COLEGIUL NICOLAE PĂULESCU

Asistent medical generalist

LUCRARE DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR

COORDONATOR:
PROF.SINCA DANIELA GEORGIANA

ABSOLVENT:

RM.SĂRAT
2021
1
 COLEGIUL NICOLAE PĂULESCU
Asistent medical generalist

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI ŞI TRATAREA ÎN

NEOPLASMUL OVARIAN

COORDONATOR:
PROF.SINCA DANIELA GEORGIANA

ABSOLVENT:

RM.SĂRAT
2021
2
 CUPRINS
MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI..................................................................................................5
CAP.1 NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI GENITAL FEMININ..6
CAP.2 PREZENTAREA TEORICĂ A NEOPLASMULUI OVARIAN
2.1 DEFINIŢIE …....................................................................................................................12
2.2 ETIOLOGIE ŞI EPIDEMIOLOGIE …................ .......................................... ..................12
2.3 ANATOMIE PATOLOGICĂ …........................................................................................14
2.4 CLASIFICARE ..........................................................................................................14
2.5 SIMPTOMATOLOGIE......................................................................................................16
2.6 DIAGNOSTIC POZITIV ŞI DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL...................................... ...17
2.7 COMPLICAŢII SI SECHELE...........................................................................................19
2.8 EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC..........................................................................................19
2.9 TRATAMENT …...............................................................................................................21
2.10 PROFILAXIE...................................................................................................................23
CAP 3 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA ŞI TRATAREA
NEOPLASMULUI OVARIAN
3.1 INTERPRETAREA BOLNAVULUI ŞI ASIGURAREA A CONDIŢIILOR DE
INTERNARE ................................................................................................................................24
3.2 PARTICIPAREA A ASISTENTULUI MEDICAL LA EXAMENUL CLINIC..............26
3.3 ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE ŞI GENERALE PACIENTULUI.....................27
3.4 PREGĂTIREA. ASISTAREA ŞI EFECTUAREA RECOLTĂRILOR DE PRODUSE
BIOLOGICE ................................................................................................................................30
3.5 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXPLORĂRILE PARACLINICE..31
3.6 POZIŢIA PACIENTULUI ÎN PAT ,URMĂRIREA PACIENTULUI...... .............. .........40
3.7 URMĂRIREA FUNCŢIILOR VITALE ŞI VEGETATIVE..............................................43
3.8 ALIMENTAŢIA PACIENTULUI......................................................................................48
3.9 PARTICIPAREA ASIST. MEDICAL LA EFECTUAREA TRATAMENTULUI............51
3.10 EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE ŞI PROFILAXIA BOLII.......................................59
3.11 EXTERNAREA BOLNAVULUI …...................................................... .......................... 60
CAP 4 PLANURILE DE ÎNGRIJIRE A PACIENTULUI CU NEOPLASM OVARIAN
CAZ 1 ......................................................................................................................................62
CAZ 2 .......................................................................................................................................79
CAZ 3 .......................................................................................................................................97
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................114

3
 MOTTO:

„Lucrare delicată celor a căror viaţa este ameninţată de cancerul ovarian şi celor ce

consumă o mare parte a vieţii îngrijirii acestora“

4
 MOTIVAŢIE

Având în vedere faptul că incidenţa cancerului ovarian poate surveni la orice femeie, în
diferitele etape ale vieţii, cu precădere după menopauză, in orice unitate unitate medicală
oncologică, toate cadrele medicale (medici şi asistente) trebuie sa poată recunoaşte manifestarea
şi simptomatologia şi sa instituie cat mai repede măsurile terapeutice.
Este recomandat ca femeile după perioada de menopauză să îşi verifice periodic (măcar
de 2 ori pe an), starea generală a sănătăţii cu o privire atentă asupra aparatului genital, fapt
datorat schimbărilor hormonale care au loc după menopauză.
Scopul lucrării mele este acela de a sublinia îngrijirile acordate bolnavului indiferent de
boala acestuia.
Din planul de îngrijire ce l-am relatat în lucrare cât şi din experienţa dobândită în practica
din spital, am încercat să evidenţiez faptul că orice fiinţă umană, bolnavă sau sănătoasă este
motivată de dorinţa de a trăi.
Asistenta este cea care trebuie să intre în pielea bolnavului, să reprezinte dorinţa acestuia
de a trăi pentru cel ce si-a pierdut speranţa, să devină glasul pentru cel care nu poate vorbi.

5
 CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A APARATULUI GENITAL
FEMININ

Aparatul genital feminin

Aparatele de reproducere sunt reprezentate de aparatul genital feminin şi aparatul

genital masculin .
Aparatul genital feminin este alcatuit din organele genitale şi glande anexe .
Organele genitale la femeie se află aşezate în excavaţia pelvină.
La ele deosebim două feluri de organe :
Organe genitale externe (vulva):
-Regiunea pelviană (muntele lui Venus)
-Labiile mari
-Labiile mici
-Glandele Bariholin
-Clitorisul
Organele genitale interne :
-Ovar
-Trompe uterine
6
 -Uter
-Vagin
Organe genitale externe (vulva):
Muntele lui Venus : este o proeminenţă triunghiulară,cu vârful în jos şi baza în sus,
situat înaintea simfizei pubiene ,deasupra labiilor mari .
Formaţiile labiale :sunt plici tegumentare ce delimitează despicătura vulvară.În funcţie
de dimensiuni se delimitează labiile mari şi mici
Labiile mici :sunt două pliuri tegumentare mai mici care se întind de la clitoris oblic în
jos ,înăuntru labiilor mari ;sunt de culoare roşie -rozată sau brună .Împreună cu labiile mari
delimitează vestibulul vaginal
Labiile mari:sunt două proeminente longitudinale formate din două pliuri cutanate
situate sub muntele lui Venus ,în partea perineului anterior.
Glandele Bariholin :sunt situate în 1/3 posterioara a labiilor mari interpuse între bulbul
vaginal şi mucoasa vulvara. Orificiul canalului lor de excreţie este situate în unghiul dintre baza
labiei mici şi inelul himenal.
Clitorisul :este organul erectile situate înaintea şi deasupra meatului urinar. El este
format din cei doi corpi cavemosi înşiraţi pe ramurile ischipoubiene.Clitorisul, numfele şi meatul
urinar (orificiul extern al uretei) delimitează un spaţiu triunghiular numit vestibule. În această
regiune pe lângă uretra se deschid şi canalele glandelor Skence. Bulbii vaginali sunt constituenţi
ai aparatului erectile alături de clitoris.
Himenul :este o membrane muco-fibro-elastica reprezentând graniţe dintre organele
genitale externe şi cele interne. Membrana himenală prezintă orificiul care permite drenarea
fluxului menstrual. Acest orificiu prezintă configuraţii variate
Organele genitale interne :
Ovarul :este un organ pereche ,glandă sexuală ,în care se produc elementele sexuale
numite ovule şi hormoni sexuali ,aşsezat în micul bazin ,de o parte şi de alta uterului şi fixat de
ligamente largi ;este de marimea şi aspectul exterior sâmburelui de piersică.
Are forma unei migdale cu lungimea de 3-5 cm şi o greutate de 4-8 g .La femeia adultă
are culoarea roşiatică ,iar pe suprafaţă prezintă cicatrici având aspectul sâmburelui de piersică.
Ovarul este format din 2 straturi: unul periferic, numit corticală, şi altul central numit
medulara. Zona corticală conţine foliculii ovarieni în diferite stadii de dezvoltare, corpul galben
şi ţesutul conjunctiv. Ovarul are rolul de a produce ovulul, care, după fecundare, da naştere
ovulului începând deci sarcina, secretă hormonii sexuali care pregătesc organele genitale în
vederea sarcinii, protejează sarcină în dezvoltarea sa, şi menţine şi dezvoltă caracterele feminine.

7
 Uterul:este un organ musculo-cavitar ,nepereche ,situat în cavitatea pelviană între vezica
urinară şi rect .Uterul are aproximativ formă de pară cu extremitatea superioară mai mare(corpul
uterin)din care pleaca trompele uterine şi cea inferioară strâmtă(colul uterin).Între corp şi col se
găseşte o porţiune numită istm .
Mijloacele de fixare ale uterului sunt:
-mijloacele de suspensie
-mijloacele de susţinere.
Mijloacele de suspensie
Ligamentele uterine sunt:
- ligamentele largi sau late iau naştere printr-o dedublare a peritoneului care înveleşte
uterul şi trompele; ajunse la marginile uterului, foitele pritoneale se alipesc şi trec mai departe
lateral spre peretele pelvian. Marginile superioare ale ligamentului larg constituie mezosalpinsul,
iar pe fata posterioara întâlnim mezoovarium; lateral la peretele excavaţiei ligamentului larg şi
continuă cu ligamentul infundibilapelvian (lomboovarian)
- ligamentele rotunde sunt cordoane fibromusculare, care se intend de la coamele uterine
până la regiunea pubiană, ridica un plin peritoneal pe fata anterioară a ligamentului larg, parcurg
canalele inghinale şi se termină în regiunea muntelui venerian şi în labile mari sub formă de
"laba găştii". Rolul lor este de orientare a uterului şi mai puţin de suspensie.
-ligamentele uterosacrate se însera pe istmul uterin înconjura rectul şi se însera pe
sacrum.
Aceste ligamente contribuie în mare măsura la susţinerea uterului în poziţia sa normală de
anteversie - flexie. Este singurul ligament adevărat.
Trompele uterine Fallope :sunt reprezentate de :
-Salpinge
-Tube
-Trompa Fallope
Constituie un organ pereche ,cilindric ,oviduct ,si spermatoduct,cu o lungime de 10-15
cm prezentând un epiteliu intern (submucoasă-mucoasă)cudat şi ciliat ,un strat muscular cu fibre
longitudinale şi circulare şi un strat conjuctiv adventiceal la exterior .
Este un organ mic ,median ,musculo-cavitar nepereche uşor turtit ateroposterior şi flectat
înainte .
Vaginul :este turtit tranversal în treimea inferioară şi dinainte înapoi în treimea medie
.Porţiunea superioară inseraţia fundurilor de sac pe colul uterin ,capată o formă cilindrică .
La femeile care prezintă rupturi vechi ale perineului,vaginul încetează să mai fie o
cavitate virtuală .
8
 Fanta vulvară intradeschisă permite ,poziţia ginecologică ,vizualizarea pereţilor săi pe o
întindere variabilă.Vaginul creşte progresiv în dimensiuni în perioada infantilă .
Lungimea sa este:
-la nou-năascută de 25-35mm
-la 1 an aproximativ 3 cm
-la 5 ani de 4 cm
-la 10 ani de 5 cm
La pubertate creşterea este accelerată ,vaginul atingând astfel dimensiunile astefl :7-8 cm
în lungime .Ca şi la adultă peretele vaginal anterior este mai scurt la fetiţă decât peretele
posterior .
Cavitatea vaginului este virtuală.Suprafaţa internă prezintă sistemul de pliuri
longitudinale şi transversale bine dezvoltate .

NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE
Menstruaţia face parte din dezvoltarea şi evoluţia normală a unei femei ,cu toate acestea
este un fenomen de multe ori învăluit în mister şi nerecunoscut în totalitate .
Acesta constă într-o serie de modificări care au loc la nivelul sistemului reproducător
feminin ca pregătire a organismului pentru eventualitatea unei sarcini ,aceste modificări fiind
cuprinse în perioada dintre prima zi de sângerare pănă la (fără a o număra)prima zi de sangerare
a următoarei luni
Ciclul mestrual apare la puberatate (undeva între 8 şi 14 ani) şi este unul dintre semnul
maturizării corpului unei fetiţe care se dezvoltă şi se maturizează ,alături de altele precum
creşterea sânilor .
Deşi nu este singura schimbare biologică care se întamplă în această perioadă .
Caracterul de periodicitate a ciclului este o consecinţa a interrelaţiilor hipotalamo -
hipofizare - ovariene în care fenomenele se condiţionează reciproc astfel: periodicitatea 27 +/- 4
zile, durata 3-5 zile (rar 5-6 zile), cantitatea variază între 50-200 gr.
Mucoasa uterine este alcătuita din două straturi:
-stratul superficial său funcţional, care se elimină cu menstruaţia;
-stratul bazal, din care se va reface mucoasa în cursul ciclului următor
Există o strânsa corelaţie între procesele ciclice, care se petrec în ovar şi modificările
concomitente ale mucoasei uterine.
Imediat după menstruaţie, mucoasa uterină este foarte subţire, alcătuita numai din stratul
bazal.Începând din acest moment, ea se îngroaşă treptat, glandele se alungesc, ajungând în a 14-a
zi a ciclului menstrual la o grosime de 2-3 mm.
9
 Această fază de dezvoltare a mucoasei se numeşte faza proliferativă, ea durează în medie
14 zile, calculând din prima zi a menstruaţiei.
În această perioadă ovarul secretă foliculina, din ce în ce mai mult, influenţând
endometrul care va răspunde printr-o proliferare intensă. Predominând hormonal follicular o von
numi faza foliculinica.
De la a 15-a zi a ciclului menstrual, mucoasa uterine îşi continua hipertrofia, iar glandele
mucoase se dezvolta foarte mult şi capătă un aspect secretos- Această fază este faza secretorie.
Prima menstră (menarha) apare între 11-14 ani iar ultima menstruaţie arată instalarea
menopauzei intre 48-55 ani şi care este însoţită de încetarea funcţiei ovarieni.
Modificările mucoasei uterine din timpul ciclului menstrual sunt date de incitaţiile
hormonale din partea ovarelor, astfel că există o corelaţie strânsa între procesele ciclice care se
petrec în orav şi modificările concomitente ale mucoasei uterine.
Mucoasa vaginală va reacţiona şi ea sub influenţa hormonilor genitali. Epiteliul vaginal
este format din 3 straturi de celule:
-stratul bazal profund
-stratul intermediar
-stratul superficial
Epiteliul vaginal are 2 funcţii importante: de a acumula glicogen şi de a cornifica la
suprafaţa. Ambele funcţii se exercita în timpul dezvoltării foliculitor, prin urmare în plină
activitate policulinica.
Foliculina determina proliferarea, depunerile de glicogen şi cornificarea celulelor
mucoasei vaginale. Ciclul ovarian începutul activităţii ovarelor se face în perioada pubertăţii,
perioada de matriţate sexuală şi de apariţie a primelor menstruaţii.
Ovarele prin secreţia lor au o funcţie dublă:
- secreţia externă, prin care se elimină ovulele cu rol în perpetuarea speciei.
- secreţia internă — hormonală, care produce o serie de transformări locale ale
organelor genitale, de asemenea creează condiţiile necesare pentru fecundaţie şi menţinerea
sarcinii.
Din punct de vedere hormonal, ovarul prezintă un ciclu corespunzător celor 2 faze de
transformări folieulare.
În primele zile de ciclu menstrual, foliculina este secretata în cantite mică, ca după aceea
să crească progresiv, continua să crească şi în faza de luteinizare, ca să scadă brusc în câteva zile
înainte de menstruaţie.
Sub denumirea de foliculina sunt înglobaţi un complex de hormone numiţi estrogeni. Ei
produc estusrul sau rutul la femeie cu toate transformările corespunzătoare din organismul
10
acestora. Aceşti hormone sunt: foliculina sau hormonal feminităţii şi progesteronul sau luteina.
Secreţia ovarului este stimulate şi menţinută de secreţiile specifice ale glandei hipofize:
hormone gonadotropi. Secreţiile hipofizei depind direct de integritatea şi conexiunile
hipotalamusului.
Celulele organismului sunt sisteme programate, pentru că ele interceptează un mesaj
transmis de hormone într-un mod specific.
Orice abatere de la normal aduce la perturbări care se observa la întregul nivel al
organismului.

11
 CAPITOLUL II
PREZENTAREA TEORETICĂ A NEOPLASMULUI OVARIAN

2.1 DEFINIŢIE
Cancerul de ovar este iniţial o boală locală. Într-un timp relativ scurt sau mai lung
(depinde de numeroşi factori) devine boală generală cu prognostic extrem de grav .
El apare când celulele din epiteliu sau strama ovarină încep să se dividă haotic,să scape
de sub controlul mecanismelor imune ale organismului şi să capete caractere de agresivitate
Maladia a înregistrat în ultimii 10 ani o creştere spectaculoasă şi a devenit a doua cauză
de deces după bolile cardiovasculare .
Boala reprezintă cea mai frecventă localizare a neoplasmelor sferei genitale la femei cca
86,6 dintre cancerele genitale sunt cancere de col uterin .Alături de cancerul mamar,constituie
aproximativ 40% cauză de deces prin cancer .
În România ,3 femei mor în fiecare zi din cauza CCU .Cancerul de col uterin afectează în
fiecare an o jumătate de milion de femei la nivel mondial ,iar jumătate din aceste cazuri
evoluează nefavorabil.
Populaţia cu risc crescut pentru cancerul ovarian:
Femei cu debut precoce al vieţii sexuale (înainte de 17 ani)
 Vârsta avansată cel mai frecvent ,cancerul ovarian apare la femeile cu vârstele peste
50 ani ,care au intrat în menopauză
 Antecedentele familiale :femeile cu istoric familial pozitiv
 Nuliparitatea (absenţa naşterilor )
 Infertilitatea :femeile active sexual ,care nu folosesc metode contraceptive şi care nu
rămân însărcinate
Administrarea terapiei hormonale de substituie sau a estrogenilor: femeile aflate sub
tratament de substiţie au risc crescut

2.2 ETIOLOGIE ŞI EPIDEMIOLOGIE

Epidemiologie :
Cancerul ovarian este responsabil pentru cele mai multe decese în sfera ginecologică .
Rata deceselor cauzate de acest tip de malignitate este în continuă ascensiune ,valorile
crescând de la an la an .

12
 O privire de ansamblu asupra datelor statistice relevă că numărul deceselor femeilor
născute la mijlocul decolului a fost în continuă creştere comparativ cu cele născute la începutul
secolului .
Acească variaţie se datorează probabil înbunătaţirii metodelor de diagnostic dar
evidenţiază şi o schimbare a stilului de viaţă .
Acest fapt este arugumentat de incidenţa maladiei în ţări cu metode de diagnostic similare
.O dovadă în acest sens este faptul că populaţia care migrează în zone cu incidenţă mică spre o
zonă cu incidenţă mare ,va avea în timp incidenţa populaţiei locale .
Încercare de a găsi o cauză a cancerului ovarian ,din punct de vedere epidemiologic a fost
împiedicată de multitudinea de subtituri histologice şi incapacitatea teoriilor de patogeneză de a
se unifica intr-o clasificare comună.
Incidenţa creşte odată cu vârsta şi este mult mai frecventă în populaţia albă decat cea de
culoare .O incidenţă crescută găsim la femeile care nu au fost măritate niciodată.Acest studiu a
fost explicat şi afirmă ,că deşi riscul este mai mare la femeile nemăritate ,acelaşi risc este asociat
şi femeilor măritate care nu au născut.
Probabil o cauză plauzibilă implicată este alimentaţia ,mortalitatea prin cancer ovarian în
alte tări se colerează cu variate obiceiuri alimentare iar acestea se schimbă atunci când oameni
migrează în alte zone.
La nivel mondial ,incidenţa cancerului ovarian variază de la continent la continent
,valorile cele mai mai mari găsindu-se pe continentul american iar cele mai mici în Japonia şi
Africa
EPIDEMIOLOGIE ANALITICĂ
Dacă anumiţi factori de risc sunt cunoscuţi de mai multă vreme (ereditari), alţii sunt de
dată recentă (ginecologici, respectiv efectul dăunător al hiperstimulărilor ovulaţiei).
Există autori care consideră corio-carcinomul drept cancerul fecundaţiei şi cancerul de
ovar (tumorile epiteliale) drept cancer al ovulaţiei.
Sunt contabilizate până în prezent 3 grupe mari de factori de risc:
1. Ereditari
2. Ginecologici. FATHALLA a fost primul care a emis ipoteza că multiplicarea şi
repetiţia ovulaţiilor creşte riscul cancerului de ovar şi că acest cancer la anumite grupe de femei
poate fi considerat un cancer al ovulaţiei. În sprijinul acestei ipoteze au fost aduşi în discuţie mai
mulţi parametri:
- Paritatea;
- Contracepţia orală;
- Vârsta de instalare a menopauzei;
13
 - Prezenţa unui "sindrom de ovar palpabil în postmenopauză";
- Sterilitatea;
- Femeile cu antecedente de chiste de ovar tratate prin diverse procedee conservatoare;
- Endometrioza;
- Cancerul de sân şi adeno-carcinomul de endometru.
Factorii de mediu şi alţi factori (factorii alimentari; tulburări dispeptice; fenomene
paraendocrine).

2.3 ANATOMIA PATOLOGICĂ

Criteriile privind caracterul malign al tumorilor ovariene
Macroscopice:
- flateralitatea în peste 50% din cazuri cancerele ovariene interesează ambele ovare;
- prezenţa vegetaţiilor intrachistice şi în mod deosebit extrachistice.
Microscopice:
După De Brux-Moricard sunt considerate drept criterii histopatologice de malignitate.
- numărul mare al mitozelor celulare;
- anarhia celulară;
- vascularizaţia dezordonată;
- invazia stromei şi infiltrarea capsulei tumorii.

2.4 CLASIFICARE

TUMORILE EPITELIALE COMUNE:

MALIGNE (ADENOCARCINOAMELE DE OVAR)
Adenocarcinomul seros,
Adenocarcinomul mucinos,
Adenocarcinomul endometroid,
Adenocarcinomul cu celule clare,
Tumoarea BRENNER malignă. Rară,
Carcinoamele nediferenţiate,
Tumorile mixte.

14
 TUMORI LA LIMITA MALIGNITĂŢII ("BORDERLINE TUMORS'VLOW
MALIGNANCY POTENŢIAL" - LMP)
Cele mai frecvente sunt tumorile seroase şi cele mucinoase:
*Tumorile seroase;
*Pseudomixomul ovarian;
Tumorile "borderline" endometrioide, cu celule clare şi BRENNER.

ALTE FORME HISTOLOGICE DE CANCER OVARIAN PRIMITIV

TUMORILE DE MEZENCHIM ŞI DE CORDOANE SEXUALE

Macroscopic. Tumorile sunt unilaterale. La secţionare aspectul lor poate uneori să
orienteze spre un tip particular: caracter fasciculat al tumorilor din grupul fibrotecal; caracter
hemoragic al tumorilor de granuloasă; coloraţia gălbuie ce evocă o supraîncărcare lipidică în
androblastoame.
Microscopic. Caracteristicile histologice ale diferitelor tipuri de tumori sunt recunoscute
relativ uşor în formele diferenţiate.
Tumorile de granuloasă se întâlnesc în două variante: "adultă" - cea mai frecventă,
"juvenilă" - mult mai rară. Cu excepţia tumorilor de grup fibrotecal, celelalte varietăţi sunt toate
potenţial maligne.
Diagnosticul pozitiv este adeseori pus în stadiul 1 - a ceea ce argumentează prognosticul
lor bun. Aceste tumori sunt adeseori responsabile de sindroame clinice hormonale sau de secreţii
anormale puse în evidenţă prin determinări/dozări biologice.

TUMORILE GERMINALE PRIMORDIALE

Aceste tumori provin din gonada embrionară.
Ponderea lor este de 15-20% din totalul tumorilor de ovar.
Se întâlnesc cel mai frecvent în primele două decenii de viaţă. Înaintea vârstei de 21 de
ani mai mult de 2/3(peste 60%) din totalul tumorilor de ovar aparţin liniei germinale.
Cea mai mare parte din tumorile germinale sunt reprezentate de teratoamele chistice
benigne care nu ridică probleme deosebite de diagnostic. Grupul rămas este format din tumorile
germinate maligne.
Un progres important în studiul acestor tumori a fost obţinut mulţumită identificării
tipurilor histologice pure al căror comportament biologic este particular.
Tumorile pot fi întâlnite şi ca localizări extragonadice de-a lungul zonei de imigraţie a
celulelor germinale primitive. Ele pot fi frecvent descoperite şi în cursul sarcinii.
15
 TERATOAMELE MALIGNE
Sunt reprezentate de două tipuri de tumori.
Teratom imatur (asociat sau nu cu alte ţesuturi mature). Contingentul imatur este
reprezentat de ţesut nervos embrionar (neuroglie, celule în formă de "rozetă").
Importanţa cantitativă se stabileşte după clasificarea lui NORRIS şi ZIRKIN în trei grade.
Se admite că numai gradele 2 şi 3 justifică tratament complementar, prognosticul în gradul 1
fiind similar teratoamelor mature (grad "0").
O entitate histologică aparte se asociază uneori la teratoamele nervoase imature ale
ovarului: gliomatoza peritoneală (implant miliar difuz al ţesuturilor nervoase mature în
peritoneu).
Malignizarea secundară a unui teratom matur (chist dermoid).
Este vorba de o eventualitate rară. Cele două forme histologice mai frecvent întâlnite
sunt: carcinomul epidermoid; adenocarcinomul.
Tratamentul şi prognosticul tumorilor germinate de ovar este strâns legat de tipul
histologic.
Este bine ca prelevările intraoperatorii să fie precedate de determinarea markerilor
tumorali, iar examenul histopatologic să se orienteze pe "cupe senate multiple".

2.5 SIMPTOMATOLOGIE :

Cancerul de ovar este o afecţiune lentă .Acesta este şi motivul pentru care îi este permis să
să evouleze ,pacienta reprezentându-se la medic căci simptomele sunt generale şi nespecifice .
Abia în stadiile tardive ,când cancerul este deja extins ,apar şi acuze mai grave ,iar
pacienta se prezintă pentru investigarea stării de sănătate .În general ,cancerul ovarian este
diagnosticat la aproximativ un an de la debut .
Simptomele care apar în stadiile tardve sunt determinate în principal de efectul
compresiv pe care începe să aibe tumora asupra structurilor din jur .
Tabloul clinic al cancerului ovarian include :
-crampe abdominale;
-durere lombară sau abdomino-pelviană;
-hemoragii vaginale anormale ,în special după menopauză;
-dureri în timpul actului sexual (dispareunie)
-greaţă ,pierderea apetitului ,indigestie;
-senzaţie permanentă de balonare ,flatulenţă care nu se ameliorează prin tratamentul la
domiciliu;
16
 -mărirea în dimensiuni a abdomenului şi chiar palparea unei formaţiuni tumorale la acest
nivel;
-astenie
-modificarea tranzitului intestinal ,indiferent că este vorba de constipaţie sau diaree;
-scăderea în greutate
-dispnee
-menstre neregulate

În timp ce multe dintre aceste simptome şi semne de neoplasm ovarian sunt probabil
legate de alte condiţii, mai inofensive, acestea ar trebui să fie însă monitorizate periodic. În cazul
în care simptomele persistă şi continuă să se agraveze, un medic specialist ar trebui să fie
consultat în cel mai scurt timp.
Cele mai multe cazuri de cancer ovarian apar în perioada de post-menopauză, de multe
ori la femeile de peste 60 de ani. Aceste femei, precum şi cele cu un istoric familial de cancer
ovarian, ar trebui să fie mai conştiente de simptomele neoplasmului ovarian şi semnele de
manifestare.

2. 6 DIAGNOSTIC POZITIV ŞI DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

DIAGNOSTICUL POZITIV
În stadii precoce diagnosticul pozitiv este dificil. Cu atât mai mult vor fi luate în
consideraţie în primul rând chisturile de ovar, suspecte şi cele benigne ţinând cont de faptul că
tumorile epiteliale canceroase ale ovarului (adenocarcinoamele) reprezintă aproape 80% din
cancerele de ovar. [1, 6].

17
 CHISTUL DE OVAR SUSPECT
După culegerea informaţiilor anamnestice urmează examenul clinic.
Chisturile suspecte ovariene sunt acelea care la palpeul bimanual apar
neregulate/neomogene, puţin mobile, după o perioadă oarecare de tratament. Ecografia.
Este examenul paraclinic cel mai util (septuri despărţitoare; perete gros; volum ce
depăşeşte 6 cm; prezenţa de lichid în Douglas- ascită). Dozarea în plasmă a markerilor tumorali
(CA-125; CA 19-9). Aceşti doi markeri indică o proliferare a celulelor celomice (CA-125) şi a
celor mucosecretante (CA 19-9), fără a fi foarte specifici. Când nivelurile lor depăşesc valoarea
prag (18 UI/ml) se consideră chistul ovarian ca fiind suspect.
CHISTUL DE OVAR BENIGN
Când nu există nici un semn de suspiciune atitudinea clasică rămâne tratamentul cu estro-
progestative sau progestative de sinteză.
Blocarea ovulaţiei pentru 3 cicluri succesive, examinare ecografică şi clinică de control.
chistului după 3 luni de tratament poate conduce la: puncţia ecoghidată şi examen citooncologic;
pelviscopie diagnostică (chistoscopie) şi eventual operatorie (chistectomie intra-peritoneală sau
transparietală; evacuare prin colpotomie posterioară); în absenţa pelviscopiei, celiotomia clasică
cu examen histopatologic extemporaneu.
Când lichidul extras prin puncţia ecoghidată este citrin se solicită examen citooncologic;
biologic (pentru markeri tumorali/CA-125; dozare estradiol).
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL:
Se face histologic eliminând displaziile .Dizplazia este o maturaţie celulară anormală
ducând la modificări ale aspectului general ,dispoziţie şi raporturile anormale ale celulelor ce
constituie un anumit ţesut ,in special epitelial.
În prezent se acceptă termenul de neoplazie cervicală intraepitelială (CIN) în cadrul
căreia se disting mai multe grade de intensitate :
 CIN gradul I -dispune displaziei uşoare
 CIN gradul II -displaziei moderate
 CIN gradul III-displaziei agravante
La femeia în postmenopauză, exceptând sarcina, cât şi o serie de alte afecţiuni particulare
perioadei adulte (endometrioza, BIR...) rămân valabile toate celelalte afecţiuni.
Intră ta discuţie cancerul tubar (chiar dacă este foarte rar), cancerul recto-colic, eventuale
metastaze în ovar de la un cancer de endometru, cancer de sân, cancer de stomac (tumora
KRUKENBERG), toate celelalte tipuri de tumori ovariene benigne, "border-line" şi maligne.

18
 Dar nu trebuie uitat faptul că între 55-59 de ani cancerul de ovar atinge un vârf maxim şi că
în 80% din cazuri este vorba de adenocarcinoame.
Se vor exclude desigur "globul vezical", fecaloamele, sindromul ocluziv (atenţie - în 50%
din cazuri cancerul de ovar avansat/ carcinomatoza peritoneală produce ea însăşi ocluzie
intestinală), bolile hepatice (ciroza, hepatoame) care se însoţesc de ascită. Diagnosticul
diferenţial face apel la datele furnizate de anamneză (grupele de risc), examenul clinic genital şi
general, explorările paraclinice ţintite pe particularităţile fiecărui caz

2.7 COMPLICAŢII ŞI SECHELE

Cele mai frecvente complicaţii înregistrate în astefel de cancere sunt:
 pierderea progresivă a funcţiilor organelor vitale
 obstrucţii intestinale
 metastazare în organe vitale
 ascita ,uneori având şi caracter dispneizant
 ocluzii intestinale
 infecţie urinară şi asociată
 complicaţii septice
 embolie pulmonară

2.8 EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC

Stadiul unei tumori desemnează o anumită perioadă (un anumit moment)din dezvoltarea
tumorii ,aşa cum rezultă din examenul clinic .În determinarea stadiului se ţine seamă de trei
factori principali :
-tumoare locală
-starea ganglionilor limfatici regionali
-existenţa sau inexistenţa metastazelor la distanţă
În funcţie de aceste trei componente (factorii) principale,se recunosc astăzi următoarele
stadii:
Stadiul 0 :este dificil şi adesea imposibil de stabilit clinic ,modalitatea de diagnostic fiind
prin excelenţă examenului histologic .Neoplazia are întodeauna dimensiuni foarte reduse şi un
aspect clinic necaracteristic ,cancerul de stadiul 0 ,a fost descris la nivelul epiteliilor,mai ales la
colul uterin ,si este denumit carcinom în situ sau intraepitelial ;au fost descrise cancere în stadiul
0 şi la nivelul altor ţesuturi decât cel epitelial ,dar mult mai rar .

19
 Stadiu I: este caracterizat prin tumoare primitivă de dimensiuni reduse ,limitată strict la
organul de origine ,fără infiltraţii la ţesuturile din jur n,fără adenopatii ,şi fără metastaze
Stadiul II:in acest stadiu ,tumoarea depăşeşte dimensiunile stadiului precedent ,dar nu
depăşeşte organul de origine (nu invadează ţesuturile din jur) ,iar ganglionii regionali ,deşi pot
prezenta metastaze (adenopatii regionale ),rămân totuşi mobili ;nu se găsesc metastaze la
distanţă.
Stadiul III: se caracterizează prin extensia locoregională tumori care depăşeşte organul
de origine .Se găseşte totodată adenopatie metastatică regională ,eventual cu fixare intra sau
extraganglionară.
Stadiul IV: reprezintă stadiul cel mai avansat de evoluţie ,caracterizat prin extensia
locoregională şi adenopatie metastazic ,cât mai ales prin formarea de metastaze la distanţă
Stadializareaa FIGO
Stadiul 0 -carcinomul intraepitelial în situ sau carcinom periinvaziv ,tmoarea este
limitată la epiteliu ,procesul tumoral nedepăşind membrana bazală .
Stadiul I: -cancer invaziv ,procesul tumoral a depăşit membrana bazală ,dar este strict
limitat la nivelul colului .In acest stadiu se descriu:
 Stadiul I a-carcinom microinvaziv
 Stadiul I a 1-tumoră ce invadează stroma nu mai mare de 3 mm în adâncime şi 7 mm
întindere
 Stadiul I a 2 -mărimea invazie stromei nu este mai mare de 5 mm în adâncime şi 7 mm
în întindere pe orizontală
 Stadiul I b-leziuni clinice limitate la nivelul cervixului sau leziuni preclinice mai mari
decât în cazul I a
 Stadiul I b 1 -leziuni clinice nu mai întinse de 4 mm
 Stadiul I b 2 -leziuni mai mari de 4 mm
Stadiul II -tumoră extinsă dincolo de cervix ,dar nu mai mult de peretele pelvin
.Interesează vaginul ,dar nu mai mult de treimea inferioară.
 Stadiul II a-fără invazia parametrială ,dar cu invazia 2/3 superioară din vagin
 Stadiul II b -cu invazia parametrială
Stadiul III -carcinom extins la peretele pelvin sau 1/3 inferioară a vaginului sau prezenţa
hidronefrozei sau rinichi nefuncţionali
 Stadiul III a -carcinom extins invadând 1/3 inferioară a vaginului fără extensia la
peretele pelvin

20
 Stadiul III b -tumoră extinsă la peretele pelvin sau prezenţa hidronefrozei sau
rinichiului nefuncţional.
Stadiul IV :tumora s-a extins dincolo de peretele pelvin sau clinic implică mucoasa
vezicii urinare sau rectului
 Stadiul IV a -tumora s-a extins la organele din jur
 Stadiul IV b -metastaze la distanţă

2.9.TRATAMENT :
1 Tratament chirurgical : cancer preinvaziv
-criochirurgie
-chirurgie cu laser
-conizaţie
Conizaţie cancer invaziv :
-histerectomie simplă
-extirparea corpului şi colului uterin
-histerectomie radicală cu limfadenectomie pelvină
-înlăturarea şi în întregime a uterului ,ţesutul înconjurător ,părţii
superioare a vaginului şi ganglionilor pelvini
2 Radioterapie :
-externă
-brahiterapie
3 Chimioterapie : este metoda care face apel la o asociere de droguri individual active
asupra cancerului de ovar. Dintre diferitele combinaţii acelea care conţin o sare de platină au dat,
se pare, cele mai bune rezultate (după nivelul de răspuns şi cel de supravieţuire). În stadiile
avansate, citotoxicele cele mai agresive dau însă rezultate decepţionante (media de supravieţuire
este de 30-32 luni).

Chimioterapia sistemică
Monoterapia citotoxică
Agenţii alkilanţi: Melphalan (Alkeran), Levophalan; Ciclofosfamida (Endoxan);
Clorambucil (Chlorarnino-phene; Stereocyt); Ifosfamida (Holoxan); Thiotepa.
Antimetaboliţi: 5 fluorouracil (Fluorouracile; Methotrexat (Methotrexate; Ledertrexate)
asociat cu Leucovorinîn leucopenie.

21
 Antibiotice. Sunt reprezentate în special de anthracycline: Doxorubicin, 4 epi-
doxorubicin, THP-adriamicin (Adriblastine), actinomicina D, Bleomicina.
Derivaţi din plante (alcaloizi), Alcaloizi din pervenche (s'aschin; brebenoc/vinca
herbaceea) - preparatele Vinblastin şi Vincristin care dau niveluri de răspuns de circa 10%.
Taxolul (extras din coajă de "If de California - lemn de tisă - Taxus baccata; Taxus
brevifolia).
Compuşi organo-metalici: Cisplatinum, Carboplatine.
Alţi agenţi citotoxici( Hexastat - hexametil-melamina).
Polichimioterapia (cis-piatin + ciclofosfamidă + adriamycina; recent cisplatin +
carboplatin, cis-platin + taxol).
Chimioterapia intraperitoneală
Calea intraperitoneală permite obţinerea unor concentraţii mult mai importante decât cele
obţinute pe cale sistemică. Numeroase studii din ultimul deceniu au permis să se definească atât
limitele, cât şi beneficiile potenţiale ale acestei căi.
Penetrarea agenţilor citotoxici în ţesutul tumoral este redusă la câteva straturi celulare
sau la maxim 1-3 mm. Din pricina septărilor, a aderenţelor penetraţia soluţiilor în cavitatea
peritoneală nu este uniformă/omogenă. Se disting două categorii de agenţi în funcţie de raportul
concentraţie peritoneală/efecte sistemice:
- Agenţi cu un raport mai mare de 100;
-Agenţi care au un raport moderat (10-20).

Tratamentul profilactic:
Cunoscând faptul că tumorile maligne depistate la timp au foarte mare grad de vindecare
,profilaxia trebuie înţeleasă în sensul de a depista cancerul în primul rând stadiul în care
procentul în vindecare se apreciază că pot atinge procente între 15 şi 30 % din cei care prezintă
o afecţiune canceroasă.În stadiile mai avansate ,posibilităţile de vindecare sunt mult mai mici .Se
vor face controale periodice clinice şi paraclinice ,citologia vaginală având un rol major .Se vor
îndepărta factorii infecţioşi şi carenţiali

22
 2.10 PROFILAXIA NEOPLASMULUI OVARIAN

Nu sunt foarte multe lucruri la care poţi apela pentru a te asigura că eviţi dezvoltarea
cancerului ovarian ,dar cel puţin poţi lua măsuri pentru depistarea timpurie a acestei boli ,lucru
care măreşte semnificativ şansele de vindecare
În acest scop recomandăm sa apelaţi regulat la ecografii abdominale şi transvaginale
,deoarece acestea au rolul de a-ţi oferi o idee clară asupra starii de sănătate a ovarelor .Mai mult
decât atât ,aceste metode sunt neivazive şi foarte uşor de făcut .
O altă metodă de prevenţie recomandată de experţi este reprezentată şi de testele de sânge
care pot pune evidenţa nivelului antigenului cancer CA125,adică proteina care se află la
suprafaţa celulelor canceroase.De asemenea unul dintre cei mai importanţi factori de care trebuie
să te îngrijeşti este urmarea unui sti de viaţă sănătos prin activităţi sportive regulate şi prin
evitarea viciilor precum tutunul,alcoolul,cafeaua sau drogurile.
Nu în ultimul rând ,o alimentaţie sănătoasă bogată în fructe şi legume ce funcţionează ca
anti-oxidanţo naturali te va ajuta să menţii un organism sănătos ,mai puţin predispus la
dezvoltarea cancerului.În acest scop vor ajuta şi alimentele bogate în flavonoide ,compuşi
dovediţi ca fiind foarte eficienţi în prevenirea cancerului ovarian
Prin urmare,cancerul ovarian este o afecţiune care trebuie luată în serios de fiecare femeie
,date fiind consecinţele pe care această boală le are asupra vieţii pacielntelor diagnosticate
pozitiv .Este foarte important să te prezinţi din timp la medic ,să faci teste periodice şi să urmezi
cu stricteţe tratamentul recomandat de către specialişti.

23
 CAP III ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL AL ÎN ÎNGRIJIREA ŞI TRATARE
BOLNAVULUI CU NEOPLASM OVARIAN

3.1 INTERNAREA BOLNAVULUI ŞI ASIGURAREA A CONDIŢIILOR DE

SPITALIZARE

Spitalul este instituția sanitară destinată îngrijirilor și organizat pentru servicii

permanente .În spital sunt internați bolnavii în stare gravă care necesită o îngrijire și o
supraveghere permanentă și o deosebită atenție din partea asistentei medicale .Asistenta
medicală asigură și îndeplinște o serie de sarcini ,având ca scopuri principale ;îngrijirea omului
bolnav și prevenirea complicațiilor.
Spitalul Municipal Rm.Sarat unde mi-am desfășurat stadiile de practică are următoarele
părți componente :
-serviciul de primire de unde începe pregătirea psihică a bolnavului avănd în vedere că de
cele mai multe ori bolnavii la intrarea în spital și la întâlnirea cu medicii și asistentele devin
anxioși și temători .În serviciul de primire bolnavii sunt primiți cu zâmbetul pe buze si cu vorbe
de încurajare urmărindu-se câștigarea încrederii bolnavului în cadrele sanitare .În cadrul acestui
serviciu pacienții vor fi dezbrăcați și examinați .Asistenta medicală ajută pacientul să se dezbrace
și să se așeze în poziția necesară examinării .
-prelucrări sanitare unde se face deparazitarea și îmbăierea bolnavului unde se îmbracă
bolnavul cu lenjerie curată și este pe secția cu paturi.
-secția cu paturi locul unde se asigură asistența și tratamentul pacienților spitalizați .
Pacientul este condus la salonul hotărât de medic după ce în prealabil asistenta va proceda
astfel :
-va observa și va nota starea psihica ,emoțională și intelectuală a acestuia
-va observa limitările fizice și eventual și eventual cele psihice și dizabilitățile pacientului
-va măsura înălțimea și greutatea bolnavului
-va măsura înălțimea și greutatea bolnavului
-va efectua o anamneză cât mai laborioasă
-va încerca să indentifice cât mai complet problemele și așteptările bolnavului
-va anuța bolnavul și familia de regulamentul de ordine interioară
-va informa bolnavul despre eventualele proceduri la care va fi supus în timpul internării
-va nota numele,prenumele,vârsta ,starea la internare ,valorile funcțiilor vitale ,orientarea
în spațiu și timp intervențiile aplicate la Urgente,prelevările de produse biopatologice numele
medicului care a făcut internarea .
24
 Temperatura optimă a saloanelor să fie de 20-22C ,pacienții cu afecțiuni ocologice
necesitând o temperatură constantă .Salonul trebuie să fie aerisit ori de câte ori este necesar
,avându-se grijă cu bolnavii să fie protejați de curenții de aer rece .
Curățenia se efectuează zilnic :dimineața și după-amiaza.Curățenia de dimineață se
începe imediat după terminarea toaletei bolnavilor și se va termina înainte de începerea vizitei
medicale,iar cea de dupa-amiază se afectuează după odihna pasivă a bolnavilor ,înainte
deservirea cinei ,iar în zielele de vizită se va face imediat după plecarea vizitatorilor .
Igiena salonului:
Încăperea în care stă bolnavul trebuie să fie spațioasă curată și bine aerisită .În anotimpul
rece ,aerisirea se face 2,3 ori pe zi ,fereastra rămânâd larg deschisă 20 minute ,timp în care
bolnavul va fi bine învelit ,în anotimpul cald ,poate să rămână deschisă în permanență .
Temepratura camerei trebuie să fie constantă în jur de 20C .
Lenejeria trebuie să fie albă și din bumbac .Schimbarea lenjeriei patului se face în mod
obligatoriu după plecarea fiecărui bolnav ,iar în timpul spitalizării acestuia o dată sau de două ori
pe saptămână și de câte ori este nevoie .Schimbarea lenjeriei se face dimineața ,înainte de
curățarea salonului .
Servirea mesei:
Meniul cuprinde 5 mese pe zi, gândite de un dietetician pentru sănătatea dumneavoastră.
Orele la care se serveşte masa sunt:
• ora 8 – micul dejun
• ora 10 – gustare
• ora 12 – prânzul
• ora 17 – gustare
• ora 19 - cina
Pe parcursul tratamentului, este important să aveţi o alimentaţie echilibrată.
Serviciile dieteticianului
La solicitarea medicului curant sau al pacientului, dieteticianul oferă informaţii asupra
tipului de alimentatie dupa externare.
Alimentaţia bolnavului de cancer, trebuie să fie echilibrată din punct de vedere caloric,
dar şi din punctul de vedere al conţinutului în substanţe nutritive, vitamine si minerale.
Astfel, meniul zilnic al bolnavului de cancer trebuie să conţina Proteine (din lapte, carne,
ouă, peşte), Grăsimi ( din lapte, carne, brânzeturi, peşte) şi Hidraţi de carbon ( din cereale,
produse făinoase, leguminoase -fasole, linte, mazare etc, ) iar vitaminele si mineralele necesare
din legume şi fructe, proaspete sau preparate termic.
Alimentaţia trebuie concentrată în mai multe mese pe zi, 3 mese principale şi două gustări
25
 3.2 PARTICIPAREA A ASISTENTULUI MEDICAL LA EXAMENENUL
OBIECTIV

Prima reacţie a personajului medical la prezentarea în serviciul medical a unui pacient

trebuie să fie de maximă înţelegere şi atenţie.Este necesar ca fiecare pacient să fie considerat
unic sa i se acorde încrederea pentru a ajunge la un diangnostic corect,cât şi pentru a stabili o
relaţie eficientă şi benefică între medic şi pacient şi între asistenta medicală şi pacient .
Pacientul are nevoie de o evaluare minuţioasa şi completă efectuată de personal medical
competent care să arate interes şi atenţie faţă de caz,care să câştige încrederea acestuia prin
profesionalism şi abordare etică.
Pentru stabilirea diagnisticului de certitudine ,a cauzei acestuia precum şi a tratamentului
necesar ,se folosesc.
-anamneza
-examenul clinic obiectiv
-examenul paraclinic şi de laborator
Anamneza ,este metoda de investigaţie clinică prin care medicul cunoaşte din relatările
pacientului ,starea de sănătate ,suferinţele ,senzaţiile dureroase ,tulburări psihice precum si
istoricul bolii ,istoricum vieţii precum şi antecedentele heredocolaterale ,În cadrul anamnezei
obţinem informaţii subiective de la pacient care relatează înainte de toate de ceea ce suferă .
Rolul asistentei este de a asista la interviu şi de a ajuta uneori pacientul să înţeleagă
întrebarea .Medicul înscrie în FO datele culese în rubricile :antecedentele personale fiziologice şi
patologice ,precum condiţiile de viaţă şi de muncă.
Trebuie precizat debutul până în momentul examinării (anamneza trebuie dusă la
zi),Trebuie precizat debutul(împrejurările în care a evoluat boala,modul de debut)apoi urmărită
evoluţia simptomelor ,deja culese anterior.Bolnavul va fi chestionat asupra comportamentului
până la internare :cât timp a dus boala pe picioare ,cât timp a stat la pat ,dacă a consultat medicul
,ce medicamente a luat(doze),ce regim dietetic a urmat,analizele efectuate (rezultate ) ce l-a
determinat să se interneze .
Examenul va fi efectuat cu blândeţe ,fără brutalitate ,menajându-se psihicul şi pudoarea
bolnavului ;bolnavii nu vor fi dezbrăcaţi decât strictul necesar ;cei gravi vor fi stingheriţi cât mai
puţin .
În timpul examinării pot fi puse întrebări sumplimentare cu privire la simptomele
subiective ale organului sau segmentului examinat.Insistăm asupra necesităţii unui examen
complet ,făcut cu toată seriozitatea .Au fost candidaţi care ,având diagnosticul în cursul
anamnezei ,au examinat formal celelalte organe .
26
 Examenul obiectiv cuprinde cele patru metode clasice de explorare semiologică:
-inspecţia
-palparea
- percuţia
-auscultaţia
În stadiile incipiente ale bolii semnele fizice pot fi relativ puţine ,însă în unele situaţii
medicul poate descoperi:
Existenţa unor formaţiuni tumorale sensibile sau nu la palpare ,cu localizare predilectă în
fosele iliace :
-ascita
-pleurezie
-obstrucţie intestinală şi tumori abdominale
Examenul fizic trebuie să includă şi tuseul vaginal prin care se pot afla informaţii cu
privire la sensibilitatea organelor genitale ,la consistenţa acesor structuri şi se pot palpa diverse
mase tumorale.
Datele clinice corelate cu datele obţinute la examenul fizic pot ajuta medicul să
stabilească un diagnostic de prezumţie ,investigaţiile ulterioare pe care le va care având rolul de
a stabili diagnosticul de certitudine .Cancerul ovarian trebuie diferenţiat de alte afecţiuni cu
semne si simptome similare,cum ar fi:chisturi ovariene,ascita hepatică ,sindromul de intestin
iritabil,tumori ale tubului digestiv distal ,cancer pancreatic.

3.3 ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE ŞI GENERALE PACIENTULUI

A fi curat,îngrijit şi a-ţi proteja tegumentele şi mucoasele sunt o necesitate pentru a

menţine o ţinută decentă şi pielea sănătoasă .În aşa fel încât aceasta să-şi poată îndeplini
funcţiile.
Pentru efectuarea tehnicii asistenta trebuie să urmeze următoarele reguli:
-să asigure o temperatură adecvată în salon
-pregătirea materialelor necesare astfel că îngrijirea bolnavului să se desfăşoare operativ
-să acţioneze rapid cu mişcări sigure şi multă blândeţe
-să menajeze bolnavul protejându-l cu paravan
-sa dea dovadă de mult tact şi de blândeţe în ceea ce priveşte convingerea bolnavului în
efectuarea tehnicii.
MATERIALE NECESARE :
-paravan de protecţie
27
 -2 scaune
-muşama ,aleză
-lighean,cană pentru apă caldă şi rece
-2 bazinete
-tăviţă renală
-cearceaf,mănuşi de protecţie
-3 mănuşi de baie confecţionate din bumbac sau prosop
-3 prosoape de culori diferite
-săpun,alcool medicinal camforat sau mentolat
-pudră de talc
-lenjerie de pat ,lenjerie de corp
-găleată pentru apă murdară
-termometru de baie
-trusă pentru îngrijirea unghiilor
-materiale pentru îngrijirea bucală
TEHNICA :
Materialele sunt pregătite şi transportate la patul bolnavului .Bolnavul este pregătit
psihic ,i se explică simplitatea,necesitatea şi importanţa tehnicii.
-se închid ferestrele ,se asigură o temperatură corespunzătoare în salon
-se îndepărtează noptiera ,se montează paravanul pentru intimitate,se aşează două scaune
lângă pat
-se îndepărtează o pernă,cea de-a doua pernă este protejată cu muşama şi aleză
-capul bolnavului se aşează pe perna acoperită ,îndepărtăm pătura în formă armonică la
picioarele bolnavului sau o aşezăm pe scaun lângă pernă
-se dezbracă bolnavul complet şi se acoperă cu cearceaful plic de la pătură
-se pregăteşte apă în lighean 2/3 ,la o temperatură de 36-37 grade
-se aşează în jurul gâtului un prosop
-se spală ochii bolnavului dinspre comisura externă spre comisura internă
-se spală cu apă din abundenţă şi se şterg prin tamponare cu prosopul
-se spală fruntea bolnavului dinspre mijloc spre tâmple
-se spală regiunea peribucală şi perinazală în sens circular ,se şterg prin tamponare cu
prosopul
-se săpuneşte o ureche şi se insistă în regiunea retroauriculară şi în şanţurile pavilionului
,se clăteşte bine urechea şi se şterge prin tamponare ,la fel se va proceda şi cu cealaltă ureche

28
 -se spală gâtul ,cu apă şi săpun ,se clăteşte bine se şterge cu prosopul ,se acoperă gâtul cu
cearceaful ,se aruncă apă din lighean ,se dezveleşte unul din membre după ce am aşezat muşama
şi aleză sub mebrul descoperit
-se săpuneşte circular începând de la umăr spre capătul distal,insistând în regiunea axilei
-se limpezeşte şi se şterge cu prosopul ,se înveleşte mebrul bolnavului cu prosopul ,se taie
unghiile ,se intoarce bolnavul în decubit lateral de partea corespunzătoare mebrului spălat şi se
procedează la fel şi cu celălalt membru ,la femei se insistă sub pliurile mamare ,se clăteşte şi se
usucă cu prosopul prin tamponare
-se întoarce bolnavul în decubit lateral şi este susţinut în această poziţie ,protejăm patul cu
muşama şi aleză ,se săpuneşte spatele şi regiunea lombosacrală ,se lipmpezesc si se va sterge
prin tamponare cu prosopul
-se fricţionează cu alcool şi se pudrează cu talc
-se îndepărtează muşamaua şi aleza ,se aduce bolnavul în decubit dorsal se acoperă toracele
bolnavului
-muşamaua şi aleza se aseză sub abdomen ,se săpuneşte abdomenul (dacă este cazul se
insistă în regiunea ombilicală ) se va clăti regiunea ombilicală cu apă din abundenţă pentru a
îndepărta mirosul ,se îndepărtează mănuşa în tăviţa renală
-fricţionăm bine membrele şi toracele cu alcool şi pudrăm cu talc ,se îmbracă pijamaua sau
cămaşa
-apa murdară se îndepărtează în găleată
-se îmbracă cea de-a doua mănuşa,se aşează muşamaua în regiunea coapselor ,se săpunesc
coapsele ,şi se insistă în regiunea anghinală ,se limpezesc şi se sterg prin tamponare
-se va muta muşamaua şi se aşează ligheanul pe muşama ,se introduce un membru inferior în
lighean ,se săpuneşte gamba insitând în regiunea poplitee şi spaţiile interdigitale ,se limpezeşte şi
se şterge cu cel de-al 2-lea prosop curat ,metoda se repetă şi la celălalt membru şi se vor tăia
unghiile
TOALETA ORGANELOR GENITALE EXTERNE :
MATERIALE NECESARE :
-paravan
-muşama şi aleză
-2 bazinete
-mănuşi din cauciuc
-mănusă de baie si prosop(3 bucăţi)
TEHNICA :
Bolnava este aşezată în poziţie ginecologică .
29
 -se introduce sub regiunea sacrală a bolnavei un bazinet pentru a urina dacă aceasta nu a
urinat
-se va schimba bazinetul,se îmbracă mănuşile de protecţie şi mănuşa de baie
-se afectuează splălătura dinspre regiunea pubiană spre anus cu săpun cu ph neutru
-se limpezeşte cu apă din abundenţă ,se usucă cu prosopul prin tamponare ,se îndepărtează
bazinetul
-se aeriseşte salonul şi se trece la reorganizarea locului de muncă.

3.4 PREGĂTIREA ASISTAREA ŞI EFECTUAREA RECOLTĂRILOR DE

PRODUSE BIOLOGICE
Recoltarea diverselor probe (de sânge,urină etc) poate afecta direct diagnosticul
,tratamentul şi vindecarea pacientului .Asistenta de cele mai multe ori este responsabilă de
recoltarea promptă şi corectă a acestor probe .
Importanţa analizelor de laborator :
-completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective
-infirmă sau confirmă diagnosticul clinic
-reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului
-semnalează apariţia unor complicaţii
-permit depistarea îmbolnăvirilor infecţioase ca şi a persoanelor sănătoase purtătoare de
germeni patogeni
Pregătirea pacientului :
O bună înţelegere şi informare despre testul pe care pacientul trebuie să îl efectueze în
scop diagnostic ne va ajuta să pregătim pacientul adecvat pentru respectiva manevră .
Explicându-i pacientului procedura medicală cu claritate şi vom câştiga încrederea şi
cooperarea sa .Trebuie informat şi cât timp va dura procedura ,la ce efecte să se aştepte după şi
în cât timp vor fi gata rezultatele ,Stiind exact la ce să se aştepte îi va fi mai uşor să coopereze
.Dacă trebuie doar să asistăm medicul în timpul unei recoltări ,trebuie vorbit cu pacientul pe
parcursul acesteia,sa-l încurajăm ,apoi sa-l supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau
complicaţii .
Examenele de sânge sunt:
-Hemograma completa
-VSH
-Glicemie
-Uree sanguină

30
 -Timp se sângerare(Ts)
-Timp de coagulare (Tc)
-Creatinină
-Calcemia (Ca)
-Natremia (Na)
-Potasemie (Ka)
-Fibrinogen
-Amilozemie
-Urocultura
UROCULTURA
Pentru examene bacteriologice recoltarea urinei se va face în condiţii perfecte de asepsie,
însămţările din urină pentru examenele bacteriologice, poartă numele de UROCULTURĂ.
MATERIALE NECESARE:
-recipient steril;
-mănuşi de protecţie.
-pensă port tampon
-tampoane de vată
TEHNICA:
-bolnavul este pregătit psihic şi fizic, se recomandă bolnavului recoltarea urinei pentru
urocultura după întreruperea tratamentului cu antibiotice.
-urina este recoltată dimineaţa, în recipient steril, dupa efectuarea toaletei organelor
genitale externe cu apă şi săpun şi uscarea regiunii cu comprese sterile.
-bolnavul este educat să urineze primul jet şi se recoltează în urocultor jetul din mijloc
fără a întrerupe jetul şi fără a atinge gura urocultorului de tegumentul bolnavului sau de lenjerie.
-se trimit la laborator în maxim 2h - 20 ml urină.
PUNCŢIA
Metode de recoltare
-Puncţia venoasă (frecvent sunt alese venele de la plica cotului ,cefalică şi bazilică sau
orice venă accesibilă)
-Puncţia arterială (artera femurală ,humerală ,radială ,carotidă)
Puncţia , reprezintă operaţia prin care se pătrunde intr-un organ sau orice ţesut al
organismului cu ajutorul unui ac sau al unui trocar .
Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces intr-o venă cu ajutorul unui ac de
puncţie .

31
 Scop:
-explorator recoltarea sângelui pentru examene de laborator :biochimice
,hematologice,serologice ,şi bacteriologice
-terapeutic :administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei
intravenoase
Materialele necesare puncţiei venoase :
-mănuşi sterile
-garou
-eprubete uscate şi etichetate
-tăviţă renală
-holder
-ac în carcasa protectoare
-soluţie dezinfectantă
-tuburi vacutainer pentru analizele recomandate
-comprese sterile ,tampoane de vată ,pansament adeziv
-recipient pentru transportarea analizelor
-formular cerere analize laborator
-etichete
ETAPELE RECOLTĂRII ÎN VACUTAINER:
-flacoane pentru hemocultură
-tuburi fără aditivi
-tuburi pentru determinări de coagulare ;citrat de sodiu
-tuburi cu aditivi :E.D.T.A,heparină,etc.

32
 ETAPELE RECOLTĂRII :
-recoltarea se practică dimineaţa ,pe nemâncate ,în timpul frisoanelor sau la indicaţia
medicului
-pregătirea psihică şi fizică
-completarea datelor în ceea ce priveşte probele sanguine de recoltat
-pregătirea materialelor pentru puncţia venoasă
-alegerea locului pentru puncţia venoasă
-aplicarea garoului şi dezinfectarea locului de elecţie
-efectuarea puncţiei venoase
-efectuarea recoltării
-aplicarea pansamentului adeziv
-trimiterea tuburilor la laborator
MONTAREA HOLDER-AC :
-se ţine acul cu ambele mâini şi se afectuează o mişcare de răsucire pentru ruperea benzii de
siguranţă
-se îndepărtează carcasa protectoare de culoare albă
-se înşurubează capătul liber al acului în holder
TEHNICA PUNCŢIEI VENOASE :
-asistenta se aşează vis-a-vis de bolnav
-se alege locul de elecţie şi se dezinfectează pe o porţiune cât mai largă

33
 -se roagă bolnavul să ţină braţul înclinat şi pumnul strâns
-se întinde pielea bolnavului pentru imobilizarea venei şi uşurarea pătrunderii acului ,
policele ,la 4-5 cm sub locul puncţiei ,exercitând o mişcare de tracţiune si compresiune în jos
-holderul trebuie să formeze cu braţul bolnavului un unghi de 15 grade
-se detaşează carcasa colorată a acului
-se introduce acul în venă ,cel puţin 1 cm
TEHNICA RECOLTĂRII ÎN VACUTAINER :
-se introduce tubul în holder ,apucând aripioarele laterale ale holderului cu indexul şi
mediusul ,iar cu policele se împinge tubul
-presiunea de împingere se efectuează numai asupra holderului ,nu şi asupra acului aflat în
venă
-tubul va fi scos din holder printr-o uşoară împingere a policelui asupra aripioarelor .Atunci
sângele nu va mai curge în tub.
-holderul se menţine stabil
-tubul umplut se răstoarnă de câteva ori pentru a se amesteca sângele cu aditivul din tub .În
acest timp se recoltează un alt tub
-după recoltare se comprimă locul puncţiei timp de 3-5 minute cu un tampon steril îmbibat în
soluţie antiseptică
-trimiterea analizelor la laborator

34
3.5 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXPLORĂRILE PARACLINICE

Nu există teste de screening pentru cancerul ovarian ,cel puţin nu deocamdată şi nu unele
care să aibă şi rezultate semnificative şi să poată fi aplicate unui număr crescut de femei.Testele
pentru screening trebuie să fie nu numai sensibile şi specifice pentru afecţiunea investigată ,dar
trebuie să fie şi sigure şi ieftine .Cancerul ovarian ajunge din acest motiv să fie descoperit
tardiv ,uneori când sunt puţine metode terapeutice aplicabile şi eficiente .Cancerul ovarian este
de cele mai multe ori confirmat şi stadializat după efectuarea şi interpretarea biopsiei de ovar
.Chiar şi în cazul cancerului ovarian,etapele care prevăd stabilirea diagbosticului sunt similare cu
alte boli:anamneza ,examen fizic general,investigaţii paraclinice specifice.

INVESTIGAŢIILE DE SPECIALITATE INCLUD :

-Hemograma:pacienta poate avea anemie cronică ( starea caracteristică afecţiunilor
cronice consumptive,cum este cancerul)
-Determinarea nivelului de antigen CA 125:aceasta măsoară concentrţia unei proteine
de la suprafaţa celulelor neoplazice ovariene .Trebuie precizat faptul că antigenul CA 125 poate
să apară în limite normale la peste 50% din femeile care au cancer ovarian ,deci dacă aceasta nu
are un nivel crescut peste normal nu infirmă cancerul de ovar
-Investigarea tabloului biochimic:în vederea stabilirii funcţiei hepatice şi renale .O
astfel de investigaţie este utilă atât pentru realizarea profilului general al pacientei cât şi pentru
aprecierea tipului de terapie care poate fi suportat mai uşor de organism.
INVESTIGAŢIILE IMAGISTICE POT INCLUDE :
Electrocardiograma. Inima produce mici curenți electrici care se distribuie în tot
mușchiul cardiac făcând-o să bată, adică să se contracte. Electrocardiograma (EKG) înregistrează
această activitate electrică a inimii, afișând modul în care circulă curenții electrici prin mușchi.
În acest fel, EKG-ul dă medicului foarte ușor indicii asupra modului în care se contractă inima,
ritmicitatea, frecvența și normalitatea bătăilor acesteia.

35
 Plasarea cablului-monitor al EKG:
➢ electrodul roșu-mâna dreaptă;

➢ electrodul galben-mâna stângă;

➢ electrodul verde-picior stâng;

➢ electrodul negru-picior drept.

Plasarea celor 6 electrozi pe toracele pacientului:

➢ electrodul roșu C1: parasternal drept, în spațiul intercostal 4;

➢ electrodul galben C2: parasternal stâng, în spațiul intercostal 4;

➢ electrodul maro C4: linia medioclaviculară stângă, în spațiul intercostal 5;

➢ electrodul verde C3: între C2 și C4 pe coasta a 5-a;

➢ electrodul negru C5: pe linia axilară anterioară stângă în dreptul C4;

➢ electrodul violet C6: pe linia axilară medie stângă în dreptul C4.

Ecografia convenţională trans abdominală: permite un diagnostic de orientare

precoce ,câteodată neaşteptat ,constituind o explorare paraclinică fundamentală în această
patologie
TEHNICA:
-se realizează cu ajutorul unei sonde.
-această sondă se trece pe deasupra porţiunii investigate şi transmite ultrasunetele pe care le
reflectă diferitele ţesuturi către ecranul aparatului.

36
-înainte de efectuarea ecografiei, medicul aplică un gel special pe porţiunea care urmează să fie
investigată.
-gelul facilitează contactul sondei cu pielea. În majoritatea cazurilor, pacientul stă întins pe pat în
timpul efectuării procedurii.
Având în vedere că este o investigaţie neinvazivă şi neiradiantă este bine să se efectueze
în cursul evaluării anuale a stării de sănătate.
Uneori trebuie repetată la intervale mai scurte (3-6 luni) la persoanele cu boli hepatice
cronice sau pentru urmărirea unor noduli hepatici sau pancreatici.

ECOGRAFIA ENDOVAGINALĂ
Ecografia utilizează ultrasunete de înaltă frecvenţă pentru a transpune imaginea
organelor interne pelovine (uterul şi anexele acestuia ) pe un monitor.
TEHNICA
-pregătirea psihică şi fizică a bolnavei;
-pacienta va fi rugată să-şi golească vezica înainte de examinare ;
-pacienta va trebui să anunţe medicul în cazul în care este alergică la latex sau dacă
resimte dureri în timpul examinării
-transductorul (sonda care are o formă specială) este îmbrăcat intr-un mason de latex(sau
prezervativ)şi uns cu un lubrifiant ,pentru a permite o bună citire a imaginilor interne şi este
introdus intravaginal .
-se introduce în vagin vârful transductorului ,care este mişcat pentru a obţine imagini din
diferite unghiuri.

ECOGRAFIA TRIDIMENSIONALĂ (3D) :

Aceasta, permite maximum de detalii ,măsoară talia dar în special volumul tumorii
,localizează topografic tumoarea în raport cu celelalte structuri din vecinătate ,rezoluţia este
aproape perfectă .
Este o procedură mai evoluata, folosită curent în obstetrică. În ultimii ani a cunoscut o
serie de aplicatii non-obstetricale, inclusiv cardiace.
TEHNICA:
Aşa cum s–a mai prezentat, metoda se bazează pe obţinerea concomitentă a două planuri
secţionale dispuse perpendicular şi, aproape instantaneu, o reconstruire a celui de-al treilea plan,
denumit coronal, dispus perpendicular pe celelalte două.
Planul coronal nu poate sa fie obţinut la examinarea ecografică 2D decât în situaţii
particulare (investigarea rinichilor, a tiroidei).
37
 Un echipament care permite realizarea celor trei planuri secţionale are capacitatea de a
construi într–un timp ulterior (examinarea 3D clasica) sau concomitent (explorarea 4D sau “real
time 3D”) un volum prin “poziţionarea” în spaţiu a tuturor elementelor reflectante identificate
sau reconstruite între care interpolează informaţii cu caracteristici ecografice apropiate de ale
celor invecinate.
Se obţine în felul acesta un organ sau o structură spaţială foarte apropiată de ceea ce este
ea în realitate.
Avantajul tehnicii 3D/4D este acela de a putea manipula volumul reconstruit atât prin
rotire cât şi prin proceduri speciale de substracţie de imagine care permit extragerea anumitor
trăsături caracteristice.
Examinarea 3D este avantajoasă pentru recunoaşterea anomaliilor fetale şi pentru
identificarea mai precisă a sexului fetal.
Există aplicaţii ale metodei 3D/4D în oncologie, pentru calcularea exactă a volumului
tumoral (fig.3.), precum şi în toate situaţiile în care o regiune de interes este înconjurată de lichid
ceea ce permite un contrast foarte bun al imaginii, de ex. tumori intravezicale sau mase
intrachistice.
Dopplerul color si Power doppler permit şi ele un diagnostic cât mai precoce şi mai
precis în asociere cu ecografia tradiţională

PUNCŢIA ECOGHIDATĂ :
Este explorarea legată strâns de ecografia morfologică .Ea se poate practica sub ghidajul
ecosondei tradiţionale trans-abdominale sau al celei endovaginale .Analiza celularităţii ,a unor
markeri biochimici şi tumorali ,a anumitor receptori hormonali din prelevatele obţinute ,poate
orienta diagnosticul spre o tumoare beningnă sau malignă de ovar .
Această puncţie are valoare cu atât mai mare când se asociază dopplerul pulsat ,color
,power doppler ,eco-3D .
Puncţia ecoghidată nu trebuie confundată cu puncţia clinică .

PUNCŢIA DOUGLASULUI (CULDOCENTEZA)

Se puncţioanează pe valvă sau sub ghidul degetelor introduse în vagin ,fundul de sac
posterior.Se introduce cu seringa 20-30 ml de ser fiziologic în douglas .Apoi se aspiră cu aceeaşi
seringă .Lichidul extras cu eventualele celule exfoliate de pe ovar se examinează la microscop de
către citopatolog
RMN:

38
 -nu vizualizează calcificările ,dar sensibilitatea tisulară a tehnicii permite o perfectă
delimitare anatomică ,eventual întărită prin produse de contrast RMN care apar bine tolerate;
-malignitatea poate fi bănuită în faţa unei imagini heterogene ;
-în egală măsură este interesantă în bilanţul şi urmărirea endometriozei datorită marii
sensibilităţi în depistarea focarelor hemoragice
-are avantaje în depistarea metastazelor osoase înainte chiar de fixarea scintigrafică
Se practică şi ecografia abdominală pe gol,irigografia ,urografia ,radiografia pulmonară.

HISTEROSCOPIA

Poate culege informaţii asupra cavităţii uterine mai ales în contextul sângerărilor
anormale din perioada adultă sau în postmenopauză .Poate fi vorba de hiperplazii de endometru
determinate de o tumoare de ovar extrogeno -secretantă ,de un adenocarcinom cu metastaze în
ovar ,de un fibromiom endocavitar asociat unei tumori ovariene .
Biopsia perhisteroscopică şi examenul histopatologic al fragmentelor prelevate tranşează
diagnosticul
Testele mai avansate pot confirma prezenţa pe o monstră de ţesut a unor culturi de
virusuri sau a altor germeni. De obicei, biopsia este folosită pentru depistarea cancerului, dar are
şi alte ultilizări.
Cele mai multe dintre biopsii nu necesită nicio pregătire a persoanei care urmează să o
suporte,
Tehnica recoltarii punctie
-medicul va şterge cu alcool sau cu betatină
-în unele cazuri se poate face o anestezie locală injectabilă pentru a amorţi pilea din zona
respectivă
-medicul va fixa nodulul cu o mână şi va introduce un ac fin ataşat unei seringi în nodul.
-de asemenea,medicul poate mişca acul în mai multe direcţii pentru a asigura că va extrage
destul fluid sau o cantitate suficientă de celule pentru examenul microscopic .
-apoi va aspira în seringă fluidul sau celulele
-procedura durează la câteva secunde la câteva minute
-dacă medicul nu poate simţi cu uşurinţă nodulul ,se poate un gest imagistic ,cum ar fi un CT
sau ecografie ,pentru a vedea unde va introduce acul.
-în acest caz ,radiologul poate fi medicul care va efectua aspiraţia.

CHIURETAJUL UTERIN
39
 Are aceleaşi indicaţii ca şi histeroscopia ,deosebirea fiind aceea că este manevră oarbă .În
absenţa histeroscopiei este util în scop diagnostic şi hemostatic

PREGĂTIREA PACIENTEI :
De obicei ,chiuretajul se efectuează cu câteva zile înainte de începerea menstruaţiei :acest
lucru ajută la recuperarea mai rapidă a uterului după procedură.
Deoarece chiuretajul este o procedură chirurgicală ,pentru siguranţa pacientei ,înainte
de procedură ,medicul poate să vă prescrie unele teste :analiza generală a sângelui ,coagulograma
(analiza de coagulare a sângelui ),frotiul bacteriologic din vagin ,analize pentru infecţii cu
transmitere sexuală .
Medicul se va interesa de istoricul afecţiunii femeii,pentru a preveni posibile
complicaţii în timpul operaţiunii .
Apoi ,va recomada pacientei să nu consume cu câteva zile înainte de chiuretaj
medicamente precum aspirina (favorizează sângerările abundente)şi să evite alcoolul ,tutunul,şi
laxativele .
Dacă anestezia va fi una generală ,este interzis consumul de lichide şi alimente cu 12
ore înainte de intervenţia ,iar dacă pacienta alege o anestezie epidurală,restricţia se reduce la 8
ore
3.6 POZIŢIA PACIENTULUI ÎN PAT ,URMĂRIREA PACIENTULUI

Mobilizarea bolnavului se face la indicaţia medicului pentru a preveni unele complicaţii

şi a grăbi procesul de vindecare .
Schimbările de poziţie ale pacientului :
Poziţiile pot fi:
1.Poziţia activă este cea a bolnavilor în stare bună care sunt mobili şi au nevoie de ajutor
pentru a se mişca.
2.Poziţia pasivă este poziţia bolnavilor în stare gravă care au nevoie de ajutor pentru orice
mişcare.
3.Poziţia forţată care este determinată de boala sau de tratament.
MATERIALE NECESARE :
-cadru mobil
-agăţători
-baston
-cârje
MOBILIZAREA PASIVĂ
40
 -se fac mişcări de flexie şi rotaţie a capului;
-se mobilizează toate articulaţiile cu blândeţe ,executându-se mişcări de flexie,extensie
,abducţie ,suspinaţie şi pronaţie ;
-se comunică permanent cu bolnavul ,observându-i-se faciesulş şi întrebându-l dacă are
dureri;
-se masează membrele în sensul circulaţiei de întoarcere;
-se controlează pulsul.
RIDICAREA ÎN POZIŢIE ŞEZÂND
a. ÎN PAT
-se ajută pasiv bolnavul să se ridice ,sprijinindu-l cu perne sau folosind rezemătorul mobil ;
-se montează deasupra patului o agăţătoare mobilă şi se stimulează bolnavul să se ridice
,sprijinindu-l cu perne dacă este nevoie .
b. LA MARGINEA PATULUI
EXECUTAREA DE CĂTRE O SINGURĂ PERSOANĂ
-se introduce o mână sub omoplat ,iar cealaltă sub regiunea poplitee;
-se roagă bolnavul să se prindă de gâtul asistentei ;
-se rotesc picioarele bolnavului intr-un unghi de 90 de grade lăsându-le să atârne uşor la
marginea patului;
-se observă faciesul bolnavului

c. EXECUTAREA DE CĂTRE DOUĂ PERSOANE

-asistenta se aşează sspre capul bolnavului şi introduce mâinile sub omoplaţii acestuia ;
-cea de a doua asistentă introduce mâinile sub regiunea poplitee ;
-cele două asistente îsi sincronizează mişcările şi ridică spatele bolnavului ,rotind picioarele
cu 90 de grade şi aducându-l la marginea patului ;
-se menţine bolnavul în această poziţie ,la început câteva minute apoi se creşte treptat timpul ;
-se reaşează bolnavul pe pat,executând mişcările în sens invers .
d. AŞEZAREA BOLNAVULUI ÎN FOTOLIU

41
 -se aşează bolnavul la marginea patului şi se oferă acestuia papucii;
-se aşează fotoliu cu rezemătoarea laterală lipită de marginea patului ;
-asistenta se aşează în faţa bolnavului şi introduce mâinile sub axilele acestuia ,rugându-l să
ţină capul întors într-o parte;
-dacă tehnica se executată de două asistente acestea se vor aşeza de o parte şi de cealaltă a
bolnavului ;
-fiecare asisitentă prinde bolnavul de sub axilă şi îl ridică în picioare ;
-se roteşte bolnavul cu spatele spre fotoliu şi se aşează cu grijă în fotoliu ;
-se acoperă bolnavul cu un pled dacă este necesar;
-se reaşează bolnavul în pat executând mişcările în sens invers .

e. AJUTAREA BOLNAVULUI PENTRU EFECTUAREA PRIMILOR PAŞI

-se cere ajutorul medicului în privinţa efectuării primilor paşi de către bolnav ;
-se ridică mai întâi bolnavul în poziţie şezândă cât mai aproape de marginea patului şi apoi în
ortostatism ;
-bolnavul este sprijinit de braţ şi ajutat să facă primii paşi prin salon ;
-în funcţie de indicaţia medicului ,se creşte distanţa de deplasare treptat ;
-dacă starea generală a bolnavului permite ,i se oferă acestuia un cadru mobil pentru ca acesta
să se deplaseze singur ;
-se supraveghează cu atenţie bolnavul în timpul deplasării ;
-se încurajează bolnavul că o dată cu ameliorarea stării generale să se ridice şi să se deplaseze
tot mai mult.

42
 3.7 URMĂRIREA FUNCŢIILOR VITALE ŞI VEGETATIVE

Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative ale organismului este obligatorie în cursul

oricărei boli,deoarece modificarea lor ,reflectă în mare măsură starea generală a bolnavului
,precum şi evoluţia şi gravitatea bolii de care suferă .Totalitatea observaţiilor asupra funcţiilor
vitale şi vegetative se consemnează în foaia de temperatură a bolnavului.
FOAIA DE TEMPERATURĂ
Foaia de temeperatură este parte integrantă a foii de observaţie şi reflectă datele culese
relativ la funcţiile vitale şi vegetative ale bolnavului.Completarea foii de temperatură este de
competenţa asistentei medicale ,care răspunde de exactitatea întocmirii acesteia .
Foaia de temperatură completată de asistenta medicală va cuprinde :
 Datele personale ale bolnavului:numele,prenumele ,vârsta ,data internării ,diagnostic la
internare ,numărul foii de observaţii ,numărul salonului şi diangnosticul la externare ( completat
la ieşirea bolnavului din spital)
 Un sistem de coordonate adaptat reprezentărilor grafive ale funcţiilor vitale ale
organismului :circulaţia ,respiraţia ,termoreglarea şi diureza .Abscizele coordonatelor reprezintă
timpul în care evolueată boala :zilele de boală (notarea deasupra coloanelor cu datele
calendaristice şi ziua de boală)sunt împărţite în două jumătăţi :dimineaţa (D) şi seara (S).
În vederea reprezentării mai multor grafice pe acelaşi sistem de coordonate,se vor folosi
culori şi modalităţi diferite de prezentare a temperaturii ,a pulsului,a TA ,a respiraşiei ,ale căror
valori normale sunt indicate la ordonatele corespunzătoare acestora ,de la marginea stângă a foii
de temperatură .
Sub coordonatele rezervate temperaturii ,pulsului,TA ,respiraţiei se găsesc rubrici în care
se notează zilnic :cantitatea de lichide ingerate,diureza,scaunele ,cantitatea de spută eliminată
,greutatea corporală etc.

43
 De asemenea ,pe foaia de temperatură se mai notează :intervenţia chirurgicală ,urmată de
numerotarea zilelor ce succedă intervenţia ,transfuziile de sânge şi plasmă .
Când se măsoară funcţiile fitale:
-când se intervine o schimbare în starea de sănătate a unei persoane ;
-când este admis intr-o unitate spitalicească;
-înainte şi după proceduri invazive de diagnostic ;
-înainte şi după intervenţii chirurgicale ;
-înainte şi după administrarea medicamentelor care au un afect asupra sistemului respirator
şi cardiovascular ;
VARIAŢIILE PATOLOGICE A TEMPERATURII
 HIPOTERMIA -sau scăderea temperaturii sub 36 grade celsius
 HIPETERMIA-sau creşterea temperaturii peste 37 grade celsius
MĂSURAREA TEMPERATURII
LOCURI DE MĂSURARE :
-axilă;
-plica inghinală ;
-cavitatea bucală;
-rect;
-vagin
MATERIALE NECESARE :
-termometru maximal ;
-recipient cu soluţie dezinfectantă ,
-tavă medicală ;
-lubrifiant ;
-casoletă cu tampoane şi comprese sterile,
-alcool;
-ceas.
TEHNICĂ
1.Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun .
2.Asistenta scpate termometrul din soluţia dezinfectantă ,îl clăteşte şi îl şterge cu o
compresă ,îl scutură şi verifică dacă mercurul este în rezervă .
MĂSURAREA TEMPERATURII ÎN AXILĂ :
-bolnavul se aşează în decubit dorsal sau în poziţie şezândă ;
-se ridică braţul bolnavului şi se şterge axila acestuia ,cu prosopul ;

44
 -se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei ,paralel cu toracele .
-se apropie braţul de trunchi ,cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioară a toracelui .
-în cazul copiilor ,a bolnavilor slăbiţi ,sau agitaţi ,braţul va fi menţinut de către asistenta
medicală .
-termometrul se menţine timp de 10 minute .

MĂSURAREA ÎN CAVITATEA BUCALĂ :

-se introduce termometrul în cavitatea bucală ,sub limbă sub latura externă a arcadei dentare .
-bolnavul este rugat să închidă gura şi să respire pe nas;
-termometrul se menţine timp de 5 minute.
MĂSURAREA RECTALĂ :
-se lubrifiază termometrul ;
-bolnavul se aşează în decubit lateral cu membrele inferioare în semiflexie ,asigurându-i
intimitatea ;
-se introduce bulbul termometrului în rect ,prin mişcări de rotaţie şi înaintare ;
-termometrul va fi menţinut cu mâna pe tot timpul măsurării ;
-se menţine timp de 3 minute .
După terminarea timpului de menţinere a termometrului :
-se scoate şi se şterge cu o compresă ;
-se citeşte gradaţia la care a ajuns mercurul termometrului ;
-se spală termometrul ,se scutură şi se introduce în recipientul cu soluţie dezinfectantă .
Se notează volarea găsită ,în foaia de temperatură astfel:
-notarea unui punct pe verticală ,corespunzătoare datei şi timpului zilei,socotind pentru fiecare
linie orizontală a foii ,două diviziuni de grad .
-se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară,pentru obţinerea curbei termice .
MĂSURAREA PULSULUI

45
 Prin puls se înţelege extensia arterelor ,sincronă cu sistola ventriculară care se percepe
prin palparea unei artere superficiale pe un plan rezistent
Scopul măsurării pulsului îl constituie evaluarea funcţiei cardio-vasculare .
În mod fiziologic ,pulsul este mai accelerat seara decât dimineaţa şi creşte ca frecvenţă
datorită eforturilor musculare ,digestiei şi a emoţiilor .
În mod patologic ,pulsul poate deveni mai accelerat sau mai lent ,ceea ce constituie un
element de diangnostic .

LOCURI DE MĂSURARE :
Oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos :artera
radială ,femurală,humerală ,carotidă ,temporală superficială ,pedioasă .

MATERIALE NECESARE
-ceas cu secundar
-creion roşu pentru notarea în foaia de temepratură
TEHNICĂ:
-asistenta se îngrijeşte de asigurarea repaosului fizic şi psihic a bolnavului timp de 10-15
minute.
-reperează artera ;
-fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei ;
-exercită o uşoară presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor ;
-numără pulsaţiile timp de 1 minut;
-consemnează valoarea obţinută printr-un punct pe foaia de temepratură ,ţinând cont ca
fiecare linie orizontală a foii reprezintă 4 pulsaţii;
-uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie ,pentru obţinerea curbei .
MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE
Tensiunea arterială reprezintă acea stare de tensiune sub care se găsesc arterele sub
presiunea sângelui circulant .
46
 Tensiunea arterială care determinată de forţa de propulsie a sângelui,elasticitatea ,calibrul
vaselor şi vâscozitatea sângelui.Tensiunea arterială fiind în funcţie de tonusul neurovegetativ
,starea glandelor endocrine ,starea inimii ,starea arterelor şi în raport cu masa sanguină ,va
reprezenta modificări în afecţiunile ;cardiace,vasculare ,renale ,endocrine ,neuropsihice
,hemoragii etc.
Măsurarea TA poate da relaţii foarte importante în vederea stabilirii diagnosticului şi
pentru urmărirea evoluţiei bolilor .

MATERIALE NECESARE MĂSURĂRII TENSIUNII ARTERIALE :

-aparat pentru măsurarea TA ;ce poate fi: -cu mercur RIVA -RICI
-cu manometru
-tensiometre electronice
-stetoscop biauricular ;
-tampon de vată ;
-alcool ;
-creion roşu pentru notarea valorii găsite în foaia de temperatură.
METODE DE DETERMINARE :
a)PALPATOARE
b)AUSCULTATORIE
TEHNICA MĂSURĂRII TENSIUNII ARTERIALE PRIN METODA
AUSCULTATORIE :
-se asigură repaosul fizic şi psihic al bolnavului timp de 15 minute ;
-se spală pe mâini;
-se aplica manşeta pneumatică pe braţul bolnavului ,sprijinit şi în extensie ;
-se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală ,sub marginea inferioară a manşetei ;
-se introduc olivele stetoscopului în urechi ;
-se pompează aer în manşeta pneumatică ,cu ajutorul perei de cauciuc ,până la dispariţia
zgomotelor pulsatile ;
-se decomprimă progresiv aerul din manşeta prin deschiderea supapei ,până se percepe
primul zgomot arterial(care reprezintă valoarea TA maximă)
-se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului ,pentru a fi
consemnată ;
-se continuă decomprimarea ,zgomotele arteriale devenind tot mai puternice ;

47
 -se reţine valoarea indicată în momentul în care zgomotele dispar ,aceasta reprezentând
valoarea TA minimă;
-se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie
,socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de mercur ;
-se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşureză spaţiul rezultat ;
-se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana cu alcool.

MĂSURAREA RESPIRAŢIEI :
Respiraţia este funcţia care realizează schimburile de gaze (oxigen şi dioxid de carbon)la
nivelul plămânilor şi al celulelor organismului.
Scopul măsurării respiraţiei îl reprezintă evaluarea acestei funcţii ,care se desfăşoară ,în
doi timpi :inspiraţie şi expiraţie.
TEHNICA MĂSURĂRII ŞI NOTĂRII RESPIRAŢIEI
-se aşează bolnavul în decubit dorsal fără a i se explica tehnica ce urmează a fi efectuată ;
-se plasează mâna ,cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui;
-se numără inspiraţiile timp de 1 minut ;
-se consemnează valoarea obţinută printr-un punct pe foaia de temeperatură (fiecare linie
orizontală a foii reprezintă două respiraţii)
-se uneşte cu o linie valoarea prezentă cu cea anterioară pentru obţinerea unei curbe .

48
 3.8 ALIMENTAŢIA PACIENTULUI
Prin alimentaţie se înţelege introducerea în organism a subsanţelor nutritive pentru a
menţine viaţa şi pentru a produce energia necesară activităţii sale.
Alimentele,subsanţe în stare naturală sau prelucrate ,introduse în organism sunt folosite în
scop plastic ,energetic şi funcţional .
Alimentele organice :glucidele ,proteinele ,lipidele ,conţinând carbon ,produc energie
care se transformă în calorii astfel :
-1g glucide produce 4 calorii ;
-1g proteine produce 4 calorii;
-1g lipide produce 9 calorii.
Pentru asigurarea necesităţilor calitative în ceea ce priveşte hrana organismului
,alimentele trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
-să furnizeze caloriile necesare în funcţie de activitate,stare de boală,climă,vârstă;
-să stimuleze apetitul ;
-să fie proaspete şi neinfectate .
Raţia alimentară însumează cantitatea de alimente ce trebuie ingerate pentru a satisface
nevoile nutritive (energetice si plastice)ale organismului în 24h .
Raţia alimentară a omului sănătos ,în mod normal este determinată de foame,sete,reflexe
condiţionate ,dar în mod ştiinţific aportul de substanţe nutritive se calculează ţinându-se cont de
necesarul de calorii în funcţie de starea de repaus sau de intensitatea activităţii depuse .
Necesarul de calorii pe kilocorp al unui organism cu o greutate ideală este :
-în stare de repaus 25 cal/kilocorp;
-în cazul unei activităţi uşoare 35/40 cal/kilocorp ;
-în cazul unei activităţi medii 40-45 cal/kilocorp;
-în cazul unei activităţi intense 45-60 cal/kilocorp ;
Aceste cifre cresc cu 20-30% pentru perioada de pubertate şi scad cu 10-15% pentru
bătrâni.
49
 În ceea ce priveşte pe bolnavi,cantitatea de calorii creşte cu 10% pentru acoperirea
pierderilor prin distrucţii tisulare,cu 13% pentru fiecare grad de temperatură,cu până la 30%
pentru cheltuielile de energie datorită stării de nelinişte ,agitaţie ,contracţiilor,convulsiilor .
La calcularea raţiei alimentare se va ţine cont de asemenea de faptul că 50-55% din
necesităţile calorice ale organismului trebuie asigurate de hidraţii de carbon ,10-15% de proteine
şi 30-40% de lipide .
Alimentaţia este extrem de importantă în ceea ce priveşte prevenirea ,cât şi vindecarea
cancerului ovarian .În afară de un consum abundent de produse din peşte şi de limitarea
lactatelor ,produselor din carne şi a zahărului,anumite alimente vizează în mod special celulele
de cancer ovarian ,demonstrând un succes extraordinar în ceea ce priveşte înfrângerea acaestei
boli ,care ameninţă viaţa femeilor .
În locul proteinelor din carne recomandă proteinele din soia ,orez ,brânzeturi
nefermentate ,ouă .Dintre legume să nu se lipsească morcov,ţelină ,salată,sfeclă roşie .Dintre
fructele proaspete sunt eficiente merele roşii ,cireşe ,struguri,stafide,migdale,Alternativ se
consumă sucuri din legume,obţinute prin extragere manuală sau mecanică ;acestea se prepară din
morcov ,sfeclă roşie .
ALIMENTAŢIA ACTIVĂ ŞI PASIVĂ
Umăreşte favorizarea procesului de vindecare ,consolidarea rezultatelor terapeutice şi
prevenirea cronicizării unor îmbolnăviri.

MATERIALE NECESARE:
-veselă şi tacâmuri ;
-cană simplă ;
-cană specială cu cioc sau ,în funcţie de starea bolnavului ,tub pentru administrarea
lichidelor ;
-tavă;
-cărucior pentru alimente ;
-alimente conform regimului recomandat ;

50
 -şerveţele de masă ;
-două prosoape pentru protecţia lenjeriei de corp şi de pat
PREGĂTIREA BOLNAVULUI
Bolnavul poate să stea ,în funcţie de starea generală :
-şezând la masă în salon sau în pat ;
-în decubit lateral stânga dacă bolnavul este dreptaci ,cu capul uşor ridicat;
-semişezând pentru bolnavul ce se poate ridica puţin .
ALIMENTAŢIA ACTIVĂ
a)Servirea mesei la pat în poziţie şezând sau semişezând :
-bolnavul se aşează intr-o poziţie confortabilă ;
-se protejează lenjeria bolnavului cu ajutorul unui prosop ,dacă este cazul ;
-se aşează tava cu alimente în faţa bolnavului sau se adaptează o măsuţă specială ;
-se ajută bolnavul să taie alimentele dacă este necesar .
b)Alimentarea activă la pat în poziţie în decubit lateral :
-se aşează bolnavul în decubit lateral lăsând liber braţul dominant (de obicei drept );
-se ridică uşor capul bolnavului şi se protejează patul bolnavului cu un prosop curat ;
-se aşează un prosop curat sub bărbia bolnavului ;
-se pune tava cu alimente pe marginea patului pe un taburet sau noptieră astfel încât
bolnavul să vadă ce mănâncă;
-se taie alimentele în bucăţi mici ;
-se ajută bolnavul să bea lichidele cu ajutorul unei căni speciale .
ALIMENTAŢIA PASIVĂ
-se aşează bolnavul în poziţie şezând (dacă are membrele superioare afectate ) sau
semişezând (dacă este imobilizat ,adinamic ,în stare gravă);
-se protejează lenjeria de corp şi de pat cu prosoape curate ;
-se plasează tava cu alimente pe noptieră sau pe o măsuţă adaptabilă la pat ;
-asistenta se aşează ,de regulă ,în partea dreaptă a bolnavului şi verifică temperatura
alimentelor ;
-asistenta ridică cu mâna stângă capul bolnavului cu perna şi administrează supa,cu lingura
pe jumătate plină ;
-asistenta se asigură că bolnavul a înghiţit înainte de a administra o nouă cantitate ;
-se fac pauze între fiecare administrare;
-se taie alimentele în bucăţi mici fără a le atinge cu mâna
ATENŢIE!

51
 În cazul în care bolnavul este în stare foarte gravă sau are tulburări de deglutiţie ,se
foloseşte linguriţa sau o pipetă .
Permanent ,în timpul alimentaţiei asistenta va urmări faciesul bolnavului .
După terminarea alimentaţiei se va urmări starea generală a bolnavului şi apariţia
eventuală a diverselor probleme(de exemplu;greaţă,vărsături)

3.9 PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EFECTUARE

TRATAMENTULUI

Medicamentele sunt substanţe extrase sau sintetizate din produse de origine minerală
,vegetală,animală.
Scopul administrării lor este :
1)de prevenire a îmbolnăvirilor ;
2)de ameliorare a bolilor;
3)de vindecare a bolilor .
Prescrierea medicamentelor:
Este făcută de medic ,în scris ,în foaia de observaţie a bolnavului internat sau pe reţete -în
cazul bolnavului în ambulator .
Prescrierea cuprinde:
-numele medicamentului;
-doza unică sau pe 24 h;
-calea de administrare;
-orarul de administrare ;
-administrarea în raport cu alimentaţia -înainte ,în timpul sau după masă .
Doza de administrare :
1.doza terapeutică =doza administrată în scop terapeutic fără efect toxic ;
2.doza maximă =doza administrată în cantitatea cea mai mare fără acţiune toxică asupra
organismului ;
3.doza toxică=doza administrată care provoacă fenomene toxice pentru organism ;
4.doza letală =doza care provoacă moartea bolnavului .
Pregăteşte medicaţia conform F.O în camera de preparare respectând protocolul
:mască,calotă ,mănuşi sterile ,reguli de asepsie .
Administrează personal medicaţia ,efectuează tratamentele ,imunizările ,testările
biologice etc conform prescripţiei medicale .

52
 -respectă medicamentul prescris de medic ;
-indentifică medicamentul după etichetă ,formă de prezentare ,culoare
,miros,consistenţă;
-verificarea calităţii medicamentelor privind integritatea ,culoarea medicamentelor solide
,de asemenea sedimentarea,tulburarea ,opalescenţa medicamentelor sub formă de soluţie ;
-respectarea căilor de administrare a medicamentelor ;
-respectarea dozei unice şi a dozei de 24h;
-respectarea somnului fiziologic al bolnavului ( acesta poate fi trezit doar în cazul
administrării antibioticelor ,chimioterapeuticelor);
-servirea bolnavului cu doză unică de medicament pe cale orală;
-evită incompabilităţile medicamentoase;
-respectă succesiunea în administrarea medicamentelor :primele se administrează
medicamentele pe cale orală-solide şi lichide ,urmează medicamentele pe cale injectabilă după
care administrarea pe cale rectală şi vaginală ;
-informarea bolnavului asupra medicamentului prescris -privind efectul urmărit şi
eventualele efecte secundare ;
-respectarea măsurilor de asepsie ,de igienă ,dezinfecţie şi sterilizare pentru a preveni
infecţiile intraspitaliceşti ;
-anunţarea de urgenţă a medicului privind greşelile produse în administrarea
medicamentelor.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALĂ

Calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor ,resorbţia acestora

putându-se realiza la nivelul mucoasei bucale şi a mucoasei digestive .
SCOP
Pe cale orală se introduc în organism medicamente cu scopul de a obţine :
a) efecte locale :
1.favorizarea cicatrizării ulceraţiilor mucoasei digestive ;
2.dizolvarea mucozităţilor de pe pereţii gastro-intestinali ;
3.protejarea mucoasei gastro-intestinale ;
4.înlocuirea fermenţilor digestivi ,a secreţiei gastrice ,în cazul lipsei acesteia ;
5.dezinfectarea tubului digestiv ,
6.favorizarea sau inhibarea peristaltismului intestinal.

53
 b)efecte generale :medicamentele administrate oral se resorb la nivelul mucoasei
digestive dar acţionează pe cale sanguină la nivelul întregului organism ,cum ar fi:antibioticele
,sedativele,sau numai asupra unor organe ,sisteme şi aparate ,cum ar fi :anticoagulantele,troficele
cerebrale ,tonicardiacele .
FORME DE PREZENTARE A MEDICAMENTELOR
a) FORMĂ LICHIDĂ :soluţii ,mixturi ,infuzii ,decocturi ,tincturi ,extracte ,uleiuri
ceaiuri ,siropuri .
b)FORMĂ SOLIDĂ :tablete,comprimate ,drajeuri ,capsule ,granule ,prafuri ,mucilagii.
MATERIALE NECESARE ADMINISTRĂRII MEDICAMENTELOR PE CALE
ORALĂ
-medicamentul prescris ;
-lingură,linguriţă ,pipetă,flacon picurător ,pahar gradat ,ceaşcă .
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SOLIDE
1) Tabletele ,capsulele ,comprimatele ,drajeurile sunt administrate ca atare sau sunt
fărâmiţate /înmuiate în apă ;
2)Medicamentele care se resorb în cavitatea bucală sunt administrate sublingual pentru
resorbţie integrală (nitroglicerină ,nifedipin)
3)Prafurile sunt administrate pe limba pacientului ,cât mai aproape de rădăcina acesteia ,fiind
înghiţite cu apă ,ceai,lapte .
4)Granulele se administrează cu linguriţa .
5)Pulberile nedivizate sunt dozate cu linguriţa sau vârful de cuţit rotunjit ,având următoarele
capacităţi :
-1 linguriţă cu vârf =2,5-5g ;
-1 linguriţa rasă =1,5-2,5 g;
-1 vârf de cuţit =0,5 -1 g.

INJECŢIA INTRAMUSCULARĂ
Calea intramusculară este aleasă atunci când densitatea medicamentului este mai mare ,când
întârzierea resorbţiei provoacă modificarea compoziţiei soluţiilor medicamentoase sau când
stagnarea soluţiei prin ţesuturi ar provoca iritaţia lor .
LOCURI DE ELECŢIE
-cadranul supero-extern fesier :aceasta rezultă din întretăierea unei linii orizontale care trece
prin marginea superioară a marelui trohanter ,până deasupra şanţului interfesier,cu alta
verticală ,perpendicular pe mijlocul celei orizontale.

54
 -când bolnavul este culcat ,se caută repere punctele Smirnov şi Barthelmy(punctual Smirnov
este situată la un lat de deget deasupra şi înapoia marelui trohanter ;punctul Barthelmy este
situată la unirea treimii externe cu cele două treimi interne a unei linii care uneşte spina iliacă
antero-superioară cu extremitatea şanţului interfesier .
-când bolnavul este în poziţie şezând ,injecţia se poate face în toată regiunea fesieră,deasupra
liniei de sprijin.

MATERIALE NECESARE :
-foaia de observaţie sau prescripţia medicală ;
-regiunea deltoidiană ;
-regiunea subclaviculară ;
-punctele laterale-flancurile .
-tavă medicală şi cărucior pentru tratament ;
-seringi şi ace sterile adecvate ;
-medicamentul de injectat;
-soluţii dezinfectare ;
-tampoane de vată sau comprese de tifon;
-mănuşi sterile;
-recipient pentru colectarea deşeurilor.
TEHNICA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE :
Inecţia intramusculară se poate efectua bolnavului aflat în decubit ventral ,lateral,poziţie
şezândă .
-se confirmă identitatea pacientului
-se explică procedura pacientului
-se asigură intimitate
-se spală mâinile, se pun mănuşile

55
 -se va avea în vedere să se rotească locul de injectare dacă pacientul a mai făcut recent
injecţii intramusculare
-la adulţi deltoidul se foloseşte pentru injectare de cantităţi mici, locul de administrare uzulă
fiind fata superoexternă a fesei, iar la copil faţa antero laterală a coapsei
-se poziţionează pacientul şi se descoperă zona aleasă pentru injectare
-se invită bolnavul să-si relaxeze musculatura si să stea liniştit.
-se dezinfectează cu un pad alcoolizat prin mişcări circulare
-se lasă pielea să se usuce
-se întinde pielea între policele şi indexul sau mediul mainii stângi.

-se poziţionează seringa cu acul la 90 de grade, se atenţionează pacientul că urmează să simtă

o înţepătură, se recomandă să nu îşi încordeze muşchiul
-se înţeapă perpendicular pielea, pătrunzând (4 – 7 cm) cu rapiditate şi siguranţă cu acul
montat la seringă.
-se susţine seringa cu cealaltă mână, se aspiră pentru a verifica daca nu vine sange.
-daca apare sânge, se va retrage acul şi se va relua tehnica
-daca la aspirare nu apare sânge, se va injecta substanţa lent pentru a permite muschiului să
se destindă şi să absoarbă gradat medicaţia
-dupa injectare se retrage acul printr-o singură mişcare, bruscă, sub acelaşi unghi sub care a
fost introdus
-se acopera locul puncţionării cu un pad alcoolizat şi se masează uşor pentru a ajuta
distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi
la administrarea de fier)
-se îndepartează padul cu alcool şi se inspectează locul puncţionării pentru a observa
eventualele sângerări sau reacţii locale
-dacă sângerarea continuă se va aplica compresie locală sau gheaţăa în caz de echimoze
-se va reveni şi inspecta locul injecţiei la 10 minute şi la 30 de minute de ora administrării

-nu se va refolosi acul

INJECŢIA INTRAVENOASĂ

Injecţia intravenoasă = introducerea unei soluţii medicamentoase în cirulaţia venoasă.

Pe această cale se introduc soluţii izotermice şi hipertronice care nu sunt caustice pentru testul
muscular sau subcutanat.
Nu se introduc soluţii uleioase – produc embolii grazoase şi consecutiv moartea.
Injecţia intravenoasă se efectuează prin puncţia venoasă şi injectarea medicamentului
intravenos.
Locuri de elecţie
56
 -venele de la plica cotului
-antebraţ
-faţa dorsală a mâinilor
-vena maleolară internă
-vena jugulară
-venele epicraniene la sugari şi copii
Materiale necesare
-2-3 ace de 25 mm.diametru, de 6/10, 7/10
- fiole, flacoane cu substanţe de administrat
- 1-2 seringi de unică folosinţă
- tampon cu alcool
-garou.
Tehnica :
-asistenta işi spală mâinile
-se aţează bolnavul în decubit dorsal, cu braţul în extensie, pe o mică pernă protejată de
muşama, aleză sau prosop
-se alege locul puncţiei
-se dezinfectează locul puncţiei
- se leagă garoul
-se leaga puncţia venoasa
- se controlează dacă acul este în venă
-se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea uşoară a garoului
- se injectează lent, ţinând seringa în mâna stângă, iar cu policele mâinii drepte se apasă
pe piston
-se verifică, periodic, dacă acul este în venă
-se retrage brusc acul, când injecţia s-a terminat, la locul puncţiei se aplică tamponul îmbibat
în alcool, compresiv
-se menţine compresiunea la locul puncţiei câteva minute

57
 PERFUZIA

Perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală picătură cu picătură a unor substanţe

medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitică şi volemică a organismului.
Scop:
-hidratarea şi mineralizarea organismului;
-administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efectul prelungit;
-depurativ, diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici;
-completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenterală.
-alimentarea pe cale parenterală
Materialele necesare
- tavă medicală
- trusă pentru perfuzat
- garou
- tăviţă renală;
- stativ prevăzut cu brăţări cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
- 1 - 2 seringi
- o pernă muşama;
- o pensă hemostatică;
- comprese sterile;
- antiseptic pentru tegument
- romplast;
58
 - foarfece;
Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
-I se explică bolnavului necesitatea tehnicii.
-Se aşează bolnavul pe pat, în decubit dorsal, cât mai comod, cu antebraţul în extensie şi
pronaţie.
TEHNICA PERFUZIEI
-spălarea pe mâini cu apă şi săpun,mănuşi
-se examinează calitatea venelor.
-se aplică garoul de cauciuc la nivelul braţului.
-se aseptzează plica cotului cu alcool.
-se cere bolnavului să închidă pumnul
-se efectuează puncţia venei alese.
-se verifică poziţia acului în venă
-se îndepartează garoul şi se adaptează amboul aparatului de perfuzie la ac.
-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi se reglează viteza de
scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, în funcţie de necesitate.
-se fixează cu leucoplast amboul acului şi portiunea tubului învecinat acestuia, de pielea
bolnavului
-se supraveghează permanent starea bolnavului şi funcţionarea aparatului.

3.10 EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE ŞI PROFILAXIA BOLII

Nu sunt foarte multe lucruri la care poţi apela pentru a te asigura că eviţi dezvoltarea
cancerului ovarian ,dar cel puţin poţi lua măsuri pentru depistarea timpurie a boli,lucru care
măreşte semnificativ şsansele de vindecare.
În acest scop îţi recomandăm să apelezi regulat la ecografii abdominale şi transfaginale
,deoarece acestea au rolul de a-ţi oferi o idee clară asupra stării de sănătate a ovarelor .Mai mult
decât atât ,aceste metode aunt neinvazive şi foarte uşor de făcut .
O altă metodă de prevenţie recomandată de experţi este reprezentată şi de testele de sânge
care pot pune în evidenţă nivelul antigenului cancer CA125 ,adică proteina care se află la
suprafaţa celulelor canceroase.
De asemenea,unul dintre cei mai importanţi factori de care trebuie să te îngrijeşti este
urmarea unui stil de viaţă sănătos prin activităţi sportive regulate şi evitarea viciilor precum
tutunul ,alcoolul ,cafeaua sau drogurile .

59
 Nu în ultimul rând ,o alimentaţie sănătoasă bogată în fructe şi legume care funcţionează
ca anti-oxidanţi naturali te va ajuta să menţii un organism sănătos ,mai puţin predispus la
dezvoltarea cancerului .În acest scop vor ajuta şi alimentele bogate în flavonoide ,compuşi
dovediţi ,ca fiind foarte eficienţi în prevenirea cancerului ovarian.
Prin urmare ,cancerul ovarian este o afecţiune care trebuie luată în serios de fiecare
femeie ,date fiind consecinţele pe care această boală le are asupra vieţii pacientelor diagnosticate
pozitiv .Este foarte important să te prezinţi din timp la medic ,să faci teste periodice şi să urmezi
teste periodice şi să urmezi cu stricteţe tratamentul recomadat de către specialişti.

3.11 EXTERNAREA BOLNAVULUI

Externarea se realizează pe baza foii de observaţie.

Medicul curant eliberează biletul de externare/ scrisoarea medicală care este adresată
medicului de familie.
Dupa externare pacientul rămâne în baza de date a instituţiei şi poate beneficia de
dispensarizare oncologică activă.
Externarea la terminarea tratamentului sau la depăşirea fezei acute a bolii. În funcţie de
evoluţia pacientului internat, medicul curant va stabili data externării.
Această va fi comunicată pacientului cu 24 ore anterior externării.
Medicii care îşi desfăşoara activitatea în spital au obligaţia ca la externarea pacientului să
transmită medicului de familie sau medicului de specialitate din ambulatoriu, după caz,
SCRISOAREA MEDICALĂ, care să conţină evaluarea stării de sănătate a pacientului la
momentul externării şi indicaţiile de tratament şi supraveghere terapeutică pentru următoarea
perioadă (determinată conform diagnosticului), informaţii care trebuie să se regăsească şi în foaia
de observaţie clinică generală la epicriză FOCG.
Scrisoarea Medicală se completează în două exemplare, un exemplar va fi ataşat la
FOCG/ FSZ, iar celălalt exemplar se va înmâna pacientului, după ce acesta va face dovada
achitării coplatei sau va fi exceptat conform Procedurii operaţionale privind activitatea de
introducere a coplaţii pentru serviciile medicale acordate în regim de spitalizare continuă.

60
 Recomandările privind tratamentul la domiciliu, regimul alimentar, regimul de viaţă şi de
muncă sunt explicate de medicul curant. Dacă este cazul, medicul curant va comunica
pacientului intervalul până la următoarea consultaţie.
Tratamentul va fi prescris pe reţete gratuite, compensate sau simple, în funcţie de caz.
La cererea pacientului care se externează, se completează şi se înmânează CERTIFICATUL DE
CONCEDIU MEDICAL.
Medicul curant poate recomanda îngrijire medicală la domiciliu, servicii ce pot fi oferite
de furnizorii de îngrijiri la domiciliu (unde este cazul);
După înmânarea documentelor, pacientul va fi condus la garderoba spitalului, şi se va
schimba în hainele de exterior.
În cazul pacientului care nu se poate deplasa singur, acesta este însoţit până la ieşirea din
spital de o infirmieră, de unde va fi preluat de către familei sau însoţitori.

Externarea la cerere
Pacientul poate părăsi spitalul la cerere, după ce în prealabil a fost înştiinţat de
consecinţele posibile asupra stării lui de sănătate.
Externarea prin transfer interspitalicesc
Bolnavul poate fi transferat într-un alt spital, asigurându-se în prealabil, în mod
obligatoriu, locul (unitatea sanitară şi numele medicului) şi documentaţia necesară şi dacă este
cazul, mijlocul de transport.

61
CAP IV PLANURILE DE ÎNGRIJIRE A PACIENTULUI CU NEOPLASM OVARIAN

CAZUL I
CULEGEREA DATELOR :
SURSE DE INFORMARE : -pacient
-familie
-echipa de îngrijire
-foaia de observaţie
DATE RELATIV STABILE :
NUME ŞI PRENUME :M.E
SEX:feminin
ORIGINEA :română
DATA NAŞTERII :12.05.1961
VÂRSTA:57
LIMBA VORBITĂ :română
ALERGII :pacienta nu este alergică
RELIGIA :Creştin-ortodox
DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE : Neoplasm de ovar stâng ,
OCUPAŢIE :Pensionară
CONDIŢII DE LOCUIT :Aceasta locuieşte cu soţul intr-un apartament cu 3 camere .
DOMICILIU :Municipiul Rm.Sarat
62
 DATA INTERNĂRII :02.01.2021
DATA EXTERNĂRII:08.01.2021
II) ANAMNEZA MEDICALĂ:
a) A.H.C.-fără importanţă ;
b)A.P.F.-menarha la 12 ani,3 naşteri ,2 avorturi,menopauză la 50 de ani;
c) A.P.P : -Diabet zaharat insulino-necesitant
Litiază biliară
H.T.A stadiul E
III ) MOTIVELE INTERNĂRII :
-dureri abdominale;
-greaţă,vărsături
-senzaţie de balonare zilnică

IV) ISTORICUL BOLII :

Pacienta B.M în vârstă de 57 de ani ,se prezintă la medicul de familie cu trimitere ,se
internează în serviciul de oncologie pentru mai multe investigaţii.
V) EXAMEN CLINIC GENERAL :
Talie :1,65 m
Greutate :68 kg
Tip constituţional : normostenic
Stare generală :bună
Facies :palid
Tegumente :palide
Mucoase :umede
Ţesut conjuctiv ,adipos muscular :normal reprezentat
Ţesut osteo-articular :integru morfo-funcţional
Sistem ganglionar limfatic :nepalpabil
Aparat respirator :căi respiratorii superioare permeabile ,torace normal conformat
,puncte sinusale ,otice ,mastoidiene nedureroase ,amplitudinea mişcărilor respiratorii egal
bilateral ,vibraţii vocale egal transmise ,murmur vezicular prezent ,nimic patologic ascultatoriu .
Aparat cardio -vascular : zonă precordială de aspect normal ,şocul apexian în spaţiul IV
intercostal stâng pe linia mediană claviculară ,zgomote cardiace ritmice ,puls :67 bătăi/minut
,T.A=140/70 mm Hg ,artere periferice pulsatile ,sistem venos permeabil .

63
 Aparat digestiv şi anexe :dentiţie cu lipsuri ,limbă saburală ,faringe normal ,abdomen
moale ,suplu,mobil cu respiraţia .
- vărsături :alimentare
- tranzit :prezent
- scaune :1/ zi
Ficat şi splină :în limite normale
Aparat uro-genital :rinichii nepalpabili ,menvra Giordano absentă bilateral ,micţiuni
fiziologice
Sistem nervos : R.O.T. Prezente normal ,orientată temporo -spaţial .
Glande endocrine :normal clinic
Examen local :Abdomen suplu ,moale ,mobil cu respiraţia .Ficat şi splină în limite
normale .
OBISNUINŢE DE VIAŢĂ :
- consumă alcool şi cafea moderat
- nu fumează
- consumă alimente grase ,condimente
VI ). ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR:
Problemele actuale :
-cefalee
-dureri abdominale
-anxietate
-insomnie
VII) . GRADE DE DEPENDENTA
a) Nevoia de a avea o buna circulatie si respiratie
b) Nevoia de a-si mentine teperatura corpului in limite normale
c) Nevoia de a elimina
d) Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura
e) Nevoia de a dormi si a se odihni
f) Nevoia de a bea si de a manca.
g) Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.

64
65
66
DIAGNOSTIC INTERVENTII
NURSING OBIECTIVE AUTONOME DELEGATE EVALUARE
NEVOIA DE A -Asigurarea unui aport - Asigur conditiile de Ziua 1 -02.01.2021 ZIUA 1 .
MANCA SI DE A BEA hidro-electrolitic şi caloric microclimat 02.01.2021
Problemă de a bea şi a necesar pacientei corespunzator in salon: -Calculez necesarul Problemă de a bea şi a mânca datorată
mânca datotită -Păstrarea regimurilor curatenie, aerisire, caloric pe 24 ore şi se chimioterapicelor şi evidenţiată prin
chimioterapicelor şi igieno-dietetice impuse liniste. stabileşte raţia intoleranţa tubului digestiv
evidenţiează prin repaos -Psihoterapie - Monitorizez alimentară în funcţie de Măsurarea funcţiilor vitale
alimentar în vederea temperatura ori de cate regimul impus de diabet Dimineaţa:
pregătirii preterapeutice ori este nevoie si o notez şi H.T.A . - T.a:170/80 mmHg
in foaia de -Respect calea de - P:70 bătăi pe minut
temperaturepregatesc administrare de către - T:35,5 grade Celsius
psihic pacientul inaintea medic - R:17
masurari temperaturii Ziua 2 .03.01.2021 -D:1700 ml
Asigur o buna ventilatie -Administrez alimentaţia - S: semiconsistent
in salon- administrez pe cale parenterală Seara:
lichide la temperatura conform F.O .:se - T.a:160/75mmHg
camerei. fiziologic 2000 - P:67 bătăi /min
ml,Glucoză 10% 1000 - T:36 grade Celsius
Pacientei i se schimba ml . - R:18/minut
lenjeria de pat si corp cu Ziua 3. - D:1700 ml
mentinerea igienei 04.01.2021 - S:normal
tegumentelor si Discut cu pacienta şi îi ZIUA 2
mucoaselor pe toate explic importanţa 03.01.2021
perioada spitalizarii. păstrării regimului Dimineaţa:
Discut cu pacienta în igieno -dietetic prescris -T.a:130/75 mmHg
legătură cu regimul de medic :dieta hidrică -P:70 bătăi pe minut
alimentar şi o informez timp de o săptămână : -T:37 grade Celsius
despre importanţa ceai ,supă strecurată - R:18
păstrării stricte a ,după care se trece la - D:1700 ml
regimului hiposodat şi alimente semisolide - S:normal

67
repausului alimentar -Pacienta se hrăneşte Seara:
necesar în vederea singură sau o ajut în caz - T.a:120/60 mmHg
pregătirii pentru de nevoie sa se - P:67 bătăi pe minut
tratament alimenteze . - T:36,4 grade Celsius
-Asigurarea unui aport Învăt pacienta ce - R:18/minut
hidro-electrolitic în înseamnă un regim - S:normal
funcţie de increta- alimentar echilibrat ,dar
excreta care să ţină cont de ZIUA 3
- Acord sprijin restricţiile impuse de 04.01.2021
pacientului in deplasarea regimul prescris Dimineaţa:
pentru nevoile de medic - TA:130/75 mmHg
fiziologice. - P:70 bătăi pe minut
- In urmatoarele 2 zile - T:35 grade Celsius
pacientul se deplaseaza - R:17
singur. - D:2000 ml
- S:normal
Seara :
-T.a :120/60 mmHg
-P:65 bătăi pe minut
-T:36 grade Celsius
-R:16/minut
ZIUA 4
05.01.2021
Dimineaţa:
-T.a:100/70 mmHg
-P:65 bătăi pe minut
-T:37 grade Celsius
- R:18/minut
-D:2000 ml
-S:normal
Seara :
-T.a :120/65mmHg
-P:66 bătăi pe minut
68
 -T:36 grade Celsius
-R:17 /minut
- S:normal
ZIUA 5 06.01.2021
Dimineaţa:
-TA:125/60 mmHg
-P:68 bătăi pe minut
-T:37grade Celsius
- R:18 /minut
- D:2400 ml
-S:normal
Seara:
-T.A :130/70 mmHg
-P:66 bătăi pe minut
-T:36 grade Celsius
-R:19/minut
-S:normal
NEVOIA DE A SE -Să se deplaseze pentru a- Ziua 1 02.01.2021 Ziua 1 02.01.2021 Ziua 1 ,2 si 3
MISCA SI DE A-SI şi asigura nevoile -Asigur un mediu -Administrez medicaţia - Pacienta a primit ajutor în
MENTINE O BUNA fiziologice. confortabil antialgică prescrisă de satisfacerea nevoilor fiziologice.
POSTURA -Calmarea durerilor -Îi explic bolnavei că medic:Piafen 1 fiolă . Ziua 4 si 5
- Pacienta prezintă -Evitarea complicaţiilor mobilizarea are efecte -Monitorizez starea -Pacienta s-a putut deplasa singură.
dificultate în deplasare imbobilizării prelungite benefice generală a pacientei în
datorată durerilor de la Ziua 2 .03.01.2021 timpul mobilizării
tratamentul cu citostatice -Schimb poziţia în pat la :culoarea
şi evidenţiată prin fiecare oră pentru a tegumentelor,puls,respir
tendinţa de imobilizare la preveni escarele aţii ,oboseală,transpiraţii
pat ,tromboză ,pneumonia dureri.
de decubit etc.
-Efectuez uşor masaj în
zonele predispuse
escarelor
-Schimb lenjeria şi am
69
 grijă să nu rămână cute
Ziua 3
04.01.2021
-Ajut pacienta să se
mobilizeze treptat până
se va putea mobiliza fără
ajutor
Ziua 4
05.01.2021
-Sfătuiesc pacienta să se
mobilizeze treptat ,fără a
depune effort fizic intens
.
-O sfătuiesc să se
deplaseze cu ajutor
pentru a evita pericolele.

NEVOIA DE A -Combaterea diareei Ziua 1. 02.01.2021 Ziua 2. 03.01.2021

ELIMINA -Combaterea vărsăturilor -Monitorizez diureza şi -Diureza 1700 ml
-Problemă de a elimina -Prevenirea anemiei numărul de scaune -Scaun semiconsistent :600 ml
datorată citostaticelor şi -Asigurarea unui aport ,culoarea şi notez în F.O -Total pierderi:1700ml+600=2100 ml
evidenţiată prin hidroelectrolitic -Hidratez bolnava Ziua 3.04.01.2021
diaree,greaţă corespunzător corespunzător :2-2,5l/24
,vărsături .Micţiuni Menţinerea diurezei în de ore Micţiuni fiziologice diureză 1700 ml
fiziologice limite normale :1500-2000 Monitorizez şi notez în Ziua 4 .05.01.2021
ml/24 de ore F.O. Ingesta şi excreta
Ziua 2. 03.01.2021 Micţiuni fiziologice :
-Monitorizez eliminările diureza :2000 ml
-Hidratez pacienta
corespunzător conform Ziua 5.06.01.2021
increta-excreta Micţiuni fiziologice :
-Aştept reluarea
diureza :2400 ml
tranzitului intestinal
70

NEVOIA DE A DORMI
SI DE A SE ODIHNI
-Problemă de a dormi şi
a se odihni ,anxietate şi
exidenţiată prin oboseală
,insomnie .
-Ore insuficiente de
somn, atatcantitativ cat si
calitativ
Ziua 3. 04.01.2021
Pacienta îsi satisface
singură nevoile
-Ameliorarea durerilor - Aerisirea salonului Ziua 2. 03.01.2021 Ziua 1- 02.01.2021
-Îndepărtarea anxietăţii înaintea somnului. -Administrez medicaţia - Pacienta anticipeaza evenimente
prin psihoterapie - Asigurăm temperatura antialgică conform negative, in legatura cu evolutia bolii
,antidepresive optimă de 20-22°C. prescripţiei medicului sale
-Pacienta să se odihnească - Asigurăm nivelul de :Piafen 1 fiolă şi
suficient ,să aibă un somn umiditate corespunzator. sedative : Diazepam 1 Ziua 2- 03.01.2021
liniştit ,odihnitor. - Invităm bolnavul la fiolă - In urma intervenţiilor autonome şi
tehnici de relaxare şi Liniştesc pacienta delegate bolnavul nu mai prezintă
modalităţii de favorizare explicându-i modul în semne de anxietate şi agitaţie.
a somnului. care a decurs tratamentul Obiectiv realizat.
- Educ pacientul privind şi că evoluţia
rolul somnului şi odihnei postoperatorie este Ziua 3– 04.01.2021
pentru refacerea bună ,însă nu îi dau - Sentimentele de îngrijorare şi
organismului speranţe nejustificate nelinişte au dispărut.
- Educ pacientul să se Ziua 3 04.01.2021 Obiectiv realizat.
instaleze intr-o poziţie -Administrez tratamentul
corespunzatoare în pat. antialgic conform
- Informez pacientul ca prescripţiei medicului
pot fi chemată în orice :Piafen 1 fiolă
moment prin semnalul -Administrez sedative
de alarmă de la capătul uşoare la indicaţia
patului. medicului :Diazepam 1
- Răspund cu tabletă
promtitudine la
intrebările acestuia.
Observ şi notez reacţiile
şi manifestările
pacientului cu referire
directă la stare de
plictiseală şi tristeţe.
71
 Liniştesc pacienta
explicându-i că boala
deşi gravă ,poate să se
amelioreze şi sa
evolueze favorabil ,cu
perioade lungi de
remisiuni,dacă
colaborează cu
personalul medical ,se
prezintă la medic pentru
control şi terapie la
intervalele stabilite .Am
grijă să nu dau speranţe
nejustificate pacientei.
NEVOIA DE A - Pacienta să fie informat - Explorez nivelul de - -Prezintă o anorexie parţială.
îNVAŢA CUM SĂ-ŞI despre boala, măsuri de cunoştinţe al pacientului - În urma discuţiilor avute şi a
PĂSTREZE prevenire, diagnostic cu privire la boală, mod materialului informativ pus la
SĂNĂTATEA medical, perioada de de manifestare, măsuri dispoziţie, pacienta deţine mai multe
-Inaccesibilitatea la convalescenţă. de prevenire, cunoştinţe despre boala sa, cât şi
informaţii convelescenţă. asupra măsurilor de prevenire
-Neînţelegerea necesităţii - Identific şi corectez Obiectiv realizat.
de a-şi păstra sănătatea. obiceiurile şi
deprinderile dăunătoare
sănătăţii.
- Încurajez şi ajut
pacientul în formarea
deprinderilor igienice a
unei alimentaţii raţionale
cât şi a unui mod de
viaţă echilibrat.
-Evitarea factorilor de
risc: emoţii, stări de
tensiune, surmenaj fizic
72
 şi psihic.
-Identific obiceiurile şi
deprinderile greşite ale
pacientului şi îi
recomand să renunţe la
ele.
-Îi explic rolul unei
igiene adecvate ,mai ales
atunci când are scaune
diareice.
-O pun în contact cu alte
persoane care suferă de
aceaşi boală şi care au
evoluat favorabil
NEVOIA DE A-ŞI -Pacienta să aibă acces la -Facilitez accesul -Pacienta acţionează conform
PRACTICA RELIGIA practicarea religiei pe parohului la patul propriilor credinţe şi valori spirituale
Problemă de a-şi practica perioada spitalizării pacientei ,citeşte cărţi de rugăciuni ,ţine legătura
religia datorată -Facilitez accesul la cărţi cu parohul.
spitalizării şi evidenţiată ,reviste,obiecte de cult .
prin dificultate în a
acţiona după credinţă şi
valori.

TABEL CU RECOLTĂRII
73
DATA EXAMENUL DE MOD DE REZULTATE VALORI
RECOLTAT RECOLTARE OBTINUTE NORMALE
02.01.2021 VSH Se recoltează 1,6ml sange, -1h-50 mm 0-15 mm/h
în vacutainer cu capac negru
-2h-73 mm
şi cu substanaţă
anticoagulantă 0.4ml
GLUCOZA URINARĂ Se colectează într-un 129 mg/dl 65-110 mg
recipient curat 2-3 litri toate
emisiile de urină ,timp de 24
ore se va reţine aproximativ
50-100 ml,tub anticoagulant
cu capac gri
FIBRINOGEN Se recolteaza cât permite 555 mg 200-400 mg/dL
vacuumul în vacutainer cu
capac negru şi substanţa
anticoagulantă
CREATININĂ Se recoltează minim 0,5 ml 0,95 mg/dL <1 mg/dL
de sânge în vacutainer cu
capac mov, cu substanţă
anticoagulantă cristalizată
SODIU SERIC Se recoltează minim 0,5 ml 144 mmol/l 136-145 mmmol/L
sânge în vacutainer cu capac
roşu, fără substanţă
anticoagulantă

POTASIU SERIC Se recoltează 0,5 ml sânge 2,1 mmol/l 3,7-5.4 mmmoL

în vacutainer cu capac roşu,
fără substanţă anticoagulantă

74
02.01.2021 CALCEMIA (Ca) Se recoltează 10 ml sânge, în 8.8-10.2 mmol/L 1,08 mmol/l
vacutainer cu capac roşu
fără substanţă anticoagulantă
GLICEMIE Se recoltează 2 ml sânge în 129 mg/dl 80-105 mg%
vacutainer cu capac roşu,
fără substanţă anticoagulantă
ALANINAMINOTRANSF Se recoltează în vacutainer 51,1 UI/l 10UI/L
ERAZĂ( 4,5 ml cu tub de culoare
GPT/ALAT/ALT) roşu,fară substanţă
anticoagulantă
TIMP DE SÂNGERARE Se incizează ferm lobul 2'30'' 3-4 minute
(TS) urechii cu un ac ,astfel încât
să iasă o picătură de sânge
,se va cronometra timpul
care trece până când
înţepătura nu mai sângerează
TIMP DE COAGULARE Se recoltează o picătură de 6' 8-12 minute
(TC) sânge din pulpa degetului ,se
pune o lamă de sticlă şi se
cronometrează timpul care a
trecut până la coagularea
sângelui
BILIRUBINĂ TOTALĂ Se recolteaza 6 ml sange in 0,389 mg/dL 2 -2,5 ml
(BT) vacutainer cu capac roşu,
fără substanţă
anticoagulantă

02.01.2021 BILIRUBINĂ DIRECTĂ Se recolteaza 1,6ml sange, În -1h-50 mm -2h-73 mm

(BD) vacutainer cu capac negru şi
75
 cu substanţă anticoagulantă
COLESTEROL Se recoltează prin păuncţia 129 mg/dl -1,8
venoasă 5 ml sânge ml sânge
în vacutainer cu capac roşu,
fără substanţă anticoagulantă
TIMP QUICK Se recoltează prin puncţie 10'' 12''-14''
venoasă 4,5 ml sânge venos
TIMP HOWELL Se recoltează prin puncţie 1'30'' 60''-120''
venoasă 4,5 ml sânge venos

02.01.2021 ERITROCITE Se recoltează 2-3 ml de -3,7 mm cub 4,2-4,8 milioane mm cub

sânge prin puncţie venoasă
cu vacutainer cu capac mov
RETICULOCITE Se recoltează 2-3 ml de 17,00% 10-15 %
sânge prin puncţie venoasă
cu vacutainer cu capac mov
LEUCOCITE Se recolteaza 2-3 ml de 3700 mm cub 4200-8000 mm cub
sânge prin puncţie venoasă
cu vacutainer cu capac mov
TROMBOCITE Se recoltează 2-3 ml de 300 mm cub 250-400 mm cub
sânge prin puncţie venoasă
cu vacutainer cu capac mov
HEMATOCRIT(Ht) Se recoltează 2-3 ml de 33,00% 42-45%
sânge prin puncţie venoasă
cu capac mov
HEMOGLOBINĂ Se recoltează 2-3 ml de 18 g 11-15 g
sânge prin puncţie venoasă
cu capac mov

TABEL FUNCŢII VITALE ŞI VEGETATIVE

76
ZIUA TA (mmHg) P b/min R r/min T (°C) Lichide Dz Scaun
D S ingerate (ml/24 h) /24h
/24 h
02.01 170/80 70 17 35,5 37 500 1700 1 semiconsistent

03.01 130/75 70 18 37 36,7 - 1700 1 normal

04.01 130/75 70 17 36,2 37,3 400 2000 1 normal

05.01 100/80 65 18 37 37,1 1000 2000 1 normal

06.01 125/60 68 18 37 36,9 2000 2400 1 normal

07.01 130/70 66 19 36 36,4 1500 2100 1 normal

08.01 120/60 67 17 36,3 - 800/12h 800/12h 1 normal

TABEL CU MEDICAMENTE ADMINISTRATE

MEDICAMENTE MOD DE CALE DE DOZA DOZA ACŢIUNEA

PREZENTARE ADMINISTRARE UNICĂ TOTALĂ MEDICAMENTULUI
PIAFEN Fiole IV 5 ml 2 f x 1/zi Analgezic
DIAZEPAM Fiole IM 300 mg 2 f x 1/zi Sedativ
GLUCOZĂ 10% Flacoane IV 60 ml soluţie 1000 ml Soluţie pentru administrare
perfuzabilă/kg parenterală
SER FIZIOLOGIC Flacoane IV 500ml 500ml/zi Solutie izotona

77
 EVALUARE FINALĂ

Pacienta ME ,în vârstă de 57 de ani se internează la Spitalul Municipal Rm.Sarat,cu

următoarele simptome :Alterarea stării generale caracterizată prin :oboseală,astenie ,senzaţie de
balonare
Pe baza examenului clinic şi paraclinic se pune diagnosticul de NEOPLASM DE OVAR
STÂNG, STD III, LITIAZĂ BILIARĂ, DIABET ZAHARAT, H.T.A. STADIUL E (sub
tratament )
Rămâne spitalizată 5 zile ,perioadă în care primeşte tratament cu antibiotice ,vitamine
,sedative .În urma îngrijirilor primite boala evoluează spre vindecare.
În data de 08.01.2021 se externează cu următoarele recomadări:
-regim alimentar;
78
 -întreruperea contactului sexual timp de 6 saptămâni;
-respectarea tratamentului conform indicaţiilor;
-revenirea la control după 8 săptămâni.

CAZUL CLINIC NR. 2

CULEGEREA DATELOR
*Date de identificare:
Pacient: M.V.
Sex: F.
Vârsta: 64 ani
Domiciliu: urban
Ocupaţia: pensionară
Starea civilă: căsătorită
Religia: creştin-ortodoxă
Data internării: 19.01.2021 ora 0945 neoplasm ovarian stâng
Data externării: 24.01.2021.
Număr total zile de spitalizare: 5
Diagnostic medical la externare: 1. neoplasm ovarian stâng
79
 2. insuficienţă renală
Motivele internării:
Pentru tratament chimioterapeutic
*Antecedente:
a) A.H.C. - nesemnificative
b) A.P.F. - menarha la 11 ani, 1 naştere fiziologică, 3 avorturi, menopauza la 53 de ani
c) A.P.P. - nesemnificative
*Factori de risc legaţi de modul de viaţă:
- consumă alcool moderat
- nu fumează
- consumă alimente grase, condimentate
*Istoricul bolii:
Pacientă în vârstă de 64 de ani, se prezintă în serviciul de oncologie. Se internează pentru
conduită terapeutică.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Examen obiectiv:
Talie: 1,64 m.
Greutate: 45 kg.
Tip constituţional: normostenic.
Stare generală: bună.
Facies: normal colorat.
Tegumente: normal colorate.
Mucoase: umede, normal colorate.
Ţesut conjunctiv, adipos şi muscular: slab reprezentat.
Sistem osteo-articular: integru morfo-funcţional.
Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil.
Aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile, torace normal conformat, puncte
sinusale, otice, mastoidiene nedureroase, amplitudinea mişcărilor respiratorii egal bilateral,
vibraţii vocale egal transmise, murmur vezicular prezent, nimic patologic ascultatoriu.
Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în spaţiul IV
intercostal stâng pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace ritmice, puls: 78 bătăi pe minut,
T.A.=100/60 mm Hg, artere periferice pulsatile, sistem venos permeabil.
Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal, abdomen
meteorizat, dureros difuz, abdomen mobil cu respiraţia.
- vărsături: alimentare

80
 tranzit: absent
 scaune: absente
Ficat şi splină: în limite normale
Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, manevra Giordano absentă bilateral, micţiuni
fiziologice.
Sistem nervos: R.O.T prezente normal, orientată temporo-spaţial.
Glande endocrine: normal clinic
Examen local:
Abdomen suplu, mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în fosa iliacă stângă.
Rezultatele investigaţiilor paraclinice:
Examen ecografic:
18.05.2021
Ecografie abdominală fără procese înlocuitoare de spaţiu, dimensiuni normale.
Colecist voluminos, hipoton, în rest relaţii normale.
Radiografie abdominală:
18.05.2021
Imagini hidroaerice care se proiectează în etajul abdominal superior.
Imagine hidroaerică proiectată la nivelul mediastinului.

Aspect de ocluzie intestinală.

Hernie hiatală.

Rezultatele analizelor de laborator:

19.05.2021
Glucoză: 129 mg/dl
Creatinină: 0,95 mg/dl
Fibrinogen: 555 mqy
Na: 144 mmol/l
K: 2,1 mmol/l
Ca: 1,08 mmol/l
V.S.H.: -1h-4 mm
-2h-7 mm
Glicozurie: 13 g%
G.P.T. 51,1 UI/l
Bilirubină totată : 0,550 mg/dl
Timp de sângerare: 2'45"

81
 Timp de coagulare: 7'
Tipul tratamentului:
Pentru tratament chimioterapeutic cu: Doxorubicina (35 mg/mp i.v.), Cisplatin (75-100 mg/mp
i.v.), Carboplatin (300-400 mg/mp/zi i.v.)

82
83
DIAGNOSTIC INTERVENTII
NURSING OBIECTIVE AUTONOME DELEGATE EVALUARE
NEVOIA DE A AVEA O -Pacienta să-şi menţină Ziua 1 Ziua 1 19.01.2021 Ziua 1 19.01.2021
BUNA CIRCULATIE SI independenţa în realizarea 19.01.2021 -Am monitorizat -Măsurarea funcţiilor
RESPIRATIE: acestei nevoi - Monitorizez functiile vitale si funcţiile vitale şi vitale :
- Absent deoarece pacienta vegetative: puls, tensiune vegetative Dimineaţa:
îşi satisface independent arteriala, temperatura, respiratie, -Am aerisit aerul din -T.A = 130/80 mm Hg
această nevoie diureza, scaun si le notez in foaia cameră -P = 75 b/ min
de temperatura. -T = 36,9 grade C
- Umezesc aerul din incapere. -R:18 / minut
-Poziţionez pacienta într-o poziţie -D=1500 ml
confortabilă care să permită o -S=normal
respiraţie fiziologică Seara:
-T.A=120/65 mmHg
-P=80 b/min
-T=36,9 grade Celsius
-R:16/ minut
-S :normal
ZIUA 2 20.01.2021
Dimineaţa:
-T.A:100/60 mmHg
-P:70 bătăi pe minut
-T=37 grade Celsius
-R:16/minut
-D=1800 ml
-S=normal
Seara:
-T.A:120/60 mmHg
-P:80 b/minut
-R:18 /minut
-S:normal

ZIUA 3 21.01.2021
84
 Dimineaţa:
-T.A:110/70 mmHg
-Resp:72 bătăi pe
minut
-T=37 grade Celsius
-D=1900 ml
-S=normal
-Îşi satisface
independent această
nevoie
ZIUA 4 22.01.2021
Dimineaţa:
-T.A:110/80 mmHg
-P:60 bătăi pe minut
-T=37,6 grade Celsius
-R:17/minut
-D=2400 ml
-S=normal
Seara :
T.A:120/60mmHg
-P:75 b/minut
-R:18
-T:36,5 grade Celsius
-S:normal
-Îşi satisface
independent această
nevoie
ZIUA 5 23.01.2021
Dimineaţa:
-T.A:120/60 mmHg
-P:60 bătăi pe minut
-T=36,6 grade Celsius
-R:60/ minut
85

NEVOIA DE A DORMI
SI DE A SE ODIHNI
-Problemă de a dormi şi a
se odihni datorită anxietăţii
şi evidenţiată prin oboseală
şi insomnie
-Ameliorarea durerilor
-Îndepărtarea anxietăţii prin
psihoterapie ,antidepresive
-Pacienta să se linişteasca
suficient ,să aibă un somn
liniştit ,odihnitor
-D=2400 ml
-S=normal
Seara:
-T.A:130/70 mmHg
-P:65 b/minut
-T:36 grade Celsius
- R:18
- S:normal
Ziua 1 19.01.2021 Ziua 1 19.01.2021 Ziua 1 19.01.2021
-Explic rolul odihnei şi al -Administrez Pacienta este anxioasă,
somnului în evoluţia favorabilă a tratamentul antialgic cu un facies crispat,
bolii înaintea somnului prescris de către anticipează evenimente
-Planific îngrijirile şi intervenţiile medic:Algocalmin 2 negative, în legătură cu
delegate astefel încât să evit fiole ,Piafen 1 fiolă evoluţia bolii sale
trezirea între orele 22-06 ,Diazepam 1 fiolă Ziua 2- 20.01.2021
- Aerisirea salonului inaintea - În urma intervenţiilor
somnului. autonome şi delegate
- Asiguram temperatura optima bolnavul nu mai
de 20-22°C. prezintă semne de
- Asiguram nivelul de umiditate anxietate şi agitaţie.
corespunzator. Obiectiv realizat.
- Invitam bolnavul la tehnici de 21.-23.01.2021
relaxare si modalitati de Somn în limite
favorizare a somnului. normale
- Educ pacientul privind rolul
somnului si odihnei
pentrurefacerea organismului
- Educ pacientul sa se instaleze
intr-o pozitie corespunzatoare in
pat.
- Informez pacientul ca pot fi
chemat in orice moment prin
86
 semnalul de alarma de la capatul
patului.
- Raspund cu promtitudine la
intrebarile acestuia.
- Observ si notez reactiile si
manifestarile pacientului cu
referire directa la stare de
plictiseala si tristete.
NEVOIA DE A MÂNCA -Asigurarea unui aport hidro- Ziua 1 Ziua 1 Ziua 1
ŞI DE A BEA electrolitic şi caloric adecvat 19.01.2021 19.01.2021 19.01.2021
-Problemă de a bea şi a -Calculez necesarul pe 24 -Am făcut bilanţul zilnic între -Administrez pe cale -Nu prea respecta
mânca datorată ore lichidele ingerate şi cele eliminate parenterală soluţiile regimul alimentar
kimioterapicelor şi -Asigur echilibrul hidro- (ingesta-excreta) perfuzabile precrise d e impus de boala.
evidenţiată prin intoleranţa electrolitic în funţie de -Administrez pe cale parenterală către medic : Ziua 2
tubului digestiv increta-excreta soluţiile perfuzabile precrise d e Glucoză 20.01.2021
-Deficit de volum lichidian -Pacienta să fie echilibrată către medic : 5%.Vitamina :B1,B6,C -Începe să respecte
datorită volemic şi nutriţional Glucoză 5%.Vitamina :B1,B6,C şi am administrat regimul indicat.
inapetenţei,transpiraţiilor corespunzător şi am administrat hidroxin 2cp/zi hidroxin 2cp/zi Ziua 3 21.01.2021
manifestat prin astenie - Pacienta este
-Tegumente uscate hidratată, prezintă
poftă de
mâncare,respectă
regimul impus, este
echilibrat
hidroelectrolitic.
Obiectiv realizat.
NEVOIA DE A -Obţinerea unui tranzit Ziua 1 Ziua 1 19.01.2021 Ziua 1- 19.01.2021
ELIMINA intestinal fiziologic 19.01.2021 -La indicaţia -Ameliorarea durerilor
-Scurgeri vaginale -Menţinerea diurezei în -I-am asigurat repaos la pat medicului ,efectuarea -La internare pacienta
neadecvate cantitativ şi limite normale :1500-2000 -Hidratez bolnava corespunzător : de spălături antiseptice prezenta adesea
calitativ datorate alterării ml/24 de ore 2-2,5 l/24ore (după ce s-a recoltat metroragii spontane
integrităţii colului uterin -Combaterea vărsăturilor -Monitorizez diureza şi numărul secreţie vaginală pentru dar pe parcursul
restant -Pacienta să aibă o stare de de vărsături ,consistenţa ,culoarea examen bacteriologic şi spitalizării în urma
87
-Dureri în abdomenul bine ,de confort şi securitate ,miros,cantitatea şi notez în citologic ) administrării corecte a
-Pacienta să aibă o stare de F.O,ingesta şi excreta -Am fixat un
tratamentului ,aceasta
inferior
bine psihic -Am observat numărul pansament absorbant în nu mai prezintă
-Senzaţie de vărsături -Să observ eliminările metroragiilor formă de ''T'' metroragii
cantittiv şi calitativ -Am pregătit pacienta psihic şi -Administrez laq
Diureza 1500ml
-Să asigur igiena vaginală fizic în scopul intervenţiilor indicaţia medicului
Ziua 2- 20.01.2021
prin spălături :examen genital,examenul Cloramfenicol 1f/zi- -Pacienta este
-Să efectuez pansament secreţiei vaginale ,examinări local,Adrenostazin ,5 neliniştită în ceea ce
absorbant radiologice ml în perfuzie venoasă priveşte şedinţele de
-Liniştesc pacienta în legătură cu lentă curie-terapie pe care
problema sa trebuie să le facă ,dar
Ziua 2 în urma discuţiilor
20.01.2021 purtate despre acest
-Însoţirea pacientei în tratament s-a mai
chimioterapie liniştit
-A suportat bine
şendinţele de curie-
terapie
-Diureză 1800 ml
Ziua 3 21.01.2021
-Pacienta îşi satisface
independent această
nevoie
-Diureza :2000ml
Ziua 4 22.01.2021
-Diureza:2300 ml
NEVOIA DE A ÎNVĂŢA -Pacienta să înveţe cum să- Ziua 1 Ziua 1 19.01.2021 Ziua 1
CUM SĂ-ŞI PĂSTREZE şi păstrezesănătatea 19.01.2021 -Am asigurat salonul 19.01.2021
SĂNĂTATEA -Să păstreze o igienă -Îi explic pacientei ce înseamnă -Am asigurat bolnavei -La internare bolnava
-Problemă de a învăţa cum riguroasă la locul plăgii starea de sănătate şi boala şi cum un pat confortabil şi este îngrijorată în
să-şi păstreze sănătatea postoperatorii să prevină îmbolnăvirile lenjerie de pat curată privinţa prognosticului
datorată lipsei de -Condiţii favorabile de -Îi explic pacientei rolul unei -Am liniştit-o psihic bolii,dar în urma
cunoaştere şi evidenţiată spitalizare igiene riguroase la locul plăgii -I-am administrat la informaţiilor primite ,a
88
prin carenţe în igiena postoperatorii şi importanţa indicaţia medicului: atenţiei acordate şi a
corporală evitării complicaţiilor Mialgin îngrijirilor
-Inadaptarea condiţiilor de -O pun în contact cu alte persoane corespunzătoare
spitalizare datorită ruperii care au suferit de aceeaşi boală şi -Are încredere în
de mediul familial care au o evoluţie favorabilă personalul medical şi
-anxietate -Îi ofer material informativ despre se adaptează la
-fatigabilitate boala sa şi o fac să conştientizeze condiţiile de spitalizare
-cefalee importanţa igienei şi prezentării la
-dezorientare medic la intervalele fixate
,precum şi respectarea
tratamentului prescris

NEVOIA DE A-ŞI -Pacienta să aibă acces la -Facilitez accesul parohului la -Pacienta acţionează
PRACTICA RELIGIA practicarea religiei pe patul pacientei conform propriilor
perioada spitalizării -Facilitez accesul la cărţi credinţe şi valori
Problemă de a-şi practica ,reviste ,obiecte de cult spirituale ,citeşte cărţi
religia datorită spitalizării de rugăciuni ,ţine
şi evidenţiată prin legătura cu parohul
dificultate în acţiona după
credinţă şi valori
NEVOIA DE A -Psihoterapie ZIUA 1 -Pacienta este
COMUNICA -Combaterea anxietăţii .19.01.2021 comunicativă cu
-Pacienta să fie liniştită şi -Preiau pacienta în momentul personalul medical ,cu
-Problemă de a comunica convinsă de prezenţa internării ,şi mă prezint cu numele familia şi colegii de
datorată bolii şi evidenţiată personalului medical şi a ,funcţia şi rolul meu în echipa de salon ,este interesată
prin anxietate ,dificultate în persoanelor semnificative îngrijire de starea sa de sănătate
comunicare ,atitudine din familie pe toată perioada -Realizez un climat calm,linişte şi de evoluţia bolii
refractară internării asigurând pacienta de întreaga
mea disponibilitatea în acordarea
îngrijirilor pentru a creşte gradul
de încredere
-Îi explic pacientei că boala deşi
gravă ,poate să se amelioreze şi să
89
aibă o evoluţie favorabilă ,cu
perioade lungi de remisie ,dacă
colaborează cu personalul
medical ,respectă prescripţiile
medicale ,se prezintă la medic
pentru control şi terapie la
intervalele stabilite
-Am grijă să nu dau speranţe
nejustificate pacientei
-Mă adresez cu calm pacientei şi
familiei asigurându-i că echipa de
îngrijire va face tot posibilul
pentru o evoluţie bună
-Mângâi pacienta în timp ce mă
adresez ei şi o asigur de prezenţa
mea în momentele dificile

90
 TABEL FUNCŢII VITALE ŞI VEGETATIVE

ZIUA TA (mmHg) P b/min R r/min T (°C) Lichide Dz Scaun

D S ingerate (ml/24 h) /24h
/24 h
19.01 130/80 75 18 36,9 37 500 1500 1 normal

20.01 100/60 70 16 37 36,7 - 1800 1 normal

21.01 110/70 72 17 37 37,3 400 1900 1 normal

22.01 110/80 60 17 37,6 37,1 1000 2400 1 normal

23.01 120/60 60 19 36,6 36,9 2000 2400 1 normal

24.01 120/60 62 18 36 - 800/12h 800/12h 1 normal

TABEL CU MEDICAMENTE ADMINISTRATE

91
MEDICAMENTE MOD DE CALE DE DOZA DOZA ACŢIUNEA
PREZENTARE ADMINISTRARE UNICĂ TOTALĂ MEDICAMENTULUI
ALGOCALMIN Fiolă IV/IM/oral 2 ml 1 f la nevoie Analgezic
PIAFEN Fiolă IV 5 ml 2 f x 1/zi Analgezic
DIAZEPAM Fiolă IM 300 mg 2 f x 1/zi Sedativ
HIDROXIZIN Comprimate Oral 2-4 cp/zi 2 cp /ZI Miorelaxant
CLORAMFENICOL Comprimat Oral 1 mg 1 f /zi Amfenicoli
ADRENOSEZIN Fiolă IV 1-3 fiole /zi 5 ml/zi Acţiune sistemică
GLUCOZĂ Flacon IV 60 ml soluţie 1000 ml Soluţie pentru administrare
perfuzabilă/kg parenterală
VITAMINA B1 Fiolă IV 20-40 mg/zi ½ fiole /zi

TABEL CU RECOLTĂRI

DATA EXAMENUL DE MOD DE REZULTATE VALORI

RECOLTAT RECOLTARE OBTINUTE NORMALE
19.01.2021 VSH Se recoltează 1,6ml sange, -1h-4 mm 0-15 mm/h
în vacutainer cu capac
-2h-7 mm
negru şi cu substanaţă

92
 anticoagulantă 0.4ml
GLUCOZA URINARĂ Se colectează într-un 129 mg/dl 65-110 mg
recipient curat 2-3 litri toate
emisiile de urină ,timp de
24 ore se va reţine
aproximativ 50-100 ml,tub
anticoagulant cu capac gri
FIBRINOGEN Se recolteaza cât permite 555 mg 200-400 mg/dL
vacuumul în vacutainer cu
capac negru şi substanţa
anticoagulantă
CREATININĂ Se recoltează minim 0,5 ml 0,95 mg/dL <1 mg/dL
de sânge în vacutainer cu
capac mov, cu substanţă
anticoagulantă cristalizată
SODIU SERIC Se recoltează minim 0,5 ml 144 mmol/l 136-145 mmmol/L
sânge în vacutainer cu
capac roşu, fără substanţă
anticoagulantă
POTASIU SERIC Se recoltează 0,5 ml sânge 2,1 mmol/l 3,7-5.4 mmmoL
în vacutainer cu capac roşu,
fără substanţă
anticoagulantă

19.01.2021 CALCEMIA (Ca) Se recoltează 10 ml sânge, 8.8-10.2 mmol/L 1,08 mmol/l

în vacutainer cu capac roşu
fără substanţă
anticoagulantă
GLICEMIE Se recoltează 2 ml sânge în 129 mg/dl 80-105 mg%
vacutainer cu capac roşu,
fără substanţă
93
 anticoagulantă
ALANINAMINOTRANSF Se recoltează în vacutainer 51,1 UI/l 10UI/L
ERAZĂ( 4,5 ml cu tub de culoare
GPT/ALAT/ALT) roşu,fară substanţă
anticoagulantă
TIMP DE SÂNGERARE Se incizează ferm lobul 2'45" 3-4 minute
(TS) urechii cu un ac ,astfel încât
să iasă o picătură de sânge
,se va cronometra timpul
care trece până când
înţepătura nu mai
sângerează
TIMP DE COAGULARE Se recoltează o picătură de 144 mmol/l 8-12 minute
(TC) sânge din pulpa degetului ,se
pune o lamă de sticlă şi se
cronometrează timpul care a
trecut până la coagularea
sângelui
BILIRUBINĂ TOTALĂ Se recolteaza 6 ml sange in 0,550 mg/dl 2 -2,5 ml
(BT) vacutainer

19.01.2021 ERITROCITE Se recoltează 2-3 ml de 4,9 mm cub 4,2-4,8 milioane mm cub

sânge prin puncţie venoasă
cu vacutainer cu capac mov
RETICULOCITE Se recoltează 2-3 ml de 9,00% 10-15 %
sânge prin puncţie venoasă
cu vacutainer cu capac mov

94
LEUCOCITE Se recolteaza 2-3 ml de 4000 mm cub 4200-8000 mm cub
sânge prin puncţie venoasă
cu vacutainer cu capac mov
TROMBOCITE Se recoltează 2-3 ml de 120 mm cub 250-400 mm cub
sânge prin puncţie venoasă
cu vacutainer cu capac mov
HEMATOCRIT(Ht) Se recoltează 2-3 ml de 30,00% 42-45%
sânge prin puncţie venoasă
cu capac mov

HEMOGLOBINĂ Se recoltează 2-3 ml de 15 g 11-15 g

sânge prin puncţie venoasă
cu capac mov

95
 EVALUARE FINALĂ

Pacienta MV ,în vârstă de 64 de ani se internează la Spitalul Municipal Rm.Sarat,cu

următoarele simptome :stare generală alterată,lipsa poftei de mâncare ,senzaţie de greată,dureri
abdominale.
Pe baza examenului clinic şi paraclinic se pune diagnosticul de NEOPLASM OVARIAN
STÂNG
Rămâne spitalizat 5 zile ,perioadă în care primeşte tratament cu antibiotice ,vitamine
,sedative .În urma îngrijirilor primite boala evoluează spre vindecare.
În data de 24.01.2021 se externează cu următoarele recomadări:

-urmarea tratamentului conform indicaţiilor

-regim alimentar
-evitarea alcoolului şi al tutunului
-evitarea efortului fizic
-interzis contact sexual timp de 6 saptămâni.
-revenirea la control după 4 saptămâni.

96
 CAZUL CLINIC NR. 3

CULEGEREA DATELOR
*Date de identificare:
Pacient: B. M.
Sex: F.
Vârsta: 59 ani
Domiciliu: urban
Ocupaţia: şomeră
Starea civilă: căsătorită
Religia: creştin-ortodoxă
Data internării: 03.01.2021 ora 1030
Diagnosticul medical la internare: Neoplasm ovarian
Data externării: 07.01.2021
Număr total zile de spitalizare: 5.
Diagnostic medical la externare: Neoplasm ovarian
*Motivele internării:
- pentru tratament chimioterapie
*Antecedente:
a) A.H.C. - fără importanţă
b) A.P.F. – menarha = 12 ani; naşteri = 0; avorturi = 0; menopauza = 51 ani.
c) A.P.P. - nu prezintă
*Factori de risc legaţi de modul de viaţă:
- nu fumează
- nu lucrează în mediu cu noxe
*Istoricul bolii:
Pacienta în vârstă de 59 ani, se prezintă la spital după intervenţia chirurgicală pentru
tratament chimioterapic.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Examen obiectiv:
Talie: 1,67 m
Greutate: 51 kg
Tip constituţional: subponderal
Stare generală: bună

97
 Facies: palid
Tegumente: palide
Mucoase: umede
Ţesut conjunctiv, adipos şi muscular: slab reprezentat
Sistem osteo-articular: integru morfo-funcţional
Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
Aparat respirator: căi respiratorii superioare permeabile, torace normal conformat, puncte
sinusale, otice, mastoidiene nedureroase, amplitudinea mişcărilor respiratorii egal bilateral,
vibraţii vocale egal transmise, murmur vezicular prezent, nimic patologic ascultatoriu.
Aparat cardio-vascular: zonă precordială de aspect normal, şocul apexian în spaţiul V
intercostal stâng pe linia mediană claviculară, zgomote cardiace ritmice, puls: 100 bătăi pe
minut, T.A. = 130/70 mm Hg, artere periferice pulsatile, sistem venos permeabil.
Aparat digestiv şi anexe: dentiţie cu lipsuri, limbă saburală, faringe normal, abdomen mobil
cu respiraţia, suplu, moale, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal inferior.
- vărsături: absente
- tranzit: prezent
- scaune: 1/zi
Ficat şi splină: în limite normale.
Aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, manevra Giordano absentă bilateral, micţiuni
frecvente.
Sistem nervos: R.O.T. prezente normal, orientat temporo-spaţial.
Glande endocrine: normal clinic
Examen local:
Abdomen mobil cu respiraţia, dureros spontan şi la palpare în etajul abdominal inferior, suplu,
moale.
Ficat şi splină: în limite normale.
Rezultatele investigaţiilor paraclinice:
Examen ORL:
03.01.2021
Catar cronic rinofaringian.
Rezultatele analizelor de laborator:
03.01.2021
Glucoză: 80,8 mg/dl
Creatinină: 0,360 mg/dl
98
Proteine totale: 7,59 mg/dl
V.S.H.: -1h-23 mm
-2h-40 mm
Timp de sângerare: 2'45"
Timp de coagulare: 5'
Uree: 41,7 mg/dl
Bilirubină Directă.: 0 mg/dl
Bilirubină Totală.: 0,2 mg/dl
Fibrinogen: 555 mqy
Amilazemie: 16 mg/dl
Sodiu seric ( Na): 138 mmol/l
Potasiu seric (K): 5,4 mmol/l
Calciu (Ca): 1,31 mmol/l.

99
100
101
DIAGNOSTIC INTERVENTII
NURSING OBIECTIVE AUTONOME DELEGATE EVALUARE
NEVOIA DE A AVEA O -Pacienta să-şi menţină Ziua 1 Ziua 1 03.01.2021 ZIUA 1 03.01.2021
BUNA CIRCULATIE SI independenţa în realizarea 03.01.2021 Nevoie satisfăcută -Îşi satisface
RESPIRATIE: acestei nevoi - Monitorizez functiile vitale si independent de independent această
- Absent deoarece pacienta vegetative: puls, tensiune pacientă nevoie
îşi satisface independent arteriala, temperatura, respiratie, -Măsurarea funţiilor
această nevoie diureza, scaun si le notez in foaia vitale:
de temperatura. Dimineaţa:
- Umezesc aerul din incapere. -TA:130/60 mmHg
-Poziţionez pacienta într-o poziţie - Puls :69 bătăi pe
confortabilă care să permită o minut
respiraţie fiziologică - T:36 /5grade -Celsius
- R:18
- D:1700 ml
- S:normal
Seara:
- T.A:120/60 mmHg
P:70 b/minut
R:18
T:36 grade Celsius
S :normal
Ziua 2 04.01.2021
Dimineaţa:
-TA:120/60 mmHg
- Puls :68 bătăi pe
minut
- T:36/5grade Celsius
- R:17
- D:1700 ml
- S:normal
Seara:
- T.A:120/65 b/minut
102
 - P:70 b/minut
- R:16/minut
- T:36 grade Celsius
- S:normal
Ziua 3 05.01.2021
Dimineaţa
TA:100/60 mmHg
Puls :70 bătăi pe
minut
R:18 b/minut
T:37/5grade Celsius
D:2400 ml
S:normal
Ziua 4 06.01.2021
Dimineaţa
-TA:130/60 mmHg
-Puls :72 bătăi pe
minut
- R:17 b/minut
- T:37/grade Celsius
-D:2400 ml
S:normal
Seara
-T.A :120/65 mmHg
- P:70 b/minut
- T:36 grade Celsius
- R:16 / minut
- S:normal
Ziua 5 07.01.2021
Dimineaţa:
-TA:120/70 mmHg
- Puls :74 bătăi pe
minut
103

NEVOIA DE A DORMI
SI DE A SE ODIHNI
-Problemă de a dormi şi a
se odihni datorită anxietăţii
şi evidenţiată prin oboseală
şi insomnie
-Ameliorarea durerilor
-Îndepărtarea anxietăţii prin
psihoterapie ,antidepresive
-Pacienta să se linişteasca
suficient ,să aibă un somn
liniştit ,odihnitor
- T:35,6/grade Celsius
- R:18/minut
- D:2400 ml
- S:normal
Seara:
- T.A :120/60 mmHg
- P:70 b/minut
- T:36 grade Celsius
- R:19/minut
- S:normal
Ziua 1 03.01.2021 Ziua 1 03.01.2021 Ziua 1 03.01.2021
-Explic rolul odihnei şi al -Administrez Pacienta este
somnului în evoluţia favorabilă a tratamentul antialgic anxioasă,se prezintă cu
bolii înaintea somnului prescris de către stări de oboseală
-Îi explic pacientei să evite medic:Algocalmin 2
oboseala ,eficientă somnului şi a fiole ,Piafen 1 fiolă
odihnei,aerisesc camera . ,Diazepam 1 fiolă Ziua 2- 04.01.2021
-Asigur condiţii de microclimat în -Pacienta reuşeşte să se
salon pentru ca bolnava să se odihnească şi să aibă o
poată odihni stare de bine atât fizic
-Îi recomand activităţi cât şi psihic
recreative ,plimbări în aer liber
însoţită
- Educ pacientul sa se instaleze
intr-o pozitie corespunzatoare in
pat.
- Informez pacientul ca pot fi
chemat in orice moment prin
semnalul de alarma de la capatul
patului.
- Raspund cu promtitudine la
intrebarile acestuia.
104
 - Observ si notez reactiile si
manifestarile pacientului cu
referire directa la stare de
plictiseala si tristete.
NEVOIA DE A MÂNCA -Combaterea vărsăturilor Ziua 1 Ziua 1 Ziua 1
ŞI DE A BEA -Asigurarea unui aport 03.01.2021 03.01.2021 03.01.2021
-Problemă de a bea şi a hidro-electrolitic şi caloric -Respect calea de administrare -Administrez pe cale -Începe să respecte
mânca datorată necesar pacientului indicată de medic parenterală conform regimul indicat.
neoplasmului ovarian şi -Poziţionez pacienta într-o poziţie F.O :ser fiziologic 1500 Ziua 2 04.01.2021
vărsăturilor evidenţiată prin comodă pentru alimentaţia activă ml ,Glucoză 10% 1000 - Pacienta este
repaos alimentar în vederea -Ajut bolnava să taie alimentele ml hidratată, prezintă
pregătirii pentru tratament dacă este necesar poftă de
-Sfătuiesc pacienta să mănânce mâncare,respectă
încet cu înghiţituri mici bine regimul impus, este
mestecate (pentru a-i uşura echilibrat
stomacului efortul de digestie hidroelectrolitic.
mecanică) Obiectiv realizat.
-Discut cu pacienta în legătură cu
regimul alimentar ,despre
păstrarea stricte a regimului
hiposodat şi a repausului
alimentar necesar în vederea
pregătirii pentru tratament
Învăţ pacientul ce însemnă un
regim alimentar echilibrat ,dar
care să ţină cont de restricţiile
impuse de regimul prescris de
medic
NEVOIA DE A SE -Calmarea durerilor Ziua 1 03.01.2021 Ziua 1 03.01.2021 Ziua 1- 03.01.2021
MIŞCA ŞI A PĂSTRA O -Pacienta să adopte poziţia -Discut cu pacienta despre -Administrez medicaţia -Ameliorarea
BUNĂ POSTURĂ fiziologică şi să se importanţa mobilizării precoce în antialgică prescrisă de durerilor
mobilizeze evitarea complicaţiilor medic :Algocalmin 2
Problemă de a se mişca -Asigur un mediu confortabil fiole ,Piafen 1 fiolă
105
datorată durerilor de la -Monitorizez strarea generală a -Am schimbat poziţia Ziua4
nivelul fosei iliace şi pacientului în timpul în pat a pacientului la 06.01.2021
evidenţiată prin adoptarea mobilizării :culoarea fiecare oră pentru a -Pacienta îşi satisface
unei poziţii antialgice cu tegumentelor,puls,respiraţii,obose preveni escarele independent această
tentinţa de imobilizare la ală,transpiraţii ,dureri. Ziua 03.01.2021 nevoie
pat. -Schimb lenjeria şi am grijă să nu -Am efectuat masaj în
rămână cute care ar putea leza zonele predispuse
tegumentele bolnavului . escarelor
Ziua 04.01.2021
-Am ajutat pacienta să
se mobilizeze treptat
fără effort fizic pentru a
evita complicaţiile până
când se va putea
mobiliza fără ajutor.
NEVOIA DE A EVITA -Calmarea durerilor Ziua 1 Ziua 1 03.01.2021 Ziua 1 03.01.2021
PERICOLELE -Supravegherea atentă a 03.01.2021 - Am educat pacienta şi - Pacienta este
-Problemă de a evita pacientei şi acordarea Supraveghez pacienta şi o ajut să familia echilibrată psihic
pericolele datorată sprijinului necesar în se mobilizeze - Contactul sexual i se - Cunoaşte regimul de
neoplasmului ovarian şi mobilizarea -Explic rolul evitării pericolelelor permite după 4-8 viaţă impus
evidenţiată prin dureri şi -Psihoterapie şi complicaţiile posibile săptămâni - Cooperează cu
anxietate. :traumatismele - Să elimine efortul personalul medical
-Încurajez vizitele familiei şi a fizic, să nu urce pe
prietenilor scări 1-2 săptămâni,
Încurajez activităţile recreative apoi se acomodează
:plimbatul,cititul,privitul la treptat până ajunge la
televizor normal
-Discut cu pacienta despre - Să limiteze munca
evoluţia bolii şi metode de grea, nu ridică obiecte
tratament şi recuperare grele 4 săptămâni
- Pacienta să înţeleagă toate - Să consume un regim
restricţiile, dieta, controlul durerii bogatîn proteine
şi limitarea activităţii sexuale
106
 Ziua 2
04.01.2021
-Urmărirea şi aprecierea corectă a
potenţialului infecţios a pacientei.
-Aplicarea măsurilor de izolare a
surselor de infecţii.
-Efectuarea educaţiei sanitare
NEVOIA DE A-ŞI -Pacienta să aibă acces la -Facilitez accesul parohului la -Pacienta acţionează
PRACTICA RELIGIA practicarea religiei pe patul pacientei conform propriilor
perioada spitalizării -Facilitez accesul la cărţi credinţe şi valori
Problemă de a-şi practica ,reviste ,obiecte de cult spirituale ,citeşte cărţi
religia datorită spitalizării şi de rugăciuni ,ţine
evidenţiată prin dificultate legătura cu parohul
în acţiona după credinţă şi
valori
NEVOIA DE A ZIUA 1 03.01.2021 Ziua 1 şi 2
COMUNICA -Combaterea anxietăţii -Preiau pacienta în momentul 03-04.01.2021
-Psihoterapie internării ,şi mă prezint cu numele -Pacienta nu prea
-Problemă de a comunica -Pacientul să fie liniştit şi ,funcţia şi rolul meu în echipa de comunică
datorată bolii şi evidenţiată convins de prezenţa îngrijire Ziua 3
prin anxietate ,dificultate în personalului medical şi a -Realizez un climat calm,linişte 05.01.2021
comunicare ,atitudine persoanelor semnificative asigurând pacienta de întreaga -Pacienta reuşeşte să
refractară din familie pe toată perioada mea disponibilitatea în acordarea comunice datorită
-anxietate internării îngrijirilor pentru a creşte gradul discuţiilor avute şi
-frică de incurabilitate de încredere aceasta pe parcurs
-lipsa de cunoaştere dificile devine interesată de
-Utilizez întrebări deschise pentru boala sa
a ajuta pacienta să focalizeze pe
sentimentele sale asupra
problemei ,voi indentifica cu
pacienta
atitudinile,comportamentul care-l
presupune situaţia .
107
 -Identific cu aceasta o modalitate
prin care ea să poată gândi la o
soluţie de ea rezolva problema cu
care se confruntă

TABEL FUNCŢII VITALE ŞI VEGETATIVE

ZIUA TA (mmHg) P b/min R r/min T (°C) Lichide Dz Scaun

D S ingerate (ml/24 h) /24h
/24 h
03.01 130/60 69 18 36,5 37 500 1700 1 normal

04.01 120/60 68 17 36,5 36,7 - 1700 1 normal

05.01 100/60 70 18 37,5 37,3 400 2400 1 normal

06.01 130/60 72 17 37 37,1 1000 2400 1 normal

07.01 120/70 74 18 36 - 800/12h 900/12h 1 normal

108
 TABEL CU MEDICAMENTE ADMINISTRATE

MEDICAMENTE MOD DE CALE DE DOZA DOZA ACŢIUNEA

PREZENTARE ADMINISTRARE UNICĂ TOTALĂ MEDICAMENTULUI
ALGOCALMIN Fiolă IV/IM/oral 2 ml 1 f la nevoie Analgezic
PIAFEN Fiolă IV 5 ml 2 f x 1/zi Analgezic
DIAZEPAM Fiolă IM 300 mg 2 f x 1/zi Sedativ
HIDROXIZIN Comprimate Oral 2-4 cp/zi 2 cp /ZI Miorelaxant
CLORAMFENICO Comprimat Oral 1 mg 1 f /zi Amfenicoli
L
ADRENOSEZIN Fiolă IV 1-3 fiole /zi 5 ml/zi Acţiune sistemică
GLUCOZĂ Flacon IV 60 ml soluţie 1000 ml Soluţie pentru administrare
perfuzabilă/kg parenterală
VITAMINA B1 Fiolă IV 20-40 mg/zi ½ fiole /zi Metobolizarea hidrocarbonatelor

TABEL CU RECOLTĂRI
DATA EXAMENUL DE MOD DE REZULTATE VALORI
RECOLTAT RECOLTARE OBTINUTE NORMALE
03.01.2021 VSH Se recoltează 1,6ml sange, în - 1h-23 mm 0-15 mm/h
vacutainer cu capac negru şi
-2h-40 mm
cu substanaţă anticoagulantă
0.4ml
AMILAZEMIE Se recoltează minim 4-5 ml 16 mg/dl 20-140 UI
sânge în vacutainer cu capac
roşu, fără substanţă
109
 anticoagulantă
FIBRINOGEN Se recolteaza cât permite 555 mg 200-400 mg/dL
vacuumul în vacutainer cu
capac negru şi substanţa
anticoagulantă
CREATININĂ Se recoltează minim 0,5 ml 0,360 mg/dl <1 mg/dL
de sânge în vacutainer cu
capac mov, cu substanţă
anticoagulantă cristalizată
SODIU SERIC Se recoltează minim 10 ml 138 mmol/l 136-145 mmmol/L
ml sânge în vacutainer cu
capac roşu, fără substanţă
anticoagulantă
POTASIU SERIC Se recoltează 010 ML ml 5,4 mmol/l 3,7-5.4 mmmoL
sânge în vacutainer cu capac
roşu, fără substanţă
anticoagulantă

03.01.2021 CALCEMIA (Ca) Se recoltează 10 ml sânge, în 1,31 mmol/l. 1,08 mmol/l

vacutainer cu capac roşu
fără substanţă anticoagulantă
GLICEMIE Se recoltează 2 ml sânge în 129 mg/dl 80-105 mg%
vacutainer cu capac roşu,
fără substanţă anticoagulantă
ALANINAMINOTRANSF Se recoltează în vacutainer 51,1 UI/l 10UI/L
ERAZĂ( 4,5 ml cu tub de culoare
GPT/ALAT/ALT) roşu,fară substanţă
anticoagulantă
TIMP DE SÂNGERARE Se incizează ferm lobul 2'45" 3-4 minute
(TS) urechii cu un ac ,astfel încât
să iasă o picătură de sânge
,se va cronometra timpul care
110
 trece până când înţepătura nu
mai sângerează
TIMP DE COAGULARE Se recoltează o picătură de 5' 8-12 minute
(TC) sânge din pulpa degetului ,se
pune o lamă de sticlă şi se
cronometrează timpul care a
trecut până la coagularea
sângelui
Se recolteaza 6 ml sange in 0,2 mg/dl 2 -2,5 mg/dl
BILIRUBINĂ TOTALĂ vacutainer cu capac roşu,
(BT) fără substanţă anticoagulantă

03.01.2021 ERITROCITE Se recoltează 2-3 ml de 5,2 mm cub 4,2-4,8 milioane mm cub

sânge prin puncţie venoasă
cu vacutainer cu capac mov
RETICULOCITE Se recoltează 3 ml de
sânge prin puncţie venoasă 10-15 %
14%
cu vacutainer cu capac mov
LEUCOCITE Se recolteaza 3 ml de sânge 5000 mm cub 4200-8000 mm cub
prin puncţie venoasă cu
vacutainer cu capac mov
TROMBOCITE Se recoltează 3 ml de sânge 250 mm cub 250-400 mm cub
prin puncţie venoasă cu
vacutainer cu capac mov
HEMATOCRIT(Ht) Se recoltează 3 ml de sânge 40,00% 42-45%
prin puncţie venoasă cu
capac mov

111
HEMOGLOBINĂ Se recoltează 3 ml de sânge 12 g 11-15 g
prin puncţie venoasă cu
capac mov

112
 EVALUARE FINALĂ

Pacienta BM ,în vârstă de 59 de ani se internează la Spitalul Municipal Rm.Sarat,cu

următoarele simptome :stare generală alterată,lipsa poftei de mâncare ,senzaţie de greată,dureri
abdominale.
Pe baza examenului clinic şi paraclinic se pune diagnosticul de NEOPLASM OVARIAN
Rămâne spitalizat 5 zile ,perioadă în care primeşte tratament cu antibiotice ,vitamine
,sedative .În urma îngrijirilor primite boala evoluează spre vindecare.

În data de 07.01.2021 se externează cu următoarele recomadări:

-interzicerea efortului fizic
-consultarea unui psiholog
-respectarea igienei corporale
-revenirea la control la 8 saptamani
-contact sexual interzis 6 saptamani.

113
 BIBLIOGRAFIE

Azamfirei, L., Juncu, D.N., Medicină intensivă, vol. 3, Ed. Prisma, Târgu-Mureş, pag. 511-
512.
Benson, H.J., Gunstream, E.S., Talaro, A., Talaro, P.K., Anatomy and Physiology.
Laboratory text book, fifth edition, W.C.B. Braun Publishers, United States of America, 1992.
Civetta, J.M., Taylor, R.W., Kirby, R.R, Critical care, J.B. Lipincott Company,
Philadelphia, 1998, pag. 541-564.
Creager, J.G., Human anatomy and physiology, second edition, W.M.C. Brown Publishers,
1993, United States of America, pag. 684-693.
Papilian, V., Anatomia omului, vol. 2, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982, pag.
110-136.
Tehrman, W.E., Cancer, W.B. Saunders, Montreal, 1992, pag. 1192-1198.
Thorton, B., Cete 10 legi universale ale sănătăţii, Ed. Niculescu, Bucureşti, 2003.
Titircă, L., Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali, Ed. Viaţa
Medicală Românească, 2001, pag. 73-76, 335-338, 364-365.
Titircă, L., Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor
fundamentale, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2001, pag. 335-339.

114