Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Universitatea din București

Tiron Delia-Cătălina
Specializarea: sociologie
Seria 2, grupa 4

Impactul Covid-19 asupra organizațiilor din România

Puține aspecte ale vieții moderne sunt neatinse de organizațiile formale. Deși atât
retorica populară, cât și politica guvernamentală laudă piețele și denigrează birocrațiile, există
încă mult adevăr în opinia că trăim într-o societate organizațională, așa cum observă adesea
sociologii organizaționali. Educația, munca, politica, guvernul, religia, serviciile sociale,
organizațiile de caritate și adesea activitățile de agrement au loc în cadrul sau prin implicarea
organizațiilor cu grade mai mari sau mai mici de structură și formalizare.

Astăzi, când un grup de oameni cu aceeași idee vor să realizeze ceva, nu este neobișnuit să ne
gândim să formăm o organizație care să îi ajute să atingă acest obiectiv, dar acesta este un
impuls relativ modern. Într-adevăr, o școală de gândire în sociologia organizațiilor consideră
că creșterea recentă a organizațiilor formale este o caracteristică definitorie a societății
moderne și că eficiența lor ca instrument pentru atingerea obiectivelor este această creștere.
Definirea exactă a ceea ce se înțelege prin termenul de organizare este dificilă. Cu toate
acestea, o definiție comună susține că organizațiile sunt:

-grupuri planificate deliberat, cu un scop specific sau obiective aparente, concepute în general
pentru a supraviețui participării anumitor persoane care participă la un moment dat, având un
set mai mult sau mai puțin bine dezvoltat de norme formale și o structură relativ adecvată de
autoritate, roluri și responsabilități, care este independentă de caracteristicile personale ale
celor care ocupă rolurile în orice moment.

În opinia mea, organizațiile sunt un mijloc prin care oamenii care lucrează împreună pot
îndeplini sarcini mai mari și mai complicate decât pot ca indivizi care acționează separat. Dar
această definiție nu este lipsită de probleme. O parte a problemei în definirea organizațiilor
este însăși diversitatea organizațiilor. Acestea includ școli și universități, întreprinderi mari și
mici, asociații de afaceri precum Camera de Comerț, sindicate, asociații profesionale, agenții
guvernamentale, departamente de poliție, partide politice, grupuri de advocacy politică, cum
ar fi cele care promovează sau opunându-se drepturilor avortului, bisericilor, spitalelor
închisorilor, armatei, etc.

Aceste organizații variază prin natura obiectivelor, dimensiunii, formalității și guvernanței lor.
Ar fi dificil pentru orice definiție să găsească un punct comun împărtășit de toți sau să se
potrivească la fel de bine cu fiecare caz.

Sociologia organizațiilor începe cu lucrarea sociologului german Max Weber (1864-1920), a

cărui lucrare despre birocrație a fost tradusă pentru prima dată în engleză la sfârșitul anilor
1940. Weber era un teoretician rațional al sistemelor care credea că birocrația este cea mai
eficientă formă de organizare și un pilon al societății moderne.

COVID-19 și șocul social și economic pe care l-a produs au transformat deja profund culturile
organizaționale. Simboluri binecunoscute ale vieții organizaționale, precum serviciile în aer
liber, pline de oameni care poartă costume, au fost înlocuite cu ecrane și echipamente de
protecție personală. Ritualuri precum minichat-urileau fost înlocuite cu apeluri cu zoom.
Valorile și presupunerile din spatele multor organizații par să se fi schimbat de la explorare și
creativitate la siguranță și tăcere. Această schimbare profundă este o provocare majoră pentru
manageri (Kniffin și colab., 2020). Ne întrebăm cum pot construi o cultură de companie
atunci când toată lumea lucrează de acasă (Howard-Greenville, 2020). Dar este, de asemenea,
o oportunitate semnificativă pentru cercetători de a investiga modul în care o astfel de
tranziție la scară largă în societate perturbă cultura organizațională și modul în care aceste
culturi s-ar putea adapta. În timp ce problema profundă introdusă de pandemia de COVID-19
prezintă unele provocări semnificative pentru manageri, aceasta oferă și unele oportunități
semnificative pentru cercetători. Primul presupune să ne întrebăm cât de rezistente sunt
culturile organizaționale. Culturile organizaționale se schimbă de fapt atunci când există o
revoltă socială pe scară largă sau rămân similare? Cercetătorii ar putea studia aceste întrebări
examinând semnele și simbolurile de bază, ritualurile și presupunerile înainte, în timpul și
după șocul COVID.

Howard-Grenville, J. (2020). ‘How to

sustain your organization’s culture when
everyone is remote’. MIT
Sloan Management Review, June, 1–4.
Psihologii evolutivi au descoperit că atunci când oamenii sunt foarte conștienți de prezența
bolilor, avem tendința de a reacționa devenind mai temători față de cei din afară, mai ierarhici
și mai discriminatori (Schaller, 2011). Acest lucru ridică întrebări dacă se poate întâmpla ceva
similar în organizațiile care se confruntă cu amenințări crescute de boli. Psihologii
interculturali au descoperit că societățile cu culturi „strânse” care respectă regulile,
reglementările și autoritatea tind să facă față mai bine în timpul amenințărilor sociale
profunde, cum ar fi pandemiile (Van Bavel și colab., 2020). Ar putea fi că organizațiile cu
sediul în țări cu culturi „strânse” au reușit să răspundă mai bine la pandemie? La întrebarea la
acest tip de întrebare s-ar putea răspunde cu studii longitudinale ale unor organizații unice
înainte și după șocul COVID. Aceste întrebări ar putea fi, de asemenea, explorate folosind
studii de schimbări în culturile mai multor organizații.

Organizațiile precum corporațiile multinaționale sunt cea mai importantă formă de afaceri la
nivel global. Rolul definitoriu al economiei mondiale ar putea fi văzut la începutul crizei
financiare din 2008, dar și în evenimentele recente legate de pandemia Covid-19, când
corporațiile și-au transformat liniile de producție pentru a satisface nevoia de echipament de
protecție pentru front- muncitori de linie. linia. sistemul de sănătate, dar și pentru populația
mai largă. Prin investițiile străine directe (ISD), corporațiile multinaționale au un impact
pozitiv asupra economiilor din întreaga lume. Pe lângă faptul că contribuie la dezvoltarea
locală a zonelor în care au înființat filiale, corporațiile multinaționale sunt o formă de
integrare a unei economii locale în economia globală. În economia românească, corporațiile
multinaționale joacă un rol decisiv, reprezentând companiile cu cea mai mare cifră de afaceri,
dar și cei mai doriți angajatori pentru cei care caută un loc de muncă.

ANUL 2020 PENTRU INDUSTRIA DE OIL&GAS

Anul 2020 a reprezentat un an dificil pentru ȋntreaga industrie de oil & gas, pe tot lanţul său
de activităţi – de la extracţia ţiţeiului și până la distribuţia de produse petroliere. Efectele și
influenţele determinate de pandemia de COVID-19 s-au reflectat și ȋn scăderea abruptă a
cererii pentru produsele petroliere. Impactul acestor factori la nivel european a dus la
acumularea de stocuri ridicate de produse finite, obligând companiile de profil să ȋși ajusteze
rapid activităţile și să se adapteze noilor condiţii. Astfel, acestea și-au regândit modelele de
business și strategiile pe termen mediu, fiind obligate să adopte și alte măsuri necesare
protejării activităţilor principale. (de ex: reduceri de personal, externalizări, ȋnchideri sau
vânzarea unor active, suspendarea și prioritizarea proiectelor de investiţii). Măsurile s-au
reflectat ȋn evoluţia capacităţii europene de rafinare ȋn 2020 - o scădere cu aproximativ 50
millioane de ţiţei/an (unităţi închise, trecute ȋn conservare sau convertite) faţă de 2019.

ANUL 2020 PENTRU ROMPETROL RAFINARE S.A. Aceste evoluţii s-au reflectat și ȋn
activitatea Rompetrol Rafinare, 2020 fiind unul dintre cei mai dificili ani din istoria sa.
Niciodată nu ne-am mai confruntat cu marje negative de rafinare pentru atâtea luni
consecutive.

Scăderea bruscă a vânzărilor de combustibil pe fondul restricțiilor pandemice, încetarea

livrări de combustibil pentru aviație, obligația de a face investiții de mediu și respectarea

reviziilor generale ale unităților de producție, care pun presiune asupra menținerii unui
echilibru financiar atât la nivelul Rompetrol Rafinare S.A., cât și al întregului grup KMG
International. Cu un efort considerabil, s-a reusit protejarea și păstrarea producției. De
asemenea rompetrol a reusit să continue să fie un pilon de stabilitate pentru angajați, clienți,
parteneri, autorități locale și centrale. În centrul strategiei Rompetrol Rafinare S.A. din 2020,
aceștia sunt angajați, atât pentru protecția lor, cât și pentru minimizarea riscului de infecție cu
noul virus, precum și pentru menținerea locurilor de muncă. Astfel, pentru a sprijini colegii,
au fost implementate proiecte de digitalizare a funcțiilor de asistență, au fost dezvoltate
programe de lucru flexibile sau de lucru la domiciliu, precum și alte măsuri pentru furnizarea
de echipamente și soluții IT.

Situatia actuala nu a facut decat sa consolideze si sa sustina continuarea programelor de

implementare a noilor solutii digitale. La acestea se adaugă eforturile de menținere a locurilor
de muncă, în contextul în care perioada a fost caracterizată la nivel național prin decizii
referitoare la șomajul tehnic, reducerea programului de lucru, concedieri colective, închideri
sau suspendarea activităților direct afectate. În contextul actual, toate aceste eforturi s-au
reflectat în rezultatele negative ale anului 2020. Rompetrol Rafinare S.A. a reușit să dezvolte
un nou sortiment, vital în realizarea echipamentelor medicale de protecție. Folosit pentru
acoperirea mijlocului măștii, cel mai important strat pentru filtrare și protecție împotriva
agenților patogeni. În prezent, Rompetrol Rafinare este singurul producător din regiune care
poate furniza materia primă necesară realizării echipamentelor medicale (măști, capace,
salopete), necesare pentru reducerea răspândirii virusului Covid-19.

Pandemia COVID-19, din cauza blocajelor din Europa și restul lumii, a afectat grav
industriile Uniunii Europene (UE). Au existat perturbări în mai multe lanțuri de aprovizionare
într-o varietate de sectoare, în special la începutul crizei (martie-aprilie 2020) și mai ales în
cazul lanțurilor valorice internaționalizate și complexe. Au fost lansate răspunsuri politice fără
precedent în întreaga Europă și în lume, în încercarea de a atenua impactul acestui șoc
economic și de a ajuta la redresare. Cu toate acestea, pandemia a creat și oportunități pentru
anumite segmente ale economiei, întrucât consumatorii și întreprinderile și-au schimbat
radical comportamentul. Deoarece pandemia continuă să se desfășoare la nivel global și un al
doilea val (și poate chiar un al treilea val) ține Europa și lumea sub control, este prea devreme
pentru a evalua impactul deplin al acestei crize - negativ sau nu, sau pozitiv.

BIBLIOGRAFIE

Kniffin, K.. et al. (2020) Coivd-19 and the workplace. Ingilications, ises and imiglits for fitur
research.lerican Pocholgit Fothcoming
Howard-Grenville, J. (2020). How to sustain your organization's culture when everyone is
remote". MIT Sloan Management Reviere, Junc, 1-4.

Schaller, M. (2011). The behavioural immune system and the psychology of human sociality.
Philosophical Transactions of the Royal Society B: Biological Sciences, 366, 3418-26

Van Bavel, et al. (2020 Using social and behavioural science to suport COVID-19 pandemic
response. Nature Human Behavior, 4, 460-471

RAPORT ANUAL INDIVIDUAL AL CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE pentru

exerciţiul financiar (2020)

Kniffin, K., Narayanan, J., Anseel, F.,

Antonakis, J., Ashford, S. P., Bakker, A.
B., Bamberger, P., Bapuji,
H., Bhave, D. P., Choi, V. K., Creary, S.
J., Demerouti, E., Flynn, F. J., Gelfand,
M. J., Greer, L. L.,
Johns, G., Kesebir, S., Klein, P. G., Lee,
S. Y., Ozcelik, H., Petriglieri, J. L.,
Rothbard, N. P., Rudolph,
C. W., Shaw, J. D., Sirola, N., Wanberg,
C. R., Whillans, A., Wilmot, M. P. and
Vugt, M. V. (2020)
Covid-19 and the workplace:
Implications, issues and insights for
future research. American Psychologist.
Forthcoming.
Kniffin, K., Narayanan, J., Anseel, F.,
Antonakis, J., Ashford, S. P., Bakker, A.
B., Bamberger, P., Bapuji,
H., Bhave, D. P., Choi, V. K., Creary, S.
J., Demerouti, E., Flynn, F. J., Gelfand,
M. J., Greer, L. L.,
Johns, G., Kesebir, S., Klein, P. G., Lee,
S. Y., Ozcelik, H., Petriglieri, J. L.,
Rothbard, N. P., Rudolph,
C. W., Shaw, J. D., Sirola, N., Wanberg,
C. R., Whillans, A., Wilmot, M. P. and
Vugt, M. V. (2020)
Covid-19 and the workplace:
Implications, issues and insights for
future research. American Psychologist.
Forthcoming.
Kniffin, K., Narayanan, J., Anseel, F.,
Antonakis, J., Ashford, S. P., Bakker, A.
B., Bamberger, P., Bapuji,
H., Bhave, D. P., Choi, V. K., Creary, S.
J., Demerouti, E., Flynn, F. J., Gelfand,
M. J., Greer, L. L.,
Johns, G., Kesebir, S., Klein, P. G., Lee,
S. Y., Ozcelik, H., Petriglieri, J. L.,
Rothbard, N. P., Rudolph,
C. W., Shaw, J. D., Sirola, N., Wanberg,
C. R., Whillans, A., Wilmot, M. P. and
Vugt, M. V. (2020)
Covid-19 and the workplace:
Implications, issues and insights for
future research. American Psychologist.
Forthcoming.