelungeasca licenta, ci a lasat sa functioneze cu licenta temporara, Din aceasta concluzionam ca autoritatile au avut incredere mai mare in persoanele cu care au lucrat impreuna de mai multi ani. Nu trebuie sa excludem nici faptul cd Pentru Administratia Oradiei, casele de tolerant au fost o sursa de profit. Si nu in ultimul rand, trebuie sa subliniam cA unele mecanisme nu pot ficitite din surse. Prin cercetarea noastra am incercat sa obtinem un raspuns la intrebarea: cat timp au condus matroanele casele de toleranta? O perioada mai scurta sau mai lunga de timp? in tabelul de mai jos sunt enumerate matroanele cunoscute, bordelul pe care |-au condus si perioada cat au condus bordelul respectiv. In total 10 cazuri. Unele persoane (Balint Istvanné, Frenkel Nina si Weinberger Mihdlyné) au condus paralel mai multe bordeluri. O persoana a condus un bordel intre 3 si 14 luni, respectiv doi ani. ibelul nr. 4. Numele matroanelor, bordelurile si perioada conducenii acestora Nume si prenume Bordel Datele extreme Bumbar Laszl6né he 2-1.12,1905 nascuta Balint Anna Tal Nr. 1.12.1905 -1907 2-22.11.1902In cazul bordolurilor un aspect impor fost si proprietar sau doar chiriay In le © privire de ansamblu. Dupé tabel constal bordelul in patru cazuri, lar in trei cazuri ele au avut cumpararea si vanzarea bordelurilor, Din troanele au vandut casele de toleranj, sursele ne ofert informatii $i despre aceasta reiese of, in cAteva cazuri, ma ant a fost acela daca conducatorul ura cu aceasta, urmatorul tabel ara tam ca sase matroane au inchiriat statut de proprietari. Inga intre ele (Bumbar Anna gi Klinka RozAlia). In acelasi timp este interesant faptuj cA matroanele au inchiriat patru case de la acelasi propriet Tabelul nr. 5. Relajille de proprietate tar”. fd. Nr.ert,[Nume gi pronume | Bordel Ghirias |Proprietar|Observali | Bumbar Laszioné 4 | rele A vandut lui Klinka | ea acid Balint —_| Str. Rvid 150 x Rozalia (1905) | KiinkaIsivannd | Acumparat de la | 2, —_|nascuté Rocska | Str. Rovid 150 x Bumbar Anna Rozalia (1905) Balint Istvanno | Str. R fe 3 . Rovid 35 (/ Proprietar Kirdl vaduva str, Pece 151) Gyorgy e peorper~ |x Proprietar Kirdly Gyorgy _ 4, | Frenkel Nina |sw. Rovid4s |x Proprietar Kiraly Eee Proprietar Kiraly | Gyorgy Be Cel mai probabil a cumparat in 1908, ‘inainte a fostim va decide daca e as, torul oricu! 4 Sau nu) ca. 7; i piectului, am realizat un studiu, fear ) c&, in tocul abordarii unilaterale A 4 © analiza din mai multe ui in vedere, orientata spre diverse probleme. Scopul nostru a fost sa eit an multe cadre de interpretare despre Prostitutia oradeana a in prima parte am incercat s4 analiz. rivelul inalt al puterii, prostitutia a fost abordata ublicd si favorizatoare 4 proxenetismului. {i nua fost simpla. Conducatorii Orasului au in In cadrul analizei spatiale a eaceis nivele: spatiul fizic si cel mental. Dupa prezentarea celor mai importante elemente ale urbanizarii Si ale structurii Spatiale, la scala microistorica am incercat sa analizam spatiul din jurul bordelurilor (strazile Vitéz, Pece, Révid si Szarvas-sor). Putem concluziona ca majoritatea bordelurilor au fost marginalizate, puse in periferia orasului. Dar, ca un efect al modernizarii, si casele de tolerante au facut parte din modernizarea orasului. Reflectand la spatiul mental am incercat sa analizam mentalitatea oamenilor care au locuit pe aceasi strada cu bordelurile. Dupa cum reiese din cele prezentate deja, casele de toleranta nu doar ca au fost nedorite, dar au servit ca un loc pentru diferite forme ale criminalitatii. In cele din urma am prezentat informatiile legate de viata si profesia conducatorilor de bordel dar si procesul de licentiere. Din aceasta rezulta cd regu nu au limitat viata cotidiana a acestor persoane, a prostituatelor. I iderea bordel a fost o afacere cu posibilitatea de a deveni (citite a sul cercat sa reglementeze Prostitutia. T de toleranta, am identificat doua