MINISTERUL AGRICULTURII, DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI

MEDIULUI
UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea economie
Catedra contabilitate

REFERAT
privind efectuarea stagiului de practică
cu tema ,,Contabilitatea taxei pe valoare adăugată”
(pe baza materialelor I.M. “Aristox Cosmetix” S.R.L.)

A elaborat: Masteranda ciclului II anul 2,

specializarea ,,Contabilitate și audit
în sectorul agroalimentar”
Carauș Alina

Chișinău – 2019
Politica fiscală evoluează și se perfecționează continuu în funcție de obiectivele politice,
economice și sociale din țară.
Politica fiscală a Republicii Moldova are la dispoziție numeroase pîrghii de influențare a
proceselor economice care urmează a fi orientate astfel să acționeze în direcția încurajării
agenților economici la efectuarea investițiilor, dezvoltarea anumitor domenii de activitate,
incitarea contribuabililor spre muncă și economisire, creării noilor locuri de munca etc.
 Ținînd cont de rolul și importanța politicii fiscale în cadrul unei economii de piață unul
din obiectivele importante ale perioadei de tranziție în Republica Moldova a fost și rămîne în
perspectivă ajustarea întregului sistem fiscal. Problemele fiscale şi bugetare joacă un rol esenţial
în economia de piaţa. În acest context, impozitul constituie un instrument cu caracter istoric şi cu
multe implicaţii asupra sferei economico-sociale, de a găsi o cale de compromis între interesele
sociale şi cele individuale sau de grup.
Impozitele reprezintă forma de prelevare a unei parţi din veniturile sau averea
persoanelor fizice sau juridice la dispoziţia statului în vederea acoperirii cheltuielilor sale.
Impozitele sunt plăţi care se fac către stat cu titlu definitiv şi nerambursabil.
Taxele reprezintă plaţile băneşti efectuate la instituţiile publice pentru care acestea se
obligă să presteze un echivalent direct şi imediat.
Restructurarea sistemului fiscal în țara noastră impune perfecționarea și stemului Taxei
pe Valoare Adaugată, considerată ca una dintre cele mai eficiente componente ale sistemului
fiscal specific economiei de piață din țările occidentale.
Taxa pe valoare adăugată (în continuare T.V.A.) este un impozit indirect, adică un
impozit general de consum, care se aplică asupra livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii,
operațiunilor asimilate livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii, precum şi asupra importului
de bunuri, cu condiţia că aceste operaţiuni să se realizeze cu plată. Introducerea taxei pe valoare
adăugată a presupus suprimarea taxelor asupra producției și a tranzacțiilor, a taxelor unice
asupra prestațiilor, a taxelor locale și introducerea lor sub forma taxei pe valoare adăugată. Taxa
pe valoarea adăugată constă dintr-o cotă procentuală la această valoare adăugată, care se
stabileşte asupra operaţiunilor privind transferul proprietăţilor bunurilor precum şi asupra celor
privind prestările de servicii.
Cota procentuală ce se aplică asupra valorii adăugate pentru a determina obligația de
plată poate fi diferită de la o țară la alta, precum și de la o perioadă la alta, uneori diferențiată și
pe ramuri ale economiei.
Întreprinzătorii, dar și persoanele fizice, sunt obligați să participe la formarea bugetului
public. Pe plan social, rolul taxelor și impozitelor se concretizează în faptul că, prin intermediul
lor, statul redistribuie o parte importantă din produsul intern brut între clase și grupuri sociale,
între persoanele fizice și cele juridice. Calcularea și achitarea taxelor și impozitelor nu sunt doar
o cerință a statului, dar reprezintă capacitatea contribuabilului dea-și onora datoriile sale. În cele
din urmă, tot noi, cetățenii, beneficiem de aceste finanțe publice. Prin eschivarea de la achitarea
acestor taxe și impozite, conștient sau inconștient, fiecare cetățean sau agent economic aduce un
prejudiciu enorm statului. O mare problemă în relațiile dintre stat și cetățeni este lipsa încrederii
parteneriale. Pentru buna funcționare a acestui mecanism fiecare dintre noi trebuie să-și cunoască
2
drepturile și obligațiile, cît trebuie să transferăm statului, ca să putem cere un mod de trai adecvat
protejat prin lege.
Conform recentelor strategii, Republica Moldova în procesul de aderare la structurile
europene încearcă armonizarea legislaţiei naţionale cu cea comunitară.
În contextul dat, lucrarea în cauză încearcă să arate ce s-a introdus nou în domeniul taxei
pe valoare adăugată prin introducerea noului Cod Fiscal. Astfel s-a urmarit încă de la
introducerea taxei pe valoarea adăugată în Republica Moldova aspecte cu privire la sfera de
aplicare a taxei pe valoare adăugată, persoanele impozabile, cotele utilizate, baza de impozitare
şi operaţiunile scutite.
Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite şi taxe clasificate
în:
 impozite generale de stat: impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, accizele,
impozitul privat, taxa vamală, taxele percepute în fondul rutier;
impozite locale: impozitul funciar, impozitul pentru folosirea resurselor naturale, taxa
pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi loterii, taxa
hotelieră, taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei), taxa pentru dreptul de a aplica simbolica
locală, taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale, taxa balneară, taxa pentru dreptul de a vinde
în zona vamală, taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a călătorilor etc.
Modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, facilităţile
acordate, precum şi subiecţii şi obiectele impunerii se reglementează de Codul fiscal, Legea
privind taxele locale, Legea bugetului de stat pe anul respectiv, şi alte acte normative.
Conform articolului 93 din Codul fiscal taxa pe valoarea adăugată (în continuare
T.V.A.) este un „impozit de stat care reprezintă o formă de colectare în buget a unei părţi a
valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sânt supuse impozitării pe teritoriul Republicii
Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în
Republica Moldova”.[3]
Pentru prima dată T.V.A. a fost instituită în Franța în anul 1954 înloculind impozitul pe
circulația mărfurilor. Ulterior practica impozitării cu T.V.A. a fost preluată și de celelalte state.
În Republica Moldova T.V.A. a fost stabilită la 01.01.1992, înlocuind impozitul pe circulaţia
mărfurilor. Pe tot parcursul de existență T.V.A. a suferit multiple modificări, care în mod direct
şi indirect au influenţat negativ activitatea economică a agenților economici și situația materială
a populației. În scopul de a stabiliza acest impozit a fost adoptat un nou conținut al legislații și
introducerea ei în Codul Fiscal al Republicii Moldova Titlu lIII.
Conform titlului III al Codului fiscal T.V.A. se reflectă în contabilitate în baza
principiului specializării exerciţiilor (metodei de calcul).
3
 Livrările de bunuri şi servicii pot fi grupate în livrări impozabile cu T.V.A.:
a) cota standard – 20% se aplică în privința tuturor livrărilor impozabile pentru care nu
este stabilită o altă cotă sau care nu sunt scutite de TVA;
b) cota redusă se aplică pentru unele mărfuri după cum urmează:
 8% - la pâine şi produsele de panificaţie, la lapte şi produsele lactate livrate pe
teritoriul Republicii Moldova etc.;
 8%-la medicamentele atât indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cât şi
autorizate de MinisterulSănătăţii, la alcoolul etilic nedenaturat, destinat producerii farmaceutice
şi utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern, importate
şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele preparate în farmacii
conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe medicamentoase)
autorizate;
 8%–la gazele naturale şi gazele lichefiate, atât la cele importate, cât şi la cele livrate pe
teritoriul Republicii Moldova;
 8%–la producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în
formă naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova;
 8%–la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii
Moldova;
  10% – la serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort, în hotel, hotel-
apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping,
sat de vacanţă sau tabără de vacanţă, prestate de către agenţii economici a căror activitate se
atribuie la secţiunea I a Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei;
 10% – la produsele alimentare, băuturi, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate
de către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de cazare şi/sau alimentaţie publică
conform secţiunii I a Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei;
c) Livrările scutite de T.V.A. cu drept de deducere:
 mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de
mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri, serviciile de transport internaţional al gazelor
naturale, precum şi serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare a biletelor de
călătorie în trafic internaţional, de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a
combustibilului şi a mărfurilor la bordul aeronavei, de securitate aeronautică, de căutare-salvare
şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional, combustibilul destinat
aprovizionării în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti a navelor maritime implicate în

4
transportul internaţional de mărfuri şi pasageri, indiferent de naţionalitatea navei sau de
pavilionul acesteia;
 energia electrică, energia termică şi apa caldă pentru bunurile imobiliare cu
destinaţie locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri;
 în baza principiului reciprocităţii, introducerea şi/sau livrarea pe teritoriul
Republicii Moldova a mărfurilor, serviciilor destinate folosinţei oficiale de către misiunile
diplomatice şi oficiile consulare acreditate în Republica Moldova, de reprezentanţele
organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova, destinate uzului sau consumului
personal de către membrii personalului acestor misiuni diplomatice şi oficii consulare sau al
reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale, precum şi de către membrii familiilor lor care
locuiesc împreună cu ei, cu excepţia cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi a cetăţenilor
străini şi apatrizi cu reşedinţa permanentă în Republica Moldova. Modul de aplicare a scutirii de
T.V.A. cu drept de deducere se stabileşte de Guvern;
 mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii
Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova,
precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii
Moldova unul altuia, cu excepţia serviciilor de transport livrate în zona economică liberă din
restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii
diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia;
d) livrări scutite de T.V.A. (neimpozabile):
♦ Locuinţe, vânzarea locuinţei, loturile de pământ pe care se găseşte locuinţa, arenda
acestora;

♦ Mărfurile pentru copii – atât mărfurile alimentare cât și cele nealimentare sânt incluse
în lista mărfurilor scutite de impozit cu condiția că ele sunt incluse în lista aprobată prin Legea
Bugetului;
♦ Proprietatea de stat răscumpărată în procesul privatizării;
♦ Instituţiile preşcolare, cluburile, sanatoriile, obiecte cu destinaţie social-culturală şi de
locuit, precum şi drumurile, reţele şi substaţiile electrice, reţele de gaz, instalaţiile pentru
extragerea apelor subterane și alte obiecte similar transferate gratuit autorităților publice, precum
și cele transmise întreprinderilor, instituțiilor și organizaţiilor de către autorităţile publice;
♦ Serviciile prestate în domeniul învăţământului, educaţiei;
♦ Serviciile şi acţiunile întreprinse de către autorităţile publice pentru care se aplică taxa
de stat;

5
 ♦ Serviciile legate de operaţiunile de acordare de licenţe şi eliberare de brevete (cu
excepţia celor de intermediere);
♦ Proprietatea confiscată, proprietatea fără stăpîn, proprietatea trecută în posesiunea
statului cu drept de succesiune, comorile;
♦Serviciile de pază care sânt oferite de serviciul de Stat de Pază a Ministerului Afacerilor
Interne;
♦ Serviciile medicale și de îngrijirea bolnavilor (cu excepția celor cosmetice),
medicamentele indicate în Nomenclatorul destat de medicamente;
♦ Serviciile, produsele organizațiilor din sfera alimentației publice și organelor din sfera
social-culturală finanţate din buget;
♦ Serviciile financiare, printre care putem enumera:
- acordarea sau transmiterea creditelor;
- operaţiile legate de evidenţa conturilor de depozit, viramente;
- titlurile de creanţă, cecurile şi alte instrumente financiare;
- operaţiile legate de circulaţia valutei, mijloacelor băneşti;
- operaţiile legate de emiterea acţiunilor, obligaţiunilor, cambiilor etc.;
-serviciile legate de gestionarea fondurilor investiționale și fondurilor nestatale calificate
de pensii;
- operaţiile de asigurare şi reasigurare;
♦ Serviciile poştale, inclusive distribuirea pensiilor, subvenţiilor, indemnizaţiilor;
♦ Serviciile legate de jocurile de noroc;
♦ Lucrările de cercetări ştiinţifice şi de construcţie experimentale, effectuate din contul
mijloacelor bugetare;
♦ Serviciile rituale;
♦ Servicii comunale și alte servicii legate de închirierea spațiului locative și cazare etc.
Subiecţii impozabili sânt:
a) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii
care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei
permanente conform art.5 pct.15), care sânt înregistraţi sau trebuie să fie înregistraţi în calitate de
plătitori de T.V.A.;
b) persoanele juridice şi fizice, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în
Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care
importă mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a
căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;

6
 c) persoanele juridice şi fizice, cu excepţia organizaţiilor social-politice, nerezidenţii care
desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei
permanente conform art.5 pct.15), care importă servicii, indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt
înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A.
Obiecte impozabile constituie:
a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul
activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova;
b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum
personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în
vigoare, importate de către persoanele fizice;
c) importul serviciilor în Republica Moldova.
Înregistrarea subiectului impozabil cu T.V.A.:
Potrivit articolului 112 al Codului Fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de
întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art.51,
exceptînd instituţiile de învăţămînt publice, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al
T.V.A. dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri,
servicii în sumă ce depăşeşte 1,2 milioane de lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. fără
drept de deducere şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.(2).
Subiectul este obligat să înştiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completând formularul
respectiv, şi să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a avut loc depăşirea.
Subiectul se consideră înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc depăşirea.
Subiectul impozabil la înregistrare primeşte certificatul de înregistrare ca plătitor de
T.V.A. în care se indică:
 denumirea şi adresa juridică a subiectului impozabil
 codul fiscal al contribuabilului
 data înregistrării.
Articolul 113 din Codul fiscal prevede anularea înregistrării în cazul suspendării livrărilor
supuse T.V.A. În acest caz subiectul impozabil este obligat să informeze despre aceasta Serviciul
Fiscal de Stat. Anularea înregistrării ca contribuabil al T.V.A. se efectuează în modul stabilit de
Serviciul Fiscal de Stat.
De asemenea, organul fiscal este în drept să anuleze de sine stătător înregistrarea
contribuabilului T.V.A. în cazul în care:
 subiectul impunerii nu a prezentat declaraţie privind T.V.A. pentru fiecare perioadă
fiscală;

7
  informaţia prezentată despre sediul subiectului şi sediul subdiviziunilor acestuia este
neveridică.
În momentul anulării înregistrării contribuabilului T.V.A., el se consideră ca subiect care
a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe pentru care, la
momentul procurării lor, T.V.A. a fost trecută în cont şi trebuie să achite datoria la T.V.A. pentru
această livrare. Valoarea impozabilă a livrării respective se consideră valoarea ei de piaţă, iar
pentru activele supuse uzurii – valoarea cea mai mare dintre valoarea contabilă şi valoarea de
piaţă.
Data anulării înregistrării ca contribuabil al TVA se consideră data întocmirii actului de
control în a cărui bază este emisă decizia şefului (şefului adjunct) al organului fiscal privind
anularea înregistrării.
Dacă subiectul impozabil îşi suspendă activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare,
atunci înregistrarea în calitate de contribuabil al T.V.A. nu se anulează, iar perioada de
suspendare a activităţii nu se ia în calcul la aprecierea plafonului de 1,2 milioane lei. În cazul
efectuării livrărilor în perioada de suspendare a activităţii, obligaţiile şi drepturile
contribuabilului T.V.A. se restabilesc din prima zi a lunii în care au fost efectuate aceste livrări.
Obligaţia faţă de buget privind T.V.A. apare din momentul livrării mărfurilor sau prestării
serviciilor. Acest moment (zi) corespunde:
 pentru mărfuri–data predării (transmiterii) mărfurilor cumpărătorului (beneficiarului)
sau dacă mărfurile sânt transportate, data livrării se consideră data la care începe transportarea,
cu excepţia mărfurilor de export pentru care data livrării se consideră data scoaterii lor de pe
teritoriul Republicii Moldova;
 pentru bunuri imobiliare–data trecerii bunurilor imobiliare în proprietatea
cumpărătorului la data înscrieriilor în registrul bunurilor imobiliare;
 pentru servicii–data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data la care
plata se efectuează subiectului impozabil, parţial sau în întregime, în dependenţă de ce are loc
mai înainte.
Dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării
livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în
dependenţă de ce are loc mai înainte.
Dacă mărfurile, serviciile sînt livrate regulat pe parcursul unei anumite perioade de timp
stipulate în contract, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii
fiecărei plăţi regulate, în dependenţă de ce are loc mai înainte.

8
 În cazul livrării de mărfuri şi servicii în cadrul unui contract de leasing (financiar sau
operaţional), data livrării se consideră data specificată în contract pentru plata ratei de leasing. În
cazul încasării ratei de leasing în avans, data livrării se consideră data încasării avansului.
Drept bază de calcul pentru determinarea mărimii datoriei privind taxa pe valoarea
adăugată serveşte:
 pentru mărfurile vândute contra bani la un preţ mai mic decât costul producerii sau
procurăriilor–costul producerii sau procurării (cumpărării);
 pentru mărfurile vândute contra bani la un preţ egal sau mai mare decât costul
producerii sau procurării– preţul de vânzare efectiv;
 pentru mărfurile livrate cu titlu gratuit angajaţilor întreprinderii sau în contul salariului–
valoarea de piaţă;
 pentru mărfurile livrate pe barter (adică schimbate pe alte mărfuri)– valoarea de piaţă;
 pentru mijloacele fixe, resursele minerale şi imobilizările necorporale– mărimea cea
mai mare dintre valoarea contabilă şi valoarea de piaţă.
De menţionat că datoria calculată privind taxa pe valoarea adăugată nu coincide cu suma
acestei taxe ce urmează a fi achitată bugetului. De regulă, suma T.V.A. ce urmează a fi achitată
bugetului este mult mai mică. Aceasta se explică prin faptul că contribuabilii înregistraţi ca
plătitori ai T.V.A. au dreptul de a trece în cont sumele T.V.A. care au fost achitate sau urmează a
fi achitate furnizorilor şi antreprenorilor pentru activele (serviciile) procurate cu scopul efectuării
livrărilor impozabile în procesul activităţii de întreprinzător. Totodată dreptul la trecerea în cont
apare numai în cazul primirii facturilor fiscale de la furnizori sau antreprenori. În cazul
importului de mărfuri drept bază pentru trecerea în cont servesc declaraţia vamală şi extrasul din
contul curent. Extrasul confirmă faptul achitării taxei pe valoarea adăugată.
Drept obiectiv al cercetării îl constituie circuitul și documentele de contabilizare a
operațiunilor în cadrul întreprinderii Î.M. ,,Aristox Cosmetix”S.R.L., evidențierea neajunsurilor
la acest capitol de evidență și elaborarea recomandărilor argumentate pentru lichidarea lor.
Î.M. ,,Aristox Cosmetix”S.R.L., 02 noiembrie 2011, în conformitate cu legislaţia în vigoare
a Republicii Moldova.
Entitatea Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L. este înregistrată la Camera Înregistrarii de Stat
pe lînga Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu codul fiscal 1011600037348 şi cu capitalul
social în marime de 5400 lei.
Fondatorul întreprinderii Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L este Trifan Diana, cetățeancă a
Republicii Moldova, iar asociații sunt Aristomedeu Vassos și Panu Maria.
Sediul entității date este MD-2004, Mun. Chişinau, str. Ion Creanga 62/4, Republica Moldova,
tel 022238023, iar forma organizatorico – juridică: Societate cu răspundere limitată.
9
 Principalul obiect de activitate la întreprinderea Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L este :
1. Comerțul cu ridicata al parfumurilor și produselor cosmetice;
2. Fabricarea, comercializarea, asistența tehnică și reparația dispozitivelor medicale, incusiv
a opticii;
3. Activitatea farmaceutică, inclusive cu folosirea preparatelor narcotice și (sau) psihotrope
desfășurată de întreprinderile și (sau) instituțiile faramaceutice (pentru întreprinderile și
instituțiile nou-create, pînă la obținerea certificatului de acreditare), cu excepția cazurilor
cînd se modofică ori se completează genul de activitate;
4. Alte tipuri de comerț cu ridicata;
5. Alte tipuri de comerț cu amănuntul neefectuat prin magazine;
6. Servicii ale frizerilor și alte servicii ale cabinetelor de cosmetică;
7. Comerțul cu amănuntul al produselor cosmetice și de parfumerie, articolelor de toaletă;
8. Alte forme de învățămînt pentru adulți și alt învățămînt, neinclus în alte categorii.
Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L şi majoritatea entităților la etapa actuală în întreprindere
în cauza se fac multe schimbari, însă tendinţa principală de dezovoltare este totuşi lărgirea
proporţiilor existente, ceea ce influenţează foarte mult la creşterea eficienţei economice a
activităţii întreprinderii.
În procesul analizei economice pe subiect a unei întreprinderi, una din etapele obligatorii
este caracteristica economică a entității analizate. Analiza economică a întreprinderii oferă o
imagine generală a dezvoltării întreprinderii în aspect economic, poziționarea entității pe piața de
desfacere, identifică oportunitățile de dezvoltare și efectuează un studiu al utilizării capacităților
de producție. De rând cu aceste elemente incluse, caracteristica economică a întreprinderii oferă
posibilitatea identificării rezervelor interne de sporire a volumului producției, se calculează şi se
oferă o informație lărgită despre eficiența economică a activității entității. Deasemenea, această
etapă de analiză descrie şi starea infrastructurii utilizate, amplasarea geografică a entității și
avantajele acestora în funcționarea eficientă a întreprinderii.
Caracteristica economică a întreprinderii, din punct de vedere teoretic cuprinde mai multe
etape, însă în mod, succint ea se reprezintă prin analiza datelor sistematizate în câteva tabele.
În tabelul ce urmează, în baza situațiilor financiare (anexa 1,2) vom examina unele posturi
ale acestora în întreprinderea Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L pe perioada anilor 2016-2018.

10
Tabelul 1 - Unele posturi ale bilanţului în întreprinderea Î.M. ,,Aristox
Cosmetix“ S.R.L , 2016-2018, mii lei
Anul 2018 în % faţă
Postul de bilanţ Soldul la finele anului de anii
2016 2017 2018 2016 2017
A 1 2 3 4 5
1.Stocuri de mărfuri și materiale 385 264 226 58,7 85,6
2.Creanţe comerciale 11 6 29 26,36 48,33
3.Numerar 107 137 48 44,86 35,04
4.Datorii pe termen lung 481 481 596 123,91 123,91
5.Datorii comerciale 3 2 2 66,67 100
6.Totalul bilanţului 522 420 307 58,81 73,1
Din datele tabelului 1 rezultă următoarele concluzii:
1. Valoarea stocurilor de mărfuri și materiale din cadrul întreprinderii analizate se
micșorează ajungând de la 385 mii lei în anul 2016 până la 226 mii lei în anul 2018, și
ajungând de la 264mii lei în anul 2017 la 226 mii lei în anul 2018, fiind înregistrată nemijlocit
o abatere de 58,7% și 85,6%, această majorare este influenţată de starea financiară din cadrul
Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L;
2. Starea financiară favorabilă în Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L, este influențată de
reducerea valorii creanţelor comerciale, care înregistrează în anul 2016 o sumă de 11 mii lei,
6 mii lei în anul 2017, iar în anul 2018 valoarea creanțelor iar se majorează ajungând la suma
de 29 mii lei. Acest fapt influenţează asupra devierii datoriilor pe termen lung;
3. Valoare numerarului se micșorează în anul 2018 faţă de anul 2016, de la 107 mii lei
la 48 mii lei, și faţă de anul 2017 de la 137 mii lei la 48 mii lei;
4. În urma studierii detailate a bilanţului din anul 2016-2018, observăm că valoarea
acestuia se micșorează în anul 2018 faţă de anul 2016 cu 58,81% și față de anul 2017 cu
73,1%.
La etapa actuală de activitate, problema principală pentru toţi agenții economici constă în
asigurarea creşterii venitului din vânzări suficient pentru acoperirea costurilor şi cheltuielilor
entităţii, precum şi formării profitului.
Profitul reprezintă un indicator sintetic de volum, care caracterizează rezultatele financiare
atît la nivel de produs, cât şi pe tipuri de activităţi, iar rentabilitatea este un indicator sintetic de
eficienţă a utilizării resurselor, profitabilităţii vânzărilor, a eficienţei activelor, capitalului
permanent şi propriu.
Pentru o activitatea mai bună, orice entitate trebuie să dispună de rezultatele financiare în
limitele necesare atât activităţii curente, cât şi celei prognozate. Deci, conform cerinţelor

11
 economiei de piaţă orice producător trebuie să-şi determine potenţialul de producţie şi efortul
propriu în obţinerea unor rezultate financiare mai avantajoase.
Rezultatele financiare a unei unităţii economice pot fi prezentate sub formă de profit sau
pierderi, care se determină la finele anului, ca diferenţă dintre venituri şi cheltuieli.
Tabelul 2 - Indicatorii activităţii economico-financiară la entitatea Î.M.
,,Aristox Cosmetix“ S.R. L., 2016-2018, lei
Modificarea absolută
Anul (+,-) anul 2018
Indicatorul
comparativ cu:
2016 2017 2018 2016 2017
A 1 2 3 4 5
1.Profitul brut, lei 495757 432026 425657 -70100 -6369
2.Profitul perioadei de gestiune pînă
(48839) (138815) (169182) -120343 -30367
la impozitare, lei
3.Profitul net, lei (48839) (138815) (169182) -120343 -30367
4.Rentabilitatea economică, % +9,5 +102,9 +138,71 +129,21 +35,81
5.Rentabilitatea financiară, % -7,89 +100,7 +55,1 +62,99 -45,6
6.Rentabilitatea vînzărilor, % +49,61 +54,22 +54,69 +5,08 +0,47
Sursă: Situațiile financiare ale întreprinderea Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L pe perioada 2016-2018
Reeşind din datele tabelului „Indicatorii activităţii economico-financiare” în cadrul
Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L constatăm o diminuare a indicatorilor de profit în anul 2018
comparativ cu anul 2016, ceea ce a dus şi la creșterea relativă a rentabilităţilor.Astfel, se observă
că nivelul rentabilităţii economice în anul 2018 constituia 138,71%, astfel în comparaţie cu anul
2016 care constituia 9,5p.p. ceea ce a dus la creșterea profitabilităţii cu 129,21p.p. iar în anul
2017 constituia 102,9% ceea ce a dus la majorarea rentabilităţii cu 35,81p.p.
Micșorarea rentabilităţii financiare în anul 2016 cu 7,89% în comparaţie cu 2018 a dus la
majorarea profitabilităţii cu 62,99p.p. astfel în anul 2017 rentabilitatea financiară constituia
100,7%, iar în comparaţie cu 2018 constituia 55,1p.p.
Analizînd dinamica indicatorilor de profit, menţionăm că activitatea entităţii în ultimii trei
ani este nesatisfăcătoare, profitul net în anul 2018 faţă de anul 2016 s-a micșorat cu 120343 lei,
iar în anul 2017 cu 30367 lei.
Concomitent remarcăm că Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.Lîn general trebuie să tindă spre o
rentabilitate cât mai înaltă, astfel putându-şi asigura o activitate prosperă în condiţiile
decalajului enorm dintre preţurile la producţia realizată şi preţurile la mijloacele de producţie
necesare, cu provenienţă din alte ramuri.
Tabelul 3 – Valoarea și structura surselor de finanțare a Î.M. ,,Aristox
Cosmetix“ S.R. L.în perioada 2017-2018
Tipul pasivului La finele anului
12
 2017 2018
ponderea, ponderea,
suma, lei suma, lei
% %
Capitalul social 5400 1,29 5400 1,76
Profitul nerepartizat al anilor precedenți (4781) 1,13 (143280) 46,69
Profitul net al anului curent (138499) 32,99 (169182) 55,13
Datorii curente, total 76701 18,26 17901 5,83
inclusiv:
• datorii comerciale curente 2430 0,58 1943 0,63
• datorii față de personal 566 0,13 - -
• datorii privind asigurările sociale și medicale 5891 1,4 - -
• datorii față de buget 19025 4,53 1642 0,54
• alte datorii curente 48788 11,62 14315 4,66
TOTAL 419857 100 306875 100
SURSA: Situații financiare pe anii 2017-2018(anexa 2)
Datoriile față de buget în anul 2017 sunt în sumă de 19025 lei cu ponderea de 4,53 %
spre deosebire de 2018 când ele ajung la 1642 lei, deja ponderea fiind de 0,54%.
Entitatea beneficiază de împrumuturi pe termen lung, adică sursele financiare proprii nu
îi permite să-și desfășoare normal și în termenii stabiliți întreg procesul de producere.
Ținerea evidenței la întreprinderi începe în mod obligatoriu cu acțiuni de consemnare a
informației privind elementele contabile
Dintre cele mai esențiale procedee ale contabilității face parte documetarea. Acestui procedeu
îi este specific perfectarea documentară continuă a operațiunilor economice. Fiecare fapt economic
este perfectat printr-un document care servește drept bază pentru efectuarea înregistrărilor în
contabilitate, prin urmare îndeplinește rolul de impuls care confirmă începutul informației contabile.
Documentarea – procedeu de reflectare completă și permanentă a faptelor economice în
scopul obținerii datelor necesare despre ele, pentru a ține evidența curentă și a înfăptui controlul
asupra acestora.
Contabilitatea se caracterizează prin organizarea ei pe bază de acte scrise. Conform Legii
contabilității toate faptele economice sa iau la evidență în baza documentelor primare.
Documente – acte scrise, în care se consemnează conținutul faptelor economice în
momentul și locul înfăptuirii lor.
Documentele primare se întocmesc în timpul efectuării operaţiunii, iar dacă aceasta este
imposibil - nemijlocit după efectuarea operaţiunii sau după producerea evenimentului.
Entitatea utilizează formulare tipizate de documente primare, aprobate de Ministerul
Finanţelor. În lipsa formularelor tipizate sau dacă acestea nu satisfac necesităţile entităţii,
entitatea elaborează şi utilizează formulare de documente, aprobate de conducerea ei, cu

13
condiţia că acestea vor conţine următoarele elemente obligatorii potrivit articolului 11 din Legea
contabilității:
 a)denumirea şi numărul documentului;  
b) data întocmirii documentului; 
c) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entităţii din numele căreia este întocmit
documentul; 
d) denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru
persoanele fizice – IDNP (codul personal); 
e) conţinutul faptelor economice; 
f) etaloanele cantitative şi valorice în care sînt exprimate faptele economice; 
g) funcţiile, numele, prenumele şi semnăturile persoanelor responsabile de efectuarea
(producerea) faptelor economice. 
De menţionat că documentele primare întocmite pe suport de hârtie sau în formă
electronică au aceeaşi putere juridică.
În cazul întocmirii documentului primar în formă electronică, entitatea, la solicitarea
utilizatorului, este obligată să imprime copia documentului pe suport de hârtie din cont propriu.
Documentele de casă, bancare şi de decontare, datoriile financiare, comerciale şi calculate pot
fi semnate unipersonal de conducătorul entităţii ori de două persoane cu drept de semnătură: prima
semnătură aparţine conducătorului sau altei persoane împuternicite, a doua - contabilului-şef sau altei
persoane împuternicite. Semnăturile pe documentele menţionate, după caz, se confirmă prin
aplicarea ştampilei entităţii respective. În lipsa funcţiei de contabil-şef, semnătura pe documentele
menţionate se aplică de conducătorul entităţii respective sau de altă persoană împuternicită.
Corectări în documentele primare care justifică operaţiunile de casă, bancare, de livrare şi
achiziţie a bunurilor economice şi a serviciilor nu se admit.
Contabilului-şef (şefului serviciului contabil) i se interzice să primească spre executare
documente privind faptele economice ce contravin actelor legislative şi normative, informînd
despre aceasta în scris conducătorul entităţii. Astfel de documente se primesc spre executare
numai cu indicaţiile suplimentare în scris ale conducătorului entităţii căruia, ulterior, îi revine
răspunderea pentru aceasta.
Potrivit articolului 12 din Legea contabilităţii documente primare cu regim special se
utilizează în cazurile:
a) înstrăinării activelor cu transmiterea dreptului de proprietate, cu excepţia valorilor
mobiliare;
b) prestării serviciilor, cu excepţia serviciilor financiare prestate de către instituţiile
financiare, organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut;
14
 c) transportării activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de vedere teritorial şi în
afara entităţii fără transmiterea dreptului de proprietate;
d) achiziţionării activelor şi serviciilor de locaţiune de la furnizori - cetăţeni;
e) transmiterii activelor în leasing, arendă, locaţiune.
Entitatea care desfăşoară activitate de întreprinzător şi dispune de un sistem de imprimare
automatizat imprimă formulare tipizate cu regim special de sine stătător, cu acordul Ministerului
Finanţelor, conform cerinţelor prevăzute de Guvern.
Emiterea mai multor documente primare pentru unele şi aceleaşi operaţiuni se interzice,
cu excepţia cazurilor în care unul dintre documentele primare cu regim special este factura
fiscală.
Documentul prin care se perfectează operaţiile de comercializare (procurare) a bunurilor
entităţii este factura fiscală (anexa 3). Dacă valorile materiale indicate conform legislaţiei în
vigoare nu se supun impozitării cu T.V.A. – se perfectează factura care potrivit ordinului
ministrului finanțelor nr. 118 din 28.08.2017 se utilizează până la epuizarea stocului la
întreprinderi.
Conform Instrucţiunii privind completarea formularului tipizat de document primar
cu regim special „Factură fiscală” în dependenţă de numărul exemplarelor de facturi fiscale
executate tipografic utilizate la documentarea livrării și specificul livrării, destinația acestora se
stabilește după cum urmează:
1) Exemplarul 1 al facturii fiscale pentru livrările de mărfuri (servicii) se arhivează la
cumpărătorul de mărfuri (servicii), este destinat pentru înregistrarea intrării în gestiune a
mărfurilor şi conform prevederilor Titlului III al Codului fiscal asigură dreptul la trecerea în
cont a sumei TVA aferente procurărilor de mărfuri (servicii).
2) Exemplarul 2 al facturii fiscale se arhivează la furnizorul de mărfuri (servicii), este
destinat pentru înregistrarea scoaterii din gestiune a valorilor materiale şi eliberarea lui atrage
după sine calcularea TVA pe livrarea efectuată de către subiectul impozabil.
3) La livrarea mărfurilor primul, al treilea şi al patrulea exemplare, confirmate prin
semnătura şi ştampila (parafa) furnizorului şi semnătura intermediarului (transportatorului), se
remit intermediarului (transportatorului), din care:
a) primul exemplar este înmînat după caz de către furnizor, intermediar (transportator)
cumpărătorului de mărfuri;
b) al treilea şi al patrulea exemplare, confirmate prin semnătura şi ştampila (parafa)
cumpărătorului se remit intermediarului (transportatorului) şi servesc ca bază pentru evidenţa
activităţii de transport.

15
 4) al cincilea exemplar se completează de către furnizor şi serveşte drept autorizaţie la
ieşirea unităţii de transport de la locul de încărcare.
La imprimarea facturilor fiscale generate în SIA „e-Factura”, precum și la imprimarea de
sine stătătoare a facturilor fiscale de către subiecții ce dispun de acest drept, indicarea numărului
de ordine a exemplarului nu este obligatorie.
În cazul cînd în factura fiscală este imposibilă reflectarea tuturor denumirilor şi
caracteristicilor mărfurilor sau serviciilor se completează anexa la factura fiscală, care reprezintă
parte indispensabilă a facturii fiscale.
În anexa la factura fiscală se indică seria, numărul şi data facturii fiscale, codul fiscal şi
numărul de înregistrare ca plătitor al TVA al furnizorului.
În punctul 8 din Instrucţiune se stipulează că “factura fiscală se perfectează de către
furnizor pentru fiecare cumpărător în parte, cu excepția cazurilor stabilite de Codul fiscal, cu
completarea obligatorie a tuturor rechizitelor necesare pentru achitarea completă şi corectă pe
livrările efectuate şi de asemenea pentru scoaterea din gestiune şi intrarea în gestiune a
mărfurilor livrate, precum şi pentru confirmarea faptului livrării serviciilor impozabile de către
furnizor beneficiarilor. Pentru livrările efectuate în locurile special amenajate pentru vînzarea cu
amănuntul furnizorii pot elibera o factură fiscală generalizatoare în baza bonurilor maşinilor de
casă şi control prezentate de către cumpărător”.
Prin articolul 117 din Codul fiscal se menţionează că factura fiscală trebuie să includă
următoarele informaţii:
1) numărul curent al facturii;
2) denumirea (numele), adresa şi codul fiscal al furnizorului;
3) data eliberării facturii;
4) data livrării, dacă ea nu corespunde cu data eliberării facturii;
5) denumirea (numele), adresa şi codul fiscal al cumpărătorului;
6) tipul livrării;
7) pentru fiecare tip de livrare de mărfuri, servicii:
a) cantitatea mărfii;
a1) preţul de achiziţie/livrare şi mărimea adaosului comercial cumulativ – în cazul livrării
mărfurilor social importante;
b) preţul unui articol de marfă fără T.V.A.;
c) cota T.V.A.;
d) suma T.V.A. pe un articol de marfă;
e) suma totală a livrării de mărfuri, servicii, care urmează a fi achitată;
f) suma totală a T.V.A. ].
16
 În anexa 5 este reprezentată factura fiscală AAG 3932316 prin care se confirmă ca la 31
octombrie 2019 Î.M. “Aristox Cosmetix” S.R.L. a livrat produse cosmetice cosmetologului Duca
Alla. Valorea totală a livrării constituie 5441 lei, inclusiv suma T.V.A. – 906,83 lei.
Facturile fiscale eliberate Î.M. “Aristox Cosmetix” S.R.L. le înregistrează în Registrul de
evidenţă a livrărilor (anexa 6). Conform anexei 6 registrul de evidenţă a livrării include următoarea
informaţie:
a) seria şi numărul facturii fiscale – de exemplu sub nr. 6 este înscrisă factura fiscală
AAG 3932312;
b) data eliberării facturii fiscale – 11.10.2019;
c) denumirea (numele) cumpărătorului (beneficiarului) – Candraman Tatiana.;
d) descrierea succintă a livrării – produse cosmetice;
e) valoarea totală a livrării prezentată pentru a fi achitată fără T.V.A. – 6617,52 lei;
f) suma totală a T.V.A. – 1323,48 lei.
Totodată, dacă în cadrul unei livrări de către subiectul impozabil se efectuează livrare de
mărfuri impozabile cu T.V.A. la cote diferite sau mărfuri impozabile şi neimpozabile, atunci în
factura fiscală se indică toate livrările – impozabile la cota standard, cota redusă, livrări scutite de
T.V.A. cu drept de deducere şi scutite de T.V.A. fără drept de deducere. Aceiaşi informaţie
urmează a fi reflectată în Registrul de evidenţă a livrărilor.
În anexa 8 este prezentată factura fiscală AAH 5805249 prin care se confirmă ca la 31
octombrie 2019 Î.M. “Aristox Cosmetix” S.R.L. a procurat combustibil de la „ Lukoil-Moldova”
S.R.L. Valoarea totală a livrării este de 1358,70 lei, inclusiv T.V.A. – 226,45 lei.
Facturile fiscale primite de la furnizori Î.M. “Aristox Cosmetix” S.R.L. le înregistrează
în Registrul de evidenţă a procurărilor (anexa 11). Reflectarea facturilor fiscale şi altor documente
în Registrul dat se efectuează în ordine cronologică pe măsura primirii facturilor fiscale de la
furnizori.
Conform anexei 11 Registrul de evidenţă a procurării de mărfuri include:
a) seria şi numărul facturii fiscale – de exemplu sub nr. 17 este înscrisă factura fiscală II
0108280;
b) data primirii facturii fiscale – 31.10.2019;
c) denumirea furnizorului – “Merx-Nova” S.R.L.;
d) descrierea succintă a livrării – servicii comunale și de chirie;
e) valoarea totală a livrării fără T.V.A. –11421,97 lei;
f) suma totală a T.V.A. – 2282,06(anexa 9).
Datele din documentele primare se înregistrează, se acumulează şi se prelucrează în
registre contabile. În conformitate cu prevederile articolului 3 din Legea contabilităţii, prin
17
registre contabile se subînţelege registrele destinate grupării, sistematizării, înregistrării şi
generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea elementelor contabile reflectate în
documentele primare şi centralizatoare.
Fiecare entitate stabileşte nomenclatorul şi structura registrelor contabile, de sine stătător,
pornind de la necesităţile informaţionale proprii şi totodată ţinîndu-se cont de prevederile
articolul 15 din Legea contabilităţii. Astfel, conform articolului menţionat registrul contabil va
conţine următoarele elemente obligatorii:
 denumirea registrului,
 denumirea entităţii care a întocmit registrul,
 data începerii şi finisării ţinerii registrului şi/sau perioada pentru care se întocmeşte acesta,
 data efectuării faptelor economice, grupate în ordine cronologică şi/sau sistematică,
 funcţia, numele, prenumele şi semnăturile persoanelor responsabile de întocmirea
registrului.
Registrele contabile pot fi întocmite fie pe suport de hârtie, fie în formă electronică, însă
indiferent de forma aleasă ele trebuie să conţină elementele obligatorii.
Distingem diverse tipuri de registre în funcţie de tipul (obiectul) informaţiei care trebuie
să fie primită cu ajutorul acestora. O informaţie mai concretă reflectată în registre necesită a
indica conţinutul operaţiunii economice, sursa de intrare a mijloacelor sau cheltuielile acestora,
numărul şi denumirea documentului, data, datele cantitative, caracteristicile calitative ale
elementului contabil etc. Astfel de registre se numesc analitice şi necesită existenţa rândurilor şi
coloanelor corespunzătoare pentru reflectarea informaţiei indicate. De regulă, astfel de registre
sunt cărţile şi fişele sau pot fi de formă liberă elaborate manual.
Registrele în care se reflectă informaţia cu un grad înalt de generalizare se numesc
sintetice şi, de obicei, înregistrările în acestea se ţin numai în expresie valorică. Însa ca şi în
cazul altor criterii de grupare, pot fi şi registre combinate.
Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L. în calitate de registre, în care se generalizează informația
privind T.V.A., servesc:
 în scopuri fiscale – registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor (modul de
completare a acestora a fost descris în întrebarea precedentă) (anexele 6 şi 11 );
 în contabilitatea financiară – jurnalul-order (anexa 12).
Jurnalele-order se imprimă în urma introducerii datelor din facturile fiscale eliberate şi
primite. Faptele economice se înregistrează în mod cronologic prin respectarea succesiunii
documentelor după data întocmirii sau data intrării acestora în entitate. Datele din registrele

18
respective ulterior se folosesc pentru completarea registrului contabil obligatoriu Cartea mare
(anexa 14 ).
Cartea mare este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar și
sistematic, prin regruparea conturilor, mișcarea și existența tuturor elementelor de activ și de
pasiv, la un moment dat.
Acesta este un document contabil de sinteză și sistematizare și conține:
 simbolul contului debitor
 simbolul conturilor creditoare corespondente
 rulajul debitor
 rulajul creditor
 soldul contului pentru fiecare lună a anului curent.
Cartea mare stă la baza întocmirii balanței de verificare.
Conform anexei 14 rulajul debitor pe luna septembrie privind taxa pe valoare adăugată
este în sumă de 28581,26 lei, dar rulajul creditor privind taxa pe valoare adăugată este în sumă
de 14437,12 lei.
Evidenţa analitică a T.V.A. trebuie să asigure obținerea datelor privind:
• suma taxei aferente bunurilor (serviciilor) procurate;
• suma taxei aferente bunurilor (serviciilor) livrate;
• suma netă a taxei care urmează a fi vărsată la buget;
• suma excesivă a taxei care urmează a fi raportată la creanţele pe termen scurt privind
decontările cu bugetul (adică raportată la perioada fiscală următoare);
• suma taxei care urmează a fi rambursată din buget etc.
Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L. generalizării informaţiei privind starea decontărilor cu
bugetul la capitolul taxei pe valoarea adăugată este destinat contul de pasiv 534 “Datorii față de
buget”. În credit se reflectă calcularea datoriilor curente, iar în debit – stingerea acestor datorii
sau trecerea în cont a sumelor plătite anterior. Soldul contului este creditor şi reprezintă datoria
entităţii faţă de buget la finele perioadei de gestiune.
În Planul general de conturi contabile pentru contul 534 sunt prevăzute următoarele
subconturi:
5341 Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător şi profesională
5342 Datorii privind impozitul pe venit din salariu
5343 Datorii privind impozitul pe venit reţinut la sursa de plată
5344 Datorii privind taxa pe valoarea adăugată
5345 Datorii privind accizele

19
 5346 Datorii privind alte impozite şi taxe
5347 Datorii privind sancţiunile
5348 Alte datorii faţă de buget.
Astfel, pentru calcularea, trecerea în cont şi achitarea sumelor taxei pe valoarea adăugată
este destinat subcontul 4.
În continuare sunt prezentate faptele economice şi formule contabile privind calcularea,
trecerea în cont şi achitarea sumei taxei pe valoarea adăugată pentru luna octombrie 2019 .
La 11 octombrie 2019 Î.M. „Aristox Cosmetix” S.R.L. a vândut produse cosmetice
cosmetologului Candraman Tatiana conform facturii fiscale AAG 3932312. În baza căreia s-au
dat următoarele formule contabile (anexa 3):
1. Calcularea creanței cumpărătorului aferente producției vândute:
• debit contul 221 „Creanțe comerciale” – în sumă de 7941 lei,
• credit contul 611 „Venituri din vânzări” – în sumă de 7941 lei,
2. Calcularea T.V.A. în mărimea stabilită de la valoarea de vânzare a producției vândute:
• debit contul 221 „Creanțe comerciale” – în sumă de 1323,48 lei,
• credt contul 534 „ Datorii față de buget” – în sumă de 1323,48 lei.
La 31 octombrie 2019 Î.M. „Aristox Cosmetix” S.R.L. a beneficiat de servicii pentru
chirie, servicii comunale și gaz în valoare de 13704,03 lei (inclusiv T.V.A. – 2282,06 lei) (anexa
9). În acest caz se întocmesc următoarele formule contabile:
3. Reflectarea serviciilor prestate de furnizor :
• debit contul 713 ,, Cheltuieli administrative” – în sumă de 11421,97lei,
• credit contul 544 ,, Alte datorii curente” – în sumă de 11421,97 lei,
4. Reflectarea sumei T.V.A. aferentă serviciilor procurate :
• debit contul 534 ,, Taxa pe valoarea adăugată ” – în sumă de 2282,06 lei,
• credit contul 544 ,, Alte datorii curente” – în sumă de 2282,06 lei.
O formă de raportare a taxei pe valoare adăugată este prin sistemul informațional
automatizat de creare şi circulaţie a facturilor fiscale electronice „e-Factura”.
Sistemul informaţional e-Factura este unul din serviciile electronice ale Serviciului Fiscal
de Stat care are drept obiectiv primordial informatizarea procesului de circulaţie a documentelor
între furnizorii şi beneficiarii facturilor fiscale.
Factura electronică are aceeași valoare juridică și este la fel de sigură ca și cea pe hârtie.
În același timp, sistemul oferă siguranța corectitudinii datelor și reduce riscul falsificării
facturilor fiscale. e-Factura sporeşte operativitatea circulaţiei acestor documente de la furnizor la
cumpărător, diminueaza nivelul corupţiei şi contrafacerii sau pierderii facturilor eliberate.

20
 Prin intermediul, serviciului „e-Factura”, agentul economic va putea emite şi expedia
(pentru livrările neimpozabile cu T.V.A.) facturile fiscale fără a necesita comandarea acestora la
Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, orice agent economic odată înregistrat în serviciul „e-Factura” va
obţine acces şi va folosi în exclusivitate factura electronică. Totodată, serviciul „e-Factura” va
efectua validarea conţinutului facturilor electronice privind corectitudinea perfectării (prin
livrarea datelor de identificare corecte aferente subiecţilor facturii, efectuarea automatizată a
calculelor de total cu T.V.A. şi fără T.V.A., cotei T.V.A. etc.) şi minimizarea riscurilor aferente
tranzacţiei.
În conformitate cu Codul fiscal unitatea economică înregistrată ca plătitor de T.V.A. în
fiecare perioadă fiscală (lună) este obligată să determine şi să achite de sine stătător suma T.V.A.
la buget. Această sumă a T.V.A., precum şi T.V.A. de restituit şi/sau de trecut în cont, se
determină prin întocmirea Declaraţiei privind T.V.A. (anexa15 ).
Declaraţia privind T.V.A. se întocmeşte pe un formular oficial, în baza datelor reflectate
în Registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor. Obligaţia de prezentare a Declaraţiei privind
T.V.A. o au:
- persoanele juridice şi fizice înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în calitate de
plătitor al T.V.A.(subiecţii impozabili specificaţi la art.94 lit.a) al Codului fiscal);
- persoanele juridice şi fizice care importă servicii, indiferent de faptul dacă sânt sau nu
sânt înregistrate în calitate de plătitori ai T.V.A.(subiecţii impozabili specificaţi la art.94 lit.c) al
Codului fiscal);
- persoanele juridice, indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistrate în calitate de
plătitori de T.V.A., care au obligaţia achitării T.V.A. în temeiul art.103 alin.(1) p.29) al Codului
fiscal, cu excepția sumelor T.V.A. achitate pentru mijloacele fixe importate.
Pentru livrările pentru care, conform legislaţiei, este prevăzută scutirea de vărsarea la
buget a taxei pe valoarea adăugată (art.4 alin.(15) lit.c) şi alin.(18) al Legii pentru punerea în
aplicare a titlului III al Codului fiscal), declararea T.V.A. se efectuează conform ordinii stabilite,
cu indicarea obligatorie în fereastra din colţul drept de sus al formularului Declaraţiei privind
T.V.A. a semnului “X”.
În cazul în care contribuabilul paralel cu livrările pentru care este prevăzută scutirea de
vărsarea la buget a TVA efectuează şi alte livrări impozitate cu T.V.A. pe principii generale,
acesta va prezenta două Declaraţii privind TVA: 
- una în care se vor reflecta livrările pentru care contribuabilul este scutit de vărsarea la
buget a taxei pe valoarea adăugată şi procurările aferente acestor livrări, cu indicatorul “X”;
- a doua în care se vor reflecta livrările impozitate cu T.V.A. pe principii generale şi
procurările aferente acestor livrări.
21
 Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L. Declaraţia privind T.V.A. se întocmeşte pe un formular
oficial, aprobat prin Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1164 din 25.10.2012, în
baza datelor reflectate în Registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor. Declaraţia se
întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat la organul fiscal nu mai târziu de data de
25 a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale.
În continuare vom examina modul de completare şi prezentare a declaraţiei privind taxa
pe valoarea adăugată la entitatea analizată pentru perioada fiscală – octombrie 2019. Declaraţia
privind T.V.A. conţine 22 de boxe, dar noi vom arăta numai acele boxe care le completeaza
întreprinderea dată:
În boxa 1 se indică valoarea livrărilor de mărfuri, servicii impozitate la cota standard
efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv sumele primite ca plată anticipată (în avans)
pentru aceste livrări – 72186 lei.
În boxa 2 se indică suma T.V.A. calculată de la valoarea livrărilor reflectate în boxa 1,
inclusiv suma T.V.A. calculată de la plată anticipată (în avans) primită pentru aceste livrări – 14437
lei.
În boxa 10 se indică volumul total al livrărilor efectuate în perioada gestionară, constituit
din suma indicilor din boxele 1, 3, 5, 6 – 72816lei.
În boxa 11 se indică suma T.V.A. aferentă livrărilor de mărfuri, servicii efectuate în
perioada gestionară, constituită din suma indicilor din boxele 2, 4, 9 – 14437 lei.
În boxa 12 se indică valoarea mărfurilor şi serviciilor procurate pe teritoriul Republicii
Moldova folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, cu excepţia procurărilor
efectuate de la persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova
şi nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar –17388 lei.
În boxa 13 se indică suma T.V.A. pentru procurările de mărfuri şi servicii efectuate pe
teritoriul Republicii Moldova, determinate în boxa 12 care în conformitate cu prevederile art.102
al Codului fiscal, este destinată trecerii în cont – 3475 lei.
În boxa 14 se indică valoarea facturată (indicată în invoce) a mărfurilor şi serviciilor
importate,valoarea mărfurilor, procurate de la persoanele juridice şi fizice rezidente care se află
pe teritoriul Republicii Moldova şi nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar – 82985 lei.
În boxa 15 se indică suma TVA aferentă mărfurilor şi serviciilor importate şi procurate,
valoarea cărora este reflectată în boxa 14 care, în conformitate cu prevederile art.102 al Codului
fiscal, este destinată deducerii, precum şi ajustarea sumei TVA în conformitate cu documentele
regulatorii ale Serviciului Vamal- 16597 lei.
În boxa 16 se indică sumele TVA ajustate în cazul în care în perioadele fiscale precedente
au fost comise erori în reflectarea sumelor TVA destinate deducerii; sumele TVA ajustate, în
22
conformitate cu art.116 alin.(3) din Codul fiscal, în cazul datoriilor compromise pentru
procurările anterior efectuate; sumele TVA aferente ajustărilor efectuate în conformitate cu
art.102 alin.(4) din Codul fiscal cu privire la aplicarea proratei definitive.
În boxa 17 se indică suma trecută în cont din perioada fiscală precedentă şi reflectată în
declaraţia pentru perioada precedentă în boxa 2.
În boxa 18 se indică suma totală a T.V.A. spre deducere, calculată ca suma indicilor din
boxele 13, 15, 16, 17 – 20072 lei
În boxa 21 se indică suma TVA destinată trecerii în cont în perioada fiscală ulterioară.
Boxa dată se completează numai în cazul în care suma totală a TVA spre deducere depăşeşte
suma totală a TVA pe valoarea livrărilor efectuate în perioada fiscală dată şi TVA spre restituire
care se determină ca diferenţa indicatorilor din boxele (18–11–22)– 5635 lei.
La Declaraţia privind T.V.A. se prezintă obligatoriu anexa nr.1 „Lista facturilor fiscale
primite” (forma T.V.A. FACT) şi anexa nr.2 „Lista facturilor fiscale eliberate” (forma T.V.A.
LIVR) care constituie părţi indispensabile ale Declaraţiei privind T.V.A.
În anexa nr.1 la Declaraţia privind T.V.A. se înregistrează toate facturile fiscale primite în
perioada fiscală pentru care se prezintă Declaraţia privind T.V.A. În perioada fiscală octombrie 2019
Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L a înregistrat 18 facturi primite de la furnizorii de bunuri şi servicii
(anexa 15).

În anexa nr.2 se înregistrează toate facturile fiscale eliberate în perioada fiscală pentru
care se prezintă Declaraţia privind T.V.A. Astfel, în perioada fiscală octombrie 2019 entitatea
Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L” a eliberat 6 facturi fiscale (anexa 15).
Întreprinderea are un rol hotărîtor în dezvoltarea economică a oricărei țări, în
determinarea potențialului acesteia, de costurile cu care se obțin bunuri și servicii, de calitatea
acestora și de capacitatea întreprinderii de a le comercializa profitabil depind în realitate puterea
economică și nivelul de trai al unei țări.
Studiul s-a realizat în baza datelor Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R. L. care este specializată
pe comercializarea cu ridicata a produselor cosmetic. Controlul corectitudinii tuturor calculelor,
documentării şi reflectării faptelor economice în contabilitate este asigurat de contabilul-şef
Trifan Diana.
Rezultatele activităţii economice a Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L. sunt rentabile,
întrucât indicatorii care caracterizează nivelul rentabilităţii şi mărimea profitului au mărimi
relative şi absolute pozitive. La capitolul analiza rezultatelor financiare putem afirma că în
ansamblu conducerea gospodăriei şi specialiştii ei se acomodează tot mai mult la cerinţele

23
economiei, obținând o experienţă variată şi deprinderi întemeiate la desfăşurarea profitabilă a
activităţii comerciale.
În urma studierii modului de ținere a contabilității în cadrul Î.M. ,,Aristox Cosmetix“
S.R.L. nu am constatat încălcări grave de la actele legislative dar și normative care
reglementează activitatea contabilă, cu unele mici excepții. Un factor destul de important pentru
această întreprindere este că contabilitatea se ţine în formă automatizată, ceea ce permite
automatizarea tuturor operaţiunilor, reducerea consumurilor de muncă, şi totodată excluderea
neajunsurilor specifice prelucrării centralizate a datelor.
Cu toate acestea la entitatea Î.M. ,,Aristox Cosmetix“ S.R.L se evidenţiază următoarele
neajunsuri:
 unele documente sunt perfectate in limba rusă ca de exemplu Jurnal-Order, Cartea
Mare, Fișa contului etc.
 în situațiile financiare completate sunt comise unele erori.
Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect care îl percepe statul din valoarea
adăugată a produselor fabricate, serviciilor prestate şi calificate drept vândute. Obţinerea de către
stat a veniturilor sub formă de impozite, iar mai concret taxa pe valoarea adăugată, este
determinată în mare parte de valoarea veniturilor din vânzări obţinute de unităţile economice.
Perfectarea documentară şi contabilizarea operaţiilor privind taxa pe valoarea adăugată
în entitate se efectuează conform cerinţelor în vigoare. Sunt perfectate facturile fiscale ce
confirmă faptul calculării taxei pe valoarea adăugată pentru fiecare livrare. Toate facturile
primite şi eliberate sunt înregistrate în registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor.
Declaraţia T.V.A. este perfectată şi prezentată în termenul stabilit de legislaţia în vigoare.
Pentru efectuarea lucrului mai calitativ dar și în termenii stabiliți este necesar
perfecționarea cadrelor contabilității.

24
 BIBLIOGRAFIE
A. ACTE LEGISLATIVE ŞI NORMATIVE ALE REPUBLICII MOLDOVA
1. Legea contabilităţii și raportării financiare: nr. 287 din 15 decembrie 2017. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. 2018, nr.1-6
2. Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr. 1417 din  17.12.1997. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2005
3. Codul fiscal. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2019, nr. 1
4. Instrucţiune privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special
„Factură fiscală”. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2010, nr. 194-196
5. Ordinul nr. 44 din 31.01.2018 cu privire la modificarea și completarea Ordinului
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1164 din 25 octombrie 2012.  În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova. 2018, nr. 40-47 
6. Ordinul nr. 118 din 28.08.2017 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document
primar cu regim special „Factura fiscală” şi a Instrucţiunii privind completarea acestuia. În:
Monitorul Oficial al republicii Moldova. 2017, nr. 340-351
7. Ordin Nr. 562 din 04.04.2014 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la sistemul
informaţional automatizat de creare şi circulaţie a facturilor şi facturilor fiscale electronice
“e-Factura”. În: Monitorul Oficial al republicii Moldova. 2014, nr. 99-102
8. Planul general de conturi contabile. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2013, nr.
233-237
B. MANUALE, MONOGRAFII, ARTICOLE şi ALTE PUBLICAŢII
9. Bucur, V.; Ţurcanu, V.; Graur, A. Contabilitatea impozitelor. Ch.: ASEM, 2005. 562 p.
ISBN 9975-78-438-0
10. Bulgaru V., Bazele Contabilității- Curs de prelegeri pentru studenții specialității 361.1
„Contabilitate”. Chișinău, 2014. 82 p.
11. Frecăuţeanu, A. Contabilitate financiară - 2. Ch.: Centrul Editorial al UASM, 2007. 250 p.
ISBN 978-9975-64-079-4
12. Frecăuțeanu, A. Ghid la contabilitatea financiară în agricultură. Ch. :"Print-Caro" SRL, 2011.
– 97 p. ISBN 978-9975-56-018-4
13. Nederiţa, A. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului
fiscal. Ch.: Contabilitate şi audit, 2007. 640 p. ISBN 978-9975- 9546-4-8

25
ANEXE

26