Laringita ACUTA

COLEGIUL NICOLAE PAULESCU
RAMNICU SARAT
Asistent Medical Generalist
LUCRARE DE CERTIFICARE
COORDONATOR:
PROF. SINCA DANIELA-GEORGIANA
ABSOLVENT:
IACOMIR (TRESTIANU) DANIELA
RM SARAT
2021
1
INGRIJIREA
PACIENTULUI CU
LARINGITA ACUTA
2
PLANUL LUCRĂRII
Motivaţia alegerii temei ................................................................................5
1. Anatomia si fiziologia aparatului respirator.......................................6

2. LARINGITA ACUTA:...........................................................................14
- Definiţie.....................................................................................................14
- Etiologie ...................................................................................................14
- Epidemiologie...........................................................................................15
- Simptomatologie......................................................................................15
- Forme clinice.............................................................................................16
- Diagnosticul pozitiv .................................................................................16
- Diagnosticul diferenţial ............................................................................16
- Tratamentul...............................................................................................16
3. Prezentarea cazurilor :
- Cazul I.......................................................................................................25
- Cazul II......................................................................................................54
- Cazul III....................................................................................................76
4. Evaluarea globala si concluziile...........................................................96
5. Tehnici aplicate......................................................................................100
6. Bibliografie ............................................................................................111
3
MOTTO :
,, Medicina generală este o adevarată specialitate complexă.Acela

care o practică trebuie sa fie de elită , cu o calificare profesională
exceptională si cu o orientare etico-socială exemplară, el fiind
factorul principal in ocrotirea sanataţii”.
Radu Ramniceanu
4
MOTIVATIE :
Laringitele acute prin prezenta si dramatismul lor solicita adesea interventii de urgenta.
Laringitele acute pot fi secundare rinoadenoiditelor si migdalofaringitelor acute sau cronice.
Statistic laringitele acute se intalnesc mai frecvent la sugari si copii mici 75%.
Normala funcţionare a căilor respiratorii superioare este obligatorie pentru buna dezvoltare
fizică si psihică a copilului, inbolnavirea acestor organe constituie un permanent pericol
pentru sanatatea lui deoarece ne vor aparea in minte complicaţiile septice grave pe care
acestea le pot genera: reumatismul infecţios, endocardita si nefrita intreţinute de focarul de
infecţie adenoamigdalita, meningita etc.
In ingrijirea bolnavului cu laringita acuta trebuiesc respectate tratamentele cu antibiotice si

profilaxia imbolnăvirilor.
Am ales aceasta tema deoarece in cursul practicii am intalnit multe cazuri, unele mai
complicate, iar altele cu prognostic foarte bun si am dorit sa le studiez mai amanuntit .
5
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Aparatul respirator cuprinde căile respiratorii extrapulmonare si plămânii. Căile

respiratorii superioare sunt reprezentate de : cavitatea nazala, faringe , laringe , trahee si
bronhiile primare .
Cavitatea nazala : este determinata de scheletul osteocartilaginos al nasului si este despaetita

printr-un perete median , numit septul nazal , in doua parţi : una dreaptă si una stangă numite
fose nazale .
Faringele : este un conduct musculomembranos , dispus de la baza craniului pana in dreptul

vertebrei C6 , unde se continua si comunică cu laringo-faringele.
Laringele este un segment al căilor respiratorii situat la nivelul gâtului, sub piele,
continuându-se inferior cu traheea si comunicând în sus cu faringele. Este alcatuit dintr-un
schelet cartilaginos format din mai multe piese: 3 cartilaje mari: tiroid, cricoid, epiglota si 2
cartilaje aritenoide mici, plus alte doua perechi de cartilaje si mai mici (corniculate si
cuneiforme), unite între ele prin articulatii ce sînt puse în mişcare prin acţiunea muşchilor
proprii, în interiorul laringelui se găsesc corzile vocale si benzile ventriculare, situate
deasupra lor, cu ventriculul laringian cuprins între ele, care, pe secţiunea făcută în plan
vertical si transversal dau lumenului tubului cartilaginos rigid al laringelui aspectul unei
clepsidre formata din doua pâlnii unite la mijloc, în zona corzilor vocale. Pâlnia superioara
este etajul superior al laringelui sau vestibulul laringian, continând benzile ventriculare si
ventriculele laringiene drept si stâng, iar pâlnia inferioara este etajul inferior al laringelui sau
etajul subglotic, ce se continua cu traheea. Etajul mijlociu sau etajul glotic este portiunea
cuprinsa între corzile vocale si cartilajele aritenoide. Glota are aspectul unei deschideri de
forma triunghiulara cu vârful anterior, cu dimensiuni variabile în functie de miscarea corzilor
vocale data de deplasarea aritenoizilor sub actiunea muschilor constrictori si dilatatori ai
glotei. Prin actiunea acestor muschi, se deschide glota, prin îndepartarea corzilor vocale
patrunde aerul în arborele respirator, în inspiratie, iar prin apropierea corzilor vocale, în
expiratie, se obtine emisiunea sunetelor la nivelul laringelui (sunetele laringiene primitive),
elementul de baza al limbajului articulat, mijloc esential de comunicare între oameni. Aceste
miscari ale aritenoizilor si corzilor vocale actionate de musculatura proprie a laringelui iau
nastere sub influenta impulsurilor-nervoase transmise de la scoarta cerebrala si de la nucleii
6
bulbari din trunchiul cerebral, pe calea nervilor recurenti, a caror integritate este esentiala
pentru o buna functionare a laringelui. Lezarea nervilor recurenti duce la alterarea atât a
respiratiei, cât si a emisiunii vocii (raguseala). Vibratia care ia nastere în laringe, ca urmare a
vibratiei corzilor vocale, sub influenta presiunii aerului expirat, ca si a contractiei musculaturii
corzilor vocale sub impulsul comenzilor nervoase venite pe calea nervilor recurenti este
modelata, amplificata si îmbogatita cu noi sunete (armonice) în cavitatile de rezonanta
(faringe, nas, sinusuri), ca si la valul palatin si dinti, dând aspectul final al vocii proprii
fiecarui individ. In afara de asta, laringele are rol în apararea cailor aeriene inferioare, prin
contractia lui spastica, la contactul cu agenti nocivi, ca si declansarea reflexelor de tuse si
expulzarea eventualilor corpi straini si secretiilor din arborele laringotraheobronsic.
Musculatura laringelui:
- Musculatura extrinseca - are rolul de a fixa laringele de organele invecinate si de a

determina miscarile de urcare si coborare.
- Musculatura intrinseca - asigura functia sfincteriana de aparare,
functia respiratorie, functia fonatorie, functia de fixare toracica in efort si in tuse. Dintre acesti
muschi amintim: muschii tiro-aritenoidieni, care formeaza scheletul corzilor vocale, inserati
in unghiul intern tiroidian si aritenoizi; muschiul cricoaritenoidian posterior este un muschi
7
respirator deschizator al glotei, abductor al corzilor vocale; muşchiul interaritenoidian si
cricoaritenoidian lateral au rol de adducţie a corzilor vocale in procesul de fonaţie.
Vascularizaţia laringelui :
1. ARTERIALĂ este asigurată prin trei ramuri:
1.1 artera laringiană superioară, ramură din tiroidiana superioară;
1.2 artera laringiană inferioară, ramură din tiroidiana superioară;
1.3 artera laringiană posterioară, ramură din tiroidiană inferioară;
2.VENOASĂ: reprezentata de:
2.1 vena laringiană superioară drenează etajul supraglotic si se varsă in tiroidiana superioară
sau in jugulara interna.
2.2 vena laringiană mijlocie drenează spre tiroidiana superioară.
2.3 vena laringiană posterioară drenează spre tiroidiana inferioară.
3. LIMFATICA – foarte bogată supraglotic se anastomozează cu
limfaticele linguale, drenează spre ganglionii jugulari superiori si mijlocii. Reţeaua limfatica
subglotica dreneaza spre ganglionii prelaringieni, ganglionii jugulari inferiori, ganglionii
pretraheali. Limfaticele corzilor vocale sunt slab reprezentate si in consecinţă un cancer la
acest nivel determina tardiv metastaze ganglionare.
INERVAŢIA LARINGELUI este foarte complexă; asigurată prin filete nervoase motorii,
senzitive, vasculare si senzoriale.
Ø Nervul laringeu superior este senzitiv si accesor motor detasat din ganglionul plexiform
atasat de nervul vag. Prin ramurile lui superioare si inferioare se distribuie in zona
supraglotica si glotica muschiului crico-aritenoidian.
Ø Nervul laringeu inferior sau recurent este o ramura din nervul vag, detasat in zona
superioara toracică; este nerv motor esenţial pentru muşchii laringieni intrinseci.
8
Ø Nervul simpatic cervical formeaza plexuri periarteriale.
 MALFORMAŢIILE LARINGELUI
1. Malformaiile epiglotei pot fi reprezentate de epiglota bifidă sau divizată in doua parţi egale,
epiglota in omega, in potcoavă sau poate fi absentă. Aceste malformaţii pot favoriza stridorul
laringian congenital.
2. Lipsa de coalescenta a lamelor cartilagiului tiroid, insotita adesea de malpozitia corzilor
vocale.
3. Glota palmata - reprezentata de existenţa unui diafragm dispus intre corzile vocale, in zona
comisurii anterioare sau a jumataţii anterioare a glotei .
4. Ageneziile laringo-traheo-bronhice (letale), diastema laringo-traheo-esofagiana produsa
printr-un defect de dezvoltare a septului aerodigestiv , care favorizeaza bronhopneumonia de
aspiratie .
5. Hipertrofia unilaterală aritenoidiană si existenţa unor corzi vocale supranumerare
6. Laringoptoza caracterizată printr-o coborâre excesivă a laringelui si contactul cricoidului cu
manubriul sternal.
7. Laringomalacia, numita si laringe flasc congenital, cauzată de insuficienţa scheletizare a
laringelui si care evolueaza cu un stridor mai accentuat in decubit dorsal si in inspiratie.
8. Chistele valeculare si chistele din plicile ariteno-epiglotice, hemangioamele.
9
9. Sindromul ţipatului de pisică ('Crie du chat') determinat de o anomalie cromozomiala B5 a
bratului scurt, caracterizat clinic prin sul slab al sugarului, asemanator cu mieunatul pisicii.
Laringele este malformat, cu defect de adductie a corzilor vocale in fonaţie.
2 MALFORMAŢIILE DOBANDITE
1. Stenozele laringiene pot avea cauze:
- postraumatice (fracturi, luxaţii, plăgi);
- traumatisme iatrogene, endoscopice si chirurgicale ;
- postinhalare de acizi, baze;
- postinhalare de vapori toxici, gaze toxice;
Pe clinic ele se manifestă prin insuficienţa respiratorie progresivă si accentuată de efort

si disfonie de diferite grade, cu caracter permanent.
2. Laringocelul este definit ca o herniere a mucoasei laringiene de la nivelul ventriculului

Morgagni, cu o dezvoltare progresivă sub influenţa presiunii aeriene endolaringiene.
Laringocelul poate fi intern, adica dezvoltat in plica ariteno-epiglotica, poate fi extern, cand
patrunde prin membrana tiro-hioidiana si apare laterocervical. Laringocelul mai poate fi mixt.
Locul prezinta un continut hidro sau mucos si se poate superinfecta si fistuliza. Tratamentul
este chirurgical in toate cazurile.
10
Sistemul respirator :
Componentele sistemului respirator sunt căile respiratorii (cavitatea nazală, faringele,

laringele, traheea, bronhia) şi plămânii.
Fosele nazale, care alcătuiesc cavitatea nazală, se deschid la exterior prin nări, iar în
faringe prin două orificii. Interiorul foselor nazale este căptuşit cu o mucoasă ale cărei secreţii
menţin locul mereu umed. Mucoasa, fiind puternic vascularizată, încălzeşte aerul inspirat.
Mucusul, cât şi firele de păr din fosele nazale opresc înaintarea prafului şi a altor impurităţi
care se pot afla în aerul inspirat.
Faringele este organul în care se încrucişează calea respiratorie cu calea digestivă.
Laringele este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o
proeminenţă, numită “mărul lui Adam”. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit
epiglotă, care, la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă. Laringele este şi organul
vorbirii, deoarece în interiorul său se află două perechi de pliuri numite coarde vocale. Prin
vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele.
Traheea este un tub lung de aproximativ 12cm, menţinut deschis datorită inelelor
cartilaginoase din care este alcătuit; spre esofag, ţesutul cartilaginos este înlocuit cu ţesut
moale, ce uşurează trecerea alimentelor prin aceast. Peretele intern al traheii este căptuşit cu o
mucoasă umedă, ale cărei celule sunt ciliate. Cilii se mişcă de jos în sus, antrnănd astfel
impurităţile spre exterior.
Bronhiile, în număr de două, sunt ramificaţii ale traheii care pătrund în plămâni. Inelele
cartilaginoase ale acestora sunt complecte, iar mucoasa lor conţine, de asemenea, celule
ciliate. Bronhiile se ramifică în bronhii secundare: două în plămânul stâng, trei în plămânul
drept.
Plămânii sunt două organe buretoase elastice, de culoare roz, aşezate în cutia toracică,
deasupra diafragmei.
Plămânul drept este alcătuit din trei lobi, iar plămânul stâng are doar doi lobi, între cei
doi plămâni aflându-se inima.
În fiecare lob pătrunde câte o bronhie secundară, care se ramifică în tuburi din ce în ce
mai mici, numite bronhiole. Acestea, când ajung să aibă 1mm în diametru, nu mai au inele
11
cartilaginoase. Cele mai fine bronhiole se termină cu saci pulmonari, alcătuiţi din mici
umflături cu pereţii foarte subţiri, numite alveole pulmonare.
Alveola pulmonară este unitatea structurală şi funcţională a plămânului.
Între sacii pulmonari se află un ţesut conjunctiv elastic. Plămânii nu au muşchi.
Suprafaţa lor este acoperită de două foiţe, numite pleure. Una este lipită de plămân, cealaltă
de peretele intern al cavităţii toracice. Între ele se află o cavitate foarte subţire, în care se
găseşte o peliculă de lichid.
Plămânii sunt foarte bine vascularizaţi de arterele şi venele pulmonare. Arterele

pulmonare pătrund în plămâni printr-unloc numit hil, se ramifică şi însoţesc bronhiile până la
sacii pulmonari, unde se ramifică în arteriole care se continuă cu capilarele. Acestea se
deschid în venule care înconjoară sacii, însoţesc apoi bronhiolele, bronhiile, se unesc în
venele pulmonare (câte două de fiecare plămân) şi ies din plămân tot prin hil. Ele se deschid
în final, în atriul stâng.
Un plămân este, deci, alcătuit dintr-un mare număr de saci pulmonari. Suprafaţa
acestora sete foarte mare datorită alveolelor, a căror suprafaţă totală atinge 200 m pătraţi.
Astfel, sângele şi aerul se găsesc în contactpe o mare suprafaţă. Ele sunt separate doar de
pereţii foarte subţiri ai alveolelor şi ai capilarelor.
 Fiziologia sistemului respirator: Funcţionarea sistemului respirator, prin care se

asigură respiraţia, cuprinde, în principal, respiraţia pulmonară şi respiraţia celulară.
 Respiraţia pulmonară: Această etapă a respiraţiei cuprinde două faze:

pătrunderea aerului în plămâni (inspiraţia); eliminarea aerului din plămâni (expiraţia), care
durează mai mult decât inspiraţia.
Un om adult aflat în repaus execută 16 mişcări respiratorii pe minut (ritmul respirator).

Acest ritm este mai mare la femeie; el creşte în timpul activităţii musculare, al exerciţiilor
fizice etc.
Respiraţiile normale sunt acte reflexe involuntare.
Plămânii, neavând muşchi, urmează pasiv mişcările cutiei toracice. În timpul inspiraţiei,
volumul cutiei toracice creşte datorită contracţiei muşchilor respiratori: diafragma se contractă
şi coboară, muşchii intercostali trag coastele şi le ridică. Mişcarea coastelor împinge sternul
12
înainte, iar plămânii se umplu cu aer. În momentul expiraţiei, muşchii se relaxează, iar
plămânii îşi micşorează volumul o dată cu cel al cutiei toracice, eliminând aerul.
Inspiraţia este, deci, faza activă a respiraţiei, iar expiraţia este faza pasivă. Intrările şi
ieşirile de aer din sistemul respirator prezintă ventilaţia pulmonară, care depinde de frecvenţa
şi profunzimea mişcărilor respiratorii. Acestea pot creşte prin antrenament, gimnastică etc.
Aerul este un amestec de gaze în următoarea proporţie: 21% oxigen, 78% azot, 0,03%
dioxid de carbon şi alte alte gaze în cantităţi foarte mici. Caracteristicele aerului inspirat sunt
diferite de cele ale aerului expirat.
Astfel în plămâni, aerul pierde oxigen, se îmbogăţeşte în dioxid de carbon şi vapori de

apă.
Schimbările de gaze se produc la nivelul alveolelor pulmonare, unde sângele şi aerul se

găsesc în contact pe o mare suprafaţă.
Dioxidul de carbon din sânge traversează pereţii capilarelor şi pereţii alveolelor, de

unde va fi eliminat prin expiraţie. Oxigenul din aerul ajuns în anveole în urma inspiraţiei
traversează pereţii acestora, pereţii capilarelor şi ajunge în sânge, care îl transportă la organe.
Schimbul de gaze la nuvelul pulmonar are loc întotdeauna în acest fel, datorită
diferenţelor de presiune a acestor gaze în plămâni şi sânge.
LARINGITA ACUTA
Definitie : Prin laringita acuta putem intelege o inflamaţie a mucoasei laringiene de

obicei superficiaăa la adulţi, insă destul de gravă la copii, insoţită de raguseală, dureri de gât,
uscăciune dar si febră uneori.
13
1. Laringita catarală se manifestă in principal prin raguseală, tuse latratoare si eventual
febră joasă (cam 38.5C), dar nu prin respiraţie dificilă sau zgomotoasă.
2. Laringita acuta edematoasă este cea mai periculoasă dintre ele, caci se “umflă” (prin
inflamaţie) mucoasa care acoperă cartilajul laringian (marul lui adam, in interior) si
ingustează calea aerului. Aici tratamentul cu antiinflamatoare este foarte important, caci
obstrucţia poate să dea asfixie (de obicei se internează pe terapie intensivă mai ales daca
respiră greu cand doarme sau e liniştit). Antiinflamatoarele folosite in tratamentul la domiciliu
sunt IBUPROFENUL (paracetamolul nu are efect antiinflamator) sau Prednisonul, iar in
spital hemisuccinatul de hidrocortizon sau dexametazona (in functie de gravitate, ultima este
mai puternică si acţionează mai rapid). Respiratia se poate ameliora la expunerea la aer RECE
(edemul cedează la rece, ca si roşeaţa de dupa o inţepatură de insectă sau lovitură). E
neaparată prezentarea la medic dacă vedeţi ca copilul respiră greu, sau face zgomot cand trage
aer si e liniştit (cand se agită zgomotul se accentueaza oricum).
3. Laringira striduloasă este de fapt laringita catarală simplă dar la care se adaugă
SPASME ale musculaturii laringelui, care apar mai ales noaptea, brusc. Atunci copilul respiră
greu, e speriat, dar lasat sa se linistească sau sa respire aer CALD (vapori de apa din baie,
lasand apa calda sa curga in cadă) trece repede (de obicei dispare pe cand sa ajungeti la un
medic). Este un fel de astm bronsic, dar la nivelul laringelui nu a bronsiilor (unele carti spun
ca este de fapt o reacţie alergică la adenovirus). Problema este ca pot aparea mai multe astfel
de episoade in timpul unei nopăi. Tratamentul antiinflamator e mai putin eficient in cazul
acesta, ca nu e atat inflamatie cat spasm (contractura necontrolata, excesivă).
14
Laringele poate sa fie in timpul copilariei sediul mai multor patologii, de aceea
laringitele se pot clasifica in functie de cauzele care le determina in:
1. Laringomalacia- Laringita la bebeluşi, copil mic si sugar determinată « moliciunea » şi

instabilitatea cartilajelor aritenoide şi epiglotice care în momentul inspirului provoacă ocluzia
parţială a laringelui prin aspiraţie.
Simptome laringita: zgomot inspirator muzical care în anumite momente (efort, plâns,
agitaţie) devine mai intens-stridor laringita congenitală, tiraj intercostal şi subcostal, cianoză
generalizată , nu apare raguşeala, copilul se dezvoltă normal. In laringita acuta zgomotul
inspirator se aude doar in somn, iar in formele grave poate determina dispnee inspiratorie-
lipsa de aer, si poate evolua pana la insuficienta inspiratorie, in care se aplica tratament de
urgenta. In rest acest tip de laringita nu necesita tratament.
2. Laringospasmul-Laringita la copil mic, de regula sugar cu vârsta intre 4-12luni fiind

datorată lipsei mari de calciu-tetanie. Datorita lipsei calciului acest copil va avea si rahitism.
Debutul laringitei este brusc în cursul zilei sau al nopţii.
 Clasificarea laringitelor:
1. LARINGITA ACUTĂ PRIMITIVĂ

2. LARINGITA ACUTĂ SECUNDARĂ
 Forme clinice ale laringitei acute sunt :
1. Laringita catarala
2. Laringita gripala
3. Laringita acuta a copiilor
4. Laringitabolilor infectioase
5. Laringita edematoasa
6. Flegmonoasa
Simptomele laringitei constau in 2-3 inspiraţii prelungite sau de un inspir şuierător,

asemănător unui «cloncănit de găină » urmate apoi de lipsa respiratiei, privire fixă, copilul
devine imobil, se cianozează-culoare violacee a pielii. Durata crizei este de 2 – 3 minute fiind
15
urmat de câteva inspiraţii sacadate, după care copilul respiră normal. Se poate repeta de la 2-3
până la 20 de crize pe zi, iar gravidatea acestui tip de laringită este evoluţia catre stop cardio-
respirator in cazul prelungirii crizelor.
3. Corpii străini ajunsi in laringe in timpul alimenţiei sau in joacă determină o laringită la
copii care are ca simptome: disfonia (răguşeala), tulburări respiratorii-dispnee
inspiratorie, infecţii descendente traheo-bronşice.În cadrul unui acces de tuse corpul străin
poate fi eliminat spontan.
4. Inflamaţiile laringelui de cauză infecţioasă determină laringita acută la copii.
Cauzele principale de laringita sunt infecţiile :virale (v. gripale, paragripale, mixovirusuri,
adenovirusuri), bacteriene (streptococ, H.Influenzae, stafilococ), boli infecto-contagioase (la
debut sau în perioada de stare: gripă, varicelă, rujeolă).
Acest tip de laringită este mai frecvent intalnită la copii sub 1 an si debutează ca un catar
rinofaringian (raceala cu rinoree-secretii nazale) asociat cu febră (38-39). Simptome: tuse,
disfonie-raguseală, dispnee inspiratorie, tiraj suprasternal şi supraclavicular, cornaj,
manifestări generale (cianoză perioronazală, transpiraţii, agitaţie, anxietate).
Acest tip de laringita se diferentiaza la randul ei in functie de simptome si gravitate in:
- Laringita acuta catarală cu incidentă crescută in sezonul rece, la copii adenoidieni (cu
polipi), debutează cu o rinofaringită.
- Laringita sriduloasă (crupul spasmodic): apare mai des la copii cu varsta intre 3-7 ani, fie
alergici, adenoidieni sau cu rahitism, in sezonul rece. Debutează in primele ore ale nopţii cu
crize care durează 15-20 minute si apar urmatoarele simptome de laringiăa: anxietate, tuse
lătrătoare, cornaj, dispnee inspiratorie cu tiraj, voce clară nemodificată, cianoză, febră (până la
38 C). Poate evolua spre insuficienţă respiratorie obstrutiva.
- Laringita acuta subglotica (crupul viral) – Apare prepoderent la copii adenoidieni,

paratrofici-grasuti, pufoşi la atingere, rahitici, principalavârsta afectată fiind 6 luni – 3
ani.Cauza principala este infecţia care poate fi cu H. Influenzae survenind după o IACRS, v.
sinciţial respirator, v. gripal, v. rujeolei. Simptome de laringita acuta subglotica la copii sunt:
16
stridor inspirator acut-zgomot la inspiraţie, tuse lătrătoare sau cu timbru metalic, disfonie
(răguşeală).
- Epiglotita - inflamatie a epiglotei.
Simptome de epiglotita: febră înaltă, stare generală alterată (letargie), capul în hiperextensie-

lasat pe spate, copilul mare stă rezemat în mâini cu gâtul extins şi gura deschisă-prezinta
sialoree-scurgerea salivei, stridor inspirator (dispnee inspiratorie, cu respiraţie aspră,
zgomotoasă, ce se aude de la distanţă, numită şi cornaj), tiraj supra– şi substernal,
supraclavicular şi intercostal),tuse, răguşeală (voce înăbuşită ce pare că „vine” de la
distanţă), disfagie-incapacitatea de a inghiti (prezenţa disfagiei într-o laringită este sugestivă
pentru epiglotită – lipseşte în celalte tipuri de laringita), ganglioni cervicali mariti
moderat, copilul devine tot mai obosit, mai tahicardic-creste frecventa batailor inimii ,
ajungându-se la o stare deosebit de gravă, cu paloare, cianoză şi tulburări ale conştienţei.
Tratament acestui tip de laringită consta in: În cazurile foarte severe – iniţial intubaţie
nazotraheală pentru a preveni un deces brusc. Tratamentul antibiotic vizează H.
influenzae ampicilină 200mg/kg/zi + aminoglicozid, Augmentin, suspensie orală 457 mg/5
ml, cefotaxim 100mg/kg, ceftriaxin 100-150mg/kg-in dozele si modul de administrare
recomandate de medicul specialist. Durata tratamentului 7-10 zile.În colectivităţi, purtătorii de
H. influenzae vor fi sterilizaţi prin administrarea de rifampicină (Sinerdol) într-o doză unică
de 10mg/kg.
Vaccinarea specifică HI b previne eficient infecţia. În ultimii ani vaccinul a devenit disponibil
şi în ţara noastră.
- Traheobronsita acuta maligna este formă evolutiv descendentă a unei laringite subglotice
de etiologie iniţial virală (v. gripal, mixovirus) suprainfectată (streptococ, stafilococ) cu
prezenţa la nivelul laringelui, traheei şi bronşiilor a secreţiilor mucoase, vâscoase aderente, cu
formare de cruste şi ulceraţii.
Simptome: Debut printr-o IACRS care se agravează progresand cu stare generală profund
aletrată, febră 40 C, tuse frecventă cu caracter de crup, stridor inspirator şi expirator, dispnee
inspiratorie apoi mixtă însoţită de tiraj intercostal şi suprasternal, stare asfixică ± convulsii.
Este o forma rara de laringita si are un prognostic rezervat.

17
TRATAMENTUL laringitei la copii constă in
-Umidiferea aerului din cameră,
- Inhalaţii cu ceai de muşeţel sau de tei,
- Comprese calde şi umede în jurul gâtului,
- Sedative : FENOBARBITAL
- Antibiotice: PENICILINĂ G, AMPICILINĂ. prescrise de medic
- Tratmentul terenului: adenoidectomie, tratamentul rahitismului.
In formele grave de boală medicul specialist va prescrie antibiotice: penicilină, ampicilină

+ gentamicină, secretolitice: Bromhexin mod de administrare copii sub 6 ani = 3 x 12 picături
(12 pic = 4 mg bromhexin-HCI) 36 picături = 12 mg bromhexin-HCI, Mucosolvan,
sedative:FENOBARBITAL 5-7 mg / kg c / zi, aspirarea secreţiilor şi îndepărtarea
membranelor prin laringoscopie sau bronhoscopie, oxigenoterapie (oxigen umidificat sub
izoletă), intubaţie sau traheostomie.
 Laringitele acute din bolile infecţioase :
Bolile infecţioase care se complică frecvent cu laringo-traheite sunt: gripa, rujeola,

rubeola, scarlatina si, foarte rar, datorita vaccinarii obligatorii astazi, difteria. Sunt forme
catarale, iar tratamentul lor este cel al bolii de fond. In crupul difteric, exsudatul de culoare
cenusiu-albicioasa obstruează rapid lumenul laringian, producând asfixia. Tratamentul
crupului difteric este o mare urgentă, necesitând traheostomie, inlăturarea prin aspiraţie a
falselor membrane si intubaţie prelungită pentru asigurarea respiraţiei.
 Laringite acute la adult
- Laringita catarala
- Edemul laringian acut
- Laringita flegmonoasă
- Laringo-traheita acuta cu pericon drita
- Laringitele acute ale unor boli generale
Laringita catarală este o inflamaţie acută a mucoasei laringiene, mai frecventă la:
- indivizi cu teren imunologic modificat (neuroartritici, persoane care lucreaza la temperaturi

scăzute, in umiditate, praf, fum),
18
- persoane care au profesii in care isi solicită laringele (avocatii, cantaretii)
- persoane cu suferinte rino-sinusale sau rino-faringiene.
Clinic, pacienţii prezintă:
- voce voalata sau ragusită (disfonie)

- tuse seacă, iritativă
- dureri laringiene sub forma de intepaţuri
La examinare, laringele apare intens congestiv, corzile vocale congestive si tumefiate

(miopatie submucoasa)
 Tratamentul:
- repaus profesional intr-o cameră curată, bine aerisită, cu minimizarea alergenilor

- suprimarea fumatului
- comprese calde pe gât, bauturi calduţe
- repaus vocal, total in primele 24 de ore
- calmante ale tusei
- antiinflamatorii
- inhalaţii au aerosoli cu corticoizi (pentru efectul calmant local).
 Edemul laringian acut
Edemul laringian acut (numit anterior edem glotic) afectează mucoasa si pereţii laringieni din
jurul spaţiului glotic. Dupa etiologie se poate clasifica in:
- Edemul laringian acuta frigore (pe fondul unui surmenaj, efort si suprasolicitare locală,
umezeală si frig);
- Edemul laringian acut-traumatic
- Edemul laringian acut-infecţios
- Edemul laringian acut-secundar unei cauze locale (rino-sinuzita, rino-faringita);
- Edemul laringian acut-secundar unei cauze generale (gripă, tiroidită acută, boli infecto-
contagioase, chimice)
- Edemul laringian acut de cauză circulatorie sau renală (cardiopatii decompensate, nefropatii)
- neurohormonal (alergii, tulburari endocrine, tulburari metabolice) laringian instalat brusc si
19
extins rapid, cu localizare supra si subglotica: dispnee, cornaj, durere si tensiune la nivelul
laringelui si la baza gâtului, anxietate, agitaţie, sete de aer. Important pentru diagnostic: vocea
ramane nemodificată.
Examenul obiectiv: tiraj inspirator suprasternal; cracment laringian absent, palpare

dureroasă. La examinare se evidenţiază edem rosu (de cauza infecţioasă) sau alb (alergic)
supra sau subglotic.
 Tratamentul:
- In caz de dispnee foarte intensă se impune trahectomia;

- In caz de dispnee moderată se administrează iniţial in perfuzie HHC 200-300mg, la care se
asociază calciu, vitamina C si antibioterapie parenterală;
- Antiinflamatorii
- Antihistaminice
- Sedative
- Se recomandă restricţionarea aportului de sare.
Laringita flegmonoasă (abcesul laringian) este secundara unei laringite edematoase

suprainfectate cu stafilococ sau germeni anaerobi si apare extrem de rar. Iniţial apare celulita
supurată difuză (stadiul flegmonos) cu tendinţa la localizarea infecţiei, determinand ulterior
colecţii purulente bine izolate (abcese).
 Simptomatologie:
- tulburari respiratorii intense,

- sindromul infecţios toxico-septic;
- tumefacţia gatului in regiunea laringiana
- cracment laringian absent (semnul Moure), palparea laringelui fiind extrem de dureroasa;
Examenul laringoscopic evidenţiază abcesul si localizarea lui.
 Tratamentul se instituie in urgentă:
- Trahectomie
- Antibioterapie pe cale generală
20
- Corticoterapie
- Deschiderea pe cale endoscopica a colecţiilor purulente si aspirarea conţinutului.
 Laringita acuta cu pericondrita este secundara
- unui traumatism laringian care se suprainfectează cu streptococ sau stafilococ.

- unor boli infecţioase generate.
Infecţia se propaga prin contiguitate de la mucoasa la cartilajul tiroid sau la cartilajul

aritenoid, apoi mai departe la zonele celulare cervicale.
Examenul endoscopic evidenţiază o inflamaţie ingustată a comisurii anterioare.
Tratamentul consăa in antibioterapie si corticoterapie, oxigenoterapie, supraveghere

permanentă şi, la nevoie, traheotomie.
Laringitele din unele boli generale
 Laringita reumatismala (apare la nivelul articulaţiilor cartilajelor laringiene in

reumatismul articular acut, astazi foarte rar).
 Laringita gutoasă se caracterizează printr-o congestie moderată, difuză, partială a

mucoasei laringiene, mai ales in regiunea aritenoidiana unde articulaţia cricoaritenoidiana
prezintă fenomene de artrită. Afectiunea retrocedează la tratamentul antigutos sau spontan,
odatţ cu disparitia atacului gutos.
 Laringita difterica (crupul):
Laringita difterică este foarte raăa pentru ca vaccinarea a redus semnificativ numarul
cazurilor de difterie. Necesită practicarea traheotomiei. Se manifestă prin dispnee de tip
laringian insoţită de semne de stare toxica (paloare, hipotensiune). La examenul clinic se
observă membrane false traheale si laringiene caracteristice. Apare la pacienţii nevaccinaţi.
 Laringita subglotică edematoasă virală

Exista mai multe tipuri de virusuri care pot determina acest tip de laringită. Cel mai
frecvent este determinată de virusul parainfluenza, influenza, virus respirator sincitial,
adenovirus, rhinovirus, enterovirus. De asemenea poate fi o complicaţie a rujeolei.
21
Apare mai ales la copii cu vârste intre 6 luni si 3 ani in cursul evoluţiei unei rinite, este
insoţită de tuse, in primele 3 zile. Cele mai multe cazuri au evoluţie uşoară cu tuse, voce
stinsă, usoară jenă respiratorie, febră moderată fără afectarea starii generale. Copilul trebuie
monitorizat pentru a surprinde apariţia semnelor de gravitate. Tratamentul antibiotic nu este
eficient si se recomanda menţinerea permeabilitaţii căilor respiratorii şi prevenirea aparţtiei
edemului subglotic. Se recomandă aerosoli şi menţinerea unei atmosfere umede. Se
recomandă administrarea de corticosteroizi pe cale intravenoasă sau orală - dexametazona.
 Laringita spasmodica
Laringita spasmodica apare intre 1si 3 ani. Are un debut brusc, de cele mai multe ori
nocturn cu dispnee acută sau cu simptome care sugerează o infecţie virală de cai aeriene
superioare. Nu este prezentă febra. Vocea este ragusită sau stinsă. Episodul de dispnee
cedează in cateva ore cu tratament cu aerosoli si corticoterapie - dexametazona.
 Laringita flegmonoasa (abcesul laringian) este secundară unei laringite edematoase

suprainfectate cu stafilococ sau germeni anaerobi si apare extrem de rar. Iniţial apare celulita
supurata difuză (stadiul flegmonos) cu tendinţa la localizarea infecţiei, determinand ulterior
colectii purulente bine izolate (abcese).
 Simptomatologie:
- tulburari respiratorii intense,

- sindromul infecţios toxico-septic;
- tumefacţia gâtului in regiunea laringiana
- cracment laringian absent (semnul Moure), palparea laringelui fiind extrem de dureroasă;
Examenul laringoscopic evidenţiază abcesul si localizarea lui.
Tratamentul se instituie in urgenta:
- Trahectomie
- Antibioterapie pe cale generala
- Corticoterapie
- Deschiderea pe cale endoscopica a colectiilor purulente si aspirarea continutului.
Laringita acuta cu pericondrita este secundara
22
- unui traumatism laringian care se suprainfecteaza cu streptococ sau stafilococ.
- unor boli infectioase generate.
Infectia se propaga prin contiguitate de la mucoasa la cartilajul tiroid sau la cartilajul

aritenoid, apoi mai departe la zonele celulare cervicale.
Examenul endoscopic evidentiaza o inflamatie ingustata a comisurii anterioare.
Tratamentul consta in antibioterapie si corticoterapie, oxigenoterapie, supraveghere

permanenta si, la nevoie, traheotomie.
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
Prevenirea înseamnă ansamblul măsurilor care permit să se evite apariţia, agravarea şi

extinderea unor boli şi ea se poate împărţi în :
 I. MĂSURI DE PROFILAXIE PRIMARĂ :

- Educarea parintilor sa nu expuna copii la inbolnaviri in
perioadele de epidemie de gripa
- Sa evite aglomeratiile , frigul , umezeala
- Sa le dea sa ingere lichide caldute
- Alimentatie corecta , diversificata , bogata in vitamine , calciu
- Sa faca plimbari dese
 II. MĂSURI DE PROFILAXIE SECUNDARĂ :

23
- Adenoidectomie la o luna dupa vindecarea laringelui sub
protectie de antibiotice
- Vaccinarile efectuate conform varstei
 III. MĂSURI DE PROFILAXIE TERŢIARĂ :

- Cure alpine in statiunile balneoclimaterice
- Cure de aerosoli si raze ultraviolete la mare
- Administrarea antibioticelor corect si numai cand este cazul .
24
PLAN DE ÎNGRIJIRE
 Cazul I
I. CULEGEREA DATELOR:
Sursa de informaţie :
 Foaia de observaţie
 Familia
1. Date relativ stabile :
 Nume : M.
 Prenume :A.
 Sex :masculin
 Vârstă : 2 ani si 10 luni
 Religie :ortodoxă
 Limba vorbita : romana , limbaj adecvat varstei
 Alergie : nu prezintă
 Aspectul cavităţii bucale : - dantura : temporara

- buze : uscate
- limbă fără depozite , normal colorata
 Aspectul faciesului : normal colorat
 Acuitate vizuală : ochi emeotropi
 Acuitate olfactivă si gustativa :percepe bine gustul şi mirosul
 Acuitate tactilă : sensibilitate integră păstrată
 Acuitate auditivă : integra
 Acuitate dureroasă :  senzatie de usturime in laringe

 jena la deglutitie
25
 Semne particulare : nu prezinta
 Mobilitate articulară : păstrată
 Sistem osos : integru
 ROT : prezente bilateral
 SNC : integritate păstrată
 Grup sanguin :A II, Rh (+)
2. Date variabile :
 Domiciliu : jud. Buzău, Sat Stiubei

Condiţii de locuit : corespunzatoare , locuinta la casa , 3 mamere , curte
 Condiţii de viaţă : bune
 Data internării : 10.01.2021
 Data externării : 16.01.2021
 DATE DESPRE PARINTI :

 Numele mamei : M. R.
 Grad de scolarizare : studii medii
 Starea civila a mamei : casatorita
 Loc de munca : fara loc de munca
 Ocupatie : somera
 Numele tatalui : M.V.
 Grad de scolarizare : studii medii
 Starea civila a tatalui : casatorit
 Loc de munca : S.C MECOM SRL
 Ocupatie : lacatus mecanic
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE:
- A.H.C (Antecedente heredocolaterale) :
26
 tata : 31 ani
 mama : 29 ani
 ambii parinti neagă boli infecto-contagioase si dermato-venerice
- A.P.F (Antecedente personale fiziologice): primul copil : nascut la 9

luni cu greutatea de 3,5 kg , APGAR 9 . Tipa si respiraa imediat duupa nastere , nu a necesitat
manevre de reaanimare. A prezentat icter fiziologic in forma usoara la 3 zile .
Vaccinarile si vitaminizarile : conform schemei M.S.
MOTIVELE INTERNĂRII :
- Febra ridicata : 39,2 grd. C
- Dispnee de tip inspirator
- Tuse aspra latratoare
- Disfonie
- Stridor
- Inapetenta
- Agitatie
- Insomnie
ISTORICUL BOLII :
Pacientul in varsta de 2 ani ssi 10 luni a prezentat in urma cu doua zile febra 38 grd. C ,
tuse frecventa , dispnee inspiratorie , disfagie , inapetenta si greata . Ambulatoriu mama
administreaza copilului Romergan sirop – 1 lingurita ; ½ tableta Paracetamol si ½ tableta
Algocalmin. Simptomatologia se accentueaza , motiv pentru care vine cu copilul la spital
unde se recomanda internarea in sectia de pediatriee pentruu investigatii si tratament de
specialitate .
EXAMEN CLINIC GENERAL:
 Stare generala : pacient febril
 Tegumente şi mucoase: normal colorate
 Sistem gangliono-limfatic : nepalpabil
27
 Ţesut musculo-adipos : normal reprezentat
 Sistem osteo articular : integru
 Aparat respirator :
- torace normal conformat
- miscari respiratorii simetrice
- murmur vezicular aspru
- respiratie de tip abdominal
- tuse aspra latratoare
- R = 40 / minut
 Aparat cardiovascular:
- socul apexian in spatial V intercostal stang pe linia medio-claviculara
- zgomote cardiace ritmice
- puls amplu , cu ritm regulat
- P = 115 / minut
- TA = 75 / 50 mm Hg
 Aparat digestiv si anexe :
- abdomen suplu , nedureros
- ficat si splina in limite normale
- transit intestinal prezent scaun normal
- alimentatie deficitara datorita senzatiei de voma
 Aparat uro-genital :
- loje renale libere , nedureroase
- rinichi nepalpabili
- mictiuni fiziologice
 Sistem nervos central :

- stare mentala integra
- orientat temporo-spaţial
ELIMINĂRI :
28
Scaun:
- Frecventa : 1 scaun pe zi
- Cantitatea: 100 – 150 gr
- Forma: cilindrica
- Culoarea : brun datorita
- Mirosul : miros fecaloid

Urina :
- frecventa : 4 – 5 mictiuni pe zi
- cantitatea : 500– 1200 ml / 24 ore
- culoare : galben
- miros : amoniacal
- aspect : clar , transparent la inceput

Expectoraţii :nu prezintă
Varsaturi : absente
 Obisnuinte alimentare :
- Se alimenteaza regula cu 3 mese pe zi principale si 2 gustari
- Prefera carnea de pui
- Lichide preferate : sucuri naturale
- In prezent prezinta inapetenta
 Elemente de igiena :
- Copilul este ajutat in satisfacerea igienei corporale de catre parinti .
 Activitati de recreere :
- Dezinteres in indeplinirea activitatilor de recreere .
 Date antropometrice : - Înălţime = 92 cm
- Greutate = 14,5 kg
29
 DIAGNOSTIC LA INTERNARE :
1. LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA
2. PNEUMONIE INTERSTITIALA STANGA
30
II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR ACTUALE
PROBLEME ACUALE :
- Febra ridicata : 39,2 grd. C
- Tuse aspra latratoare
- Disfonie
- Stridor
- Inapetenta
- Agitatie
- Insomnie
- Greata
- Agitatie psiho-motorie
- Tiraj suprasternal , icter si subcostal

PROBLEME POTENŢIALE :
- sindrom toxico-infectios
- insuficienta respiratorie obstructiva
- insuficienta cardio-pulmonara
 GRADE DE DEPENDENŢĂ:
1. Nevoia de a avea o bună respiraţie şi circulaţie
2. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

3. Nevoia de a bea si de a manca
4. Nevoia de a dormi şi a se odihni
5. Nevoia de a evita pericolele
6. Nevoia de a se recrea
7. Nevoia de a comunica
8. Nevoia de a elimina
31
9. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
 DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE
1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie :
 Dificultate in a respire din cauza procesului infecttios manifestata prin

dispnee , stridor , tuse , obstructie nazala , tiraj , batai ale aripilor nazale.
1. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:

 Hipertermie din cauza procesului infectios manifesttata prrin
febra ridicata .
2. Nevoia de a bea si de a manca:

 Alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ din cauza
inflamatiei laringelui manifestata prin : iinapetenta , greata .
3. Nevoia de a dormi şi a se odihni :

 Dificultate in a se odihni din cauza dispneei si a tusei
manifestata prin ore insuficiente de somn calitativ si cantitativ .
4. Nevoia de a evita pericolele :

 Anxietate moderata din cauza faptului ca parintii vor parasi
spitalul manifestata prin : agitatie , neliniste .
5. Nevoia de a se recrea:
 Lipsa de interes in indeplinirea activitatilor recreative din cauza
neadaptarii la conditiile din spital maniifestata prin neparticiparea la activitati recreative .
32
6. Nevoia de a comunica :
 Comunicare ineficienta la nivel afectiv din cauza alterarii starii
generale manifestata prin neliniste .
7. Nevoia de a elimina:
 Diaforeza din cauza hipertermiei manifestata prin : transpiratie
abundenta si usoara dezhidratare .
8. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea :

 Cunostinte insuficiente despre boala din cauza varstei
manifestate prin : neliniste , teama
33
34
PLAN DE INGRIJIRE
INTERVENŢII ALE
DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE
AUTONONME ŞI DELEGATE
Rol propriu 10.01.2021
DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE -Instalez pacientul în salon.Salonul
INTERVENŢII ALE - Pacientul prezinta
1. Dificultatea de a respira este prevăzut cu o bună aerisire, EVALUARE
tuse , corioza
ASISTENTEI MEDICALE
temperatură optimă 18-20ºC şi mucopurulenta , dispnee,
AUTONONME
lenjerie curată. ŞI DELEGATE stridor , tiraj
Cauza: -Pacientul sa prezinte -Evaluez caracterul durerii: R= 35 r/ minut
10.01.2021
- Procesul infectios caile respiraatorii libere iradiere , durata , intensitate,
si o buna respiratie . localizare
Rol propriu: - D :11.01.2021
T=38,0ºC
-Distrag atentia pacientului - Bolnavul prezinta
Manifestări : 1. Hipertermie jucandu-ma
-Asigur cu elcorespunzator
un climat dispnee
- S: respiratorie
T=39,2ºC , tiraj
- Tuse aspra latratoare - La indicatia medicului conduc , stridor, putin ameliorate
- Disfonie -Evit formarea
pacientul la ORLcurentilor de aer de
si la serviciul , usoara obstructie nazala
raadiologie pentru a i se face o , tuse aspra latratoare.
- Stridor - Copilul -Am aerisit încăperea. 11.01.2021
radiografie cardio-pulmonara -R = 34 r /minut
-
Cauza: Inapetenta -Supraveghez cu atentie pacientul ,
- Agitatie sa nu mai -Am administrat
precum comprese
si celelalte functii reci pesi
vitale - D :12.01.2021
T=38,4 ºC
- - Procesul infectios
Insomnie frunte.
vegetative si le notez in F.O. - Bolnavul prezinta
prezinte hipertermie - S: T=39ºC
- Am aspirat secretiile naso- dispnee respiratorie de
-Am menţinut
faringiene igiena
si am tegumentelor.
curatat crustele din intensitate mai mica
nas : decat in zilele precedente
-Am
- Roloferit copilului
delegat ceai la oxigen
: Administrez - nu a12.01.2021
mai prezentat tiraj
Manifestări : temperatura camerei
umidificat 5-6 l / h in mod si stridor
- Febra ridicata intermitent. - -tusea este mai rara
D : T=38ºC
-Am recoltat sange
-Administrez pentru
delegat examene
Nozomer :2 - R =30 r/minut
biochimice
picaturi - S: T=38.4 ºC
Prednison : 2 mg/kh corp : 30 mg /
-Am
zi recoltat urina in vederea
efectuarii
Bromhexin sumarului
sirop – 15de urina
picaturi
Calciu gluconic ; per os
- Observ efectul medicatiei si al
35 interventiilor cu rol propriu si
delegat pe toata perioada
spitalizarii.
Rol delegat : 13.01.2021
La indicaţia medicului am - D : T=37.4ºC

administrat Ampicilina : 100 mg/kg
corp ; Algocalmin fiole ; - S: T=38ºC
Paracetamol - supozitoare
Am supravegheat în permanenţă 14.01.2021

pacienta.
- D : T=37ºC
Am măsurat şi notat zilnic
temperatura în F.O. - S: T=37.6 ºC
15.01.2021
- D : T=36.4ºC
- S: T=36.8ºC
36
DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE INTERVENŢII ALE EVALUARE
ASISTENTEI MEDICALE
Rol propriu: 10.01.2021
2. Alimentatie insuficienta calitativ - Aerisesc bine salonul - Pacientul prezinta

si cantitativ inaintea fiecarei mese inapetenta si buze
-Bolnavul sa aaiba o uscate
stare de bine fara - Indepartez din salon
greturi . orice obiect care ar putea accentua
senzatia de greata (plosca , urinar )
Cauza: 11.01.2021
- ofer pacientului alimente
- Inflamatia laringelui - In cel mai scurt timp usor - Pacientul prezinta
sa nu mai prezinte digerabile si lichide pentru o diminuarea senzatiei de
inapetenta hidratare corespunzatoare greata , tegumente
suple
- pentru a diminua senzatia de
Manifestări :
greata servesc pacientul cu ceaiuri
- Inapetenta - Asigurarea unui regim neandulcite , la temperatura
alimentar camerei 12.01.2021
- Greata
37
- Jena la deglutitie corespunzator varstei . -Calculez bilantul ingesta excreta
- Pacientul este
echilibrat volemic si
Rol delegat : hidroelectrolitic.
Administrez la indicatia medicului:
- Ser Fiziologic 5% 500 ml 13.01.2021

- Glucoza 5 % 1500 ml -Apetit normal
-Vitamina C – 1 fiola
- Urmaresc efectul interventiilor 14.01.2021

asupra pacientei si gradul de
deshidratare al pacientului : - Din aceasta zi si pana
aspectul tegumentelor si la externare nu a mai
mucoaselor avut probleme
referitoare la
alimentatie
38
ASISTENTEI MEDICALE
3. Dificultatea de a se odihni - observ raportul dintre starea - Copilul este agitat,

somn-veghe a pacientului plange
- rog pacientul sa renunte la - somn medicamentos
-Pacientul să perioadele scurte de somn din
Cauza: timpul zilei
beneficieze de un somn
- Dispnee corespunzator varstei - inlatur stimulii externi :
- Tuse atat calitativ cat si vizuali , auditivi , care ar putea
cantitativ perturba somnul bolnavului
- invat pacientul sa practice 11.01.2021

tehnici de relaxare , exercitii
Manifestări : - Copilul este agitat dar
respiratorii 5 – 10 minute inainte de
doarme
- ore insuficiente de somn calitativ si culcare
cantitativ
- port frecvent discutii
incurajatoare cu pacientul privind
39
evolutia bolii sale
- observ si notez calitatea,

cantitatea si orarul somnului
12.01.2021
- Copilul este linistit , a

Rol delegat : avut somn fiziologic .
Administrez la indicatia medicului: - Incepand de la aceasta
data si pana la externare
Romergan sirop , care pe langa
nu a mai avut probleme
rolul antihistaminic sa fie si sedativ
referitoare la odihna .
- Urmaresc efectul medicatiei si al
interventiilor
40
ASISTENTEI MEDICALE
Rol propriu:
- asigur conditii de mediu pentru a

2. Anxietatea moderata evita pericolele de accidentare
- amplasez copilul in salon in

functie de afectiunea sa
-Pacientul sa
Cauza: - discut cu copilul incercand sa
beneficieze de un creea o relatie afectiva
- Faptul ca parintii vor parasi mediu de siguranta fara In urma discutiilor
spitalul - ii aduc jucarii viu colorate purtate , anxietatea a
accidente
-ii fac cunostinta cu ceilalti pacienti disparut .
din salon
-favorizez vizita membrilor familiei

Manifestări : ori de cate ori este nevoie
- Agitatie - sfatuiesc parintii sa-i aduca jucarii
- Neliniste
indragite de acasa
41
42
ASISTENTEI MEDICALE
Rol propriu:
3. Vulnerabilitate fata de infectii - Am luat masuri de prevenire si
transmitere a infectiilor nasocomiale
-Pacientul sa fie prin respectarea masurilor de igiena , Pe perioada internarii
Cauza: echilibrat hidric si a circuitelor functionale pacientul nu a mai facut
- Varsta mica nutritional si sa fie ferit - Tehnicile de nursing le efectuez in complicatii , iar evolutia
- Spitalizarea de accidente si de conditii de perfecta asepsie, iar bolii a fost favorabila sub
infectii. tratamentele administrate si tratamentul administrat .
investigatiile efectuate sunt cu risc
Manifestări : minim de infectie
- Astenie -Supraveghez in permanenta starea
- Stare generala alterata fizica , psihica si nutritionala a
- Risc de accidente pacientului
- Risc de infectii
43
ASISTENTEI
MEDICALE
AUTONONME ŞI
DELEGATE
-explorez natura activitatilor - Copilul este izolat , prezinta febra ,
4. Lipsa de interes in indeplinirea recreative ce produc placere disfonia neputandu-i permite un
activitatilor recreative -Pacientul sa prezinte o pacientului contact mai apropiat cu ceilalti
stare de buna dispozitie - analizez daca sunt in copii .
concordanta cu starea lui
Cauza: fizica si psihica 11.01.2021
- Neadaptarea la conditiile din -planific activitati recreative - Copilul se joaca cu jucarii
spital impreuna cu pacientul
- am in vedere ca activitatile
sa nu il oboseasca ci sa-i 12.01.2021
Manifestări : creeze o stare de bine - Copilul participa la jocuri
- Neparticiparea la activitati - notez reactiile si distractive cu
recreative manifestarile pacientului in ceilalti copii .
timpul activitatilor
recreative.
44
ASISTENTEI MEDICALE
-Pacientul sa aiba o Rol propriu:

5. Comunicare ineficienta la nivel comunicare adecvata cu -cercetez posibilitatile de comunicare
afectiv membrii familiei , cu ale pacientului
echipa de ingrijire in - creez un climat de incredere , In urma interventiilor
aproximativ 24 de ore raspund cu multa amabilitate si pacientul este mai
Cauza: promptitudine la toate intrebarile comunicativ .
pacientului
- Starea generala alterata -ofer posibilitatea pacientului sa-si
exprime emotiile , sentimentele si
temerile
Manifestări : -antrenez pacientul in diferite
activitati care sa-i dea sentimentul de
- Neliniste siguranta
- comunic non verbal cu copilul si-l
antrenez la joaca si discutii cu
ceilalti copii
- caut sa vorbesc cu el , sa ma joc , ii
citesc povesti
-ii distrag atentia de la boala
punandu-l sa deseneze cu creioane
colorate
- favorizez vizita mamei si a
membrilor familiei , pentru a-i
diminua darul de acasa.
45
DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE INTERVENŢII ALE ASISTENTEI EVALUARE
MEDICALE AUTONONME ŞI
DELEGATE
Rol propriu :
- invat mama sa-si spele copilul de 10.01.2021

cate ori este nevoie , sa poarte haine
6. Diaforeza din bumbac si sa-l schimbe de cate - Copilul prezinta diaforeza
ori este nevoie si usoara deshidratare
- servesc copilul cu ceai neandulcit la
-Pacientul sa nu mai
Cauza: temperatura camerei
prezinte transpiratii si
- Hipertermie Rol delegat :
deshidratare in cel mai
scurt timp . - Administrez la indicatia 12.01.2021
medicului : Ser Fiziologic 250 ml in
P.E.V. - Datorita faptului ca febra
Manifestări :
- Supraveghez functiile a scazut , bolnavul nu mai
- Transpiratii abundente vitale si vegetative si le notez in F.O. prezinta diaforeza.
- Usoara deshidratare
- Evaluez pierderile de
lichide prin transpiratie si hidratez
corespunzator pacientul
- Urmaresc aspectul
tegumentelor si mucoaselor,precum si
46 senzatia de sete pentru a evita un
dezechilibru hidroelectrolitic .
ASISTENTEI MEDICALE
-Psihoterapie
10.Insuficiente cunostinte referitoare -Pacienta să acumuleze -Încurajez pacientulsă întrebe tot ce Observ ca mama este
la boala sa noi cunoştinţe despre
vrea să ştie despre afectiunea sa preocupata sa obtina date
boala sa şi modul de
tratament şi prevenire mijloace de investigare despre si informatii despre cum
boala sa,Conştientizez pacientul trebuie sa pastreze
Cauze: asupra propriei responsabilităţi sanatatea copilului .

-Recuperare psihică şi
privind păstrarea sănătăţii şi
- varsta fizică
prevenirea maladiilor;Urmăresc
modul de recuperare psihică şi
-Diminuarea şi fizică a pacientului
Manifestări : remiterea anxietăţii
-Încurajez pacientul să privească cu
- neliniste
- teama încredere şi optimism în echipa
medicală de îngrijire şi în
vindecarea totală a lui
47
EXAMENE DE LABORATOR
DENUMIREA MOD DE RECOLTARE VALORI OBŢINUTE VALORI

EXAMENULUI NORMALE
Hemoleucograma Se recoltează prin puncţie venoasă 2 ml α = 7.400/mm3 α = 4-8 9 mii/mm3

sânge pe E.D.T.A. cu vacutainer mov
Hb=13,9 g/dl ; Hb=12-16 g/dl ;
Ht = 40% Ht =35 - 40%
T=143.000 T= 150-400
VSH Se recoltează dimineaţa pe nemâncate,

prin puncţie venoasă, 1,5 ml sânge pe 0,4
12 mm/1h 0,0 - 20 mm/1h
ml de Na ( 3,8%), cu vacutainer negru ,
fara staza venoasa
Fibrinogen Se recoltează dimineaţa pe nemâncate,

252 mg/dl 200 – 400 mg/dl
ml de Na 3,8% , cu vacutainer albastru
TGP Se recoltează dimineaţa pe nemâncate, TGP= 22U/L TGP= 10-30

prin puncţie venoasă 6 ml sânge pe fara
TGO TGO= 36 U/L TGO= 10-31
substanta de contrast, cu vacutainer rosu
Glucoza absenta ; Glucoza = 0
48
Albumina absenta ; Albumina = 0
Sumar urina Se recoltează 10 – 20 ml urina , din prima Epitelii plate frecvente ; Epitelii plate rare ;
emisie de dimineata din jetul de la mijloc Leucocite frecvente ; Leucocite rare;
Hematii rare Hematii absente
Exudat faringian Se recolteaza dimineata pe nemancate si

inainte de a incepe tratamentul cu
Steril Steril
antibiotice.Copilul va fi tinut pe un scaun
sau in brate , este rugat sa deschida gura si
se sterge faringele cu tamponul steril .
TABEL CU MEDICAŢIE
Denumire Mod de Cale de Doza Doza Acţiune

administrare unică totală terapeutică
prezentare
49
Ampicilina Fl. 250 mg i.m. 250 mg la 4 fl Antibiotic cu
6 ore spectru larg
Algocalmin Fiolă 2 ml i.m. ½f 1f Analgezic,

antipiretic
Nozomer solutie Instilatii nazale 1 picatura 2x1 pic / Antialergic al

pe fiecare zi mucoasei nazale
nara
Prednison tablete Per os 2 tb la 6 4 cp Antiinflamator

ore
Antialergic
2 tb la 12
ore
Bromhexin solutie Per os 10pic 2x10 Expectorant

pic/zi
Calciu gluconic Fiole de 5 si 10 P.E.V. 1 fiola 2 fiole/zi Antiinflamator

ml
antiedematos
Metoclopramid Fiole de 2 ml i.m. 1f 1 fiola Atiemetic
Vitamina C Fiola 5 ml P.E.V. 1f 1f Factor vitaminic
Paracetamol supozitoare intrarectal 1 3 buc./zi antitermic

supozitor
50
Ser fiziologic 9‰ Fl = 250 ml PEV 1 fl 1 fl Reduce volemia
Ser glucozat 5 % Fl 250 mg PEV 1 fl 1 fl Reduce volemia
Romergan sirop Per os 1 lingurita 2 Antialergic ,

lingurite sedativ
51
52
EVALUARE FINALĂ
Copil in varsta de 2 ani si 10 luni se prezinta la Urgente Spitalul Municipal

Rm.Sarat cu următoarele manifestări de dependenţă :
- Febra
- Frison
- Tuse laringiana
- Disfonie
- Disfagie
- Dispnee
- Stridor
- Inapetenta
- Anxietate
- Insomnie
În urma examinării clinice şi paraclinice se stabileşte diagnostic medical de :
3. LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA

4. PNEUMONIE INTERSTITIALA STANGA
In urma tratamentului igieno-dietetic si medicamentos , simptomatologia se remite.
Obiective pe timpul spitalizării :
- să prezinte circulaţie şi respiraţie adecvată
- să fie alimentat şi hidratat corespunzător
- să aibă o postură adecvată
- să aibă o stare de confort fizic şi psihic
- să se odihnească
- să fie echilibrat psihic

Intervenţii :
- am asigurat condiţii de microclimat
53
- am supravegheat în permanenţă pacientul
- am răspuns complet la solicitările lui
- am urmărit şi notat zilnic funcţiile vitale şi vegetative
- am făcut pregătire psihică şi educaţie pentru sănătate
- am administrat tratamentul prescris de medic, pregătind în prealabil

materialele şi instrumentele necesare
- am supravegheat efectele medicaţiei

Obiective la externare :
- regim igieno-dietetic
- evitarea efortului fizic
- educatie sanitara
- am informat parintii pacientului asupra importantei prezentarii la

control medical la o saptamana dupa externare si apoi la intervalul stabilit de medic
Recomandari :
- sa continue tratamentul conform prescriptiei medicului
- sa se prezinte la medic imediat ce apar simptome de boala .
54
PLAN DE ÎNGRIJIRE
 Cazul II
II. CULEGEREA DATELOR:
 Familia
 Echipa de ingrijire
 Nume : B.
 Prenume :M.
 Sex :masculin
 Aspectul cavităţii bucale : - dantura : temporara

- buze : uscate
- limbă fără depozite , normal colorata epiglota

edematiata , rosie , zmeurie
 Aspectul faciesului : congestionat
 Acuitate vizuală : fara semnificatie patologica
 Acuitate dureroasă : disfagie la deglutitie

55
 Grup sanguin B III, Rh (+)
4. Date variabile :
 Domiciliu : jud. Buzău , Rm.Sarat
 Condiţii de locuit : apartament 3 camere

 Numele mamei : B. N.
 Grad de scolarizare : 12 clase
 Ocupatie : salariata
 Numele tatalui : M.V.

 Ocupatie : salariat

 tata :28 ani
56
 mama : 28 ani

luni cu greutatea de 3 kg 900 grame, APGAR 9 . Tipa si respira imediat duupa
nastere , nu a necesitat manevre de reanimare. A prezentat icter fiziologic in forma
usoara la 3 zile .
- APP : Varicela
- Febra
- Tuse laringiana
- Dispnee
- Disfagie
- Disfonie
- Afonie
- Insomnie
- Neliniste
ISTORICUL BOLII :
Mama afirma ca de 48 de ore copilul prezinta febra 38 – 39 grd. C . De 12 ore

prezinta disfonie , ce se accentueaza progresivv, tuse laringiana , dispnee. Este adus la
camera de garda cu salvarea si este internat pe sectia Pediatrie II pentru tratament si
investigatii paraclinice.
 Stare generala : grava
 Tegumente şi mucoase: cianoza fetei , faringe hiperemic
57
- Dispnee respiratorie marcata
- Tuse laringiana
- Prezinta disfonie marcata cu afonie
- Torace normal comformat
- Murmur inspirator bilateral
- Rare raluri
- Sonoritate pulmonara buna
- R = 30 / minut
- P = 110 / minut
- TA = 80 / 55 mm Hg
- abdomen suplu , elastic , mobil cu respiratie, nedureros
- loje renale libere

58
ELIMINĂRI :
Scaun:
- Forma: cilindrica

Urina :
- culoare : galben
- miros : amoniacal

Varsaturi : absente
- Prefera fructele si supele
- Lichide preferate : lapte cu cacao , sucuri

- Copilul este ajutat in satisfacerea igienei corporale de catre
parinti .
- Deseneaza , se joaca cu copiii de varsta lui
- Odihna pasiva – somn

59
- Activitate redusa datorita recomandarii mediccului de a face
repaus la pat

- Greutate = 18 kg
5. LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA CU INSUFICIENTA
RESPIRATORIE ACUTA
PROBLEME ACUALE :
- Febra
- Tuse laringiana
- Dispnee
- Disfagie
- Disfonie
- Afonie
- Insomnie
- Neliniste
Risc de complicatii ca:
- hiperpirexie
- insuficienta respiratorie acuta
- frison
- traheita
- bronsita
- pneumonie
60

15. Nevoia de a fi curat si de a proteja mucoasele si tegumentele

 Dificultate in a respira din cauza procesului infectios manifestata prin tuse ,

cianoza periorala.
2.Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:

febra ridicata .
3.Nevoia de a evita pericolele :
Anxietate moderata din cauza varstei.
4.Nevoia de a bea si de a manca:
 Alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ din cauza

inflamatiei laringelui manifestata prin : inapetenta , greata .
 Diaforeza din cauza hipertermiei manifestata prin : transpiratie

 Dificultate in a se odihni din cauza dispneei si a tusei

61
 Din cauza varstei mici copilul consuma energie jucandu-se dar in

acelasi timp si transpira.
8.Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea :
 Cunostinte insuficiente despre boala din cauza varstei

manifestate prin : neliniste , teama , anxietate .
62
63
PLAN DE INGRIJIRE
INTERVENŢII ALE ASISTENTEI

DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE DELEGATE EVALUARE
Rol propriu 20.02.2021
-Instalez pacientul în salon.Salonul este - Pacientul prezinta

prevăzut cu o bună aerisire, temperatură
7. Dificultatea de a respira optimă 18-20ºC şi lenjerie curată. dispnee inspiratorie, disfagie
-Evaluez caracterul durerii: iradiere , durata , R= 30 r/ minut

intensitate, localizare 21.02.2021
Cauza:
-Pacientul sa -Distrag atentia pacientului jucandu-ma cu -Simptomatologia
- Infectia laringiana el
respire se amelioreaza.
- hidratez corespunzator pacientul
liber pe nas. -R = 26 r /minut
-Supraveghez cu atentie pacientul , precum
Manifestări : si celelalte functii vitale si vegetative si le TA= 85/65mm Hg
notez in F.O.
- Dispnee P=108/1’
- Am aspirat secretiile naso-faringiene si am
- Disfonie 22.02.2021
curatat crustele din nas :
- Obstructie nazala - R =25 r/minut
- Rol delegat : Administrez HSH si oxigen
intermitent dupa ce am dezobstruat caile TA= 75/55mm Hg
respiratorii
P=100/1’
- Observ efectul medicatiei si al
interventiilor cu rol propriu si delegat pe 23-24.02.2021
toata perioada spitalizarii.
Starea pacientului este ameliorata
64
MEDICALE AUTONONME ŞI DELEGATE
8. Hipertermie -Asigur un climat corespunzator - D : T=39,4ºC
-Evit formarea curentilor de aer - S: T=39ºC
- Pacientul sa prezinte -Am aerisit încăperea. 21.02.2021

Cauza: temperatura corpului in
limite normale -Am administrat comprese reci pe frunte. - D : T=37,9 ºC
- Infectia laringiana
-Am menţinut igiena tegumentelor. - S: T=38ºC
-Am oferit copilului ceai la temperatura camerei 22.02.2021
Manifestări : -Am recoltat sange pentru examene biochimice - D : T=37ºC
- Febra ridicata: 39,4 grd.C -Am recoltat urina in vederea efectuarii - S: T=37.2 ºC
- Tegumente calde , umede sumarului de urina
23.02.2021
Rol delegat :
- D : T=36,2ºC
- La indicaţia medicului am
administrat antibiotice , antitermice : - S: T=36,8ºC
Ampicilina , gentamicina, algocalmin ,
24-25.02.2021
dexametazona
Pacientul nu mai prezinta febra
- Urmaresc efectul
medicamentelor asupra organis-mului
pacientului si mentin interventiile si in zilele
65
urmatoare
Rol propriu:
9. Vulnerabilitate fata de - Am luat masuri de prevenire si transmitere a Pacientul nu a prezentat

infectii
Cauza: -Pacientul sa infectiilor nasocomiale prin respectarea accidente sau complicatii pe
beneficieze de un masurilor de igiena , a circuitelor functionale perioada internarii. .
- Scaderea rezistentei mediu de siguranta ,
organismului
fara accidente sau - Tehnicile de nursing le efectuez in conditii de
- Varsta mica complicatii
perfecta asepsie, iar tratamentele administrate si
- spitalizarea
investigatiile efectuate sunt cu risc minim de
infectie
Manifestări :
- Astenie -Supraveghez in permanenta starea fizica ,

- Stare generala alterata psihica si nutritionala a pacientului
- Risc de accidente
- Risc de infectii
66
DELEGATE
- Am hidratat pacientul - Pacientul prezinta transpiratii

parenteral si per os pentru refacerea profuze, oligurie
10. Nevoia de a se hidrata echilibrului hidroelectolitic
21.02.2021
- Am urmarit functiile
vitale si vegetative si le-am notat in F.O. - Starea generala
-Pacientul să
Cauza: - Am cantarit pacientul la pacientului este ameliorata
fie hidratat 2 zile si am urmarit bilantul ingesta/
- Lipsa de aport hidric corespunzator, sa aiba D=500 ml
excreta
- Disfagie temperatura corpului in
- Febra - Am schimbat lenjeria - Tranzit intestinal
limite normale
dupa fiecare transpiratie si l-am imbracat prezent
cu pijamale usoare , comode din bumbac 22. 02.2021
cu proprietati absorbante
Manifestări : - Hidratare buna
Rol delegat :
- transpiratii abundente D=600 ml
- Oligurie 23-24.02.2021
PEV cu S.G. si S.F.
Stare generala buna
D=600 ml
67
DELEGATE
Aerisesc bine salonul - Pacientul prezinta disfagie , stare

inaintea fiecarei mese generala alterata, si inapetenta
11. Alimentatie insuficienta
calitativ si cantitativ - Indepartez din salon 21.02.2021
orice obiect care ar putea accentua senzatia
de greata (plosca , urinar ) - Pacientul isi recapata treptat pofta
- In cel mai scurt timp sa de mancare
nu mai prezinte - ofer pacientului alimente usor
Cauza: inapetenta digerabile si lichide pentru o hidratare 22-23.02.2021
corespunzatoare
- Disfagie -In urma tratamentului administrat
- Stare generala alterata - pentru a diminua senzatia de manifestarile clinice se amelioreaza
- Asigurarea unui regim greata servesc pacientul cu ceaiuri
alimentar corespunzator neandulcite , la temperatura camerei 24-25 .02.2021
varstei .
-Calculez bilantul ingesta excreta -Apetit revenit
Manifestări :
- Inapetenta Rol delegat :
- Ser Fiziologic 9‰
- Glucoza 5 %
- Urmaresc efectul interventiilor

68
Rol propriu: observ raportul dintre starea 20.02.2021
somn-veghe a pacientului -Pacientul are un somn

agitat cu treziri repetate
12. Dificultatea de a dormi si - rog pacientul sa renunte la
a se odihni perioadele scurte de somn din timpul zilei 22.02.2021
-Pacientul să
- inlatur stimulii externi : - Somn medicamentos
beneficieze de un somn vizuali , auditivi , care ar putea perturba somnul
corespunzator varstei bolnavului 23 -25 .02.2021
Cauza: atat calitativ cat si
cantitativ - invat pacientul sa practice - Pacientul este linistit , a
- Dispnee tehnici de relaxare , exercitii respiratorii 5 – 10 avut somn fiziologic .
- Tuse minute inainte de culcare
- Febra - Incepand de la aceasta data
- port frecvent discutii si pana la externare nu a mai
incurajatoare cu pacientul privind evolutia bolii avut probleme referitoare la
Manifestări :
sale odihna .
- oboseala
- observ si notez calitatea,
- paloare cantitatea si orarul somnului
- agitatie Rol delegat :Administrez la indicatia medicului:

Romergan sirop
- Urmaresc efectul medicatiei si al interventiilor
69
Rol propriu : Obiectiv realizat
- pregatesc materialele necesare pentru toaleta pe
13. Dificulatea de a-si acorda regiuni a pacientului

ingrijiri
- insist cu igiena la nivelul plicilor, spatiilor
interdigitale si intrafesier
-Pacientul sa prezinte
Cauza: tegumente si mucoase -invat copilul sa se spele pe maini cat mai des
curate si integre. posibil
- Varsta mica
- Spitalizarea
- curatesc narile de crustesi-l invat sa tuseasca cu
gura inchisa sau sa o acopere cu o batista de
unica folosinta.
Manifestări :
- Tegumente acoperite de
transpiratii
- Cruste la nivelul nasului
70
INTERVENŢII CONSTATATE EVALUARE
1. Am asigurat condiţii de igienă şi microclimat, aerisirea salonului, temperatura

optimă 22-24º C.
2. Am pregătit patul şi am schimbat lenjeria de pat la nevoie
3. Am urmărit şi notat funcţiile vitale şi vegetative ale bolnavei : respiraţie, puls,

temperaturp, tensiune arterială, diureză, scaun.
Intervenţiile propuse au
4. Am urmărit aspectul faciesului bolnavului, aspectul tegumentelor , starea psihică a
fost efectuate fiind
bolnavului. Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicamentelor
satisfăcute nevoile
5. Am administrat tratamentul prescris de medic bolnavului.
6. Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicamentelor prin

perfuzii şi injecţii
7. Am supraveghiat faciesul pacientului , aspectul tegumentelor si mucoaselor, starea

psihica a pacientului.
8. Am asigurat igiena corporala prin efectuarea toaletei generale si partiale
9. Am asigurat alimentatia zilnica , respectand regimul igieno-dietetic prescris de .
71

EXAMENULUI NORMALE

Hb=13,2 g/dl ; Hb=12-16 g/dl ;
Ht = 40% Ht =35 – 40%
T=143.000 T= 150-400
Trombocite Se recoltează prin puncţie venoasă 2 ml 180 mii/ m3 180-350 mii/ m3


14mm/1h 3-5 mm/1h
fara staza venoasa 5-10 mm/2h
20-50 mm/24h

300 mg/dl 200 – 400 mg/dl
72
TGO prin puncţie venoasă 6 ml sânge pe fara TGO= 20 U/L TGO= 10-31
Exudat faringian Se recolteaza dimineata pe nemancate si Steril Steril

inainte de a incepe tratamentul cu
antibiotice.Copilul va fi tinut pe un scaun
sau in brate , este rugat sa deschida gura si
se sterge faringele cu tamponul steril .
DENUMIREA PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT

EXAMENULUI
-Pregătirea psihică : înlătur factorii emoţionali
-Conduc pacientul la serviciul de radiologie
-Explic pacientului cum trebuie sa se comporte in timpul examinarii ( sa

73
faca cateva miscari respiratorii dupa care sa urmeze o perioada de apnee,
timp in care se face radiografia, dupa care sa urmeze o inspiratie
profunda)
N.P.E.
- Am pregătit bolnavul fizic, prin îndepărtarea obiectelor radioopace pe
Radiografie pulmonara care le poartă : lănţişor, ceas, nasturii pijamalei.
- Am poziţionat pacientul la aparat.
- După efectuarea examenului am ajutat bolnavul să se îmbrace şi l-am

condus la salon, recomandându-i repaus fizic la pat.
TABEL CU MEDICAŢIE
Denumire Mod de Cale de Doza unică Doza Acţiune terapeutică

administrare totală
prezentare
Ampicilina Fl. 250 mg i.m. 250 mg la 6 4 fl Antibiotic

ore
Gentamicina f-1ml=40 ml i.m. 20mg 60mg Antibiotic

74
HSH f-25mg/5ml PEV 1f 2f bronhodilatator
Romergan sirop Per os 1 lingurita 4 lingurite Antialergic , sedativ
Calciu gluconic Fiole de 5 si 10 ml P.E.V. 1 fiola 1 fiole/zi Antiinflamator
antiedematos
Algocalmin Fiolă 2 ml i.m. ½f 1f Analgezic, antipiretic
Ser fiziologic 9% Fl = 250 ml PEV 1 fl 1 fl Reduce volemia
75
EVALUARE FINALĂ
Copil in varsta de 3 ani si 5 luni este adus la camera de garda cu salvarea si este
internat pe sectia Pediatrie I Spital Municipal Rm.Sarat , cu următoarele manifestări
de dependenţă :
- Febra
- Tuse laringiana
- Dispnee
- Disfagie
- Disfonie
- Afonie
- Insomnie
- Neliniste

RESPIRATORIE ACUTA
Intervenţii :
76


- educatie sanitara

Recomandari :

sa se prezinte la medic imediat ce apar simptom
77
78
PLAN DE ÎNGRIJIRE
 Cazul III
III. CULEGEREA DATELOR:
 Familia
 Echipa de ingrijire
 Nume : P.
 Prenume :C.
 Sex :masculin
 Aspectul cavităţii bucale :

- buze : normal colorate
- epiglota edematiata , rosie , zmeurie
 Aspectul faciesului : congestionat
 Acuitate vizuală : fara semnificatie patologica
 Acuitate dureroasă : disfagie la deglutitie

79
 Grup sanguin AB IV, Rh (+)
6. Date variabile :
 Domiciliu : jud. Buzău Rm.Sarat
 Condiţii de locuit : apartament 2 camere

 Numele mamei : P. D.
 Ocupatie : salariata
 Numele tatalui : P.M.

 Ocupatie : salariat

 tata :34 ani
 mama : 28 ani

80
luni cu greutatea de 3 kg 900 grame, APGAR 9 . Tipa si respira imediat duupa
nastere , nu a necesitat manevre de reanimare.
- APP : 3 spitalizari cu laringita acuta (ultima in urma cu 1 an)
- Febra
- Tuse laringiana
- Dispnee
- Disfagie
- Disfonie
- Afonie
ISTORICUL BOLII :
Mama afirma ca de 48 de ore copilul prezinta febra 38 – 39 grd. C si tuseste in

timpul noptii . De 12 ore prezinta disfonie , ce se accentueaza progresiv, tuse
laringiana , dispnee. Urmeaza tratament cu antipiretice . Este adus la camera de garda
cu salvarea si este internat pe sectia Pediatrie II pentru tratament si investigatii
paraclinice.
 Stare generala : grava
 Tegumente şi mucoase: cianoza fetei , faringe hiperemic
- Dispnee respiratorie marcata
- Tuse laringiana
81
- Torace normal comformat
- Murmur inspirator bilateral
- Rare raluri
- Sonoritate pulmonara buna
- R = 28 / minut
- extremitati cu tendinta la racire
- P = 90 / minut
- TA = 85/ 55 mm Hg
- abdomen suplu , elastic , mobil cu respiratie, nedureros
- loje renale libere

- fara semn de iritatie meningiana

ELIMINĂRI :
Scaun:
82
- Forma: cilindrica

Urina :
- culoare : galben
- miros : amoniacal

Varsaturi : absente
- Prefera fructele si supele
- Lichide preferate : lapte cu cacao , sucuri

- Copilul este ajutat in satisfacerea igienei corporale de catre
parinti .
- Deseneaza , se joaca cu copiii de varsta lui
- Odihna pasiva – somn
- Activitate redusa datorita recomandarii medicului de a face

repaus la pat
83
- Greutate = 21 kg
RESPIRATORIE ACUTA
PROBLEME ACUALE :
- Febra
- Tuse laringiana
- Dispnee
- Disfagie
- Disfonie
- Afonie
-
Risc de complicatii ca:
- hiperpirexie
- insuficienta respiratorie acuta
- frison
- traheita
- bronsita
- pneumonie

84
 Dificultate in a respira din cauza procesului infectios manifestata prin tuse ,

cianoza periorala.
2.Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:

febra ridicata .
3.Nevoia de a evita pericolele :
Anxietate moderata din cauza varstei.
4.Nevoia de a bea si de a manca:
 Alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ din cauza

inflamatiei laringelui manifestata prin : inapetenta , greata .
85
 Diaforeza din cauza hipertermiei manifestata prin : transpiratie
 Dificultate in a se odihni din cauza dispneei si a tusei

 Din cauza varstei mici copilul consuma energie jucandu-se dar in

acelasi timp si transpira.
8.Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea :
 Cunostinte insuficiente despre boala din cauza varstei

manifestate prin : neliniste , teama , anxietate .
9.Nevoia de a comunica :
 Comunicare ineficienta la nivel afectiv din cauza alterarii starii

generale manifestata prin neliniste .
86
87
PLAN DE INGRIJIRE
INTERVENŢII ALE ASISTENTEI MEDICALE

DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE EVALUARE
14. Dificultatea de a respira Rol propriu 2.01.2021

si a avea o buna circulatie
Cauza: -Pacientul sa -Instalez pacientul în salon.Salonul este prevăzut cu o - Pacientul prezinta
bună aerisire, temperatură optimă 18-20ºC şi lenjerie
-Alterarea vocii respire curată. Stare generala alterata
-Dispnee liber pe nas. -Evaluez caracterul durerii: iradiere , durata , intensitate, 2.01.2021
-Obstructia cailor respiratorii localizare -R = 28 r /minut
-Pacientul sa -Distrag atentia pacientului jucandu-ma cu el TA= 85/55mm Hg

prezinte mucoase - hidratez corespunzator pacientul
umede si integre P=100/1’
Manifestări : -Supraveghez cu atentie pacientul , precum si celelalte 3.01.2021

functii vitale si vegetative si le notez in F.O.
- Dispnee - Pacientul sa nu Starea pacientului este
- Am aspirat secretiile naso-faringiene si am curatat ameliorata
prezinte
- Disfonie crustele din nas :
complicatii
- Obstructie nazala - Rol delegat : am aspirat secretiile nazofaringiene
- Tuse laringiana -Am administrat oxigen umidificat
- Cianoza periorala -Am instilat DFN
-Am recoltat probe pt analizele de laborator
- Observ
88 efectul medicatiei si al interventiilor cu rol
propriu si delegat pe toata perioada spitalizarii.
DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE INTERVENŢII ALE ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE
2.01.2021
Rol propriu: - D : T=39,4ºC
15. Hipertermie -Asigur un climat corespunzator - S: T=38,6ºC
-Evit formarea curentilor de aer 3.01.2021
- Pacientul sa -Am aerisit încăperea. - D : T=37,6 ºC
Cauza: prezinte temperatura -Am administrat comprese reci pe frunte. - S: T=37,4ºC
- hipertermie corpului in limite -Am menţinut igiena tegumentelor. 4.01.2021
normale -Am oferit copilului ceai la temperatura camerei - D : T=36,5ºC
-Am recoltat sange pentru examene biochimice - S: T=37 ºC
Manifestări : -Pacientul sa fie -Am recoltat urina in vederea efectuarii sumarului de 5 -6.01.2021
- febra echilibrat fizic si urinaRol delegat : Pacientul nu mai prezinta
- facies congestionat psihic - La indicaţia medicului am febra
administrat antibiotice , antitermice , conform tabelului
anexat
16. Vulnerabilitate fata de
infectii
Cauza: Rol propriu:

- Scaderea rezistentei - Am luat masuri de prevenire si transmitere a infectiilor
organismului -Pacientul sa nasocomiale prin respectarea masurilor de igiena , a
- Varsta mica beneficieze de un circuitelor functionale Pacientul nu a prezentat
- spitalizarea mediu de siguranta , - Tehnicile de nursing le efectuez in conditii de perfecta accidente sau complicatii
Manifestări : fara accidente sau asepsie, iar tratamentele administrate si investigatiile pe perioada internarii. .
- Astenie complicatii efectuate sunt cu risc minim de infectie
- Stare generala alterata -Supraveghez in permanenta starea fizica , psihica si
- Risc de accidente nutritionala a pacientului
- Risc de infectii
89
ASISTENTEI MEDICALE
17. Nevoia de a se hidrata - Am hidratat pacientul - Pacientul prezinta transpiratii
parenteral si per os pentru refacerea profuze, oligurie
-Pacientul să echilibrului hidroelectolitic
Cauza: fie hidratat - Am urmarit functiile 3.01.2021
- Lipsa de aport hidric corespunzator, sa aiba vitale si vegetative si le-am notat in - Starea generala
- Disfagie temperatura corpului in F.O. pacientului este ameliorata
- Febra limite normale - Am cantarit pacientul la D=400 ml
2 zile si am urmarit bilantul ingesta/ - Tranzit intestinal
excreta prezent
Manifestări : - Am schimbat lenjeria
- transpiratii abundente dupa fiecare transpiratie si l-am 4.01.2021
- Oligurie imbracat cu pijamale usoare , - Hidratare buna
comode din bumbac cu proprietati D=600 ml
absorbante
Rol delegat : 5.01.2021
Administrez la indicatia medicului: Stare generala buna
PEV cu S.G. si S.F. D=600 ml
18. Alimentatie insuficienta calitativ Rol propriu: 2.01.2021

si cantitativ - In cel mai scurt timp - Aerisesc bine salonul - Pacientul prezinta disfagie , stare
sa nu mai prezinte inaintea fiecarei mese generala alterata, si inapetenta
inapetenta - Indepartez din salon 3.01.2021
Cauza: orice obiect care ar putea accentua - Pacientul isi recapata treptat pofta de
- Disfagie - Asigurarea unui regim senzatia de greata (plosca , urinar ) mancare
- Stare generala alterata alimentar - ofer pacientului alimente
corespunzator varstei . usor 4.01.2021
90
digerabile si lichide pentru o -In urma tratamentului administrat
Manifestări : hidratare corespunzatoare manifestarile clinice se amelioreaza
- Inapetenta - pentru a diminua senzatia de 5.01.2021
greata servesc pacientul cu ceaiuri -Apetit revenit
neandulcite , la temperatura
camerei
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII ALE ASISTENTEI MEDICALE EVALUARE
NURSING AUTONONME ŞI DELEGATE
Rol propriu :
20. Dificulatea de a-si - pregatesc materialele necesare pentru toaleta pe regiuni a

acorda ingrijiri
pacientului
-Pacientul sa prezinte - insist cu igiena la nivelul plicilor, spatiilor interdigitale si
tegumente si mucoase intrafesier

Cauza:
curate si integre. -invat copilul sa se spele pe maini cat mai des posibil Obiectiv realizat
- Varsta mica
- Spitalizarea
- curatesc narile de crustesi-l invat sa tuseasca cu gura inchisa sau
sa o acopere cu o batista de unica folosinta.
Manifestări :
- Tegumente
acoperite de
transpiratii
- Cruste la nivelul
nasului 91
DELEGATE
-Parintii sa asimileze -Psihoterapie-Am explorat nivelul de
10.Insuficiente cunostinte din partea noi cunostinte privind cunostinte al memei cu privire la boala,
mamei referitoare la boala copilului ingrijirea copilului. manifestarile de dependenta si masurilke de
prevenire a ei Obiectiv realizat .
Cauze:
- Inaccesibilitatea la informatii -motivez importanta acumularii de noi Mama coopereaza cu

cunostinte datorita responsabilitatii pe care o echipa medicala si pune in
are in legatura cu sanatatea , cresterea si practica cele invatate.
Manifestări : dezvoltarea copilului
- Cerere de informatii privind -invat mama ingrijirile ulterioare la

boala , tratamentul de urmat in ambulatoriu domiciliu pentru recuperare si insanatosire
si masuri de prevenire a bolii pe viitor.
-corectez obiceiurile si deprinderile gresite
ale mamei care dauneaza sanatatii copilului
92
INTERVENŢII CONSTATATE EVALUARE
Am asigurat condiţii de igienă şi microclimat, aerisirea salonului, temperatura

optimă 22-24º C.
Am pregătit patul şi am schimbat lenjeria de pat la nevoie

Intervenţiile propuse au
Am urmărit şi notat funcţiile vitale şi vegetative ale bolnavei : respiraţie, puls,
fost efectuate fiind
temperaturp, tensiune arterială, diureză, scaun.
satisfăcute nevoile
Am urmărit aspectul faciesului bolnavului, aspectul tegumentelor , starea psihică a bolnavului.
bolnavului.Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicamentelor
Am administrat tratamentul prescris de medic

Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicamentelor prin
perfuzii şi injecţii
Am supraveghiat faciesul pacientului , aspectul tegumentelor si mucoaselor, starea

psihica a pacientului.
Am asigurat igiena corporala prin efectuarea toaletei generale si partiale

Am asigurat alimentatia zilnica , respectand regimul igieno-dietetic prescris de medic .
93

EXAMENULUI NORMALE

Hb=13,2 g/dl ; Hb=12-16 g/dl ;
Ht = 40% Ht =35 – 40%
T=44.000 T= 150-400
Trombocite Se recoltează prin puncţie venoasă 2 ml 180 mii/ m3 180-350 mii/ m3


4mm/1h 3-5 mm/1h
fara staza venoasa 5-10 mm/2h
20-50 mm/24h

280 mg/dl 200 – 400 mg/dl
Glicemie Se recoltează dimineaţa pe nemâncate, 85 mg 80-120 mg
94

TGO TGO= 19 U/L TGO= 10-31
TABEL CU MEDICAŢIE
Denumire Mod de Cale de Doza unică Doza totală Acţiune terapeutică

administrare
prezentare
Ampicilina Fl. 250 mg i.m. 250 mg la 6 ore 4 fl Antibiotic
95
Gentamicina f-1ml=40 ml i.m. 20mg 60mg Antibiotic
HSH f-25mg/5ml PEV 1f 2f bronhodilatator
Romergan sirop Per os 1 lingurita 4 lingurite Antialergic , sedativ
Calciu gluconic Fiole de 5 si 10 ml P.E.V. 1 fiola 1 fiole/zi Antiinflamator
antiedematos
Dexametazona f-2 ml =8 mg i.v. ½f 2 ml Antiinflamator
Algocalmin Fiolă 2 ml i.m. ½f 1f Analgezic, antipiretic
Ser fiziologic 9‰ Fl = 250 ml PEV 1 fl 1 fl Reduce volemia
96
EVALUARE FINALĂ
Copil in varsta de 5 ani si 8 luni este adus la camera de garda cu salvarea si este
internat pe sectia Pediatrie Spital Municipal Rm.Sarat , cu următoarele manifestări de
dependenţă :
- Febra
- Tuse laringiana
- Dispnee
- Disfagie
- Disfonie
- Afonie

RESPIRATORIE ACUTA

Intervenţii :
97

- educatie sanitara

Recomandari :
- sa se prezinte la medic imediat ce apar simptome de boala .
98
99
EVALUARE GLOBALĂ
CAZUL I CAZUL II CAZUL III
Diagnostic medical : Diagnostic medical : Diagnostic medical :
1. LARINGITA 1.LARINGITA ACUTA 1.LARINGITA ACUTA

ACUTA SUBGLOTICA CU SUBGLOTICA CU
SUBGLOTICA INSUFICIENTA INSUFICIENTA
RESPIRATORIE ACUTA
2. PNEUMONIE RESPIRATORIE ACUTA
INTERSTITIALA
STANGA
Analize de Analize de laborator :

Analize de laborator :
laborator :
- Hemoleucograma :
Hemoleucograma : Hb=13,2
-VSH : 12mm/h Hb=13,2 g/dl ;
g/dl ;
-Hemoleucograma : Ht = 40%
Ht = 40%
Hb=13,9 g/dl ; Ht =
-Trombocite : 180 mii/ m3
40% -Trombocite : 180 mii/ m3
-VSH : 14%
- Fibrinogen : 252 -VSH : 14%
mg/dl mg% -Glicemie : 100mg %
-Glicemie : 100mg %
- Transaminaze : -Transaminaze: TGP = 18
-Transaminaze: TGP = 18
TGP = 22 u.i. u.i.
u.i.
TGO = 20
TGO = 20
TGO = 36 u.i u.i
u.i
- Uree sanguină : 32 -Fibrinogen : 300 mg%
-Fibrinogen : 300 mg%
mg%
-Sumar urina : Glucoza
-Sumar urina : Glucoza
- Sumar urina : absenta ;
absenta ;
100
Glucoza absenta ; Albumina absenta ; Epitelii Albumina absenta ; Epitelii
plate frecvente ; Leucocite plate frecvente ; Leucocite
Albumina absenta ;
frecvente ; Hematii rare frecvente ; Hematii rare
Epitelii plate
frecvente ; Leucocite
frecvente ; Hematii
Examene paraclinice : Probleme actuale :
rare
- Radiografie pulmonara - Febra
- Tuse
Probleme actuale : laringiana
-Febra ridicata : 39,2 - Dispnee

grd. C Probleme actuale : - Disfagie
-Dispnee de tip - Febra

- Disfonie
inspirator - Tuse
- Afonie
-Tuse aspra latratoare laringiana

- Dispnee TRATAMENT
-Disfonie
- Disfagie
-Stridor - Disfonie
-Algocalmin
-Inapetenta - Afonie
- Insomnie -Ampicilina
-Agitatie
- Neliniste -Gentamicina
TRATAMENT
TRATAMENT - HSH
-Algocalmin
-Ampicilina - Romergan
-Ampicilina
-Algocalmin -Glucoză 5 %
-Gentamicina
-Nozomer - Ser fiziologic 9‰
- HSH
-Prednison - Calciu gluconic
- Romergan
-Bromhexin - Dexametazona
-Glucoză 5 %
-Calciu gluconic
101
-Metoclopramid - Ser fiziologic 9‰
-Vitamina C - Calciu gluconic
-Paracetamol - Dexametazona
-Ser fiziologic 9‰ Starea la externare
-Ser glucozat 5 % Starea la externare Ameliorat clinic
-Romergan Ameliorat clinic
Starea la
externare
Ameliorat clinic
102
CONCLUZII
Obiectivele principale de tratament ale celor trei bolnavi au vizat rezolutia

manifestarilor de dependenta si prevenirea complicatiilor.
Prima etapa consta in diagnosticarea corecta clinic si biologic , prin efectuarea
examenelor de specialitate din sange si urina urmarind simptomele caracteristice bolii
, inainte de administrarea unui tratament .
LARINGITA ACUTA constituie o urgenta impunandu-se punerea unui diagnostic

corect, o interventie intr-un timp eficient astfel incat sa remitem simptomatologia si sa
amelioram starea pacientilor .
In urma aplicarii tratamentului medicamentos , a respectarii regimului igieno-

dietetic corespunzator , independenta in satisfacerea tuturor nevoilor fundamentale s-a
materializat in fiecare caz prin disparitia simptomelor.
Cei trei pacienti s-au externat cu o ameliorare a tuturor manifestarilor clinice si

urmatoarele recomandari :
- sa evite bauturile reci
- sa evite frigul
- sa evite umezeala
103
TEHNICI APLICATE
1.Asigurarea condiţiilor de igienă şi protecţie în unităţile sanitare.
Scop : prin respectarea normelor de protecţie şi igienă se evită posibilitatea apariţiei

accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale, precum şi infecţiile, infestările
cu microorganisme provenite de la bolnav; transmiterea lor de la bolnav la altul creşte
rezistenţa şi capacitetea de muncă.
1.1 aplicarea regulamentului privind circuitele funcţionale în

unităţile sanitare, respectarea asepsiei şi antisepsiei.
2.Asigurarea condiţiilor igienice bolnavilor internaţi .
Scop : confortul, odihna şi îngrijirea bolnavului, menţinerea tegumentelor în stare

perfectă curată pentru prevenirea infecţiilor cu poartă de intrare cutanată, păstrarea
igienei personale a bolnavului.
2.1. pregătirea patului şi accesoriile lui.
2.2. schimbarea lenjeriei de pat a bolnavului şi protejarea acestuia cu aleză şi

muşama
2.3. urmărirea modului de satisfacere a igienei personale şi vestimentarea

pacientului.
3. Planificare la examenul medical .
Scop: crearea unui climat favorabil între bolnav şi echipa medicală pentru
obţinerea cooperării lui active.
Stabilirea medicaţiei după diagnostic existent, reuşita şi operativitatea examinării.
3.1. pregătirea salonului pentru examene clinice şi vizita medicală;
3.2. pregătirea bolnavului în vederea vizitei medicale;
3.3. participarea la examenul clinic general şi notarea în F.O.

104
4.Recoltarea produselor biologice .
Scop : Cercetarea în laborator a unor constante biologice ale organismului aflat în

stare patologică.
4.1. efectuarea puncţiei venoase;
4.2. recoltarea sângelui pentru examine biologice, hematologice, serologice
4.3. recoltarea urinei pentru examenul sumar de urină.
5. Administrarea medicamentelor .
Scop : evoluţia stării bolnavului spre vindecare totală sau parţială.
5.1. observarea modului cum bolnavul respectă prescripţiile medicale
5.2. asigurarea circuitului medicamentelor
5.3. administrarea medicamentelor
5.4. administrarea medicamentelor pe cale orală, parenterală, prin injecţie i.v.
6.Aplicarea agenţilor fizici .
Scop: accentuarea procesului de resorbţie (comprese reci)
6.1. aplicarea compreselor umede.
7.Hidratarea organismului.
Scop : hidratarea prin perfuzie
8. Alimentaţia bolnavului .
105
Scop: asigurarea aportului caloric şi energetic calitativ şi cantitativ necesar
întreţinerii organismului şi înlesnirea procesului de vindecare.
8.1. observarea apetitului bolnavului
8.2. calculul raţiei alimentare
8.3. întocmirea foii de alimentaţie zilnică
8.4. alimentaţia activă a bolnavului.
9. Sterilizarea instrumentelor medicale a materialelor folosite a activităţii

medico-sanitare.
Scop: realizarea procesului de asepsie prin care se previne pătrunderea germenilor

patogeni în organism prin soluţii de continuitate.
10. Supravegherea bolnavului .
Scop: stabilirea diagnosticului şi aprecierea evoluţiei bolnavului şi implicit a stării

bolnavului.
10.1. observarea faciesului pacientului, stării psihice şi stării de conştienţă, a

somnului şi activităţilor generale;
10.2. măsurarea şi notarea temperaturii, pulsului, respiraţiei, tensiunii arteriale,

diurezei, scaunului, greutăţii corporale;
10.3. observarea tegumentelor şi mucoaselor bolnavului;
10.4. observarea poziţiei bolnavului şi evitarea complicaţiilor produse de poziţii

prelungite într-un singur loc (escare).
11. Prevenirea complicaţiilor :
11.1 schimbarea poziţiei bolnavului
106
11.2 mobilizarea bolnavului
11.3 asigurarea igienei personale
11.4 îngrijiri igienice
11.5 respectarea igienei alimentaţiei.
12. Efectuarea transportului bolnavilor :
Scop : deplasarea bolnavilor la diferite servicii de investigatii
Tehnici aplicate:
OXIGENOTERAPIA
Furnizarea de oxigen la ţesuturi este condiţionata de :
-funcţia plămânului;
-funcţia inimii;
-capacitatea sângelui (hemoglobinei )de a transporta oxigen.
Tulburările apărute in furnizarea sau utilizarea oxigenului determina hipoxia

sau chiar anoxia.
Combaterea deficitului de oxigen se face prin administrarea de oxigen.
La adultul normal, presiunea parţiala a oxigenului din sângele arterial variază intre 90-
100 mm Hg (asigura o saturaţie a hemoglobinei de 95-98%). Sub presiunea de 60 mm
Hg, saturaţia hemoglobinei scade la 90% si se produce hipoxia.
Tulburările tisulare apar sub o presiune de 30-40mm Hg, când saturaţia

hemoglobinei scade la 50%. Sub o presiune de 20mmHg a oxigenului din sângele
arterial, intervine moartea.
Semnele clinice ale hipoxiei sunt:
- cefalee;
- tahicardie;
107
- dispnee;
- tahipnee;
- aritmie;
- agitaţie.
In absenta masurilor de compensare, tahicardia este înlocuita de bradicardie si

apare hipotensiunea, care anunţa coma anoxica.
Un semn de agravare, care apare tardiv, este cianoza; este mai evidenta la
patul unghial si la nivelul buzelor.
Presiunea parţiala a oxigenului variază la nivelul diverselor ţesuturi.

Miocardul extrage cea mai mare parte a oxigenului, aproximativ 70% din oxigenul
prezent in sânge.
Administrarea oxigenului se face prin:
- sonda endonazala, cu oxigen la presiune atmosferica;
- intubaţie orotraheala si respiraţie mecanica;
- prin metoda “gura la gura” sau “gura la nas”;
- prin respiraţie artificiala (metoda Silvester)- apucarea victimei de coate si

tragerea in sus pana deasupra capului, pentru inspiraţie si readucerea coatelor la
nivelul toracelui, pentru expiraţie;
- cu diverse aparate (balon Ruben);
- cu oxigen sub presiune, la 1-3 atm (hiperbar);
- prin traheostomie.
Cantităţile de oxigen administrate sunt:
- 6-8 l oxigen / min, pe sonda endonazala;
- 10 l / min, pe masca;
- 20-30 I / min, in cort.
108
Indicaţiile oxigenoterapiei:
- boli acute ale plămânului (pneumonii, embolii);
- boli cronice ale plămânului (emfizem, astmul);
- insuficienta cardiaca acuta;
- stări de soc;
- infarctul miocardic acut;
- intoxicaţia cu oxid de carbon;
- hipoxii postanestezice sau postoperatorii;
- la gravide, când fătul da semne de suferinţa.
Oxigenoterapia hiperbara: la presiunea de 3 atm creste concentraţia de

oxigen din plasma si se recomanda in :
- intoxicaţia acuta cu oxid de carbon;
- edemul cerebral postanoxic;
- ischemiile acute ale membranelor;
- infecţii cu anaerobi si gangrene gazoase;
- radioterapie sub oxigen hiperbar.
Oxigenoterapia nu poate avea loc, fără o serie de manevre obligatorii:
- dezobstruarea cailor respiratorii;
- corectarea hipovolemiei;
- corectarea insuficientei cardiace;
- tratamentul cauzelor care au produs socul (hemoragii, fracturi, compresiuni

toracice, peritonite, infecţii).
Oxigenoterapia trebuie sa asigure:
- umidificarea oxigenului care vine furnizat in butelii (rece sau uscat).
- asocierea cu bioxidul de carbon;
109
- asocierea cu aerosolii necesari pentru: umidificare, bronhodilatare, lichefierea
secreţiilor, combaterea infecţilor respiratorii.
Pentru ca aerosolii sa pătrundă in plămâni se recomanda următoarea manevra:

după o expiraţie forţata lenta, bolnavul face inspiraţie lenta dar adânca, si apoi îşi va
retine respiraţia câteva secunde.
Efectele administrării excesive de oxigen sunt:
- dureri retrosternale, dureri musculare, dispnee si cefalee;
- tuse, congestie nazala si pulmonara, care poate sa ajungă pana la

traheobronsita si chiar edem pulmonar;
- tulburări cauzate de eliminarea azotului (dureri in urechi, cefalee)
- deprecierea respiraţiei, care poate ajunge pana la coma hipercapnica;
- retinita fibroblastica la noul născut imatur, cu pierderea vederii.
Oxigenul este ţinut in butelii, comprimat pana la 150 atm. ; el este administrat
bolnavului după reducţia la o presiune de lucru de 2-3 atm.
Definiţie : perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală, picătură cu picătură, a

soluţiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionocă şi volemică a
organismului.
Scop :
- hidratarea şi mineralizarea organismului

- administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect
prelungit
- depurativ – diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor

toxici
- alimentaţie pe cale parenterală
Materiale necesare :
- tava medicală acoperită cu un camp steril

110
- trusa pentru perfuzat soluţii
- soluţii hidratante în flacoane sau saci PVC
- garou de cauciuc
- tăviţă renală
- stativ
- 1-2 seringi Record prevăzute cu ace sterile
- o pernă tare
- muşama
- casoletă cu câmpuri sterile
- casoletă cu comprese sterile
- substanţe dezinfectante : alcool, tinctură de iod
- romplast
- foarfece
- vată.
 Pregătirea materialelor, instrumentelor şi a
aparatului de perfuzie:
- se pregătesc instrumentele şi materialele necesare

- se îndepărtează dopul de plastic al flaconului şi se dezinfectează dopul
de cauciuc cu un tampon îmbibat cu alcool
- se desface aparatul de perfuzie şi se închide prestubul

- se îndepărtează teaca protectoare de pe trocar şi se pătrunde cu el prin
dopul de cauciuc
- se suspendă flaconul pe stativ

- se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de romplast,
având grijă să depăşească nivelul din flacon
- se îndepărtează teaca protectoare de pe capacul portac al tubului, se

ridică deasupra nivelului substanţei medicamentoase din flacon şi se deschide uşor
prestubul, lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de perfuzii;
- se coboară progresiv portacul, până când tubul se umple cu lichid,

fiind complet eliminate bulele de aer;
- se închide prestubul, iar flaconul rămâne atârnat de flanelă.

111
 Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului :
- se anunţă bolnavul, convingându-l de importanţa tehnicii;
- se aşează bolnavul în pat, în decubit dorsal, cât mai comod, cu braţul
în extensie şi pronaţie ;
- sub braţul ales se aşează o pernă tare, acoperită cu muşama şi un

camp steril;
- se acoperă bolnavul cu o învelitoare de flanelă.

 Efectuarea perfuziei :
- spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun
- se examinează calitatea şi starea venelor
- se aplică garou la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei,
ştrangulându-l astfel încât să oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera
- se dezinfectează plica cotului cu alcool, se badijonează cu tinctură

de iod
- se cere bolnavului să închidă pumnul, venele devenind astfel

turgescente
- se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm de locul puncţiei,

exercitând o uşoară tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
- se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus,acul ataşat cu bizoul în sus,

în mâna dreaptă, între police şi resul degetelor
- se pătrunde cu acul traversând în ordine tegumentul în direcţie

oblică ( unghi de 30º) apoi peretele venos, învingându-se o rezistenţă elastică până
când acul înaintează în gol;
- se schimbă direcţia acului cu 1-2 cm în lumenul venos;

- se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa;
- se îndepărtează garoul de cauciuc şi se adaptează amboul aparatului
de perfuzat la ac;
- se seschide prestubul pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi

se reglează viteza de scurgere, la 60 de picături pe minut;
112
- se fixează cu benzi de leucoplast acul şi porţiunea tubului învecinată
pe pielea bolnavului
- se supraveghează permanent starea bolnavului şi modul de

funcţionare al aparatului
- se pregăteşte dacă este necesar cel de-al doilea flacon cu substanţă

medicamentoasă, încălzindu-l la temperature corpului
- înainte ca flaconul să se golească complet, se închide prestubul,

pentru a împiedica pătrunderea aerului în perfuzor şi se racordează aparatul de
perfuzie la noul flacon
- se deschide imediat prestbulul, pentru a permite lichidului să curgă;

- înainte ca flaconul să se golească, se închide prestubul;
- se exercită o presiune asupra venei puncţionate cu un tampon
îmbibat în soluţie dezinfectantă, şi printr-o mişcare bruscă, în direcţia axului vasului,
se extrage acul din venă;
- se dezinfectează locul puncţiei cu tinctură de iod, se aplică un

pansament steril şi se fixează cu romplast.
 Îngrijirea bolnavului după tehnică :

- se aşează bolnavul confortabil în pat;
- se administrează bolnavului lichide călduţe;
- se supraveghează bolnavul.
 Reorganizarea locului de muncă şi notarea în F.O.a

datelor şi a orei efectuării tehnicii.
 Accidente :
- hiperhidratarea la cardiaci poate determina edem pulmonar – se
reduce ritmul sau se întrerupe perfuzia, se administrează tonicardiace;
- embolia gazoasă – prin pătrunderea aerului în curentul circulator;
113
- revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase poate da naştere la flebite,
necroze
- coagularea sângelui pe ac sau branulă – se previne prin perfuzia
lichidului cu soluţie de heparină
114
BIBLIOGRAFIE
 PEDIATRIE :
- Prof. dr. Mircea Geormaneanu
- Prof. dr. Ioan Munteanu
- Editura Didactica si Pedagogica RA Bucuresti 1994
 OTORINOLARINGOLOGIE PEDIATRICA :
- Conf. dr. Cornelia Paunescu
- Editura medicala Bucuresti1981
 GHID DE NURSING :
- Lucretia Titirca
- Editura Viata Medicala Bucuresti
 INGRIJIREA OMULUI BOLNAV SI A OMULUI SANATOS

- Florin Chiru
- Editura Cison
 INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE CATRE

ASISTENTII MEDICALI:
- Sub redactia Lucretia Titirca
- Editura Viata Medicala Romaneasca
115

Laringita ACUTA

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Laringita ACUTA

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

COLEGIUL NICOLAE PAULESCU

Asistent Medical Generalist

PROF. SINCA DANIELA-GEORGIANA

IACOMIR (TRESTIANU) DANIELA

Motivaţia alegerii temei ................................................................................5

1. Anatomia si fiziologia aparatului respirator.......................................6

,, Medicina generală este o adevarată specialitate complexă.Acela

Laringitele acute pot fi secundare rinoadenoiditelor si migdalofaringitelor acute sau cronice.

In ingrijirea bolnavului cu laringita acuta trebuiesc respectate tratamentele cu antibiotice si

Aparatul respirator cuprinde căile respiratorii extrapulmonare si plămânii. Căile

Cavitatea nazala : este determinata de scheletul osteocartilaginos al nasului si este despaetita

Faringele : este un conduct musculomembranos , dispus de la baza craniului pana in dreptul

- Musculatura extrinseca - are rolul de a fixa laringele de organele invecinate si de a

- Musculatura intrinseca - asigura functia sfincteriana de aparare,

1. ARTERIALĂ este asigurată prin trei ramuri:

1.1 artera laringiană superioară, ramură din tiroidiana superioară;

1.2 artera laringiană inferioară, ramură din tiroidiana superioară;

1.3 artera laringiană posterioară, ramură din tiroidiană inferioară;

2.VENOASĂ: reprezentata de:

2.2 vena laringiană mijlocie drenează spre tiroidiana superioară.

2.3 vena laringiană posterioară drenează spre tiroidiana inferioară.

3. LIMFATICA – foarte bogată supraglotic se anastomozează cu

1. Stenozele laringiene pot avea cauze:

- postraumatice (fracturi, luxaţii, plăgi);

- traumatisme iatrogene, endoscopice si chirurgicale ;

- postinhalare de acizi, baze;

- postinhalare de vapori toxici, gaze toxice;

Pe clinic ele se manifestă prin insuficienţa respiratorie progresivă si accentuată de efort

2. Laringocelul este definit ca o herniere a mucoasei laringiene de la nivelul ventriculului

Componentele sistemului respirator sunt căile respiratorii (cavitatea nazală, faringele,

Faringele este organul în care se încrucişează calea respiratorie cu calea digestivă.

Alveola pulmonară este unitatea structurală şi funcţională a plămânului.

Între sacii pulmonari se află un ţesut conjunctiv elastic. Plămânii nu au muşchi.

Plămânii sunt foarte bine vascularizaţi de arterele şi venele pulmonare. Arterele

 Fiziologia sistemului respirator: Funcţionarea sistemului respirator, prin care se

 Respiraţia pulmonară: Această etapă a respiraţiei cuprinde două faze:

Un om adult aflat în repaus execută 16 mişcări respiratorii pe minut (ritmul respirator).

Respiraţiile normale sunt acte reflexe involuntare.

Astfel în plămâni, aerul pierde oxigen, se îmbogăţeşte în dioxid de carbon şi vapori de

Schimbările de gaze se produc la nivelul alveolelor pulmonare, unde sângele şi aerul se

Dioxidul de carbon din sânge traversează pereţii capilarelor şi pereţii alveolelor, de

Definitie : Prin laringita acuta putem intelege o inflamaţie a mucoasei laringiene de

1. Laringomalacia- Laringita la bebeluşi, copil mic si sugar determinată « moliciunea » şi

2. Laringospasmul-Laringita la copil mic, de regula sugar cu vârsta intre 4-12luni fiind

Debutul laringitei este brusc în cursul zilei sau al nopţii.

1. LARINGITA ACUTĂ PRIMITIVĂ

 Forme clinice ale laringitei acute sunt :

Simptomele laringitei constau in 2-3 inspiraţii prelungite sau de un inspir şuierător,

4. Inflamaţiile laringelui de cauză infecţioasă determină laringita acută la copii.

Acest tip de laringita se diferentiaza la randul ei in functie de simptome si gravitate in:

- Laringita acuta subglotica (crupul viral) – Apare prepoderent la copii adenoidieni,

- Epiglotita - inflamatie a epiglotei.

Simptome de epiglotita: febră înaltă, stare generală alterată (letargie), capul în hiperextensie-

Este o forma rara de laringita si are un prognostic rezervat.

In formele grave de boală medicul specialist va prescrie antibiotice: penicilină, ampicilină

 Laringitele acute din bolile infecţioase :

Bolile infecţioase care se complică frecvent cu laringo-traheite sunt: gripa, rujeola,

 Laringite acute la adult

- indivizi cu teren imunologic modificat (neuroartritici, persoane care lucreaza la temperaturi

Clinic, pacienţii prezintă:

- voce voalata sau ragusită (disfonie)

La examinare, laringele apare intens congestiv, corzile vocale congestive si tumefiate

- repaus profesional intr-o cameră curată, bine aerisită, cu minimizarea alergenilor

 Edemul laringian acut