COLEGIUL NICOLAE PAULESCU

Specializarea Asistent Medical Generalist

LUCRARE DE CERTIFICARE
A COMPETENŢELOR PROFESIONALE

COORDONATOR:
Prof. SINCA DANIELA GEORGIANA
ABSOLVENT:

RM. SARAT
2021

1
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
OTITĂ

2
MOTTO:

,,Trebuie să avem în vedere două lucruri în orice boală: să fim utili sau
cel puţin, să nu facem rău.
Pentru aceasta trebuie să faci diferenţa între a şti şi a crede că ştii: a şti
înseamnă ştiinţă, a crede că ştii înseamnă ignoranţă.’’

Hipocrate

3
 CUPRINS
Introducere……………………………………………………………………...5
Cap.I. Noţiuni de anatomie şi fiziologie a urechii……………………………...6
1.1. Anatomia urechii…………………………………………………..6
1.2. Fiziologia şi fiziopatologia urechii………………………………..12
Cap.II. Prezentarea generală a bolii……………………………………………15
2.1. Definiţie…………………………………………………………...15
2.2. Clasificare…………………………………………………………15
2.3. Etiologie…………………………………………………………...15
2.4. Tabloul clinic………………………………………………………19
2.5. Diagnostic………………………………………………………….22
2.6. Tratament…………………………………………………………..23
2.7. Evoluţie.Complicaţii……………………………………………….26
2.8. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu otită………..31
2.9. Educaţia pentru sănătate…………………………………………..33
Cap.III Studiu de caz – Cazul I ………………………………………………..34
Cap.IV Tehnici aplicate în spital………………………………………………51
Bibliografie…………………………………………………………………….56

4
 INTRODUCERE

Otologia este una din ramurile Otorinolaringologiei şi Chirurgiei cervico-faciale care

se ocupă cu studiul şi explorarea analizatorului acustico-vestibular, precum şi cu
diagnosticarea şi tratamentul bolilor regiunii auriculotemporopetroase.
Importanţa practică a studiului otologiei rezultă din următoarele:
· urechea, prin funcţia ei auditivă are un rol foarte important în viaţa socială
fiind un canal de comunicare informaţională de prim rang, iar prin funcţia sa vestibulară
contribuie la menţinerea echilibrului static şi dinamic alături de propriocepţie şi vedere.
· urechea, prin plasarea sa în craniobasis, prezintă afecţiuni deosebit de grave
prin complicaţiile pe care le pot genera.
· Frecvenţa mare a afecţiunilor supurate otice prezintă importanţă pentru
medicul otorinolaringolog, dar în acelaşi timp constituie şi un indice al stării economice şi al
nivelului de trai al populaţiei respective.
Otologia necesită un personal calificat, cu experienţă şi aptitudini speciale,
instrumentar operator şi de consultaţie, aparatură complicată şi costisitoare (sursă de lumină,
microscop, aspirator, freză, laser etc.) atât pentru explorare, cât şi pentru terapie.
Otologia este acea ramură a medicinei umane care are meritul de a fi introdus prima
microchirurgia.
Plasarea urechii în prelungirea craniobasisului, la graniţa dintre neurocraniu,
splanhnocraniu şi cervix, explică relaţia şi evoluţia unor afecţiuni cu alte segmente
craniocervicale, precum şi necesitatea colaborării interdisciplinare între otologie şi
neurochirurgie.

5
 CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
A URECHII

I.1. Anatomia urechii

Din punct de vedere anatomic, urechea este împărţită în două mari componente:
1. Urechea periferică alcătuită din:
A) urechea externă (pavilionul şi conductul auditiv extern)
B) urechea medie (cutia timpanului, trompa lui Eustachio şi mastoida)
C) urechea internă (labirintul osos şi membranos)
2. Urechea centrală formată din căile şi centrii acustici şi vestibulari.
A. Urechea externă
a) Pavilionul urechii este situat între apofiza mastoidă şi articulaţia temporo-
mandibulară.
În 4/5 superioară prezintă o serie de reliefuri caracteristice care diferă de la individ la
individ şi care sunt determinate de scheletul fibrocartilaginos de susţinere. Aceste reliefuri
sunt: helix, antehelix, tragus, antitragus, incizura intertragiană, foseta naviculară sau scafoidă
şi conca. Ele au semnificaţia amprentelor digitale, servind în medicina legală la identificarea
indivizilor.
În 1/5 inferioară există lobul auricular, moale, rotunjit şi format din grăsime.
La exterior pavilionul este acoperit de tegumente, care se continuă cu cele din jur (faţă,
gât, craniu).
b) Conductul auditiv extern continuă pavilionul, în profunzime până la timpan, începând
printr-un orificiu numit meat auditiv extern. Conductul auditiv extern este sinuos, turtit
antero-posterior şi prezintă o dublă concavitate, care priveşte în sus şi înainte, la sugar, şi în
jos şi înapoi, la copil şi adult.
În 1/3 externă are o structură fibrocartilaginoasă şi este acoperit cu piele bogată în
glande sebacee, ceruminoase şi foliculi piloşi.
În 2/3 internă, conductul este osos, în alcătuirea sa intrând: scuama temporalului- în sus,
mastoida- înapoi si osul timpanal- în jos şi înainte. Între cele două porţiuni există o îngustare
numită istm.
Conductul se învecinează cu cutia craniană- în sus, cu parotida- în jos, cu mastoida-
înapoi şi cu articulaţia temporo-mandibulară - înainte.

6
B. Urechea medie
Urechea medie este interpusă între urechea externă şi cea internă, fiind săpată în
porţiunea petro-mastoidiană a osului temporal.
a) Cutia timpanului este o cavitate acrată, de forma unei lentile biconcave, care prezintă
trei etaje suprapuse:
- etajul superior- atica sau epitimpanul
- etajul mijlociu- atrium sau mezotimpanul
- etajul inferior- hipotimpanul sau recesul hipotimpanic, care se află sub nivelul
conductului auditiv extern.
Epitimpanul este compartimentat în mai multe cămăruţe, numite pungile lui Prussack,
Troeltch şi Kretschmann, datorită prezenţei la acest nivel a oscioarelor şi a ligamentelor lor.
De accea, supuraţia aticei (aticita sau epitimpanita), este mai favorizată la cronicizare şi
complicaţii.
Cutia timpanului are şase pereţi:
- Peretele extern sau timpanic este reprezentat la nivelul atriumului de pars tensa a
timpanului, iar la nivelul aticei de peretele osos al lojetei şi sub el de membrana lui Schrapnell
(pars flaccida a membranei timpanului); pars tensa este o membrană fibroasă, elastică şi
rezistentă, de formă rotundă şi îndreptată oblic, de sus în jos şi din afară înăuntru (cu atât mai
oblic, cu cât vârsta este mai mică) şi care este alcătuită din trei straturi: un strat extern,
superficial, epidermic, continuare a pielii conductului; altul intern, mucos sau epitelial
(mucoasa casei timpanului) şi un strat intermediar, fibros, fomat din fibre conjunctive, radiare
şi circulare.
La periferie stratul intermediar se îngroaşă, formând bureletul inelar al lui Gerlach, prin

7
care membrana timpanică se inseră pe margiea inferioară a osului timpanal, într-un şant
(sulcus timpanicus).
În partea antero-superioară, unde osul timpanal lipseşte (incizura lui Rivinius), bureletul
lui Gerlach formează ligamentele timpano- maleolare anterioare şi posterioare, care se inseră
pe baza scurtei apofize a ciocanului, deasupra acestora se găseşte pars flaccida sau membrana
lui Schrapnell, care este lipsită de stratul fibros, intermediar şi deci are o rezistenţă mai mică.
- Peretele intern sau labirintic prezintă o proeminenţă centrală (promontoriu), care
corespunde primului tur de spiră al nucleului, deasupra şi înapoia promontoriului se află
fereastra ovală, iar sub aceasta, fereastra rotundă. Deasupra ferestrei ovale se găseşte canalul
lui Fallope, cu nervul facial şi deasupra acestuia, canalul semicircular extern.
- Peretele superior, cerebral sau tegmen timpani este subţire, uneori dehiscent şi separă
cutia timpanului de endocraniu.
- Peretele inferior sau jugular vine în raport cu golful venei jugulare, fiind şi deseori
dehiscent.
- Peretele anterior sau tuba - carotidian prezintă în partea superioară orificiul tubar, iar
deasupra acestuia se află canalul muşchiului ciocanului, iar dedesubt canalul carotidei interne.
- Peretele posterior sau mastoidian stabileşte, în partea superioară, legătura dintre atice
şi antrul mastoidian printr-un canal (aditus ad antrum); sub acesta există o proeminenţă osoasă
(piramida), pe care se inseră tendonul muşchiului scăriţei.
Conţinutul cutiei timpanului este format din lanţul osicular, ligamentele osiculare şi
muşchii osiculari. Tot acest ansamblu constituie sistemul timpano - osicular cu rol în
transmisia undelor sonore, de la urechea externă la urechea internă.
Lanţul osicular este alcătuit din ciocan, nicovală, scăriţă şi se întinde de la timpan la
fereastra ovală, fiind acoperit de mucoasa casei.
Ciocanul, cel mai extern, este inclus în pars tensa a membranei timpanice, iar scăriţa,
cel mai intern, este inclavată în fereastra ovală, prin palatină şi cu ajutorul unui ligament
inelar.
Nicovala este interpusă între capul ciocanului şi capul scăriţei. Articulaţiile dintre
oscioare se solidarizează între ele, permiţând buna lor funcţionare. Articulaţiile dintre ciocan
şi nicovală se anchilozează din primii ani de viaţă, formând un bloc unic ciocan - nicovală, în
schimb, articulaţia dintre nicovală şi scărită ramâne mobilă tot restul vieţii, fiind funcţională.
Ligamentele osiculare sunt în număr de patru: trei pentru ciocan (ligamentul suspensor
sau superior, ligamentul extern ce se întinde ca un evantai la marginea inferioară a zidului
atical şi ligamentul anterior fixat pe scurta apofiză a ciocanului) şi unul singur pentru

8
nicovală- posterior.
Muşchii osiculari sunt: muşchiul ciocanului care se prinde pe faţa internă a mânerului,
apropiindu-l de peretele intern al casei (este inervat de trigemen) şi muşchiul scăriţei pe care
îl trage înapoi şi înafară (este inervat de facial).
b) Trompa lui Eustachio sau tuba este un conduct care leagă căsuţa timpanului cu
rinofaringele. Prezintă două segmente tronconice, turtite transversal şi opuse prin vârf: un
segment postero-extern osos, mai mic (protimpan) şi altul antero-intern, mai mare, sau
segment fibrocartilaginos, care se deschide în timpanul deglutiţiei, sub acţiunea muşchilor
peristafilini, care se inseră în jurul său, spre deosebire de trompa fibrocartilaginoasă, cu rol
fundamental în patologia urechii medii, trompa osoasă sau prototimpanul exercită doar un rol
pasiv în aerarea casei timpanului, având pereţi rigizi, nefuncţionali. Locul de unire al celor
două segmente este mai îngustat şi se numeste istm. Trompa este căptuşită de o mucoasă cu
epiteliu ciliat, în continuitate cu mucoasa casei şi a rinofaringelui.

c) Mastoida este un masiv osos al osului temporal, de formă triunghiulară, cu vârf inferior,
situată înapoia conductului auditiv extern. La exterior prezintă pereţi formaţi din os compact
(tablele mastoide), între care se găsesc celule pneumatice, veritabile funduri de sac aerice ale
cutiei timpanice. Sistemul pneumatic mastoidian nu are nici un rol în fiziologia auzului,
mastoidectomia neproducând surditate. Dintre celulele mastoidiene, una este constantă, mai
mare (antrul mastoidian) şi comunică cu casa timpanului printr-un mic canal (aditus ad
antrum).
Structural, mastioda este denumită diferit în funcţie de volumul şi numărul celulelor
pneumatice. Când celulele sunt mari şi numeroase, mastoida se numeşte pneumatică; atunci
când sunt mici este vorba de mastoida diploică, iar când celulele sunt aproape dipărute,

9
mastoida este eburnată sau scleroasă. În peretele anterior al mastiodei se află porţiunea a treia
a apeductului lui Fallope cu segmentul vertical al nervului facial, iar în partea posterioară a
peretelui intern există amprenta sinusului venos lateral. Peretele extern situat sub tegumente,
este peretele chirurgical de abordare a mastoidei.
Particularități la copii:
La sugar și la copilul mic, trompa lui Eustachio:
- are un traiect scurt și orizontalizat;
- diametrul mare;
- consistența redusă a suportului cartilaginos;
- tonus redus al mușchiului tensor al vălului palatin (principalul dilatator activ al
trompei lui Eustachio).
Toate aceste particularități fac ca obstrucția trompei să se realizeze mult mai ușor la
copii prin inflamația mucoasei și acumulare de secreții.
Contaminarea urechii medii cu secreții se face prin:
- reflux (în timpul plânsului sau suflării nasului);
- aspirare (presiune redusă în casa timpanului);
C. Urechea internă
Urechea internă conţine aparatul cohlear, destinat auzului şi aparatul vestibular, destinat
echilibrului, organe senzoriale situate în cavităţi membranoase (labirint membranos), la
rândul lor aşezate în cavităţi osoase de forme, direcţii şi dimensiuni diferite (labirint osos). În
labirintul osos circulă perilimfa, lichid care scaldă spaţiul dintre labirintul membranos şi cel
osos, de unde şi denumirea de labirint perilimfatic, iar în labirintul membranos se găseşte un
alt lichid endolimfă, care îi dă numele de labirint endolimfatic.

a) Labirintul membranos - endolimfatic este alcătuit dintr-un sistem de cavităţi închise,

10
care comunică între ele prin canale. Există o cămăruţă anterioară sau sacula şi o alta
posterioară sau utricula, ambele fiind situate în vestibulul osos, anterior acestor două
cămăruţe se află melcul membranos sau cohleea, care comunică cu sacula prin canalul
Hensen, iar posterior trei canale semicirculare, care comunică cu utricula. Din saculă si
utriculă pornesc două canale, care confluează în canalul endolimfatic care se termină printr-o
dilataţie ascunsă într-o dedublare a durei mater (sacul endolimfatic).
Peretele labirintului membranos este subţire, fragil şi format din două tunici: o tunică
periferică, conjunctivă şi o tunică internă epitelială, diferenţiată pe alocuri în porţiuni
senzoriale. În structura stratului epitelial există celule de sustinere, celule neurosenzoriale,
ciliate şi o membrană extracelulară în raport intim cu cilii celulelor senzoriale. Zonele neuro-
senzoriale diferă cu fiecare cavitate a labirintului membranos. În saculă şi utriculă sunt petele
sau maculele acustice, ale căror celule ciliate sunt acoperite cu membrane otolitice, numite
”lapili” pentru utriculă şi ”sagite” pentru saculă.
b) Labirintul osos - perilimfatic cuprinde:
- o cavitate centrală, vestibulară, care comunică cu cutia timpanului prin fereastra ovală
şi cu conductul auditiv intern prin mai multe orificii.
- trei canale semicirculare (extern, superior şi posterior) situate în afara şi înapoia
vestibulului şi care comunică cu vestibulul.
- un canal cohlear sau melcul, răsucit de două ori şi jumătate în jurul unui ax central
numit columelă şi care comunică cu partea anterioară a vestibulului şi cu casa timpanului prin
fereastra rotundă.
Întregul labirint (membranos şi osos) este înconjurat de o carcasă osoasă cu structură
specială, derivată din cartilaj, fără zone periferice de creştere, care nu poate fi înlocuită prin
os cu structură haversiană şi al cărei volum maxim este dobândit în luna a cincea de viaţă
intrauterină (capsula otică). Această capsulă rezistentă apără organul auzului şi echilibrului şi
se află situată în piramida pietroasă (stânca) a osului temporal.
Vascularizaţia urechii se face diferenţiat pentru fiecare segment anatomic.
Pentru urechea externă, arterele provin din artera auriculară posterioară şi artera
temporală superficială, ramuri din carotida externă, iar venele, satelite ale arterelor, se termină
în venele jugulare externă şi internă. Limfaticele se varsă în trei grupe ganglionare: ganglionii
parotidieni, subauriculari şi mastoidieni sau retroauriculari.
Pentru urechea mijlocie, arterele emană din ramura auriculară a arterei maxilare interne,
artera stilomastoidiană din auriculara posterioară, artera timpanică inferioară din faringiana
ascendentă, artera timpanică anterioară din maxilara internă, artera timpanică superioară din

11
meningeea mijlocie, toate ramuri din teritoriul carotidei externe şi artera caroticotimpanică,
ramură din carotida internă. Venele, analoge ale arterelor, ajung în plexul pterigoidian şi
sinusul pietros superior.
Pentru urechea internă, artera auditivă internă, ramură a arterei cerebeloase antero-
inferioare, irigă întregul labirint membranos prin trei ramuri: artera vestibulră, vestibulo-
cohleară şi cohleară. Venele sfârşesc în sinusul venos lateral. Limfaticele se îndreaptă spre
spaţiile subarahnoidiene, în parte sau drenează prin intermediul limfaticelor cutiei timpanului,
de-a lungul trompei lui Eustachio, în ganglionii rinofaringelui.

I.2.FIZIOLOGIA ŞI FIZIOPATOLOGIA URECHII

Urechea participă la două funcţii importante: auzul şi echilibrul, fiind un organ de
simţ sensibil la excitaţii vibratorii (sunet) şi la efectele gravitaţiei mişcării (acceleraţie-
deceleraţie).În ambele situaţii, urechea este mecano-receptor sau un transductor, care
traduce sau transformă energia mecanică primită (unde sonore sau presiunea accelerarii şi
decelării), în energie electrică.
Auzul sau funcţia auditivă cuprinde două procese succesive de natură diferită: unul
fizic, mecanic, de transmisie vibratorie a undei sonore până la organul Corti, unde
stimulează celulele auditive şi altul nervos, de percepţie, care începe cu apariţia influxului
nervos la nivelul celulelor ciliate şi se termină cu integrarea centrală a mesajului sonor.
Alterarea funcţiei auditive are loc în urma lezării acestor aparate şi se traduce prin:
scăderea auzului, vâjâituri (acufene), hiperacuzie si paracuzie.
A. Scăderea auzului este denumită prin termeni diferiţi. Prin hipoacuzie se înţelege

12
scăderea parţială, într-un grad oarecare, a auzului. Prin cofoză se admite pierderea totală a
acuităţii auditive, unilaterală sau bilaterală, iar prin surditate se defineşte, ca termen
general, orice fel de pierdere de auz, parţială sau totală. După sediul leziunilor, care le
determină, surdităţile se împart în trei categorii: surditate de transmisie, surditate de
percepţie şi surditate mixtă.
a) Surditatea de transmisie este hipoacuzie, deoarece leziunea aparatului de
transmisie nu produce scăderi de auz mai accentuate de 60db pe cale aeriană. Ea este
datorată unor leziuni situate în urechea externă sau medie, la nivelul timpanului, lanţului
osicular sau ferestrelor. Mecanismul apariţiei surdităţii de tip transmisie este creşterea
impedanţei sistemului timpano-osicular. Timpanul, lanţul osicular şi lichidele labirintice
formează în totalitate un conductor a cărui masă, rigiditate şi frecare sunt variabile în
anumite limite fiziologice. Prin impedanţă se înţelege forţa care se opune trecerii undei
sonore prin acest conductor şi ea este crescută ori de câte ori cei trei factori de care ea
depinde (masă, rigiditate, frecare) sunt măriţi.
b) Surditatea de percepţie sau nervoasă este determinată de leziuni ale traiectului
nervos, începând de la cohlee şi mergând până la cortexul temporal. Prin acest traiect pot
fi identificate mai multe tipuri de surdităţi de percepţie: surdităţi cohleare, surdităţi
radiculare şi surdităţi centrale (bulbare, protuberanţiale, pedunculare şi corticale).
Termenul de surditate de percepţie este impropriu, deoarece înglobează toate aceste tipuri
de surdităţi şi nu doar pe cele corticale cum ar fi normal (cortexul este sediul percepţiei
sunetelor). Surditatea de percepţie poate prezenta diverse grade, mergând până la cofoză.
c) Surditatea mixtă prezintă caracterele ambelor tipuri precedente şi este determinată
de leziuni ale urechii medii şi ale cohleei. Poate avea grade diferite, ajungând până
aproape de cofoză, în funcţie de extensia leziunilor.
Cauzele surdităţii sunt variate, eşalonate pe tot parcursul vieţii, începând din viaţa
intrauterină există cauze genetice (mutaţii genetice şi anomalii cromozomiale) produse de
factori de mediu cu acţiune mutagenă asupra stucturilor genetice şi cauze embrionare sau
embriopatii, apărute în urma unor noxe exercitate asupra femeii gravide în primele trei
luni de sarcină (traumatisme abdominale, guşă endemică, alcoolism etc.). Dintre factorii
de mediu cu acţiune mutagenă, trebuie să reţină atenţia: factori fizici (radiaţii ionizante,
ultraviolete, vibraţiile şi schimbările mari de temperatură), factori chimici (medicamente
citostatice, unele antibiotice, medicaţia psihotropă- diazepam, anticonvulsivante, unii
hormoni ca progesteronul şi tiroxina, unele toxice ca plumbul şi alcoolul) şi factori
biologici (bacterii-Troponema pallidum şi virusuri). Intrapartum au fost descrise drept

13
cauze: anoxia neonatală, care provoacă atrofie cohleo-vestibulară şi traumatismele
obstetricale care produc hemoragii şi fracturi labirintice. Cauzele postnatale sunt cele mai
numeroase şi diferite. Sunt cunoscute: inflamaţiile urechii (otite medii, neorolabirintice
virotice sau luetice), intoxicaţiile endogene (diabet, hiperazotemie) sau exogene
(medicamente ototoxice ca streptomicina, kanamicina, neomicina, chinină, salicilat),
traumatisme cranio-cerebrale, tumori ale urechii sau ale unghiului ponto-cerebelos
(neurinom de nerv acustic).
B. Vâjâieturile sau acufenele (tinitus) sunt zgomote auriculare sau senzaţii sonore,
care nu îşi au originea în vreun sunet exterior. Ele sunt percepute de bolnav în mod diferit,
sub formă de fluierături, ţiuituri, şuierături, zgomote de motor, jet de abur. Există acufene
obiective auzite şi de anturaj sau de examinator şi care au ca origine, fie cauze musculare
(spasme ale muşchilor peristafilini, spasme ale musculaturii periauriculare), fie cauze
vasculare (anevrisme sau malformaţii arterio-venoase, tumori de glomus jugular), fie
cauze articulare (cracmente în articulaţia temporo-mandibulară). Acufenele subiective sunt
zgomote auzite numai de pacient şi sunt cele mai frecvente, fiind întâlnite în toate
afecţiunile auriculare. Acufenele din bolile urechii externe şi medii au un caracter grav, pe
când cele din maladiile urechii interne şi cele ale nervului acustic sunt de tonalitate înaltă,
muzicală.
C. Hiperacuzia semnifică un auz mai puternic şi poate fi pură sau dureroasă. Ea
poate fi însoţită de paracuzie.
D. Paracuzia semnifică un auz mai bun în zgomot decât în linişte. Ambele perturbări
sunt mai rar întâlnite, doar în anumite boli, cum ar fi: otoscleroza, paralizia muşchiului
scăriţei, relaxarea ligamentelor osiculare.
Dintre toate aceste simptome în otitele medii se întâlnesc:
SIMPTOM OTITA MEDIE
Hipoacuzia de transmisie Otite acute catarale
Hipoacuzia neuro – senzorială Degenerări cohleare în afecţiunile
urechii medii
Otalgia Otite acute sau cronice
Otoreea mucoasă Otite cronice supurate în fază
liniştită
Otoreea muco – purulentă Otita cronică supurată simplă
Otoreea purulentă fetidă Otita colesteatomatoasă
CAPITOLUL II
PREZENTAREA GENERALĂ A BOLII

14
II.1. Definiţia bolii

Prin denumirea de otită se înţelege un proces inflamator localizat la urechea externă

sau urechea medie.

II.2: Clasificare
Otitele se clasifică în :
A. Otite medii catarale:
1. Otita medie catarală acută;
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero – mucoasa ).
B. Otite medii supurate:
a) Otite medii supurate acute:
- otita medie supurată acută banală;
- otita sugarului;
- otitele medii în cursul bolilor infecțioase (otite specifice).
b) Otite medii supurate cronice:
- otita medie supurată cronică simplă;
- otita medie supurată cronică colesteatomatoasă.
C. Otite exerne
a) Otita externă circumscrisă
b) Otita externă difuză
c) Otita externă eczematoasă
d) Otita externă micotică
e) Periondrita
II.3. Etiologie:
A. OTITE MEDII CATARALE
1. Otita medie catarală acută
Otita catarală acută apare la toate vârstele, cu predilecţie la copii.
Etiologia cea mai frecventă o constituie rinitele, adenoiditele şi faringitele acute.
Mecanismul de producere constă în inflamaţia şi obstrucţia trompei în cadrul
inflamaţiei mucoasei nazale, a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. Aerul din urechea
medie se resoarbe şi presiunea negativă care se creează, plus inflamaţia, determină apariţia

15
unui exudat în cavitatea urechii medii. Mucoasa de eczematizează, membrana timpanică se
retractă, reducându-se astfel şi posibilităţile vibratorii.
2. Otita medie catarală cronică (otita seroasă, otita seromucoasă)
Otita catarală cronică este o afecţiune frecventă. Ea succede celei acute, prin
persistenţa cauzelor care au provocat-o. Este favorizată de inflamaţiile de sept, tumori ale
rinofaringelui, dar cea mai frecventă cauză ramane adenoidita cronică. Lichidul din
urechea medie este vâscos şi dacă trompa îşi recapată permeabilitatea, el nu se poate
evacua spontan.
B. OTITE MEDII SUPURATE
a) Otite medii supurate acute:
- otita medie supurată acută banală
Este abcesul cald al urechii medii.
Etiologic, otita este determinată de coci piogeni în majoritatea cazurilor
(Streptococus pneumoniae şi pyogenes, Haemophilus influenzae, Brahmanella catarrhalis,
Staphylococcus aureus). Calea pe care aceşti germeni ajung în casa timpanului este cea a
trompei lui Eustachio.
Cazul tipic este al unei rinite acute când, după 3-4 zile de evoluţie a acesteia, prin
trompa mai largă a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune prea mare la copilul
mai mare sau la adult, secreţiile mucopurulente intră în urechea medie şi germenii
populează cavitatea, care este sterilă în mod normal.
Din punct de vedere anatomopatalogic, este vorba despre inflamaţie acută de tip
exudativ – purulent. Mucoasa este edemaţiată, pe alocuri ulcerată. În cavităţile urechii
medii se adună puroi sub presiune, leucocitele lizate eliberează fermenţi proteolitici care
necrozează membrana timpanică şi determină o perforaţie, cu eliberarea puroiului în
conduct. În forme grave, necrozate, poate fi afectat şi osul (oscioarele urechii, pereţii
urechii medii).
- otita sugarului
Otita sugarului mai poartă numele de otoantrită. Ea este o formă clinică aparte a
otitei acute banale, datorită terenului cu reactivitate deosebită la această vârstă. Infecţia
urechii medii este favorizată de o trompă scurtă şi largă, ce permite pătrunderea cu
uşurinţă a secreţiilor din rinofaringe şi chiar a alimentelor atunci când sugarul este
alimentat în poziţie orizontală şi întâmplarea face să aibă o deglutiţie defectuoasă.
Diafragmul interatico – atrial este bine reprezentat la sugar.

16
 La acest teren aparte se adaugă prematuritatea, distrofia şi mai ales tratamentele
antibiotice insuficiente ale inflamaţiilor căilor aeriene superioare efectuate de către medici
care nu ştiu că şi urechea este implicată.
Există două forme distincte de otită la sugar:
* Otita manifestă sau stenică, care are clinica şi evoluţia otitei supurate;
* Otita latentă sau astenică , apare până la vârsta de 18 luni, nu atrage atenţia
pediatrului asupra urechii.
- otite medii în cursul bolilor infecţioase (otite specifice)
1. Otita gripala însoţeşte sau complică gripa, provocată de virusul gripal;
2. Otita scarlatinoasa este provocată de streptococul B-hemolitic;
3. Rujeola determină otitele cu germeni banali, pe un teren anergizant;
4. Difteria otică este rară, propagarea se face din faringe, pe calea trompei;
5. Otita tuberculoasă este o complicaţie a unei tuberculoze pulmonare, infectarea
urechii se face prin sputa baciliferă a bolnavului;
6. Zona zooster auriculară nu este de fapt o otită, ci o afectare a ganglionului
geniculat al facialului.
b) Otite medii supurate cronice:
Otitele medii supurate cronice sunt supuraţii cronice ale cavităţilor urechii medii.
Etiologia lor este microbiană, flora fiind dominată de germeni condiţionat – patogeni:
stafilococ, pioceanic, proteus şi E.coli. Otitele medii supurate cronice se prezintă sub două
forme clinice diferite, la care etiopatogenia, simtomatologia, pronosticul şi tratamentul
sunt diferite.
- Otita medie supurată cronică simplă
Mai este denumită mezotimpanită, otoree tubară, otită medie supurată cronică
benignă. Boala este frecventă, debutul ei este în copilărie.
Patogenia recunoaşte un mecanism tubar, evidenţiat şi prin faptul că fiecare puseu
inflamator nazal sau faringian determină acutizarea procesului otic.
De obicei este vorba despre o otită catarală cronică care s-a infectat, iar cronicizarea
infecţiei recunoaşte aceleaşi cauze ale otitei catarale: vegetaţii adenoide, mai rar alergie
nazală sau malformaţii velo – palatine. Ea poate ramâne şi ca urmare a unei otite acute
nevindecate.
Anatomopatologic este vorba despre o inflamaţie exudativă la nivelul mucoasei
urechii medii. Se constată o înmulţire a celulelor secretorii atât la nivelul mucoasei
trompei, cât şi a pereţilor casei timpanului.

17
 Pot să apară sclerozări ale mucoasei trompei (timpanoscleroză), trompa se poate
stenoza. Nu există ulceraţii ale mucoasei sau osteită, ceea ce conferă caracterul de
benignitate al afecţiunii.
- Otita medie supurată cronică colesteatomatoasă
Otita medie supurată cronică colesteatomatoasă mai poartă şi numele de
epitimpanită, otoree purulentă sau otită medie supurată cronică malignă.
Caracteristica acestei otite o constituie prezenţa în urechea medie a unei pungi
tegumentare, aşezată cu stratul germinativ la exterior şi cel descuamativ la interior şi care
poartă numele de colesteatom. Colesteatomul se formează prin 3 modalităţi diferite:
a) Prezenţa de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice în urechea medie
(colesteatom primitiv);
b) Pătrunderea epidermului conductului în urechea medie prin perforaţii preexistente
ale membranei timpanice;
c) Învaginarea porţiunii superioare a membranei timpanice în urechea medie (punga
de retracţie), ca urmare a scăderii presiunii aerului din casa timpanului, în cursul
obstrucţiilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent mecanism).
În concluzie putem afirma că trei categorii de cauze favorizează apariţia otitelor
acute şi cronice:
- cauze regionale: boli acute sau cronice infecţioase afectând mucoasa nazală; inflamaţia
produsă de corpii străini ai foselor nazale; infecţiile rinofaringiene cu extensie la trompa lui
Eustachio;
- cauze generale: boli infecţioase, terenul alergic, tulburările endocrinometabolice şi
imunitare, adenoismul determinat de acestea şi rinofaringo-otitele copilului;
- cauze de mediu : factori climatici, mai ales umiditatea şi frigul, favorizează apariţia
otitelor.
C. OTITE EXTERNE
Otitele externe au şi ele o serie de factori favorizanţi dintre care amintim : excesul de
sebum şi cerumen; flora microbiană care infectează tegumentele pavilionului şi conductului, este
reprezentată, în ordinea frecvenţei, de stafilococul patogen pioceanic, proteus, streptococ, colibacil,
maceraţiilor locale : căldura, dopuri de vată, bolile de piscină, supuraţia urechii medii,
intemperiile, mai ales marine.
a) Otita externă circumscrisă
Se caracterizează prin fenomenul conductului auditiv extern. Infecţia se localizează
la nivelul unui folicul pilosebaceu din zona conductului cartilaginos.

18
b) Otita externă difuză
Este determinată de cauza inflamatorie traumatică sau caustică interesând
tegumentele conductului auditiv extern.
c) Otita externă eczematoasă
Este o dermatoză cu caracter descuamatic şi eruptiv dezvoltat pe un teren modificat
local (diabetic, gastro-hepatic, alergic, carenţat) care interesează tegumentele conductului
auditiv extern şi ale pavilionului.
d) Otita externă micotică
Este determinată de infectarea tegumentelor conductului prin paraziţi vegetali din
familia Asprgillus (niger, flaviis, fumigatus) şi/sau Candida..
e) Periondrita
Reprezintă o inflamaţie cu tendinţă la supuraţie, care depăşind tegumentele s-a
extins în profunzime, interesând pericondrul auricular.

II.4: Tabloul clinic

A. OTITELE MEDII CATARALE ACUTE ŞI CRONICE
Se mai numesc otite cu timpan închis sau otite seroase.
Traduc un proces inflamator tubo-timpanic, consecutiv unei inflamaţii
rinofaringiene. Simptomatologia otitei medii catarale se suprapune şi completează apoi unele
manifestări proprii, tabloul clinic al rinofaringitei. Apare febra, modificarea stării generale, agitaţie,
nelinişte, plânsul (la sugar) şi chiar conţin complicaţii (în lipsa unui tratament eficace).
Tabloul clinic al acestei categorii de otite este format din :
 Semne subiective:
- otalgii profunde;
- hemicranie de partea urechii bolnave;
- senzaţie de ureche înfundată;
- acufene cu tonalitate gravă (o rezonanţă exagerată a vocii proprii).
 Semne funcţionale:
- hipoacuzie de tip transmisie progresivă.
 Semne obiective:
- durere la palpare pe regiunea antrală;
- semne de participare inflamatorio mastoidiană;

19
- la otoscopie se constată: roşeaţă difuză la nivelul tegumentelor fundului conductului auditiv
extern. Timpanul este roşu, bombează în ansamblul său, sau numai în porţiunea sa superioară în
jurul mânerului ciocanului. Mânerul ciocanului apare congestionat pe toată lungimea sa. La
paracenteză apare seroziune sau puţin sânge. Semnul lui Vacher este pozitiv.
 Semne generale:
- la adult sunt practic inexistente în prima etapă. În evoluţie apar semne generale de tip
infecţios (frison, febră, anorexic);
- la copil semnele generale sunt foarte intense şi de cele mai multe ori precede simptomatologia
auriculara (agitaţie, nelinişte, anorexie, apatie, obstrucţie nazală, semne ale bolii diareice, greaţă,
vărsături).
B. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE ŞI CRONICE
 Otita medie supurată acută
Reprezintă stadiul evolutiv următor al otitei catarale. Debutul se produce brutal, cel mai
frecvent în cursul unei rinofaringite acute. Starea generala se alterează, apare un croşet termic (39-40°)
şi uneori frisoane, concomitent cu apariţia unei otalgii violente (semnul de alarmă al cortegiului
inflamator). În stadiul de debut, otoscopia pune în evidenţă o congestie moderată a timpanului, limitată
mai mult în jurul mânerului ciocanului şi în cadranul postero-superior. Simptomele funcţionale (otalgie,
febra) primează asupra semnelor obiective.
Perioada de stare a otitei medii supurate acute evoluează în doi timpi :
a) faza de otită închisă (preperforată)
Aceasta realizează un tablou clinic care impune adevarate urgenţe de tratament. Se menţine
alterată starea generală şi se accentuează chiar (febră, inapetenţă, insomnii, incapacitate de muncă).
Bolnavul acuză :
- otalgie : este simptomul major de suferinţă violentă crescândă, pulsatilă (sincronă cu pulsul), profundă
(fundul conductului auditiv extern), cu iradieri în regiunea occipitală şi dinţi. Otalgia poate prezenta
scurte perioade de remisiuni sau exacerbări;
- hipoacuzie în care scăderea auzului se produce de la început sau progresiv, însoţită de senzaţie de
ureche astupată, acufene, autofobie, ameţeală;
Obiectiv : examenul otoscopic pune în evidenţă un timpan intens congestionat, roşu şi difuz
infiltrat.
Reperele anatomice ale membranei timpanice (triunghiul luminos, apofiza externă a ciocanului
şi ligamentele timpano-maleolare) sunt şterse, acoperite de infiltraţie inflamatoare. Timpanul îşi
schimbă forma şi bombează spre exterior în totalitate sau în porţiuni limitate,

20
- presiunea digitală la nivelul antrului şi vârful mastoidei este dureroasă, punând în evidenţă reacţia
mastoidiană care însoţeşte otita supurată acută;
- examenul funcţiei auditive (acumetria vocală şi instrumentală, audiometria) arată o hipoacuzie de
transmisie.
Vocea şoptită este auzită numai aproape de pavilion. La diapazon : Weber-ul este localizat la
urechea bolnavă, semnele Rinne pozitiv, Schwabach prelungit. Curba audiometrică este scăzută pentru
sunete joase, Rinne audiometric este negativ.
Examenul obligatoriu al rinofaringelui va pune în evidenţă punctul de plecare a infecţiei tubo-
timpanice.
b) faza de otita deschisă (postperforată)
Exudatul purulent al casei timpanului drenează fie spontan prin perforaţia timpanului în a 3-a
sau a 4-a zi de evoluţie, fie perforaţia şi drenajul sunt consecinţele timpanometriei terapeutice. Drenajul
suficient al corecţiei duce la o ameliorare evidentă a stării generale şi locale, febra scade, otalgia scade şi
ea în intensitate sau dispare.
La examenul otoscopic, conductul auditiv extern apare plin de secreţii sero-purulente sau
purulente. Ştergerea secreţiilor din conduct pune în evidenţă sediul şi caracterul perforaţiei. Perforaţiile
spontane se produc de obicei în cadranul anterior al timpanului. Puroiul izvorăşte pulsând din casa
timpanului. Perforaţiile spontane mici, cu drenaj insuficient sunt greu vizibile. Pe timpanul încă
bombat, sediul perforaţiei poate fi recunoscut ca un punct mic strălucitor, animat de mişcări pulsatile.
 Otita medie supurată cronică
Se caracterizează printr-o perforaţie centrală a timpanului, o inflamaţie proliferativă
cronică a mucoasei timpanului şi o supuraţie nefetidă continuă sau intermitentă. Se însoţeşte de o
hipoacuzie de transmisie lejeră şi de o eburnare radiologică a mastoidei. După câţiva ani,
hipoacuzia poate deveni mixtă. La examenul obiectiv, conductul auditiv extern prezintă
tegumentele macerate din cauza otoreei continue. După aspirarea secreţiilor, se vizualizează
timpanul care prezintă o perforaţie mediană, reniformă sau circulară. Prin perforaţie se observă
mucoasa peretelui intern al casei timpanului, care este congestionată, edemaţiată. În otita tubară,
printr-o perforaţie antero-inferioară se scurge secreţie muco-purulentă. Otoreea este intermitentă şi
strict legată de episoadele inflamatorii rino-tubare.
În otita medie cronică purulentă simplă, otoreea este intermitentă, relativ abundentă,
purulentă, galben verzui, pătată uneori cu striuri sangvine. Otoreea se exacerbează în timpul
episoadelor inflamatorii nazale, când se asociază şi o otalgie, cefalee cu hemicranie şi se
accentuează hipoacuzia.

21
 Otita medie cronică purulentă osteitică necrozată (pseudomalignă) prezintă aceeaşi
simptomatologie subiectivă. Tipul secreţiilor şi apariţia intermitentă a striurilor sangvine în secreţie
sunt semne ale evoluţiei procesului oseitic şi deci a posibilităţii apariţiei unei complicaţii
endocraniene.
Examenul otoscopic evidentiază o perforaţie marginală epitimpanică, cu marginile
neregulate, cu zidul otical erodat, osteitic, cu prezenţa unor formaţii polipoase sau granulaţii
sângeroase în mucoasa denudată de la nivelul perforaţiei.
În caz de colesteatom se pot observa lamele epiteliale descuamate sau o masă
albicioasă, în special în jumătatea superioară a casei timpanului.
C. OTITELE EXTERNE
Tabloul clinic al otitelor externe este reprezentat de următoarele simptome:
- durere locală (pavilionară, în conductul auditiv extern sau la nivelul ţesuturilor periauriculare).
Durerea este violentă, paroxistică, împiedică somnul şi se exacerbează la mobilizarea pavilionului
auricular. De asemenea, durerea poate fi provocată de manevra otoscopică şi de masticaţie. Iradiază în
regiunea temporală şi maxilară;
- conductul auditiv extern este îngustat de inflamaţia difuză, tegumentele sunt infiltrate, macerate,
acoperite de secreţii purulente în care plutesc descuamaţii epidermice;
- inflamaţia poate depăşi limitele conductului, mai ales în zona retroauriculară, pretându-se la
confuzia cu o mastoidă acută;
- hipoacuzia de transmisie şi acufenele apar ca o consecinţă (inconstantă însă) a ocupării
lumenului conductului auditiv extern de către furuncul (în cazul unui furuncul al conductului
auditiv extern);
- semne generale : uşoară ascensiune febrilă, frisoane, alterarea moderată a stării generale, insomnii;
- pavilion auricular cu tegumente roşii, edemaţiate.

II.5: Diagnostic
Diagnosticul pozitiv în raport cu stadiul de evoluţie se bazează pe : alterarea stării generale,
otalgie şi hipoacuzie, modificările de aspect ale timpanului şi scurgerea auriculară.
Diagnosticul diferenţial :
- în faza de debut se face cu otalgia reflexă cauzată de afecţiuni de vecinătate, faringo-amigdaliene,
dentare, cervicale (aspect normal al timpanului şi audiţie normală);
- în faza de otită închisă se face cu otita externă furunculoasă şi cu zona auriculară;

22
- în otita furunculoasă durerea violentă este mai superficială, provocată de atingeri pavilionare,
hipoacuzia este de mică importanţă, conductul inflamat, timpanul normal;
- în zona auriculară, durerea este precedată de apariţia veziculelor pe tegumentele conductului şi ale
pavilionului sau pe mucoasa velopalatină şi faringe. Aceste vezicule pot determina paralizie facială
periferică şi hipoacuzie de recepţie;
- în faza de otită supurată cu otită furunculoasă abcedată (puroi cremos), otomicoză (debut lent
progresiv, prurit auricular, puroi maroniu negricios), otită medie supurată cronică reîncălzită.

II.6: Tratament
A. OTITE CATARALE:
1. Otita medie catarală acută
Tratamentul afecţiunii este axat pe eforturile de repearmeabilizare a trompei prin
instilaţii nazale de vasoconstrictoare (Efedrină, Nafazolină).
Se poate recomanda aplicarea de caldură pe regiunea auriculară (pungă cu sare,
încălzită, pernă electrică), dar cu prudenţă, întrucât bolnavii au tendinţa de a exagera,
producându-şi arsuri.
Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice), fluidifiante ale
secreţiilor (Acetilcisteină, Ambroxol, Brofimen).
Dupa 10-15 zile, numai dacă secreţiile nazale au dispărut, se poate recomanda
Vasalva sau insuflaţii tubulare.
2. Otita medie catarală cronică (otita seroasă, otita seromucoasă )
Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vâscos din urechea medie. La adulţi
se practică insuflaţii tubare, care constau în introducerea de aer sau/şi medicamente în
urechea medie (hidrocortizon, fluidificante ale mucusului).
Dacă se introduce numai aer, se aplică o pară de cauciuc la nara bolnavului, cealaltă
narină se pansează şi se apasă puternic pe pară în momentul în care bolnavul pronunţă o
silabă, pentru a ridica vălul palatin şi a se putea crea o presiune în rinofaringe care să
deschidă orificiul trompei.
O metodă mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub
metalic încurbat, vârful introducându-se în orificiul faringian al trompei.
Dacă insuflaţiile nu au efectul scontat, se practică o mică incizie a membranei
timpanice şi se aplică în acest orificiu un tubuleţ de material plastic de forma unui mosorel

23
(adică uşor evazat la extremităţi, pentru a nu fi eliminat cu uşurinţă din locul aplicării) care
are rolul de a permite intrarea aerului în urechea medie.
În acest fel, membrana îşi reia poziţia normală şi redevine vibratilă (auzul se
normalizează imediat), iar exudatul poate fi drenat prin trompă până în rinofaringe, prin
metodele proprii de clearance, pentru că acum în locul lichidului poate pătrunde aerul.
Metoda, denumită impropriu drenaj transtimpanic, este utilă în special la copiii care
nu suportă insuflaţiile tubare. Tubuleţul de plastic se menţine în jur de 3 luni, perioadă în
care este interzisă intrarea apei în conductul auditiv extern, pentru a evita infectarea
urechii medii.
B. OTITE SUPURATE:
a) Otite medii supurate acute:
- Otita medie supurată acută banală
Tratamentul fazei preperforative este în principal cu antibiotice, de predilecție cu
Amoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic). În caz de alergie la B-
lactamide se administrează Eritromicina sau Rovamicina.
Nu este recomandabil a se începe un tratament antibiotic cu cefalosporine, ele
trebuie păstrate ca tratament de rezervă în cazul în care Amoxacilina s-a dovedit ineficace
(Cefaclor, Ceftibuten).
Tratamentul trebuie continuat 10 zile, altfel otita nu se vindecă şi fenomenele clinice
vor reapărea. Otita supurată acută este un exemplu pentru eficacitatea unui tratament
antibiotic bine condus: majoritatea se vindecă şi nu necesită timpanotomie.
Împotriva durerii se recomandă antalgice (Paracetamol), iar local se poate instila
Boramid, soluţie uleioasă care trebuie uşor încălzită înainte de utilizare.
Vasoconstrictoarele nazale, căldura locală ajută la uşurarea suferinţelor bolnavului.
Daca însă otita este surprinsă târziu, pentru ca antibioticele să mai poată acţiona
eficient, când membrana timpanică bombează, se recomandă timpanotomia (numită şi
miringotomie), care permiţând eliminarea puroiului, scurtează evoluţia bolii şi previne
complicaţiile.
Intervenţia se face cu anestezie de contact la adulţi, aplicând pe membrana timpanică
o buletă de vată îmbibată în soluţie Bonain (Mentol + Fenol + Cocaina în părţi egale) sau
în Fenol, după 10 minute anestezia s-a instalat.
La copii şi la cei emotivi se preferă anestezia generală (de scurtă durată). Intervenţia
constă în efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm în jumătatea inferioară a
membranei timpanice. Se utilizează optică măritoare, preferabil microscopul operator.

24
 Unii autori preferă doar o puncţie a membranei, urmată de aspirarea puroiului. Din
primele picături se recoltează pentru examen bacteriologic.
Metoda clasică, de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fară optică măritoare,
trebuie abandonată.
Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generală, în plus se fac
aspiraţii ale secreţiei purulente şi se protejează urechea prin introducerea unui dop de vată
sterilă în conduct. Dacă vindecarea întârzie, existând o tendinţă la cronicizare, se pot face
instilaţii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu soluţii de antibiotice care nu afectează
urechea internă (Cloramfenicol, Colimicina).
- Otita sugarului
Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris înainte. Pentru forma astenică,
se recomandă deschiderea chirurgicală a antrului mastoidian (antrotomie), după redresarea
stării generale a micului pacient.
- Otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice)
* Gripală: antalgice, antigripale, iar dacă există riscul unei suprainfecţii microbiene
(manifestat prin persistenţa şi accentuarea otalgiei) se recomandă Amoxicilina.
* Zona zooster: Tratamentul cortizonic este contestat, se recomandă Acyclovir
(Zovirax), vitamine, neurotrope.
b) Otite medii supurate cronice:
- Otita medie supurată cronică simplă
Tratamentul vizează oprirea supuraţiei, preîntâmpinarea recidivelor, în vederea unei
reparaţii chirurgicale cu scop funcţional. Se vor trata cauzele nazale şi faringiene.
Tratamentul local constă în aspirarea secreţiilor din conduct şi din urechea medie şi
din instilaţii cu substanţe dezinfectante, ca de exemplu:
Acid boric 4 gr.
Alcool 70% 100 gr.
Picături în ureche de 2-3 ori / zi.
Specialiştii pot recomanda instilaţii cu soluţii antibiotice în combinaţie cu
cortizon(de exemplu: Soluţie otică cu Cloramfenicol şi Fluocinolon produs tipizat).
Este cu desăvârşire interzisă utilizarea de antibiotice ototoxice (Neomicina,
Gentamicina sau altele) pentru că ele provoacă pierderea rapidă a auzului, cu consecinţe
medicolegale.

25
 Înainte de instilarea unei soluţii într-o ureche care are o perforaţie a membranei
timpanice, medicul trebuie să citească cu atenţie compoziţia medicamentului, indicaţiile şi
contraindicaţiile, precum şi modalitatea de utilizare.
Bolnavul va fi instruit să evite suflatul nasului cu presiune excesivă sau a ambelor
fose concomitent, pentru a evita introducerea secreţiilor nazale în urechea medie.
Pătrunderea apei în ureche trebuie de asemenea evitată prin introducerea în conduct a
unui dop de vată îmbibat în ulei (alimentar) şi apoi stors, ori de câte ori bolnavul îşi spală
părul, iar imersiunea capului în apă la piscină sau la mare este interzisă.
Dacă urechea se poate menţine uscată mai mult de un an, se poate încerca repararea
chirurgicală a ei (timpanoplastie ), dar numai peste vârsta de 20 ani, pentru că sub această
vârstă există un risc notabil de apariţie a unei recidive infecţioase care compromite
rezultatul chirurgical.
- Otita medie supurată cronică colesteatomatoasă
Tratamentul de bază este cel chirurgical, de îndepărtare a colesteatomului.
Intervenţia se numeşte evidare petromastoidiană şi constă în îndepărtarea osului care
separă cavităţile atico-mastoidiene (pline de colesteatom) pentru ca aceste cavităţi să
devină vizibile din conduct. Colesteatomul se decoleaza şi se extirpă.
Evidarea poate fi extinsă sau mai limitată, în funcţie de extinderea leziunilor. Uneori
se poate executa în aceeaşi sedinţă chirurgicală şi reparaţia anatomo-funcţională a urechii
medii (timpanoplastia).
Tratamentul conservator este adjuvant şi constă în toaleta zilnică a urechii, prin
aspirarea puroiului, instilarea de soluţii dezinfectante sau cu antibiotice (nu onotoxice),
extirparea polipilor care obturează conductul sau produc retenţia puroiului.
Tratamentul cu antibiotice în general are indicaţii numai în puseele de acutizare, sau
când o complicaţie este iminentă, dar antibioticele trebuie alese după efectuarea
antibiogramei (de obicei este necesar Ceftadizim şi/sau Ciprofloacina).

II.7: Evoluţie.Complicaţii
- EVOLUŢIA
A. Otite catarale:
1. Otita medie catarală acută: are în general o evoluţie favorabilă autolimitată.
2. Otita medie catarală cronică (otita seroasă, otita seromucoasă): are în general o
evoluţie favorabilă.

26
 B. Otite supurate:
a) Otite medii supurate acute:
- Otita medie supurată acută banală:
După o evoluţie de 3-4 zile, se produce perforaţia spontană a membranei timpanice
(faza perforativă), ce aduce ameliorarea sau dispariţia durerii şi a febrei, dar hipoacuzia se
accentuează şi în conductul auditiv extern apare otoreea purulentă. La început puroiul este
serosangvinolent, apoi devine purulent franc sau muco-purulent.
Identificarea germenului din secreţia otică şi stabilirea sensibilităţii sale la antibiotice
prezintă importanţă pentru conducerea corectă a tratamentului. După aproximativ 3
săptămâni de evoluţie, otita medie supurată se vindecă. Otoreea dispare prima, apoi
perforaţia se închide spontan, dar recuperarea auzului este mai tardivă.
Dacă germenul este prea virulent, dacă organismul se apără prost, dacă perforaţia a
fost prea sus situată sau prea mică şi nu a drenat eficient, dacă tratamentul a fost eronat sau
prea scurt, otita se poate complica sau croniciza. Chiar dacă supuraţia dispare, o perforaţie
prea mare rămâne definitivă, determinând o hipoacuzie de transmisie reziduală.
- Otita sugarului:
Evoluţia otitei lente este gravă, prin accentuarea sindroamelor amintite sau
complicaţiilor endrocraniene care pot să apară.
- Otite medii în cursul bolilor infecţioase (otite specifice)
* Otita gripală: dacă flictenele se sparg, conţinutul se elimină ca otoreea sero-
hemoragică, în cantitate redusă. Flictenele se produc datorită vasculopatiei gripale.
Urechea medie poate fi normală sau poate participa la boală fiind plină cu exudat seros sau
sero-hemoragic şi în aceste cazuri otalgia şi hipoacuzia sunt mai accentuate. Dacă exudatul
se infectează, otita devine purulentă. Gripa afectează şi urechea internă, cu apariţia
hipoacuziei neuro-senzoriale şi a unui sindrom vestibular.
* Otita scarlatinoasă: este provocată de streptococul B-hemolitic, este adesea gravă,
având un caracter necrozant. Ea lasă sechele importante, cu distrugeri ale oscioarelor
urechii.
* Rujeola determină otitele cu germeni banali pe un termen anergizant.
* Difteria otică este rară, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La
otoscopie pot să apară falsele membrane.
* Otita tuberculoasă: este singura formă de otită care poate determina ruptura arterei
carotide interne în canalul ei şi apariţia unei hemoragii cataclismice.

27
 * Zona zooster auriculară nu este de fapt o otită, ci o afectare a ganglionului
geniculat al facialului.
b) Otite medii supurate cronice:
- Otita medie supurată cronică simplă:
Boala evoluează de multe ori toată viaţa, cu perioade liniştite, când otoreea
încetează, întretăiate de pusee acute, declanşate de rinite şi faringite acute virale, de
pătrunderea apei în ureche când apare otalgie, otoree abundentă.
- Otita medie supurată cronică colesteatomatoasă:
Evoluţia este îndelungată, adesea toata viaţa. Perioade liniştite când supuraţia pare că
a dispărut, sunt întrerupte de pusee de acuzitate, când apare un alt germen infectat, mai
virulent decât precedentul, de apa care pătrunde în ureche prin conduct sau pe calea
trompei.
In puseul acut, bolnavul acuză otalgie şi supuraţie abundentă. Odată cu trecerea
anilor, leziunile sunt tot mai extinse, apare şi o suferinţă din partea urechii interne (datorită
intoxicării ei cu toxinele microbiene din focarul inflamator, care străbat membrana
ferestrei rotunde).
Boala are o slabă tendinţă de vindecare spontană, care se întâmplă atunci când se
erodează zidul atrical şi colesteatomul se elimină singur în conductul auditiv extern. Mulţi
bolnavi suferă de otită medie supurată cronică colesteatomatoasă la ambele urechi. Se
întâmplă ca cele două feluri de otită supurată cronică să coexiste în aceeaşi ureche. Din
cauza complicaţiilor frecvente şi grave, prognosticul acestei otite nu este favorabil.

COMPLICAŢIILE
MASTOIDITA
Mastoidita este inflamaţia supurativă a apofizei mastoide, ce interesează totdeauna
structura osoasă a acesteia. Este cea mai frecventă complicaţie a otitelor.
Mastoidita acută apare în cursul otitelor acute. Germenii microbieni sunt cei care au
determinat otita acută, dar virulenţa lor este mai mare.
Factorii favorizanţi sunt reprezentaţi de o perforaţie prea mică, ineficientă, de un
tratament incorect, de un teren deficitar (distrofie, diabet, imunodeficienţă).
Anatomopatologic, apar ulcerări ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce
permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene şi septurile
osoase intercelulare se topesc, instâlandu-se un abces mastoidian care se deschide spontan
la exteriorul mastoidei, dar nu rareori înspre endocraniu.

28
 Şi în cursul otitelor medii acute supurate se găseşte puroi în celulele mastoidei, dar
lipsesc ulcerările mucoasei şi mai ales osteita.
Mastoidita cronică apare ca o complicaţie a otitei medii supurate cronice
colesteatomatoase, când apare o retenţie a secreţiilor purulente în interiorul mastoidei şi
aceasta se exteriorizează străbătând grosimea peretelui osos extern al mastoidei. Odată
ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei acute.
Tratamentul constă în intervenţia chirurgicală pentru colesteatom.
PARALIZIA FACIALĂ DE CAUZĂ OTITICĂ
Paralizia facială poate apărea în toate formele de otită şi ca accident operator în
intervenţiile chirurgicale pentru otite.
În otitele acute, mai ales în formele supurate, prin propagarea inflamaţiei la canalul
facial, edemul inflamator din interiorul canalului determină compresiunea vasa nervorum,
deoarece canalul, fiind osos, este inextensibil, producându-se o ischemie a nervului.
În otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de colesteatom. Din punct
de vedere clinic, paralizia îmbracă aspectul periferic (paralizie flască unilaterală
completă): asimetrie facială, devierea gurii de partea sanatoasă, ştergerea cutelor frontale
şi a şantului nazo-genian.
Mişcările voluntare şi emoţionale sunt abolite: ochiul nu poate fi închis, bolnavul nu
poate să fluiere sau să-şi arate dinţii. În timpul masticaţiei, mâncarea se adună între obraz
şi arcadele dentare.
Rezultatul tratamentului paraliziilor faciale în otite sunt în general bune. Pot rămâne
sechele, care constau în sinkinezii (musculatura hemifeţei nu se mai poate contracta izolat,
ci numai în bloc), pareze, contractură sau paralizie flască. Dacă nu s-au obţinut rezultate
cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu nervul hipoglos, cu
facialul de partea opusă, sau se pot face transpoziţii neuro-musculare din alte zone ale
corpului.
ABCESUL EXTRADURAL este o complicaţie frecventă, adesea stadiu intermediar
pentru complicaţiile ce depăşesc dura mater. El este o colecţie purulentă situată între
planul osos şi dura mater. Cauza principală o constituie otita medie supurată cronică
colesteatomatoasă.
Manifestarile clinice constau în crize de hemicranie cu iradiere în orbită, sindrom
febril şi adesea sindrom de iritaţie meningeală (redoarea cefei, cefalee difuză, LCR
hipertensiv). Uneori apare şi un sindrom de hipertensiune intracraniană, deoarece abcesul
ocupă spaţiu într-o cutie extensibilă.

29
 MENINGITA OTICĂ(OTOGENĂ)
În majoritatea cazurilor este vorba despre meningită difuză, forme localizate se
întâlnesc rar. Otita care generează meningita este ori cea colesteatomatoasă, ori otita acută
supurată. Anatomopatologic poate fi meningită seroasă sau purulentă. Simptomatologia de
debut constă în cefalee difuză, rahialgii, alterarea stării generale, febră, fotofobie.
Bolnavul acuză durere la apăsarea cefei. În perioada de stare se instalează triada: cefalee,
vărsături, constipaţie. Febra este înaltă, prezintă redoarea cefei, hiperalgie cu hiperestezie
cutanată, contracturi (trismus), mioză, tulburări de vedere, exagerarea reflexelor osteo-
tendinoase, puls şi respiraţie aritmică, oligurie.
Evoluţia este gravă, spre exitus, prin paralizii diverse şi în final paralizie bulbară.
Dacă tratamentul este precoce şi corect, se poate vindeca, deseori cu sechele neurologice.
ABCES CEREBRAL ŞI CERBELOS DE CAUZĂ OTICĂ(OTOGEN)
Abcesul cerebral şi cerebelos sunt supuraţii ale substanţei nervoase provocate de
otite. Aproape întotdeauna la origine se află colesteatomul.
Anatomopatologic este vorba despre un stadiu iniţial de encefalită supurată pentru ca
mai târziu să se producă colectarea. Abcesele pot fi în comunicare cu focarul mastoidian
sau pot fi isolate de acesta, pot fi închistate, difuze, unice, multiple etc.
Semnele clinice de debut, în perioada de encefalită, nu sunt caracteristice şi pot fi
confundate cu o viroză banală: cefalee, febră moderată, unele modificări de
comportament.
Evoluţia abceselor cerebrale şi cerebeloase este scurtă, ele se deschid în spaţiile sub
– arahnoidiene sau în ventriculi, determinând comă şi moarte bolnavului.
Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtător al unui
colesteatom, care face un sindrom infecţios inexplicabil sau mai ales prezintă semne
neurologice.
Tratamentul este chirurgical, neurochirurgul având prioritate, otologului revenindu-i
rolul de a suprima focarul otic. Abcesul propriu – zis se poate extirpa în substanţă
sănătoasă, se poate puncţiona sau se poate drena la exterior uneori în cavitatea
mastoidiană. Rezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decât în cazul meningitei otice.
COMPLICAŢIILE VENOASE ALE OTITELOR
Complicaţiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de tromboflebite ale sinusurilor
venoase endocraniene. Este posibilă apariţia afecţiunii la oricare sinus, dar în practică se
întâlneşte aproape numai tromboflebita sinusului venos lateral (sigmoidian) şi întrucât
acesta se contiuă cu vena jugulară internă, care participă la procesul patologic, denumirea

30
corectă este de tromboflebită sinuso – jugulară. Complicaţia apare în otomastoiditele
acute, dar cu precădere în otita medie supurată cronică colesteatomatoasă, cu ocazia unui
puseu acut.
Anatomopatologic este vorba despre un proces iniţial de periflebita care se propagă
la endovenă şi determină o trombozare a sinusului cu tromb septic, care elimină în
circulaţie germeni microbieni, proteine degradate şi microemboli septici.
Debutul clinic se face brusc, cu aspect de septicemie: febră în jur de 40° C, cu
caracter septic, frison major, tahicardie, facies pământiu, nas ascuţit, limbă saburală,
hepato – splenomegalie, oligurie, leucocitoză, anemie, hemoculturi pozitive.
Tratamentul este chirurgical, combinat cu cel medical: se descoperă sinusul lateral,
se puncţionează şi dacă în seringă nu vine sânge, se încearcă aspirarea trombului. Dacă
aceasta nu reuşeşte, se leagă vena jugulară internă la nivel cervical, sub partea trombozată.
Este bine a se lega la piele capătul superior al venei. Tratamentul medical constă în
antibioterapie conform antibiogramei germenului izolat la hemocultură.
II.8. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu otită
Noţiuni generale şi îngrijiri de nursing
În cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor, asistenta medicală poate interveni la
nivelul sursei de dificultate direct sau asupra manifestărilor de dependenţă.
În otită, asistenta medicală poate interveni la nivelul manifestărilor de dependenţă
cauzate de:
- Durere – otalgie;
- Otoree;
- Febră;
- Hipoacuzie;
- Procesul infecţios.
În examinarea şi tratamentul pacienţilor cu dureri, asistenta medicală trebuie să
folosească întotdeauna un limbaj şi o atitudine adecvată.
Înaintea aplicării oricărui tratament antalgic, asistenta medicală are obligaţia de a
informa pacienţii despre acestea, făcându-i cunoscute incidentele şi accidentele ce pot
apărea. Trebuie avut mereu în vedere să nu producem suferinţe suplimentare, inutile, cu
tratamentul prescris, care pot accentua durerea sau suferinţa de bază.
Efectuarea pregătirii psihice a bolnavului constă în instruirea acestuia privind
comportamentul său în timpul recoltării, colaborarea sa pentru reuşita tehnicii. Pacientul

31
este pregătit fizic printr-un regim alimentar, repaus la pat, aşezându-l într-o anumită
poziţie în funcţie de recoltarea ce se va efectua.
Durerea fiind un sindrom complex, afectiv – emoţional şi motivaţional cu
implicaţii familiale, profesionale şi sociale, este însoţită de tulburări psihice, anxietate,
depresie, care îi dau pacientului un comportament stigmatizat.
Pacientul are tendinţă de izolare, are sentimentul de inferioritate şi o viziune
anticipativă negativă asupra bolii şi durerii sale, fenomen care îi agravează durerea şi îi fac
dificil tratamentul.
Asistenta medicală va acţiona asupra pacienţilor prin controlul atenţiei, prin
distracţii, învăţarea unor manevre de abilitate, jocuri logice, manevre de relaxare fizică şi
psihică.
O modelare socială se poate face prin prezentarea altor cazuri şi prin discuţii cu
pacienţii, lucru care îi determină creşterea tonusului psihic şi distragerea atenţiei de la
propriile preocupări.
Pacienţii vor avea o stare anticipativă pozitivă, optimistă. La nevoie se apelează la
ajutorul medicului psihiatru, la specialistul de asistenţă socială, în cazul în care pacientul
are şi alte probleme familiale, sociale care se adaugă suferinţei bolii şi care îl pot duce la
neputinţă sau refuzarea aplicării tratamentului.
Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea şi examinarea
clinică a bolnavului. Participarea acesteia este o datorie sau o obligaţie profesională.
Pentru aceasta, asistenta trebuie să ţină cont de următoarele sarcini:
- să pregătească fizic şi psihic pacientul;
- să pregătească materialele şi instrumentele necesare examinării;
- să asigure condiţiile de desfăşurare a examinării;
- să pregătească documentele medicale (fişa de consultaţii, foaia de observaţie clinică,
rezultatele examinării);
- asigură iluminaţia necesară examinării unor cavităţi naturale a organismului;
- fereşte pacientul de traumatisme, curenţi de aer;
- asigură liniştea necesară desfăşurării examenului;
- pregăteşte produse biologice ale pacientului, pentru a le arăta medicului la vizită.

32
 II.9. Educaţia pentru sănătate
Unul din obictivele propuse de asistenta medicală este menţinerea stării de sănătate a pacienţilor,
în condiţii optime, pe o perioadă de timp cât mai mare. În acest scop, pacienţilor li se face educaţie
pentru sănătate constând în :
• Evitarea pătrunderii apei şi a săpunului în urechea bolnavă (acest lucru este valabil pentru
toată viaţa la persoanele care rămân cu perforaţii de timpan; dacă ulterior, aceşti oameni vor face
timpanoplastii, pătrunderea apei în urechea bolnavă nu mai este un pericol).
• Efectuarea toaletei auriculare numai cu soluţii medicamentoase prescrise de medic.
Ele vor fi uşor încălzite, pentru a nu genera reacţii adverse.
• Evitarea frigului, umezelii, agenţilor poluanţi şi traumatizanţi sonori.
• Urmarea unui regim bogat în calciu şi vitamine.
• Regim de viaţă echilibrat.
• Evitarea oricărei infecţii acute a traiectului respirator (eventual, tratarea acestei
infecţii).
• Urmarea tratamentului prescris de medic la externare.
• Alimentaţia să fie corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ.
• Evitarea aglomeraţiilor, a persoanelor bolnave pentru a preîntâmpina apariţia unei
eventuale boli. “Călirea” organismului prin aer, apă, soare, pentru a determina creşterea
rezistenţei organismului la agenţii infecţioşi.
• Evitarea expunerilor la zgomote şi scoaterea bolnavilor din mediu zgomotos.
• Control periodic O.R.L.

33
 CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ

CAZUL I
CULEGEREA DATELOR
Sursa de informare
- pacient;
- aparţinători;
- foaia de observaţie;
- echipa de îngrijire.
Date privind identificarea pacientului
 Date fixe:
Numele şi prenumele : P.G.
Vârsta : 25 ani
Sex : masculin
Religie : ortodoxă
Naţionalitate : română
Ocupaţie : strungar
Stare civilă : căsătorit
 Date variabile
Domiciliul: localitatea Rm.Sarat, judeţul Buzau
Condiţii de viaţă şi muncă: locuinţa – apartament confortabil, 3 camere în care locuiesc
2 persoane.
Gusturi personale: alimentaţie bazată pe proteine animale şi salate; ascultă muzică
populară;
Mod de petrecere a timpului liber: îi place să-şi petreacă timpul liber cu familia sa, în
parc sau în aer liber; îi plac excursiile la munte.
Starea de sănătate anterioară:
a) Date antropometrice:
- greutate: 70 kg;
- înălţime: 170 cm;
- grupa sanguină: AII, Rh pozitiv;

34
 b) Limite senzoriale:
- alergii: negativ;
- proteze: absente;
- acuitate vizuală în limite normale, corespunzătoare vârstei;
- acuitate auditivă redusă la U.D.;
- somn: se odihneşte 3-4 ore pe noapte, somnul fiind de cele mai multe ori întrerupt de
tuse;
- mobilitate: bună, în limite normale;
- alimentaţie: adecvată;
- eliminări: micţiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.
c) Antecedente heredo – colaterale:
- fără importanţă.
d) Antecedente personale patologice:
- bolile copilăriei;
- bronhopneumonie la 18 ani.
Informaţii legate de boală
a) Motivele internării: hipoacuzie urechea dreaptă, otoree mucoasa urechea dreaptă,
disfonie, febră, inapetenţă, insomnie.
b) Istoricul bolii:
Boala a debutat în urmă cu 2 săptămâni cu alterarea stării generale, agitaţie, tuse şi febră
şi s-a agravat progresiv complicându-se cu disfonie, disfagie, dureri laringiene, otalgie,
hipoacuzie urechea dreaptă şi inapetenţă, pacientul refuzând alimentaţia şi prezentând
dispnee, otoree mucoasa urechea dreaptă şi disfonie, motiv pentru care se prezintă la camera
de gardă a secţiei O.R.L. unde este internat pentru investigaţii şi tratament.
c) Diagnosticul la internare: laringită acută; otită medie supurată.
d) Data la internare: 19.02.2021, ora 11.
e) Examenul pe aparate şi sisteme:
- facies suferind: tegumente umede, transpirate; mucoase palide;temperature 39 grade C
- ţesut celular subcutanat normal reprezentat;
- sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse lătrătoare, discretă disfonie;
murmur vezicular uşor diminuat bilateral; F.R. = 20/min;

35
 - aparat cardiovascular: şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng, zgomote cardiace
ritmice bine bătute ( A.V. – 125bătăi/minut), fără zgomote patologice supraadăugate, puls
prezent bilateral la arterele periferice;
- aparat digestiv: faringe uşor hiperemic, abdomen suplu mobil cu mişcările respiratorii,
cicatricea ombilicală prezentă normal conformată; ficat la rebord, splina nepalpabilă; tranzit
intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; micţiuni spontane, nedureroase;
organe genitale externe normal conformate;
- sistem nervos: fără semne de iritaţie meningiană; reflexe osteotendinoase prezente
bilateral.
Probleme actuale:
- febră;
- dispnee inspiratorie;
- otoree mucoasa U.D.;
- hipoacuzie U.D.;
- facies anxios, suferind;
- inapetență.
Probleme potențiale:
- alterarea respirației;
- tulburări ale stării de conștiență;
- surditate.

36
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA MANIFESTĂRI DE MANIFESTARI DE PROBLEME DE SURSA DE

FUNDAMENTALĂ INDEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ DIFICULTATE

1. NEVOIA DE A -Frecvenţa resp Dispnee de tip Alterarea Obstrucţia

RESPIRA ȘI A AVEA 20/min inspirator cu o vocii; căilor
O BUNĂ
CIRCULAŢIE
discretă bradipnee. respiratorii;
Tahicardie: puls Dispnee;
120/min Secreţii nazale Procesul
mucoase Obstrucţia inflamator la
Tegumente: căilor nivelul căilor
calde, umede respiratorii superioare;
Alterarea
mucoasei
căilor
respiratorii
superioare
2. NEVOIA DE A Cavitatea bucală Dificultate de Alimentaţia Disfagie;
BEA ŞI A MÂNCA liberă: dentiţie deglutiţie; insuficientă
bună, reflex de calitativ şi Otalgie;
deglutiţie prezent; Inapetenţă; cantitativ. Proces
Masticaţie: Moderată scădere Dificultatea inflamator
dificilă. ponderală. de a se U.D.;
alimenta şi a Agitaţie
se hidrata.
Refuz de a se
alimenta şi
hidrata
3. NEVOIA DE A Urina: de aspect
ELIMINA normal
4. NEVOIA DE A SE Integritate Restricţie în a se Refuzul de a Tulburarea
MIȘCA ŞI A AVEA O osteoarticulară; mobiliza; face activităţi respiraţiei;
BUNĂ POSTURĂ
Mişcări adecvate Dificultate de a Durere;
rămâne în postură
funcţională Anxietate

5. NEVOIA DE A Adoarme uşor Somn agitat, treziri Dificultate de Dispnee;

DORMI ŞI A SE frecvente; a se odihni;
ODIHNI Obstrucţie
Ore de odihnă Insomnie nazală;
insuficiente;
Durere
Iritabilitate;

37
6. NEVOIA DE A SE Veşminte alese Dificultate de a se Neîndemânare Durere;
ÎMBRĂCA ŞI după gust şi îmbrăca şi dezbrăca în a se
DEZBRĂCA
vârstă, adecvate îmbrăca şi
climatului. dezbrăca
7. NEVOIA DE A Tegumente Febră ridicată 38,8 Hipertermie Proces
MENŢINE integre, rozate grade C infecţios la
TEMPERATURA
CORPULUI ÎN
nivelul urechii
Tegumente calde şi laringian
LIMITE NORMALE transpirate
8. NEVOIA DE A FI Păr tuns scurt, Tegumente Dificultatea Proces
CURAT, ÎNGRIJIT, îngrijit; unghii transpirate, calde de a urma infecţios
DE A PROTEJA
TEGUMENTELE ŞI
tăiate, curate prescripţiile
Agitaţie; îngrijirilor de
MUCOASELE
igienă
9. NEVOIA DE A Măsuri de Transpiraţii Durere. Neacceptarea
EVITA PERICOLE prevenire a abundente. bolii;
accidentelor, Probabilitatea
infecţiilor şi Tristeţe atingerii Proces
agresiunilor integrităţii infecţios
psihice
10. NEVOIA DE A Acuitatea vizuală Dificultate de a Comunicare Hipoacuzie
COMUNICA şi auditivă în vorbi. ineficientă
limite normale
11. NEVOIA DE A Convingeri
ACŢIONA personale faţă de
CONFORM
PROPRIILOR
realitate;
CONVINGERI ŞI Posibilitatea de a
VALORI DE A acţiona conform
PRACTICA RELIGIA propriilor
credinţe.
12. NEVOIA DE A FI Fără dificultate în
PREOCUPAT ÎN a-şi asuma roluri
VEDEREA
REALIZĂRII
sociale

13. NEVOIA DE A SE Sentiment de Dificultate de a Dezinteres în Lipsă de

RECREA mulţumire participa la a îndeplini interes
activităţi recreative activităţi
recreative
14. NEVOIA DE A Acumulare de
INVĂŢA CUM SĂ-ŢI cunoştinţe
PĂSTREZI
SĂNĂTATEA Modificări
comportamentale

38
GRAD DE DEPENDENŢĂ LA INTERNARE : pacientul dependent atât prin vârstă cât şi
datorită bolii, are nevoie de îngrijiri şi ajutor în satisfacerea nevoilor fundamentale.
GRAD DE DEPENDENȚĂ:
1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a bea şi a mânca
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
6. Nevoia de a se îmbrăca
7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului in limite normale
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
9. Nevoia de a evita pericolele
10. Nevoia de a comunica
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor valori şi convingeri, de a practica religia
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
13. Nevoia de a se recrea
14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

39
40
 DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiraţie şi circulaţie inadecvată datorită procesului inflamator şi infecţios
manifestată prin bradipnee inspiratorie, tuse seacă, iritativă, disfonie, tegumente palide.
2. Dificultate de a comunica datorată procesului inflamator la nivelul urechii medii,
manifestată prin otoree mucoasă şi hipoacuzie.
3. Alterarea vocii datorită procesului inflamator de la nivelul laringelui şi
manifestată prin raguşeală, dificultate de a comunica.
4. Hipertermie datorită procesului infecţios, manifestată prin febră ridicată, piele
umedă, caldă.
5. Somn inadecvat calitativ şi cantitativ datorită tusei, durerilor, anxietăţii, tulburărilor
respiratorii şi manifestată prin adormiri dificile, treziri frecvente, oboseală, nelinişte.
6. Dificultate de a se alimenta şi a se hidrata corespunzător datorită disfagiei, tusei,
anxietăţii şi manifestată prin scădere ponderală moderată, aport alimentar şi lichidian
insuficient.
7. Dificultate de a efectua activităţi recreative datorită modificărilor produse de
boală în organism, spitalizării şi manifestată prin apatie, tristeţe.

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a) OBIECTIVE:
1. pacientul să-şi recapete vocea normală; să poată comunica verbal în decurs de 48 ore.
2. pacientul să prezinte căi respiratorii libere permeabile. Tusea să se diminueze până la
dispariţie.
3. pacientul să prezinte temperatura în limite fiziologice.
4. pacientul să prezinte somn odihnitor, să prezinte stare de confort fizic şi psihic.
5. pacientul să prezinte toleranţă digestivă normală şi să fie alimentat corespunzător vârstei.
6. pacientul să prezinte mucoasa laringiană umedă şi integră, să poată comunica verbal în
mod satisfăcător în 3 zile.
7. pacientul să fie ferit de complicaţii infecţioase şi să nu prezinte infecţii nosocomiale.

41
 b) INTERVENŢIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat condiţii de îngrijire salon curat cu temperatură moderată 18-20 grade C,
umiditate, ventilaţie. Am recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri calde şi am
aplicat comprese calde în jurul gâtului. La indicaţia medicului am administrat tratamentul.
2. Am învăţat pacientul să realizeze gimnastică respiratorie.
3. Am învăţat pacientul să tuşească, să expectoreze şi să colecteze sputa în recipiente special
în acest scop; am efectuat educaţie pentru sănătate. Am administrat sirop expectorant,
inhalaţii cu ceai de muşeţel. Am însoţit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei
radiografii cardiopulmonare.
4. Am învăţat pacientul cum să cureţe secreţiile de la nivelul U.D. şi cum să administreze
picături otice.
5. Am observat şi măsurat temperatura axilară. Am notat valorile în carneţel şi am înregistrat
grafic în foaia de temperatură. Am asigurat igiena tegumentelor şi vestimentară. Am pregătit
materialele necesare pentru recoltarea produselor în vederea examenelor de laborator.
6. Am asigurat pacientului un mediu ambiant liniştit şi plăcut, i-am recomandat lectură
placută înainte de culcare şi i-am administrat un sedativ.
7. Am asigurat pacientului alimentaţia corespunzătoare ţinând cont de starea febrilă şi
modificările survenite. La indicaţia medicului am administrat în primele 12 ore un regim
hidrolactat.
8. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbală. Am aplicat comprese calde în jurul
gâtului. Am administrat băuturi calde.
9. Am supravegheat şi măsurat funcţiile vitale şi vegetative, comportamentul pacientului şi
reacţia la tratamentul administrat.

42
APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE
NURSING AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de a evita Pacientul să-şi Am asigurat condiţii de La indicaţia medicului am 19.02.2021
pericolele recapete forma îngrijire, salon curat cu administrat medicaţia: ora 16
Alterarea vocii cauzată normală, inflamaţia temperatura moderată 18-20 Vitamina C200 3cpr./zi În urma intervenţiilor
de procesul inflamator U.D. să se grade C, umiditate, ventilaţie, Vitamina A 4cpr./zi autonome şi delegate,
la nivelul laringelui, diminueze împreună aerisire ritmică a salonului. Perfuzie cu glucoza 500ml, procesul inflamator local
manifestată prin cu otoree mucoasă; Am recomandat repaus vocal. i.v. in PEV. laringian şi otic a
răguşeală şi disfonie. să poată comunica Am servit pacientul cu ceaiuri Cefort 1g 1 fl/8h diminuat treptat.
Alterarea comunicării verbal în decurs de calde, am aplicat comprese Gentamicina 80 mg 1f/8h 21.-25.02.2021
datorită procesului 48h. calde în jurul gâtului. Am Am administrat soluţie otică : Vocea şi-a revenit
inflamator otic la U.D. curăţat secreţiile de la nivelul acid boric 4 g. complet.
manifestată prin urechii drepte. Am Secreţia otică a
hipoacuzie şi otoree recomandat consumul crescut diminuat.
mucoasă. de fructe.
2.Nevoia de a respira Pacientul să prezinte Am umezit aerul din încăpere Am recoltat sânge pentru 20.02.2021
si de a avea o buna căi respiratorii libere cu apă alcoolizată. Am efectuarea unor analize de Rezultatele analizelor
circulatie permeabile. Tusea învăţat pacientul să laborator (VSH , H.L.G., nu prezintă modificări
Respiraţie şi circulaţie se diminuează în expectoreze. Am făcut glicemie, uree). Am faţă de valorile normale.
inadecvată cauzată de intensitate până la educaţie pentru sănătate, administrat la indicaţia 21.02.2021

43
procesul inflamator la dispariţie. Să explicând importanţa medicului tratamentul, Pacientul şi-a reluat
nivelul căilor prezinte respiraţie şi renunţării la fumat. Am respectând doza, ora şi modul respiraţia normală, mai
respiratorii superioare, circulaţie în limite însoţit pacientul la radiologie de administrare: persistă tusea. Secreţia
manifestată prin tuse fiziologice în decurs pentru efectuarea unei Codeina fosforica 3tb./zi otică a dispărut, cât şi
seacă, iritativă, de 3 zile. radioscopii cardio- Sirop expectorant 3lg/zi otalgia.
tegumente şi mucoase pulmonare. Am ajutat Instilaţii nazale cu ulei de pin 22.-25.02.2021
palide. pacientul să se ocupe de Inhalaţii cu ceai de muşeţel, Tuse seacă rară.
igiena urechilor. Am condus uleiuri eterice. F.R.=16/min
pacientul la audiogramă. Am administrat soluţii otice. A.V.=68/min
3. Nevoia de a-şi Pacientul să prezinte Am observat ţi măsurat în La indicaţia medicului am În urma intervenţiilor,
menţine temperatura temperatura în limite regiunea axilară temperatura, administrat antipiretice: temperatura a scăzut
corpului in limite normale în termen am notat valorile în F.O. Am Paracetamol 3cpr./zi ajungând în 22.02.2021
normale de 3 zile. asigurat igiena tegumentelor De asemenea, am administrat la valori normale.
Hipertermie cauzată de şi cea vestimentară, oferind în continuare tot tratamentul 19.02.2021
procesul infecţios şi pacientului lenjerie curată, prescris. T=39,1gC
manifestată prin febră, uscată la nevoie şi ajutându-l 20.02.2021
tegumente calde şi să-şi efectueze igiena zilnică T=38,3g C
umede. minimă. Am pregătit 21.02.2021
materialele necesare şi T=37,4gC
pacientul pentru consult 22.-25.02.2021
O.R.L T=36,7gC

44
 La externare pacientul
este afebril, cu
tegumente curate,
integre şi valori
biologice constante în
limite normale.
4.Nevoia de a dormi şi Pacientul să prezinte Am asigurat pacientului un Am administrat un sedativ Odată cu calmarea tusei
a se odihni somn liniştit, mediu ambiant liniştit, plăcut Diazepam f.l. i.m. (22.-25.02.2021), cu
Somn inadecvat odihnitor. Nr. de ore odihnitor, cu temperatură diminuarea febrei şi
cantitativ şi calitativ de somn necesare optimă. I-am recomandat ameliorarea stării
datorită stării febrile, vârstei. Să prezinte lecturi plăcute înainte de generale, somnul revine
tusei şi anxietăţii şi stare de comfort culcare. I-am oferit o cană la normal
manifestat prin somn fizic şi psihic. de lapte cald seara înainte de
agitat, treziri frecvente. culcare.
5.Nevoia de a bea şi a Pacientul să prezinte Am asigurat pacientului o La indicaţia medicului am 21.-25.02.2021 Pacientul
mânca toleranţă digestivă alimentaţie corespunzătoare, administrat în primele 12 ore este restabilit din punct
Alimentaţie inadecvată normală şi să fie ţinând cont de starea febrilă şi un regim hidrolactat compus de vedere al toleranţei
calitativ şi cantitativ, alimentat calitativ şi modificările apetitului din lichide calde, ceai, lapte digestive, scăderea
cauzată de disfagie, cantitativ survenite din cauza secreţiilor şi compoturi. ponderală înregistrată de
tuse, obstrucţie corespunzător scurse în stomac din nas. După calmarea durerilor bolnav fiind mai mică de
laringiană, manifestată vârstei. Am adăugat După restabilirea toleranţei laringiene şi diminuarea 0.5kg. (200g) faţă de

45
prin aport hidric şi la fiecare grad de digestive, la indicaţia febrei am administrat greutatea la internare.
alimentar redus, temperatură peste medicului, hrana a fost pacientului un regim
slăbiciune, scădere normal 13% din nr repartizată în 4 mese la 4ore semisolid.
ponderală. total de calorii interval, timp necesar pentru La externare pacientul
necesare. În o bună digestie. primeşte bine alimentaţia
perioada febrilă am care este acum completă
administrat cantităţi calitativ şi cantitativ.
mici şi dese de
ceaiuri calde şi
lapte.
6.Nevoia de a fi curat, Pacientul să prezinte Am umezit aerul din Am efectuat inhalaţii cu 22.02.-25.02.2021
îngrijit, de a proteja mucoasa laringiană încăpere. Am facilitat infuzie de muşeţel, După efectuarea
tegumentele şi umedă şi integră. Să modalităţi de comunicare antiseptice. Am administrat tratamentului şi a
mucoasele poată comunica non-verbală. Am aplicat tratamentul prescris de medic intervenţiilor autonome
Alterarea mucoasei verbal în mod comprese calde în jurul în continuare. şi delegate, mucoasa
laringelui cauzată de satisfăcător în gâtului. Am administrat laringiană este umedă,
procesul inflamator şi termen de 3zile. băuturi calde. integră, aşa cum se
manifestată prin observă la examenul
disfonie, jenă dureroasă O.R.L. de control
la vorbire şi dureri sub efectuat de medic.
formă de înţepături la Disfonia a dispărut.

46
nivelul laringelui, în
repaus.

TRATAMENT
DENUMIRE FORMA DE ACŢIUNI MOD DE DOZA ZILNICĂ OBS.
PREZENTARE ADMINISTRARE ADMINISTRATĂ
GLUCOZA sol.perf. 500 ml Monozaharidă PEV 1000ml/zi
fiziologică, sursă de

47
 energie, creşte
volemia, combate
deshidratarea
DIAZEPAM fiole de 2ml. Tranchilizant, i.m. De 1-2ori/zi i.m.
miorelaxant ,
anticonvulsivant
VITAMINA C200 Cpr.200mg Stimulează apetitul p.os. 3cpr/zi
şi creşte imunitatea
VITAMINA A Drj.10000UI Vitamină Per os 3drj./zi
Trofic tegumente şi
mucoase
CODEINA Cpr.15mg antitusiv Per os Per.os
1mg/kgcorp de 3 ori/zi
GENTAMICINA Fiole 80 mg Antibiotic i.m. 1f/8 ore
80 mg
CEFORT 1 g Flacon 1 g Antibiotic i.v. lent 1 flacon/8 ore

ANALIZE DE LABORATOR
DATA EXAMEN CERUT METODE DE VALORI NORMALE VALORI OBŢINUTE
RECOLTARE
20.02.2021 Glicemie Puncţie venoasă 8-10 80-120mg/dl 100mg/dl

48
 ml. sânge fără
anticoagulant.
Ht Puncţie venoasă 2ml. 40-52% la bărbat 41%
sânge + 0,2ml EDTA 35-47% la femeie
Hb Puncţie venoasă 13-18g/100ml la bărbat 15g%
2ml sânge+0,2ml 12-16g/100ml la femeie
EDTA
Leucocite Puncţie venoasă 4000-8000 ml3 7300/ml3
2ml sânge+0,2ml EDTA
V.S.H. Puncţie venoasă 3-5 mm/h la 1 oră 5mm/1h
2ml sânge+0,2ml EDTA 8-12mm/h la 2 ore
Uree serică Puncţie endovenoasă 0,1-0,4 g/l 0,37g/l

TABEL MONITORIZARE FUNCTII VITALE SI VEGETATIVE

DATA FUNCTII VITALE FUNCTII VEGETATIVE
TA P R T Lichide ingerate Diureza Scaun
mmHg p/min r/min °C ml/24h ml/24h
19.02.2021 120/70 96/` 18/` 39,1 2200 1800 1

49
 115/60 94/` 18/` 38,6
20.02.2021 110/60 92/` 18/` 38,3 2300 2200 0
120/70 92/` 18/` 38
21.02.2021 120/60 88/` 18/` 37,8 2200 2000 1
115/65 88/` 18/` 37,4
22.02.2021 120/70 84/` 18/` 37,1 2100 1900 0
110/60 80/` 18/` 36,8
23.02.2021 115/65 80/` 18/` 36,7 2000 1900 1
110/60 84/` 18/` 36,6
24.02.2021 120/70 84/` 18/` 36,8 2300 2000 1
110/60 80/` 18/` 36,7
25.02.2021 120/70 76/` 18/` 36,5 1000 1100 1

50
 EXTERNAREA BOLNAVULUI
Data externării : 25.02.2021
Diagnosticul la externare:
Otită medie supurată cronică simplă ameliorată.
Starea pacientului la externare:
Pacientul se externează cu simptomele otice diminuate, dar necesită multiple îngrijiri şi
revenirea pentru corectarea deficitului auditiv.
Pacientul se externează vindecat, cu dispariţia tusei, disfoniei, febrei, cu mucoase şi
tegumente de aspect normal.

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:

- Să evite pe cât posibil consumul de alimente şi lichide reci;

- Să nu facă eforturi vocale exagerate;
- Să nu mai fumeze;
- Să se informeze mai mult la modul în care îşi pot păstra sănătatea;
- Să revină la control peste 1 lună şi apoi la 2 luni, până când, după un an în care pacientul
nu mai prezintă otoree, se va interveni chirurgical pentru a se încerca repararea timpanului –
timpanoplastie ;
- Am instruit bolnavul să evite suflatul nasului pe ambele nări concomitent şi pătrunderea
apei în ureche cu ocazia băilor. I-am explicat bolnavului ca la fiecare baie să introducă în prealabil
în ureche un tampon de vată îmbibat în ulei;
- Se interzice bolnavului ca timp de un an să facă baie la piscină sau la mare pentru a evita
imersia capului în apă.

51
52
53
 CAZUL II
CULEGEREA DATELOR
Sursa de informare
- pacient;
- aparţinători;
- foaia de observaţie;
- echipa de îngrijire.
Date privind identificarea pacientului
 Date fixe:
Numele şi prenumele : G.I.
Vârsta : 35 ani
Sex : masculin
Religie : ortodoxă
Naţionalitate : română
Ocupaţie : cadru militar
Stare civilă : necăsătorit
 Date variabile
Domiciliul: localitatea Podgoria, judeţul Buzau
Condiţii de viaţă şi muncă: locuinţa – casa 3 camere în care locuieste impreuna cu
parintii
Obisnuinte de viata: fumator de 8 ani - 10 tigari/zi
Starea de sănătate anterioară:
a) Date antropometrice:
- greutate: 78 kg;
- înălţime: 175 cm;
- grupa sanguină: BIII, Rh pozitiv;
b) Limite senzoriale:
- alergii: negativ;
- proteze: absente;
- acuitate vizuală în limite normale, corespunzătoare vârstei;
- acuitate auditivă redusă la U.D.;
- somn: se odihneşte 3-4 ore pe noapte, somnul fiind de cele mai multe ori întrerupt de
tuse;

54
 - mobilitate: bună, în limite normale;
- alimentaţie: adecvată;
- eliminări: micţiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.
d) Antecedente heredo – colaterale:
- fără importanţă.
d) Antecedente personale patologice:
- bolile copilăriei;
Informaţii legate de boală
- a) Motivele internării: hipoacuzie urechea dreaptă, otalgie, otoree mucoasa urechea
dreaptă, tumefactie, febra moderata: 37,5°C, inapetenţă, insomnie.
b) Istoricul bolii:
Pacientul acuza de doua saptamani otoree, otalgie si hipoacuzie la nivelul urechii
drepte. Se interneaza pentru diagnostic si tratament de specialitate.
c) Diagnosticul la internare: otită medie supurată.
d) Data la internare: 07.01.2021, ora 11.
e) Examenul pe aparate şi sisteme:
- ţesut celular subcutanat normal reprezentat;
- sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; murmur vesicular fiziologic
- aparat cardiovascular: şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng, zgomote cardiace
ritmice bine bătute ( A.V. – 125bătăi/minut), fără zgomote patologice supraadăugate, puls
prezent bilateral la arterele periferice;
- aparat digestiv: abdomen suplu mobil cu mişcările respiratorii, cicatricea ombilicală
prezentă normal conformată; ficat la rebord, splina nepalpabilă; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; micţiuni spontane, nedureroase;
organe genitale externe normal conformate;
- sistem nervos: fără semne de iritaţie meningiană; reflexe osteotendinoase prezente
bilateral.
Probleme actuale:
- otoree mucoasa U.D.;
- hipoacuzie U.D.;
- facies anxios, suferind;

55
- febra moderata: 37,5°C
- inapetență.
Probleme potențiale:
- alterarea respirației;
- tulburări ale stării de conștiență;
- surditate.

56
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA MANIFESTĂRI DE MANIFESTARI DE PROBLEME DE SURSA DE

FUNDAMENTALĂ INDEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ DIFICULTATE

1. NEVOIA DE A -Frecvenţa resp Secreţii nazale Obstrucţia Alterarea

RESPIRA ȘI A AVEA 18/min mucoase căilor mucoasei
O BUNĂ
CIRCULAŢIE
respiratorii căilor
puls 70/min respiratorii
Tegumente: superioare
uscate, integre
2. NEVOIA DE A Cavitatea bucală Dificultate de Alimentaţia Disfagie;
BEA ŞI A MÂNCA liberă: dentiţie deglutiţie; insuficientă
bună, reflex de calitativ şi Otalgie;
deglutiţie prezent; Inapetenţă; cantitativ. Proces
Masticaţie: Moderată scădere Dificultatea inflamator
dificilă. ponderală. de a se U.D.;
alimenta şi a Agitaţie
se hidrata.
Refuz de a se
alimenta şi
hidrata
3. NEVOIA DE A Urina: de aspect
ELIMINA normal
4. NEVOIA DE A SE Integritate Restricţie în a se Refuzul de a Tulburarea
MIȘCA ŞI A AVEA O osteoarticulară; mobiliza; face activităţi respiraţiei;
BUNĂ POSTURĂ
Mişcări adecvate Dificultate de a Durere;
rămâne în postură
funcţională Anxietate

5. NEVOIA DE A Adoarme uşor Somn agitat, treziri Dificultate de Dispnee;

DORMI ŞI A SE frecvente; a se odihni;
ODIHNI Obstrucţie
Ore de odihnă Insomnie nazală;
insuficiente;
Durere
Iritabilitate;
6. NEVOIA DE A SE Veşminte alese Dificultate de a se Neîndemânare Durere;
ÎMBRĂCA ŞI după gust şi îmbrăca şi dezbrăca în a se
DEZBRĂCA
vârstă, adecvate îmbrăca şi
climatului. dezbrăca
7. NEVOIA DE A Tegumente Febră moderata Hipertermie Proces
MENŢINE integre, rozate 37,5 grade C infecţios la
TEMPERATURA
CORPULUI ÎN
nivelul urechii
Tegumente calde şi laringian
LIMITE NORMALE transpirate

57
8. NEVOIA DE A FI Păr tuns scurt, Tegumente Dificultatea Proces
CURAT, ÎNGRIJIT, îngrijit; unghii transpirate, calde de a urma infecţios
DE A PROTEJA
TEGUMENTELE ŞI
tăiate, curate prescripţiile
Agitaţie; îngrijirilor de
MUCOASELE
igienă
9. NEVOIA DE A Măsuri de Transpiraţii Durere. Neacceptarea
EVITA PERICOLE prevenire a abundente. bolii;
accidentelor, Probabilitatea
infecţiilor şi Tristeţe atingerii Proces
agresiunilor integrităţii infecţios
psihice
10. NEVOIA DE A Acuitatea vizuală Dificultate de a Comunicare Hipoacuzie
COMUNICA şi auditivă în vorbi. ineficientă
limite normale
11. NEVOIA DE A Convingeri
ACŢIONA personale faţă de
CONFORM
PROPRIILOR
realitate;
CONVINGERI ŞI Posibilitatea de a
VALORI DE A acţiona conform
PRACTICA RELIGIA propriilor
credinţe.
12. NEVOIA DE A FI Fără dificultate în
PREOCUPAT ÎN a-şi asuma roluri
VEDEREA
REALIZĂRII
sociale

13. NEVOIA DE A SE Sentiment de Dificultate de a Dezinteres în Lipsă de

RECREA mulţumire participa la a îndeplini interes
activităţi recreative activităţi
recreative
14. NEVOIA DE A Acumulare de
INVĂŢA CUM SĂ-ŢI cunoştinţe
PĂSTREZI
SĂNĂTATEA Modificări
comportamentale

58
GRAD DE DEPENDENŢĂ LA INTERNARE : pacientul dependent atât prin vârstă cât şi
datorită bolii, are nevoie de îngrijiri şi ajutor în satisfacerea nevoilor fundamentale.
GRAD DE DEPENDENȚĂ:
1. Nevoia de a respira
2. Nevoia de a bea şi a mânca
3. Nevoia de a elimina
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
6. Nevoia de a se îmbrăca
7. Nevoia de a-şi menţine temperatura
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
9. Nevoia de a evita pericolele
10. Nevoia de a comunica
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor valori şi convingeri, de a practica religia
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
13. Nevoia de a se recrea
14. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

59
60
 DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiraţie şi circulaţie inadecvată datorită procesului inflamator şi infecţios manifestată
prin bradipnee inspiratorie.
2. Dificultate de a comunica datorată procesului inflamator la nivelul urechii medii,
manifestată prin otoree mucoasă şi hipoacuzie.
3. Hipertermie datorită procesului infecţios, manifestată prin febră moderata, piele
umedă, caldă.
4. Somn inadecvat calitativ şi cantitativ datorită tusei, durerilor, anxietăţii, tulburărilor
respiratorii şi manifestată prin adormiri dificile, treziri frecvente, oboseală, nelinişte.
5. Dificultate de a se alimenta şi a se hidrata corespunzător datorită durerii, procesului
inflamator la nivelul urechii medii, anxietăţii şi manifestată prin scădere ponderală moderată, aport
alimentar şi lichidian insuficient.
6. Dificultate de a efectua activităţi recreative datorită modificărilor produse de boală în
organism, spitalizării şi manifestată prin apatie, tristeţe.

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a) OBIECTIVE:
1. pacientul să prezinte căi respiratorii libere permeabile.
2. pacientul să prezinte temperatura în limite fiziologice.
3. pacientul să prezinte somn odihnitor, să prezinte stare de confort fizic şi psihic.
4. pacientul să prezinte toleranţă digestivă normală şi să fie alimentat corespunzător vârstei.
5. pacientul să fie ferit de complicaţii infecţioase şi să nu prezinte infecţii nosocomiale.

b) INTERVENŢIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat condiţii de îngrijire salon curat cu temperatură moderată 18-20 grade C, umiditate,
ventilaţie. Am servit pacientul cu ceaiuri calde. La indicaţia medicului am administrat tratamentul.
2. Am învăţat pacientul cum să cureţe secreţiile de la nivelul U.D. şi cum să administreze picături
otice.
3. Am observat şi măsurat temperatura axilară. Am notat valorile în carneţel şi am înregistrat
grafic în foaia de temperatură. Am asigurat igiena tegumentelor şi vestimentară. Am pregătit
materialele necesare pentru recoltarea produselor în vederea examenelor de laborator.

61
4. Am asigurat pacientului un mediu ambiant liniştit şi plăcut, i-am recomandat lectură placută
înainte de culcare şi i-am administrat un sedativ.
5. Am asigurat pacientului alimentaţia corespunzătoare ţinând cont de starea febrilă şi modificările
survenite. La indicaţia medicului am administrat în primele 12 ore un regim hidrolactat.
6. Am supravegheat şi măsurat funcţiile vitale şi vegetative, comportamentul pacientului şi reacţia
la tratamentul administrat.

62
APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE
NURSING AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de a evita - pacientul sa nu - se interneaza pacientul - se administreaza la 07.01.2021
- pacientul prezinta in
pericolele mai prezinte - se conduce pacientul intr- indicatia medicului
continuare durere
Vulnerabilitate fata de anxietate un salon bine aerisit  oxacilina 1 fl. la 8 ore
- pacientul prezinta in
pericole din cauza - pacientul sa fie - se instaleaza cateter venos  gentamicina 80 mg. 1 fl.
continuare anxietate
otitei si furunculului la ferit de pericole - se recolteaza sange pentru la 12 h
- pacientul prezinta risc
nivelul urechii drepte - pacientul sa nu examen de laborator  dexametazona 8 mg. 1 f.
de complicatii la
manifestata prin mai prezinte durere - se masoara si se noteaza  Ketotifen 1 mg 1/zi
nivelul furunculului
otoree, tumefactie functiile vitale in foaia de  clafen 50 mg II/zi.
drenat
Durere localizata la observatie
 Ser fiziologic 500 ml
- R=18 r/min
nivelul urechii drepte - se aspira secretiile din
x2/zi
- P= 80 p/min
din cauza otitei urechea dreapta
- T.A.=130/80 mmHg
Anxietate manifestata - se pune pacientul in
prin teama de surditate legatura cu alti pacienti cu
aceeasi afectiune
- se incurajeaza pacientul
08.01.2021 08.01.2021 08.01.2021
- se administreaza la - pacientul prezinta in
- se schimba cateterul
indicatia medicului continuare durere
venos

63
- se masoara si se noteaza
functiile vitale in foaia de
observatie
- se aspira secretiile din
urechea afectata
- se pune pacientul in
legatura cu alti pacienti cu
aceeasi afectiune
- se incurajeaza pacientul
09.01.2021
- se masoara si se noteaza
functiile vitale in foaia de
observatie
- se aspira secretiile din
urechea afectata
- se schimba cateterul
venos
- se incurajeaza pacientul
64
 oxacilina 1 fl. la 8 ore
 gentamicina 80 mg. 1 fl.
la 12 h
 dexametazona 8 mg. 1 f.
 Ketotifen 1 mg 1/zi
 clafen 50 mg II/zi.
 Ser fiziologic 500 ml
09.01.2021
- se administreaza la
indicatia medicului
 oxacilina 1 fl. la 8 ore
 gentamicina 80 mg. 1 fl. la
12 h
 dexametazona 8 mg. 1 f.
 Ketotifen 1 mg 1/zi
 clafen 50 mg II/zi.
 Ser fiziologic 500 ml
- pacientul nu mai
prezinta anxietate
- pacientul prezinta risc
de complicatii la nivelul
furunculului drenat
- R=17 r/min
- P= 76 p/min
- T.A.=130/80 mmHg
09.01.2021
- pacientul prezinta
durere de intensitate
mica
- pacientul prezinta
risc de complicatii la
nivelul furunculului
drenat
- R=18 r/min
- P= 74 p/min
- T.A.=120/80 mmHg

10.01.2021
- se masoara si se noteaza
functiile vitale in foaia de
observatie
- se schimba cateterul
venos
- se incurajeaza pacientul
- se face spalatura
auriculara
se verifica daca pacientul
aude ce i se comunica
2.Nevoia de a-si - pacientul sa 07.-10.01.2021
65
Pacientul nu mai
prezinta otoree
10.01.2021 10.01.2021
- se administreaza la - pacientul prezinta
indicatia medicului durere de intensitate
oxacilina 1 fl. la 8 ore mica
gentamicina 80 mg. 1 fl. - pacientul prezinta
la 12 h risc de complicatii la
clafen 50 mg II/zi. nivelul furunculului
Ketotifen 1 mg 1/zi drenat
Ser fiziologic 500 ml - R=18 r/min
- P= 74 p/min
- T.A.=120/80 mmHg
- leziune la nivelul
urechii drepte cu
evolutie favorabila
- leziunea nu prezinta
semne de infectie
se decide externarea
pacientului
7.-8.01.2021 7.-8.01.2021
mentine tegumentele prezinte tegumente - se efectueaza toaleta - se incizeaza si se - pacientul prezinta
si mucoasele curate si integre plagii la nivelul dreneaza furunculul leziune tegumentara
integre furunculului incizat - se face instilatie cu la nivelul urechii
Alterarea integritatii - se aplica pansament local betadina si rivanol drepte
tegumentelor si - se face spalatura 09.-10.01.2021 09.01.2021
mucoaselor auriculara - se face instilatie cu - pacientul prezinta
manifestata prin - se urmareste daca betadina si rivanol leziune tegumentara
furuncul la nivelul pacientul isi efectueaza diminuata ca
urechii drepte toaleta zilnica dimensiune
10.01.2021
-pacientul prezinta
leziune tegumentara
diminuata ca
dimensiune
- leziune cu evolutie
favorabila
3.Nevoia de a-si - pacientul sa - se aplica comprese reci - se administreaza la În urma intervenţiilor,
pastra temperatura prezinte - se aeriseste incaperea indicatia medicului temperatura a scăzut
corpului in limite temperatura - se administreaza lichide  algocalmin f. 1 ajungând în 09.01.2021
normale corpului inlimite in cantitate suficienta la valori normale.
Hipertermie din cauza normale - se masoara si se noteaza 07.01.2021

66
procesului infectios temperatura in foaia de T=37,5°C
manifestata prin febra observatie 08.01.2021
moderata T=37,3° C
09.01.2021
T=36,9°C
10.01.2021
T=36,7°C
La externare pacientul
este afebril, cu
tegumente curate,
integre şi valori
biologice constante în
limite normale.
4.Nevoia de a dormi - pacientul sa fie - se aeriseste incaperea - se administreaza 07-09.01.2021
si a se odihni odihnit - se asigura un climat de medicatia prescrisa Odată cu diminuarea
Insomnie din cauza liniste Diazepam f.l. i.m. febrei şi ameliorarea
durerii si anxietatii - se ofera pacientului un stării generale, somnul
manifestata prin ore ceai cald seara revine la normal
insuficiente de somn si - se linisteste pacientul 10.01.2021
oboseala - pacientul a dormit 8
ore in cursul noptii fara

67
 treziri
5. Nevoia de a bea si Pacientul să Am asigurat pacientului o La indicaţia medicului am 07.-09.01.2021
manca prezinte toleranţă alimentaţie corespunzătoare, administrat în primele 12 Pacientul este restabilit
Alimentaţie inadecvată digestivă normală şi ţinând cont de starea febrilă ore un regim hidrolactat din punct de vedere al
calitativ şi cantitativ, să fie alimentat şi modificările apetitului compus din lichide calde, toleranţei digestive.
cauzată de durere, calitativ şi cantitativ După restabilirea toleranţei ceai, lapte şi compoturi. 10.01.2021
manifestată prin aport corespunzător digestive, la indicaţia După calmarea durerilor şi Pacientul se
hidric şi alimentar vârstei. medicului, hrana a fost diminuarea febrei am alimenteaza corect
redus. repartizată în 4 mese la 4ore administrat pacientului un calitativ si cantitativ
interval, timp necesar pentru regim semisolid.
o bună digestie. La externare pacientul
primeşte bine alimentaţia
care este acum completă
calitativ şi cantitativ.
5.Nevoia de a - pacientul sa nu - se comunica cu pacientul - se administreaza 07.-08.01.2021
comunica mai prezinte vorbind mai tare si clar tratamentul prescris - pacientul prezinta in
Comunicare ineficienta hipoacuzie - se verifica daca pacientul continuare
la nivel senzorial din a inteles ceea ce i s-a hipoacuzie
cauza otitei comunicat
manifestara prin 08.01.2021
hipoacuzie - se insoteste pacientul - se administreaza

68
 pentru efectuarea unei tratamentul prescris
audiograme
- se comunica cu pacientul
vorbind mai tare si clar
se verifica daca pacientul
a inteles ceea ce i s-a
comunicat
09.01.2021 09.01.2021
- se face spalatura - se administreaza - pacientul prezinta
auriculara tratamentul prescris hipoacuzie de
- se aspira secretiile din intensitate redusa
conductul auditiv
- se comunica cu pacientul
vorbind mai tare si clar
se verifica daca pacientul
a inteles ceea ce i s-a
comunicat
10.01.2021 10.01.2021
- se face spalatura - pacientul nu mai
auriculara prezinta hipoacuzie
- se comunica cu pacientul

69
TRATAMENT
DENUMIRE FORMA DE ACŢIUNI MOD DE DOZA ZILNICĂ
PREZENTARE ADMINIS- ADMINISTRATĂ
TRARE

70
SER FIZIOLOGIC sol.perf. creşte volemia, combate PEV 500ml x 2/zi
deshidratarea

DIAZEPAM fiole 2ml. Tranchilizant, i.m. De 1-2ori/zi i.m.

miorelaxant ,
anticonvulsivant

DEXAMETAZONA Fiole 8 mg antiinflamator i.m. 1f/zi

KETOTIFEN Cp. 1 mg Antiinflamator Per os 1cp/zi

CLAFEN Cp 50 mg Antiinflamator Per os 2cp/zi

GENTAMICINA Fiole 80 mg Antibiotic i.m. 1f/12 ore

80 mg
OXACILINA Flacon Antibiotic i.m. 1 flacon/8 ore

ANALIZE DE LABORATOR
DATA EXAMEN CERUT METODE DE VALORI NORMALE VALORI OBŢINUTE
RECOLTARE
07.01.2021 Glicemie Puncţie venoasă 8-10 80-120mg/dl 100mg/dl

71
 ml. sânge fără
anticoagulant.
Ht Puncţie venoasă 2ml. 40-52% la bărbat 41%
sânge + 0,2ml EDTA 35-47% la femeie
Hb Puncţie venoasă 13-18g/100ml la bărbat 15g%
2ml sânge+0,2ml 12-16g/100ml la femeie
EDTA
Leucocite Puncţie venoasă 4000-8000 ml3 7300/ml3
2ml sânge+0,2ml EDTA
V.S.H. Puncţie venoasă 3-5 mm/h la 1 oră 5mm/1h
2ml sânge+0,2ml EDTA 8-12mm/h la 2 ore
Uree serică Puncţie endovenoasă 0,1-0,4 g/l 0,37g/l

TABEL MONITORIZARE FUNCTII VITALE SI VEGETATIVE

DATA FUNCTII VITALE FUNCTII VEGETATIVE
TA P R T Lichide ingerate Diureza Scaun
mmHg p/min r/min °C ml/24h ml/24h
07.01.2021 130/80 80/` 18/` 37,5 2200 1800 1
135/85 82/` 19/` 37,6

72
08.01.2021 130/80 76/` 17/` 37,3 2300 2200 0
125/75 77/` 18/` 37,2
09.01.2021 120/80 74/` 18/` 36,9 2200 2000 1
125/70 75/` 18/` 36,8
10.01.2021 120/80 74/` 18/` 36,7 2100 1900 0
120/60 71/` 18/` 36,8

73
 EXTERNAREA BOLNAVULUI
Data externării : 10.01.2021
Diagnosticul la externare:
Otită medie supurată ameliorată.
Starea pacientului la externare:
Pacientul se externează cu simptomele otice ameliorate, cu hipoacuzia vindecata.

RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:

- Să evite pe cât posibil consumul de alimente şi lichide reci;

- Să nu mai fumeze;
- Să se informeze mai mult la modul în care îşi pot păstra sănătatea;
- Am instruit bolnavul să evite suflatul nasului pe ambele nări concomitent şi pătrunderea
apei în ureche cu ocazia băilor. I-am explicat bolnavului ca la fiecare baie să introducă în prealabil
în ureche un tampon de vată îmbibat în ulei;
- Se interzice bolnavului ca timp de un an să facă baie la piscină sau la mare pentru a evita
imersia capului în apă.

74
75
 CAZUL III
CULEGEREA DATELOR
Sursa de informare
- pacient;
- aparţinători;
- foaia de observaţie;
- echipa de îngrijire.
Date privind identificarea pacientului
 Date fixe:
Numele şi prenumele : G.J.
Vârsta : 53 ani
Sex : feminin
Religie : ortodoxă
Naţionalitate : română
Ocupaţie : pensionara
Stare civilă : căsătorita
 Date variabile
Domiciliul: localitatea Rm.Sarat, judeţul Buzau
Condiţii de viaţă: locuinţa – apartament confortabil, 2 camere în care locuiesc 2
persoane.
Gusturi personale: alimentaţie bazată pe proteine animale şi salate; ascultă muzică
populară;
Mod de petrecere a timpului liber: îi place să-şi petreacă timpul liber cu familia sa, în
parc sau în aer liber.
Starea de sănătate anterioară:
a) Date antropometrice:
- greutate: 86 kg;
- înălţime: 179 cm;
- grupa sanguină: 0I, Rh pozitiv;

b) Limite senzoriale:
- alergii: negativ;
- proteze: absente;
- acuitate vizuală în limite normale, corespunzătoare vârstei;

76
 - acuitate auditivă bilateral;
- somn: se odihneşte 3-4 ore pe noapte, somnul fiind de cele mai multe ori întrerupt de
tuse;
- mobilitate: bună, în limite normale;
- alimentaţie: adecvată;
- eliminări: micţiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.
e) Antecedente heredo – colaterale:
- fără importanţă.
d) Antecedente personale patologice:
- Hemoroizi – operata
- Apendicectomie
- Hepatita C

Informaţii legate de boală

a) Motivele internării: hipoacuzie bilaterala, otalgie, otoree urechea dreapta, cefalee,
insomnie, anxietate, inapetenta
b) Istoricul bolii:
Bolnava afirma ca de doua zile are hipoacuzie bilateral si otoree la nivelul urechii
dreapta. Si-a facut tratament in urma cu o zi, a avut epistaxis acut. Motiv pentru care s-a
prezentat la spital unde i s-a facut tratament de urgent cu o perfuzie (nu poate preciza
tratamentul medicamentos).
c) Diagnosticul la internare: otită medie supurată.
d) Data la internare: 19.01.2021, ora 11.
e) Examenul pe aparate şi sisteme:
- ţesut celular subcutanat normal reprezentat;
- sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular fiziologic bilateral;
- aparat cardiovascular: şoc apexian în spaţiul V intercostal stâng, zgomote cardiace
ritmice bine bătute, fără zgomote patologice supraadăugate, puls prezent bilateral la arterele
periferice;
- aparat digestiv: abdomen suplu mobil cu mişcările respiratorii, cicatricea ombilicală
prezentă normal conformată; ficat la rebord, splina nepalpabilă; tranzit intestinal prezent;

77
 - aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; micţiuni spontane, nedureroase;
organe genitale externe normal conformate;
- sistem nervos: fără semne de iritaţie meningiană; reflexe osteotendinoase prezente
bilateral.
Probleme actuale:
- otoree mucoasa U.D.;
- hipoacuzie bilaterala;
- facies anxios, suferind;
- insomnie
- inapetență.
Probleme potențiale:
- alterarea respirației;
- tulburări ale stării de conștiență;
- surditate.

78
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE

NEVOIA MANIFESTĂRI DE MANIFESTARI DE PROBLEME DE SURSA DE

FUNDAMENTALĂ INDEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ DIFICULTATE

1. NEVOIA DE A -Frecvenţa resp Secreţii nazale Dispnee; Alterarea

RESPIRA ȘI A AVEA 17/min mucoase mucoasei
O BUNĂ Obstrucţia căilor
CIRCULAŢIE Puls: puls 82/min căilor respiratorii
respiratorii superioare
2. NEVOIA DE A Cavitatea bucală Dificultate de Alimentaţia Otalgie;
BEA ŞI A MÂNCA liberă: dentiţie deglutiţie; insuficientă
bună, reflex de calitativ şi Proces
deglutiţie prezent; Inapetenţă; cantitativ. inflamator
U.D.;
Masticaţie: Moderată scădere Dificultatea
dificilă. ponderală. de a se Agitaţie
alimenta şi a
se hidrata.
Refuz de a se
alimenta şi
hidrata
3. NEVOIA DE A Urina: de aspect
ELIMINA normal
4. NEVOIA DE A SE Integritate Restricţie în a se Refuzul de a Tulburarea
MIȘCA ŞI A AVEA O osteoarticulară; mobiliza; face activităţi respiraţiei;
BUNĂ POSTURĂ
Mişcări adecvate Dificultate de a Durere;
rămâne în postură
funcţională Anxietate

5. NEVOIA DE A Adoarme uşor Somn agitat, treziri Dificultate de Durere

DORMI ŞI A SE frecvente; a se odihni;
ODIHNI
Ore de odihnă Insomnie
insuficiente;
Iritabilitate;
6. NEVOIA DE A SE Veşminte alese Dificultate de a se Neîndemânare Durere;
ÎMBRĂCA ŞI după gust şi îmbrăca şi dezbrăca în a se
DEZBRĂCA
vârstă, adecvate îmbrăca şi
climatului. dezbrăca
8. NEVOIA DE A FI Păr tuns scurt, Tegumente palide Dificultatea Proces
CURAT, ÎNGRIJIT, îngrijit; unghii de a urma infecţios
DE A PROTEJA
tăiate, curate Agitaţie; prescripţiile
TEGUMENTELE ŞI
MUCOASELE îngrijirilor de
igienă
9. NEVOIA DE A Măsuri de Transpiraţii Durere. Neacceptarea
EVITA PERICOLE prevenire a abundente. bolii;
accidentelor, Probabilitatea

79
 infecţiilor şi Tristeţe atingerii Proces
agresiunilor integrităţii infecţios
psihice
10. NEVOIA DE A Acuitatea vizuală Dificultate de a Comunicare Hipoacuzie
COMUNICA şi auditivă în vorbi. ineficientă
limite normale
11. NEVOIA DE A Convingeri
ACŢIONA personale faţă de
CONFORM
PROPRIILOR
realitate;
CONVINGERI ŞI Posibilitatea de a
VALORI DE A acţiona conform
PRACTICA RELIGIA propriilor
credinţe.
12. NEVOIA DE A FI Fără dificultate în
PREOCUPAT ÎN a-şi asuma roluri
VEDEREA
REALIZĂRII
sociale

13. NEVOIA DE A SE Sentiment de Dificultate de a Dezinteres în Lipsă de

RECREA mulţumire participa la a îndeplini interes
activităţi recreative activităţi
recreative
14. NEVOIA DE A Acumulare de
INVĂŢA CUM SĂ-ŢI cunoştinţe
PĂSTREZI
SĂNĂTATEA Modificări
comportamentale
GRAD DE DEPENDENŢĂ LA INTERNARE : pacientul dependent atât prin vârstă cât şi datorită
bolii, are nevoie de îngrijiri şi ajutor în satisfacerea nevoilor fundamentale.
GRAD DE DEPENDENȚĂ:
Nevoia de a respira
Nevoia de a bea şi a mânca
Nevoia de a elimina
Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
Nevoia de a dormi şi a se odihni
Nevoia de a se îmbrăca
Nevoia de a-şi menţine temperatura
Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a comunica
Nevoia de a acţiona conform propriilor valori şi convingeri, de a practica religia
Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
Nevoia de a se recrea

80
 Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea

DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiraţie şi circulaţie inadecvată datorită procesului inflamator şi infecţios manifestată
prin bradipnee inspiratorie, tegumente palide.

81
 2. Dificultate de a comunica datorată procesului inflamator la nivelul urechii medii,
manifestată prin otoree mucoasă şi hipoacuzie.
3. Somn inadecvat calitativ şi cantitativ datorită tusei, durerilor, anxietăţii, tulburărilor
respiratorii şi manifestată prin adormiri dificile, treziri frecvente, oboseală, nelinişte.
4. Dificultate de a se alimenta şi a se hidrata corespunzător datorită durerii, anxietăţii şi
manifestată prin scădere ponderală moderată, aport alimentar şi lichidian insuficient.
5. Dificultate de a efectua activităţi recreative datorită modificărilor produse de boală în
organism, spitalizării şi manifestată prin apatie, tristeţe.

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
a) OBIECTIVE:
1. pacientul să prezinte căi respiratorii libere permeabile.
2. pacientul să prezinte somn odihnitor, să prezinte stare de confort fizic şi psihic.
3. pacientul să prezinte toleranţă digestivă normală şi să fie alimentat corespunzător vârstei.
4. pacientul să fie ferit de complicaţii infecţioase şi să nu prezinte infecţii nosocomiale.

b) INTERVENŢIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat condiţii de îngrijire salon curat cu temperatură moderată 18-20 grade C, umiditate,
ventilaţie.Am servit pacientul cu ceaiuri calde şi am aplicat comprese calde în jurul gâtului. La
indicaţia medicului am administrat tratamentul.
2. Am învăţat pacientul cum să cureţe secreţiile de la nivelul U.D. şi cum să administreze picături
otice.
3. Am observat şi măsurat temperatura axilară. Am notat valorile în carneţel şi am înregistrat grafic
în foaia de temperatură. Am asigurat igiena tegumentelor şi vestimentară. Am pregătit materialele
necesare pentru recoltarea produselor în vederea examenelor de laborator.
4. Am asigurat pacientului un mediu ambiant liniştit şi plăcut, i-am recomandat lectură placută
înainte de culcare şi i-am administrat un sedativ.
5. Am asigurat pacientului alimentaţia corespunzătoare ţinând cont de modificările survenite. La
indicaţia medicului am administrat în primele 12 ore un regim hidrolactat.
6. Am supravegheat şi măsurat funcţiile vitale şi vegetative, comportamentul pacientului şi reacţia la
tratamentul administrat.

82
APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE
NURSING AUTONOME DELEGATE
1.Nevoia de a evita - Pacienta sa fie - se interneaza pacienta - se administreaza la 19.01.2021
pericolele
ferita de pericole - se conduce pacienta intr- indicatia medicului - pacienta prezinta in
Vulnerabilitate fata de - Pacienta sa nu nai un salon bine aerisit  Ser fiziologic 500 ml continuare durere
pericole din cauza prezinte durere - se instaleaza cateter venos  HHC 25 mg f.II - pacienta prezinta in
otitei - Pacienta sa nu mai - se recolteaza sange pentru  Vit. B1 f.1 continuare anxietate
Durere din cauza otitei prezinte anxietate examen de laborator  Vit. B6 f.1 - pacienta prezinta risc
manifestata prin - se masoara si se noteaza de complicatii la
 Vit. B12 f.1
otalgie, cefalee functiile vitale in foaia de nivelul urechii drepte
 Clafen f.II
Anxietate manifestata observatie - R=17 r/min
 Augmentin 2 mg
prin teama de surditate - se pune pacienta in - P= 82 p/min
 Ketotifen 1 mg
legatura cu alti pacienti cu - T.A.=140/80 mmH
aceeasi afectiune - T=36,8 ° C
- se incurajeaza pacienta - pacienta nu mai
- se urmareste daca pacienta prezinta cefalee
isi efectueaza toaleta
zilnica
- se asigura regim alimentar
hepatic

83
- se urmareste daca pacienta
respecta regimul alimentar
20.01.2021
- se masoara si se noteaza
functiile vitale in foaia de
observatie
- se schimba cateterul venos
- se asigura regim alimentar
hepatic
- se urmareste daca pacienta
respecta regimul alimentar
- se pune pacienta in
legatura cu alti pacienti cu
aceeasi afectiune
- se incurajeaza pacienta
- se urmareste daca pacienta
isi efectueaza toaleta
zilnica
21.01.2021
- se schimba cateterul venos
84
20.01.2021
20.01.2021 - pacienta prezinta in
- se administreaza la continuare durere
indicatia medicului - pacienta nu mai
 Ser fiziologic 500 ml prezinta anxietate
 HHC 25 mg f.II - pacienta prezinta risc
 Vit. B1 f.1 de complicatii la
 Vit. B6 f.1 nivelul urechii drepte
- R=18 r/min
 Vit. B12 f.1
- P= 80 p/min
 Clafen f.II
- T.A.=140/80 mmHg
 Augmentin 2 mg
T=36,6 ° C
Ketotifen 1 mg
21.01.2021
- pacienta prezinta
- se aeriseste incaperea 21.01.2021 durere diminuata ca
- se asigura conditii pentru - se administreaza la intensitate
odihna indicatia medicului - pacienta prezinta risc
- se asigura regim alimentar Ser fiziologic 500 ml de complicatii la
hepatic Ser glucozat 5% 500 ml nivelul urechii drepte
- se urmareste daca pacienta HHC 25 mg f.II - R=17 r/min
respecta regimul alimentar Vit. B1 f.1 - P= 78 p/min
- se incurajeaza pacienta - T.A.=140/80 mmHg
Vit. B6 f.1
- se masoara si se noteaza - T=36,7 ° C
Vit. B12 f.1
functiile vitale in foaia de 22.01.2021
Clafen f.II
observatie - pacienta prezinta
Augmentin 2 mg
- se urmareste daca pacienta durere diminuata ca
Ketotifen 1 mg
isi efectueaza toaleta intensitate
Fitomenadion f.I
zilnica - pacienta nu mai
prezinta risc de
complicatii la nivelul
urechii drepte
- R=17 r/min
- P= 78 p/min
- T.A.=140/80 mmHg
- T=36,7 ° C

85
 Vazand evolutia
favorabila se decide
externarea pacientei
cu recomandarea de a
respecta indicatiile
medicului
2. Nevoia de a dormi - pacienta sa fie - se aeriseste incaperea - se administreaza 19.01.2021
si a se odihni odihnita - se asigura un climat de medicatia prescrisa pentru - pacienta a dormit 6 ore
Insomnie din cauza liniste inlaturarea durerii in cursul noptii fara
durerii si anxietatii - se ofera pacientei un ceai treziri
manifestata prin ore cald seara 20.-22.01.2021
insuficiente de somn si - se linisteste pacienta - pacienta a dormit 8 ore
oboseala in cursul noptii fara
treziri

3. Nevoia de a bea si Pacienta să prezinte Am asigurat pacientei o La indicaţia medicului am 19.-21.01.2021

manca toleranţă digestivă alimentaţie corespunzătoare, administrat în primele 12 ore Pacienta este restabilita
Alimentaţie inadecvată normală şi să fie ţinând cont modificările un regim hidrolactat compus din punct de vedere al
calitativ şi cantitativ, alimentat calitativ şi apetitului din lichide calde, ceai, lapte toleranţei digestive.

86
cauzată de durere, cantitativ După restabilirea toleranţei
manifestată prin aport corespunzător digestive, la indicaţia
hidric şi alimentar vârstei. medicului, hrana a fost
redus. repartizată în 4 mese la 4ore
interval, timp necesar pentru
o bună digestie.
4.Nevoia de a - pacienta sa nu mai 19.01.2021
comunica prezinte hipoacuzie - se comunica cu pacienta
Comunicare ineficienta vorbind mai tare si clar
la nivel senzorial dic - se verifica daca pacienta a
cauza otitei manifestata inteles ceea ce i s-a
prin hipoacuzie comunicat
- se face spalatura
auriculara
- se insoteste paciente
pentru efectuarea unei
audiograme
20.01.2021
- se face spalatura
şi compoturi. 22.01.2021
După calmarea durerilor am Pacienta se alimenteaza
administrat pacientei un corect calitativ si
regim semisolid. cantitativ
La externare pacienta
primeşte bine alimentaţia
care este acum completă
calitativ şi cantitativ.
19.01.2021 19.01.2021
- se administreaza - pacienta prezinta in
tratamentul prescris continuare
hipoacuzie
20.01.2021 20.01.2021

87
 auriculara - se administreaza - pacienta prezinta in
- se comunica cu pacienta tratamentul prescris continuare
vorbind mai tare si clar hipoacuzie
- se verifica daca pacienta a
inteles ceea ce i s-a
comunicat

21.01.2021
- se face spalatura
auriculara
- se comunica cu pacienta
vorbind mai tare si clar
se verifica daca pacienta a
inteles ceea ce i s-a
comunicat
21.01.2021 21.01.2021
- se administreaza - hipoacuzia a scazut in
tratamentul prescris intensitate
22.01.2021
- pacienta nu mai
prezinta hipoacuzie

TRATAMENT
DENUMIRE FORMA DE ACŢIUNI MOD DE DOZA ZILNICĂ
PREZENTARE ADMINIS- ADMINISTRA-TĂ
TRARE

88
GLUCOZA sol.perf. 5% Monozaharidă fiziologică, PEV 500ml x 2/zi
sursă de energie, creşte
volemia, combate
deshidratarea
SER FIZIOLOGIC sol.perf. creşte volemia, combate PEV 500ml x 2/zi
deshidratarea
HHC 25 mg Fiole Corticosteroid PEV 2 f/zi
antiinflamator
VITAMINA B1 Fiole Vitaminizant PEV 1f /zi PEV

VITAMINA B6 Fiole Vitaminizant PEV 1f /zi PEV

VITAMINA B12 Fiole Vitaminizant PEV 1f /zi PEV

CLAFEN Fiole Antiinflamator i.m. 2f/zi

AUGMENTIN 1 g Cp Antibiotic p.o. 1 cp/12h

KETOTIFEN 1 mg Cp Antiinflamator p.o. 1cp/zi
FITOMENADION Fiole Hemostatic i.m. 1f/zi
IMUNOSTIN Cp Imunostimulator p.o. 3cp/zi

ANALIZE DE LABORATOR
DATA EXAMEN CERUT METODE DE VALORI NORMALE VALORI OBŢINUTE
RECOLTARE
19.01.2021 Glicemie Puncţie venoasă 8-10 80-120mg/dl 100mg/dl

89
 ml. sânge fără
anticoagulant.
Ht Puncţie venoasă 2ml. 40-52% la bărbat 41%
sânge + 0,2ml EDTA 35-47% la femeie
Hb Puncţie venoasă 13-18g/100ml la bărbat 15g%
2ml sânge+0,2ml 12-16g/100ml la femeie
EDTA
Leucocite Puncţie venoasă 4000-8000 ml3 7300/ml3
2ml sânge+0,2ml EDTA
V.S.H. Puncţie venoasă 3-5 mm/h la 1 oră 5mm/1h
2ml sânge+0,2ml EDTA 8-12mm/h la 2 ore
Uree serică Puncţie endovenoasă 0,1-0,4 g/l 0,37g/l

TABEL MONITORIZARE FUNCTII VITALE SI VEGETATIVE

DATA FUNCTII VITALE FUNCTII VEGETATIVE
TA P R T Lichide ingerate Diureza Scaun
mmHg p/min r/min °C ml/24h ml/24h
19.01.2021 140/80 82/` 17/` 36,8 2200 1800 1
135/75 84/` 18/` 36,6

90
20.01.2021 140/80 80/` 18/` 36,6 2300 2200 0
135/70 82/` 18/` 37
21.01.2021 140/80 78/` 17/` 36,7 2200 2000 1
145/85 80/` 18/` 36,4
22.01.2021 140/80 78/` 17/` 36,7 2100 1900 0
140/80 80/` 18/` 36,8

91
 EXTERNAREA BOLNAVULUI
Data externării : 22.01.2021
Diagnosticul la externare:
Otită medie supurată ameliorată.
Starea pacientului la externare:
Pacientul se externează cu simptomele otice ameliorate.
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:

- Să evite pe cât posibil consumul de alimente şi lichide reci;

- Să se informeze mai mult la modul în care îşi pot păstra sănătatea;
- Să revină la control peste 1 lună
- Am instruit bolnavul să evite suflatul nasului pe ambele nări concomitent şi pătrunderea
apei în ureche cu ocazia băilor. I-am explicat bolnavului ca la fiecare baie să introducă în prealabil
în ureche un tampon de vată îmbibat în ulei;
- Se interzice bolnavului ca timp de un an să facă baie la piscină sau la mare pentru a evita
imersia capului în apă.

92
93
 CAPITOLUL IV
TEHNICI APLICATE ÎN SPITAL

SPALATURA AURICULARA

Definitie
Prin spalatura auriculara se intelege spalarea conductului auditiv extern prin
introducerea unui current de lichid.
Scop
• terapeutic
- Indepartarea secretiilor (puroi, cerumen),
- Indepartarea corpilor straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntary
- Tratamentul otitelor cornice
Pregatire
• material
- de protectie:
- doua sorturi de cauciuc
- musama, prosop, aleza
- sterile
- seringa Guyon, vata
0
- lichidul de spalatura la 37
- solutia medicamentoasa prescrisa
- solutie de bicarbonat de sodium 1%0
- nesterile
- masa de tratamente
- tavita renala
- scaun
• pacient
- psihic
- se anunta pacientul
- i se explica scopul tehnici
- fizic
- in cazul dopului de cerumen, cu 24 de ore inainte se instileaza in conductul

94
 auditiv extern de 3 ori pe zi solutie de bicarbonate de sodium in glicerina1/20
- in cazul dopului epidermicse instileaa solutie de acid salicylic 1% in ulei de
vaselina
- in cazul corpilor straini hidrofili (boabe de legume si cereal), se instileaza
alcool
- in cazul insectelor vii se fac instilatii cu ulei de vaselina, glicerina sau se
aplica un tampon cu alcool cu efect narcotizant
- pacientul se aseaza in pozitie semisezand pe scaun
- se protejeaza su prosopul si sortul
- se aseaza tavita sub urechea pacientului care va tine capul inclinat spre tavita
Executie
- Asistenta se spala pe maini si imbraca sortul de cauciuc
- Verifica temperaturii lichidului de spalatura si incarca seringa Guyon
- Solicita pacientului sa deschida gura (conductul se largeste si continutul patologic
se indeparteaza mai usor)
- Trage pavilonul urechii in sus si inapoi cu mana stanga, iar cu dreapta injecteaza
lichidul de spalatura spre peretele postero-superior si asteapta evacuarea
- Operatia se repeta la nevoie
- Se usuca conductul auditiv extern
- Medical controleaza rezultatul spalaturii prin otoscopie
- Se introduce un tampon de vata in condut
- Se aseaza pacientul in decubit dorsal ½-1 ora
- Se examineaza lichidul de spalatura
Reorganizare
Notarea in foaia de observatie
- Se noteaza tehnica si rezultatul spalaturii (corpi straini extrasi, etc)
RECOLTAREA DE SECRETII NAZALE, OCULARE, OTICE
Recoltarea secretiei nazale
- recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un porttampon de sarma usor
indoita, cu care se poate patrunde in nazo-faringe
- pentru examinari virusologice recoltarea se face fie prin suflarea puternica a
nasului intr-o cutie Petri sterile, fie prin spalare nazo-faringiana
Executie
- recoltarea se face dimineata, dupa trezirea pacientului

95
- pacientul este asezat in pozitie sezand, cu capul in extensie fortata
- se injecteaza in fosele nazale o solutie izotonica de NaCl sterile, cu ajutorul unei
seringi ce se prelungeste cu un tub de cauciuc de 2-4 cm
- capatul liber al tubului taiat oblic se introduce in una din fosele nazale si se
injecteaza solutia de spalatura
- pacientul apleaca imediat capul inainte si lasa sa se scurga lichidul intr-o cutie
Petri sterile
- se trece imediat lichidul in eprubete etichetate si se trimite la laborator
- daca se intarzie trimiterea la laborator, atunci produsul va fi pastrat la gheata
Recoltarea secretiei otice
- se face cu tamponul sub control vizual (otoscop) din conductul auditiv extern
- flora normal a pavilionului urechiii si a conductului auditiv extern este
reprezentata de bacteriile ce se intalnesc pe piele
- in etiologia otitei medii acute se intalnesc stafilococii, streptacoci, Haemophylus
- la nou nascuti si copii se intalnesc:E colli, Klebsiella, stafilococ, pseudomonas etc.
Recoltarea secretiei oculare
- infectiile oculare care necesita un examen bacteriologic sunt:
- cele care afecteaza invelisul pleoapelor (blefarite)
- conjunctivita (conjunctivita acuta sau cronica)
- cornea si umoarea camerei anterioare (Keratita acuta si cronica(
- irisul si umoarea camerei (irita acuta si cronica)
- canalul si sacul lacrimal
- cristalinul, coroida sau retina si corpul vitrios
- secretia din cojunctivite si dacriocistite se recolteaza cu tampon steril
- colectiile purulente ale pleoapelor cu seringa si ace sterile
- din umoarea apoasa a camerei anterioare, cu seringa si ace sterile
- portiuni din iris indepartate prin iridectomie sunt puse direct pe medii de
imbogatire pentru pneumococi si streptococci
- in cazul de exudates bogate este indicate o spalare anterioara cu ser fiziologic steril
- se face anestezia ochiului prin instilatie locala de solutie cocaine 4%, apoi se
sterge conjunctivita sau corneea cu o spatula de platina sau tampon steril (dupa alti
autori nu se folosesc anestezice locale fiind, uneori bactericide)
- se fac frotiuri si culturi pe geloza simpla, bullion glucozat 2%, mediu Löffler

96
 INSTILATIA
Reprezinta tehnica de administrare a solutiilor medicamentoase pe o mucoasa sau un
organ cavitar (nas, ureche, ochi, vezica urinara). Instilatiile nazala, oculara in conductul
auditiv extern, sunt executate de asistenta.
Solutiile se instileaza cu ajutorul pipetei, sticlei picurator sau cu seringa (instilatia in vezica
urinara).
Pregatirea instilatiei
• materiale
- Pipete, tampoane, comprese
- Material de protectie – prosop
- Solutie medicamentoasa
- Tavita renala
• pacientul
- pregatirea psihica
o se informeaza
o este instruit cum sa se comporte in timpul si dupa instilatie
- pregatire fizica
- se aseaza dupa cum urmeaza:
o decubit dorsal, sau pozitie sezand cu capul in hiperextensie, pentru
instilatia nazala si ocular
o decubit lateral (pe partea sanatoasa), pentru instilatia in conductul auditiv
extern
Executarea instilatiei
- isi spala mainile
- evacueaza secretiile din cavitate (dupa caz, bolnavul sulfa nasul, curate cu un
tampon de vata conductul auditiv extern sau sterge secretiile ocular cu o compresa
sterile)
- aspira solutia medicamentoasa in pipeta
- pune in evidenta cavitatea:
o conjunctivala prin tractiunea in jos a pleoapei inferioare, cu policele mainii
stangi
o nazala – ridica usor varful nasului cu policele mainii stangi

97
 o conductul auditiv extern – tractionand pavilionul urechii in sus si inapoi cu
mana stanga
- instileaza numarul de picaturi recomandate de medic
- sterge cu o compresa sterile excesul de solutie
Ingrijirea ulterioara a pacientului
- dupa instilatia auriculara se introduce unb tampon absorbent in conductul auditiv
extern
- dupa instilatia nazala, pacientul ramane nemiscat 30-40 de secunde, ca solutia sa
ajunga in faringe
Reorganizarea
- pipeta se spala, deseurile se indeparteaza in tavita renala
De stiut
- solutia utilizata pentru instilatia auriculara trebuie sa fie incalzita la baie de apa
pana la 37 °C
- instilatia pe mucoasa conjunctivala se face numai cu solutii izotone, dupa instilatie
pacientul misca globul ocular
De evitat
- aspirarea solutiei medicamentoasa instilata in fosa nazala, deoarece poate patrunde
in laringe provocand spasme, accese de tuse.

ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE SPITALIZARE

Asistenta medicală trebuie ca pe tot parcursul spitalizării unui bolnav să-i asigure
acestuia toate condiţiile, corelat cu boala sau bolile sale. Ea va educa pacientul să îşi
asigure condiţiile igienice din salon şi va contribui personal la aerisirea acestuia.
Saloanele vor fi bine aerisite, liniştite( cei cu afecţiuni otice suportă mai greu
zgomotele) iar organele interesate vor fi bine îngrijite, cu respectarea riguroasă a igienei.
De asemenea, va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminări, otoree etc.),
asigurând şi igiena locală riguroasă atunci când este cazul.
SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE ŞI VEGETATIVE
Asistenta va urmări zilnic starea generală a bolnavului, faciesul care poate fi
semnificativ sau nu semiologic, reacţiile la tratamentul medicamentos, calitatea şi
cantitatea somnului, modul în care bolnavul mănâncă respectând regimul alimentar impus
de medicaţie (alimentaţia va fi adaptată perioadei de evoluţie a bolii; în perioada febrilă

98
bolnavul va urma un regim hidrozaharat: lichide, lapte, zeamă de fructe, supe de legume;
apoi alimentaţia va deveni aproape normală, regimul fiind uneori hipo sau desodat, de
exemplu când tratamentul cuprinde şi Prednison). De asemenea, asistenta va urmări modul
în care se deplasează bolnavul, dacă el respectă regulile de igienă personală şi dacă este
apatic. În mod deosebit asistenta va urmări zilnic funcţiile vitale şi vegetative.
Temperatura se urmăreşte cu atenţie: se măsoară dimineaţa şi seara cu
termometrul medical gradat după scara Celsius. Înainte de măsurarea temperaturii,
termometrul va fi controlat dacă funcţionează şi dacă mercurul este coborât. Temperatura
se măsoară cel mai adesea în axilă. Bolnavul va sta în decubit dorsal sau şezând, îşi şterge
cu un prosop cavitatea axilară, introduce termometrul în axilă, apropie braţul de trunchi şi
este menţinut 10 minute. După aceea, asistenta citeşte valoarea temperaturii şi notează
cifric şi grafic în foaia de temperatură, cu un creion albastru. Termometrele se păstrează în
recipiente speciale cu vată pe fundul lor, cu dezinfectant (cloramină 10% sau bromocet
1%). Valoarea normală a temperaturii este de 36-37°C.
Pulsul se măsoară de două ori pe zi (dimineaţa şi după amiaza). Se notează în foaia
de temperatură cu culoare roşie. Frecvenţa pulsului creşte paralel cu temperatura. Pentru
fiecare grad de temperatură în plus, frecvenţa pulsului creşte cu 8-10 pulsaţii pe minut.
Pulsul se percepe la artera carotidă, radială, femurală, poplitee, safenă. Înainte de a i se lua
pulsul, bolnavul va sta 15 minute în repaus fizic şi psihic. Valoarea normală a pulsului este
de 60-80 pulsaţii pe minut.
Tensiunea arterială se măsoară cu ajutorul tensiometrelor, prin mai multe metode,
dintre care cea mai folosită este cea auscultatorie (metoda Karot Kov). Alte metode:
palpatorie(Riva-Rocci) şi oscilometrică. Bolnavul va sta în decubit dorsal cu membrul
superior întins şi relaxat, sau şezând cu braţul rezemat, bine întins, relaxat. Principiul
metodei constă în comprimarea braţului cu ajutorul unui manşon pneumatic de cauciuc.
Un manometru aflat în deviaţie indică valorile presiunii din manşon. Cu ajutorul unui
stetoscop aplicat sub manşon în dreptul arterei humerale se percepe un zgomot ritmic
apărut la decomprimare, în momentul în care presiunea din manşon egalează presiunea
sangvină maximă. Continuând decomprimarea se constată o accentuare progresivă a
zgomotelor după care acestea scad în intensitate (acest moment reprezintă tensiunea
arterială minimă). Manşeta pneumatică trebuie să fie strâns aplicată pe braţ. Ea nu va fi
ţinută umflată prea mult timp pentru că produce hipertensiunea venoasă care creşte
tensiunea minimă. Bolnavul trebuie să fie în repaus fizic şi psihic. Tensiunea arterială se
va măsura de mai multe ori şi dacă valorile sunt diferite se iau în consideraţie ultimele

99
valori. În unele cazuri tensiunea arterială diferă la cele două membre superioare (cauza
este scăderea circulaţiei la nivelul membrului respectiv). Valoarea normală a tensiunii
arteriale este de 115-140 mmHg (tensiunea arterială maximă) şi 75-90 mmHg (tensiunea
arteriala minimă), însă aceste valori depind de vârstă, stări fizio-patologice. În foaia de
temperatură se notează cu pix roşu, haşurând intervalul aflat între tensiunea arterială
maximă şi tensiunea arterială minimă.
Respiraţia : se măsoară urmărind mişcările de expansiune a toracelui prin inspecţie
sau se aşează palma pe peretele toracic. Valoarea normală este de 16-18 respiraţii pe
minut. În foaia de temperatură se notează cu creion verde.
Se urmăresc şi se notează grafic în foaia de temperatură şi eliminările de scaun şi
urină. În caz de constipaţie se efectuează clisme uleioase, se administrează purgative.
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE
Asistenta se ocupă de recoltarea de sânge venos şi capilar în vederea cercetării
valorilor analizelor de laborator ale pacientului, în seringi sterile cu ace sterile (numai de
unică folosinţă).
Participă activ la investigaţiile imagistice, pregătind psihic pacientul pentru ele şi îi
oferă acestuia cât mai multe informaţii corecte privind explorările paraclinice la care va fi
supus.
Examinările de laborator efectuate produselor biologice şi patologice le trece în
fişele de observaţie. Completează simptomatologiile bolilor cu elemente obiective,
exprimând modificările apărute în morfologia, fiziologia şi biochimia organismului.
Aceste elemente confirmă sau infirmă diagnosticul clinic, reflectă evoluţia bolii şi
eficacitatea tratamentului, confirmă vindecarea sau semnalează apariţia unor complicaţii.
Utilitatea şi obiectivitatea examinărilor de laborator depind de modul de recoltare
al produselor care se analizează şi de modul cum se efectuează examenul de laborator.
Recoltarea produselor este efectuată de asistenta medicală care trebuie să respecte
următoarele norme generale:
- orarul recoltărilor;
- efectuează pregătirea fizică şi psihică a pacientului;
- pregătirea instrumentarului şi a materialelor necesare pentru recoltare;
- tehnica de recoltare propriu-zisă;
- completarea buletinului de trimitere la laborator şi etichetarea produselor
recoltate;

100
 - păstrarea şi transportul în condiţii optime a produselor recoltate.
Atunci când sunt prezente secreţii purulente la nivelul urechii, asistenta medicală va
face recoltări pentru frotiuri şi medii de cultură, în vederea identificării germenilor cauzali
şi a antibiogramei.
ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC ŞI
ETIOLOGIC
La stabilirea dozei de medicamente se va ţine cont de o serie de factori individuali
legaţi de greutate, dimensiuni corporale, vârstă, bioritm, starea de boală.
Pacienţilor în vârstă li se vor administra medicamente puţine, bine alese, absolut
necesare, administrate după scheme simple, în doze minime eficiente.
La indicaţia medicului, administrează pacientului medicaţia simptomatică şi
etiologică fie intramuscular, fie subcutan, fie în perfuzie endovenoasă sau local.
În cazul în care pavilionul urechii este interesat, asistenta medicală îl va şterge cu
tampoane sterile de vată uscate sau înmuiate în alcool sau în apă oxigenată. Nu se va folosi
în niciun caz tinctura de iod.
În cazul prezenţei cerumenului, acesta va fi îndepărtat prin spălătură auriculară.
Se vor aplica comprese locale cu scop antiinflamator şi analgezic. Îmbolnăvirile
urechii interne sunt însoţite adesea de sindroame vertiginoase, caracterizate prin apariţia
de greţuri, vărsături, transpiraţii, tulburări de mers şi hipotensiune arterială.
La indicaţia medicului asistenta medicală va efectua tratament cu tranchilizante,
sedative, diuretice, antialergice, neuroleptice, antiinflamatorii şi antiemetice, sub formă
injectabilă, de supozitoare sau perfuzii.

101
 BIBLIOGRAFIE

1. Papilian Victor – „Anatomia omului” vol.II ediţia a 7-a, Editura ALL, Bucureşti 1993
2. Soare Ioana – „Analize medicale explicate”, Editura Etna 2002
3. Stroiescu Valentin – „Farmacologie”, Editura ALL, Bucureşti 1994
4. Titircă Lucreţia – „Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti 2001
5. Titircă Lucreţia – „Ghid de nursing”, Editura Viaţa Medicală Romînească, Bucureşti
2001
6. Tomescu Emil – „Curs elementar de oto – rino – laringologie”, Cluj Napoca 1995
7. Sarafoleanu Dorin – Breviar clinic de oto-rino-laringologie; Editura Academiei
Republicii Socialiste Romania; Bucuresti; 1987
8. Teodorescu L. – Curs de oto-rino-laringologie; Institutul de medicina si farmaie Iasi;
Facultatea de stomatologie; Iasi; 1967
9. Teodorescu L. – Orientari in oto-rino-laringologie; Editura Junimea; Iasi; 1981
10. Titirca Lucretia - Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali;
Editura Viata Medicala Romaneasca- Bucuresti; 2006
11. Titirca Lucretia - Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali;
Editura Viata Medicala Romaneasca; Bucuresti; 2001
12. Titirca Lucretia – Urgente medico-chirurgicale; Editura Medicala; Bucuresti; 2009

102
103