MINISTERUL EDUCATIEI

COLEGIUL ,,NICOLAE PAULESCU’’

Asistent Medical Generalist

LUCRARE DE CERTIFICARE

COORDONATOR:

Prof.SINCA DANIELA GEORGIANA

ABSOLVENT:

GOGU (POPA) NICOLETA

RM.SĂRAT

2021

1
TEMA PROIECTULUI

PANCREATITA ACUTĂ

2
 Cuprins

CAP I Noţiuni de anatomie şi fiziologie ale aparatului digestiv_________________5

CAPITOLUL II Prezentare teoretica______________________________________16

Definitie_________________________________________________________________16

Etiologie şi epidemiologie__________________________________________________17

Anatomie patologica_______________________________________________________17

Clasificare_______________________________________________________________19

Simptomatologie__________________________________________________________21

Diagnostic pozitiv şi diagnostic diferenţial____________________________________22

Complicaţii şi sechele______________________________________________________24

Evoluţie şi prognostic_____________________________________________________24

Tratament_______________________________________________________________25

Profilaxie________________________________________________________________27

CAP III Rolul asistentului medical în îngrijirea şi tratarea bolnavului cu pancreatita

acută 28

Internarea bolnavului şi asigurarea condiţiilor de spitalizare_____________________29

Participarea asistentului medical la examenul obiectiv_________________________30

Asigurarea igienii corporale şi generale a bolnavului___________________________32

Pregătirea, asistarea şi efectuarea recoltărilor de produse biologice_______________33

Participarea asistentului medical la explorările paraclinice______________________37

Poziţia bolnavului în pat, urmărirea pacientului_______________________________39

Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative______________________________________39

Alimentaţia pacientului____________________________________________________45

Participarea asistentului medical la efectuarea tratamentului____________________46

Educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolii____________________________________52

Externarea bolnavului_____________________________________________________52

3
CAP.IV PLANURI DE ÎNGRIJIRE A PACIENŢILOR CU PANCREATITĂ ACUTĂ 53

Cazul I 53

Cazul II_________________________________________________________________81

Cazul III_______________________________________________________________102

Tehnici de nursing___________________________________________________133

Bibliografie:_________________________________________________________136

4
 MOTO:
“Viaţa e formată dintr-o întreagă gamă de cicluri care urmează o adevărată simfonie. Totul
în jurul nostru se repetă: secundele, minutele, orele, zilele, anii, anotimpurile, somnul, respiraţia,
bătăile inimii,. Dacă reuşim un ritm corect în interiorul, dar şi în afara noastră “concertul” pe
care-l susţinem aici pe pământ va fi unul lung şi melodios”

5
 MOTIVAŢIA

Motivul alegerii acestei teme derivă din dorinţa de documentare în legătură cu acest subiect,
deoarece este unul extrem de important, ţinând cont că din ce în ce mai multe persoane sunt
diagnosticate cu pancreatită acută.
Pancreatita acută are o incidenţă de 30-50 de cazuri / 100.000 locuitori pe an.
Circa 80 % din cazuri de pancreatita acută au o evoluţie benignă. şi din toate cazurile 15 –
20 % evoluează sever către forma necrotică hemoragică, generând o mortalitate de 30 – 40 %.
Pancreatita acută este o entitate patologică ce pune numeroase probleme de diagnostic şi
tratament. Consider că prin tratarea acestei teme pot arăta gravitatea pancreatitei acute şi importanţa
măsurilor preventive.
Lucrarea este împărţită în patru capitole şi are prezentarea a trei cazuri concrete.

6
 CAP I NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE

APARATULUI DIGESTIV
Anatomia pancreasului
Pancreasul este un organ-glanda, anexa a tubului digestiv, având atât o funcţie exocrina cat
şi o funcţie endocrina cu rol în digestie şi metabolismul hidrocarbonaţilor.

Fig1.Asezarea pancreasului

Anterior este acoperit de peritoneu, fiind situat pe peretele posterior al cavitaţii abdominale.
Are forma literei "J" dispus orizontal cu cârligul orientat inferior. Are greutate de 80-100 g.,
lungime de 15-20 cm. şi o grosime de 2 cm. Pancreasul este un organ friabil, rupându-se uşor.
Pancreasul este situat în etajul superior al abdomenului, posterior stomacului, întinzându-se
transversal de la potcoava duodenala pana la splina, este un organ retroperitoneal dispus anterior
coloanei vertebrale, proiectat la nivelul L1 - L2, fiind în cea mai mare parte lipsit de peretele
abdominal posterior prin fascia treaz la dreapta, pe o zona transversala, dispusa intre epigastru şi
hipocondrul stâng, iar coada pancreatica este mobila în ligamentul pancreatico-splenic.

7
 Fig2.Anatomia pancreasului
Pancreasului i se disting patru porţiuni:
 Capul ;
 Gatul sau Colul ;
 Corpul ;
 Coada.
Capul pancreasului: este cea mai voluminoasa parte a pancreasului, care înconjoară ca o
fanta fata interna a potcoavei duodenale. în afara de raporturile ventrale, respectiv cu ficatul şi
stomacul, sunt de reţinut cele dorsale, pancreasul acoperind în aceasta zona: aorta, vasele
mezenterice superioare, plexul solar, vena cava, originea venei porte şi vena splenica, iar canalul
coledoc este aşezat pe un sunt săpat în spatele capului pancreasului, numit incizura pancreasului.
Circumferinţa capului prezintă un sunt determinat de duoden. La acest nivel ţesutul
pancreatic se mulează pe duoden şi cele doua adera strâns unul de altul prin tacturi conjunctive,
vase, nervi care merg prin ansa duodenala. Din aceasta cauza, şi din faptul ca ductul pancreatic se
deschide în partea descendenta a duodenului, cele doua organe nu pot fi despărţite în intervenţiile pe
duoden sau pancreas, fără fisuri de necroza duodenala.
Gâtul sau Colul pancreasului: situat intre cap şi corp, este marcat de marginea inferioara a
organului de o scobitura numita incizura pancreasului, prin care trece înapoia pancreasului vena
mezenterica superioara şi iese artera mezenterica superioara.
Corpul pancreasului: situat anterior de coloana vertebrala şi aorta, are pe secţiunea
transversala feruia triunghiulara. El prezintă o fata anterioara, o fata posterioara şi una inferioara

8
delimitata de marginea anterioara şi marginea inferioara. Corpul pancreasului prezintă în
vecinătatea capului o proeminenta în bursa amenrala determinata de coloana vertebrala numita
tubercul amental.
Coada pancreasului: reprezintă extremitatea stânga a organului, este mobila fiind cuprinsa
în ligamentul pancreatico-splenic şi ajunge pana pe fata anterioara a rinichiului şi la hilul splinei.
Raporturile capului
Anterior capul pancreasului este întretăiat transversal de rădăcina mezocolanului, incât
partea inferioara a capului împreuna cu procesul uncinat corespunde regiunii inframezocolice, dând
raport prin intermediul peritoneului cu ansele jujenale.
Raporturile posterioare ale capului pancreasului se realizează cu formatiuni situate la
dreapta coloanei vertebrale, dintre care unele sunt cuprinse intre parendricuul pancreatic şi fascia de
coalescenta duodeno-pancreatica, iar altele posterior de fascie. Intre fascie şi pancreas are raporturi
cu canalul coledoc, ce trece oblic spre peretele pesteo-medical al duodenului ascendent, printr-un
sunt sau chiar canal săpat în parendrian. Tot la acest nivel se afla ascada vasculara posterioara a
capului de pancreas, ganglionii limfatici, iar spre stânga triunghiul venei porte şi originea ei.
Posterior de fascie, vine în raport cu vena cava inferioara, vena renala dreapta, partea terminala a
venei renale stangă şi ganglionii.
Raporturile corpului
Corpul pancreasului se proiectează pe vertebra L1 dintre cele trei fete care le poseda, cea
anterioara şi posterioara sunt mai late, iar cea mai inferioara mai îngusta. Foita inferioara a rădăcinii
mezocolonului transvers se continua pe fata inferioara a pancreasului şi la nivelul marginii
inferioare se continua cu peritoneul posterior al spaţiului inframezocolic.
Fata anterioara a corpului are raporturi prin omentala cu fata posterioara a stomacului.
Acest raport explica aderentele care se fac intre cele doua organe, în ulcerul gastric, precum şi în
fistulele gastro-pancreatice.
Fata inferioara a corpului, cea mai îngustă, vine în raport prin intermediul peritoneului care
o înveleşte cu ansele jejunale şi cu flexura duodeno-jejunala, situata inferior de ea.
Fata posterioara a corpului are raporturile cele mai complexe, deoarece traverseaza coloana
vertebrala şi toate formaţiunile situate anterior şi latero-vertebral.
De la dreapta la stânga, corpul pancreasului are raporturi cu aorta şi arterele mezenterice
superioare, precum şi cu plexul solar. Urmează raporturile cu partea inferioara a glandei suprarenale
stângă şi cu fata anterioara a rinichiului stâng. Pancreasul vine în contact cu vena renala ştanga, ea
fiind situata cel mai anterior în hilul rinichiului. Vena splenica trece printr-un sunt în parenclinul
pancreatic. Artera splenica, situata superior de vena, are un traiect sinuos şi merge cu aproximaţie în
lungul marginii superioare a pancreasului şi parţial pe fata posterioara a corpului.

9
 Raporturile cozii pancreasului:
Coada pancreasului este singura parte mobila a acestui organ, fiind cuprinsa în ligamentul
splino-renal.
Coada, ajunge împreuna cu vasele splenice în contact cu partea inferioara a splinei. Vasele
splenice se găsesc pe fata anterioara a cozii pancreasului.
Pancreasul se proiectează pe peretele anterior abdomenului în epigastru, iar coada ajunge
pana la hipocondrul stâng.
Vasele pancreasului, originea pancreasului şi a cailor biliare din ansa duodenala, arata nu
numai raporturile de legătura dintre duoden, pancreas şi coledoc, ci şi vascularizaţia lor în parte
comuna. Capul pancreasului, duodenul şi coledocul au aceeaşi surse vasculare.
Vascularizarea arteriala, pancreasul are trei surse arteriale:
 artera hepatica comuna
 artera splenică
 una din artera mezenterica superioara.
a) Arterele supraduodenale superioare
- au ramuri pancreatice şi ramuri duodenale. Ele corespund clasic arterei pancreatico-
duodenale superioare şi sunt ramuri ale arterei gastro-duodenale, care vine din artera hepatica
comuna.
b) Arterele retro-duodenale
Sunt tot ramuri din artera gastro-duodenala cu originea posterior de prima porţiune a
duodenului. Una dintre ele, de calibru mai mare, merge pe fata posterioara a capului pancreasului
având raporturi strânse cu coledocul, în partea sa retro-pancreatică.
c) Arterele pancreatico-duodenale inferioare
Sunt arterele ce iau naştere din artera mezenterica superioara în porţiunea sa
retropancreatica sau în dreptul marginii inferioare a corpului pancreasului. Ele sunt în număr de
doua şi au originea separata sau prin trunchi comun. Arterele corpului şi cozii pancreasului -sunt
ramuri ale arterei splenice (lienale):
1.Artera pancreatica dorsala - ia naştere din artera splenica în apropierea originii acesteia
din trunchiul celiac, în majoritatea cazurilor. Uneori poate avea originea în artera hepatica comuna,
nu departe de emergenta ei din trunchiul celiac sau în artera mezenterica superioara. Aceasta artera
a mai fost numita şi artera procesului uncinat al pancreasului.
2.Artera pancreatica inferioara - se îndreaptă către marginea inferioara a corpului şi
merge posterior în lungul acestei margini pana la coada pancreasului unde se anastomozează cu
artera cozii pancreasului.

10
 3.Artera pancreatica mare - este o ramura de calibru mai mare a arterei lienale destinata
parţii stângii a corpului pancreasului. Originea ei din splenică este la unirea a 2/3 drepte cu 1/3
stânga a pancreasului.
4.Artera cozii pancreasului - are originea în hilul splinei intr-una din ramurile terminale
ale arterei lienale. Are traiect recurent, pătrunde în coada pancreasului şi merge spre marginea
inferioara a cozii anastomozându-se cu capătul terminal al arterei pancreatice inferioare.
5.Artera lienala - în traiectul ei, în lungul cozii şi corpului pancreasului, dar şi alte ramuri
pancreatice de calibru mai mic. Ramurile pancreatice mici iau naştere şi din artera hepatica comuna.
6.Venele, retropancreatic, organul are bogate raporturi cu venele extrinseci. La acest nivel
se formează vena porta din vena mezenterica superioara şi vena mezenterica şi vena lienala.
Venele intrinseci ale pancreasului sunt aferenţi care indirect duc sângele în ficat prin vena
porta.
1.Venele pancreatico-duodenale corespund arterelor pancreatico-duodenale inferioare şi
supraduodenale superioare. Superior duc sângele în zona gastro-epiploica dreapta, care se varsă în
vena mezenterica superioara, are afluent de vărsare, în vena colica dreapta.
2.Venele pancreatice sunt mai multe vene de calibru mai mic care drenează sângele venos
de la nivelul corpului şi cozii pancreasului, în vena lienala.
Drenajul limfatic al pancreasului se realizează prin vase care pleacă din reţeaua limfatica
perilobulara şi prin colectare de calibru crescând, formează vasele aferente ale ganglionilor mai
multor grupuri ganglionare.
Inervaţia pancreasului este asigurata de sistemul nervos autonom şi este de mare importanta
în fiziologia, chirurgia pancreasului.
Interceptării sunt reprezentaţi de terminaţii nervoase libere şi de corpusculi WALTER-
PACINI care sunt abundenţi în ţesutul conjunctiv al pancreasului.
Fibrele simpatice şi parasimpatice provin din ganglionii celiaci şi din plexul mezenteric
superior. Exista şi fibre parasimpatice care provin din trunchiul vagal atât pentru cap, cat şi pentru
corpul şi coada pancreasului.
Ele asigura inervaţia excito-secretorie a pancreasului, cu acţiune asupra acinilor glandulari şi
insulelor pancreatice.
Structura pancreasului
Pancreasul este învelit de o capsula fibro-conjunctiva, laxa ce conţine corpusculi de tip
KRAUS şi WALTER PACINI. Din capsula se desprind trame subţiri ce acompaniază pediculul
pancreatic în lobuli. Pediculul pancreatic este format din doua tipuri de elemente secretoare:
exocrine şi endocrine.

11
 Pancreasul exocrin: este alcătuit din acini secretori care reprezintă unitatea
morfofunctionala a pancreasului. Fiecare acin are un perete propriu subţire şi doua tipuri de celule:
 celule acinoase
 celule acino-centrale.
Celulele acinoase sunt înalte, piramidale,
Celule centro-acinoase sunt situate în interiorul acinilor şi reprezintă, de fapt, porţiunile
iniţiale ale ductelor intercalare.
Ele au o citoplasma clara şi omogena dispusa continuu.
Produsul de secreţie este vehiculat spre duoden printr-un sistem de canale colectoare. Aceste
canale, după morfologia şi proprietatile lor fiziologice, sunt:
1.canale intercalare, de la acine, la canale interlobulare;
2.canale interlobulare, situate în lobulii glandulari care formează canale interlobulare;
3.canale interlobulare sau canale colectare situate în intervalul care separa lobulii.
Canalul colector principal (Wirsung) străbate glanda pe toata lungimea ei. Exista şi un canal
colector accesoriu, SANTORINI.
Care se varsă în duoden prin papila mica. Canalul colector principal, WIRSUNG, conţine în
peretele sau abundente fibre musculare netede, în tunica sa conjunctiva. Se deschide în duoden la
nivelul papilei mari. La nivelul orificiului de deschidere se găseşte SFINCTERUL ODDI.

Fig3.Canalul colector

Pancreasul endocrin este format din INSULELE LANGHERHANS, reduse ca număr la

nivelul cozii şi numeroase în corpul şi capul pancreasului
Ele sunt formate din cordoane de celule prismatice, anastomozate intre ele şi înconjurata de
o bogata reţea capilara.

12
 Cordoanele sunt formate din doua tipuri de principale celule α şi β. Celulele β secreta
hormonul numit insulina; iar celulele α secreta glucagonul.
Insulele Langherhans nu poseda canale de excreţie, ci îşi varsă produsul direct în sânge.
Ultrastructura pancreasului (organizarea acinului)
Celulele acinoase şi centro-acinoase din acelaşi acin sunt separate prin doua membrane
foarte osmofile şi un spaţiu intercelular.

Fig. 4.Celule acinoase

Fiziologia pancreasului,
Pancreasul exocrin
acesta este alcătuit din lobulii. Lobulii sunt alcătuiţi din acini glandulari şi ducturi. Este
glanda digestiva fundamentala pentru procesele de digestie şi absorbţie.
Prin conţinutul sau bogat în bicarbonat, sucul pancreatic contribuie împreuna cu bila şi cu
secreţiile intestinale, la neutralizarea acidităţii chimului gastric, prevenind lezarea celulelor
mucoasei intestinale.
Secreţia glandei este reglata pe cale umorala şi vagala. Cea mai importanta este reglarea
umorala, prin doi hormoni duodenali: secretina şi pancreozimina. Secretina este produsa sub
forma de prosecretina şi activata de acidul clorhidric.
Enzimele elaborate de pancreas sunt cele proteolitice: tripsina şi chimotripsina, cu rol
important în digestia proteinelor, alături de proteaze, pancreasul secreta amilaze, lipaze, fosfolipaze,
nucleaze şi elastaze, toate elaborate, ca precursori inactivi, activate în duoden în contact cu sucul
gastric.

13
 Amilaza este o enzima glicolitică sintetizata în ribozomi şi transferata în vezicule
microzomiale. Acţiunea hidrolitica a amilazei este foarte rapida şi foarte puternica. Amilaza se
elimina pe cale urinara.
Creşteri exprimate ale amilazei serice de cinci ori peste valoarea normala se constata în
pancreatita acuta şi în uremie (perturbarea eliminării pe cale urinara).
Creşteri moderate sunt în cancerul de cap de pancreas şi în afecţiuni abdominale acute, de
exemplu: ulcer perforat, ocluzie intestinala, colecistita acuta, sarcina extrauterina, de asemenea în
afecţiuni ale glandelor salivare: parotidita şi calculi salivari.
Creşteri trecătoare se pot observa după administrarea de morfina sau în intoxicaţii cu alcool.
Creşteri ale activităţii amilazice ale serului se constata în afecţiunea macroamilazemie,
caracterizata prin molecule anormal de mari ale amilazei care nu pot fi excretate de rinichi. Ea
transforma amidonul în maltoza şi care va fi transformata de maltoza în glucoza.
Lipaza intervine în saponificarea grăsimilor.
Sucul pancreatic conţine lipază, enzima care catalizează reacţia de scindare hidrolitica a
grăsimilor neutre în glicerol şi acizi graşi în prezenta bilei.
Lipaza pancreatica este cea mai activa enzima lipolitică din tractul digestiv, în absenta ei,
grăsimile trec nedigerate în fecale.
Enzimele proteolitice din sucul pancreatic sunt reprezentate de doua proteinoze distincte.
Chimotripsina
Tripsina este secretata sub forma inactiva tripsinogen.
Chimotripsina se găseşte sub forma inactiva de chimotripsinogen şi este activata de tripsina.
Poseda şi proprietatea de a coagula laptele.
Ambele enzime sunt activate la un pH = 8.
Tripsina are o puternica şi rapida acţiune proteolitica.
Peptidazele din sucul pancreatic sunt EXOPEPTIDAZE.
Celulele pancreatice conţin: polinucreotidaze, ribonucleaze, dezoxiribonucleaze care trec în
sucul pancreatic.
Aceste peptidaze sunt:
 carboxipeptidaza
 aminopeptidaza
 depeptidaza.
Primele au proprietatea de a transforma polipeptidele în dipeptide eliberând în acelaşi timp
şi o seama de aminoacizi. Dipeptidaza acţionează asupra dipeptidelor, scindează în aminoacizi, din
care sunt alcătuite.

14
 Pancreasul endocrin:
Este format din insulele lui Langherhans. Acestea reprezintă la om aproximativ 1-2% din
greutatea totala a pancreasului. Ele sunt diseminate în întreg pancreasul, dar reduse la nivelul cozii
şi numeroase la capul şi corpul pancreasului.
Insulina este un hormon deosebit de important secretat de celulele pancreatice β ale
insulelor Langherhans. Insulina este implicata intr-o serie de etape importante ale metabolismului
intracelular.
Reglarea secretiei de insulina
Glucoza reprezintă agentul insulinotrop cel mai important. O uşoara hiperglicemie constituie
nucleul pentru sinteza şi eliberarea de insulina.
Descărcarea insulinica accelerează tranzitul de glucoza din compartimentul extracelular în
ţesuturile insulino-dependente.
Insulina acţionează asupra metabolismului glucidic.
 -La nivelul ficatului, unde creste sinteza de glicogen şi diminuează glicogeneza.
 -La nivelul muşchiului, unde glucoza este transformata în energie, sau depozitata sub
forma de glicogen.
 La nivelul ţesutului adipos, unde glucoza este transformata în acizi graşi şi este
depusa sub forma de trigliceride de rezerva.
Insulina stimulează atât transportul de aminoacizi în celula, cat şi incorporarea lor în
proteine, ambele acţiuni fiind independente fata de efectele asupra transportului de glucoza.
Muşchiul este principalul loc de acţiune al insulinei nu numai pentru utilizarea glucidelor,
dar şi pentru metabolismul proteic. Insulina este principalul hormon care provoacă stocajul
energetic în ţesutul adipos şi în alte ţesuturi. Ea creste formarea de acizi graşi şi glicerol în celula
grasa adipoasa.
Glucagonul: este un hormon polipeptidic format din aminoacizi. Are acţiune antagonica cu
a insulinei. Secreţia lui este declanşata de hipoglicemie.
Reglarea secretiei de glucagon: se realizează de către nivelul glicemic în mod normal
existând un raport invers intre eliberarea de glucagon şi concentraţia plasmatica a glucozei, în
sensul ca hiperglicemia o măreşte.
Este efectul inhibitor al hiperglicemiei asupra secreţiei de glucagon, necesita prezenta
insulinei dovedind ca celulele sunt ţesuturi insulino-dependente.
El intervine în mecanismul homeostaziei glicemice, prin stimularea glicogen-fosforilaza din
ficat, astfel ca întreaga secvenţa de reacţii de la glicogen hepatic la glucoza este accelerata şi creste
afluxul hepatic de glucoza.

15
 CAPITOLUL II PREZENTARE TEORETICA

Definitie
Pancreatita acuta este o afecţiune caracterizata anatomo-patologic prin inflamaţii acute
necroticohemoragice si/sau edematoase ale pancreasului.
Se caracterizează clinic prin marea drama pancreatica TRIADA DIEULAFAY:
 contractura
 durere
 hiperestezie.

Fig. 5. Pancreatita acuta

Etiologie şi epidemiologie
Pancreatitele acute sunt frecvent asociate cu litiaza biliara.
Pancreatitele acute sunt generate, mai ales, de leziunile distale ale cailor biliare.
Etilismul este al doilea factor cauzal major, intoxicaţia acuta cu alcool producând necroza
hemoragica pancreatica, iar etilismul cronic fibroză pancreatica.
în etiologie mai sunt incriminate:
 hiperlipemia
 hiperparatiroidismul
 diabetul zaharat
 sarcina
 medicamente ca: cortizon, izoniazida, anticoagulantele.
 unele infecţii virotice (paratiroida urliana, hepatita epidemica).
 factorii vasculari, ereditari

16
  intervenţii chirurgicale
 traumatisme abdominale
Doua sunt dereglările principale care declanşează pancreatita acuta:
a)extravazarea sucului pancreatic
b) activarea enzimelor (proteolitice şi lipolitice) în urma agresiunii factorilor etiologici
Alţi factori favorizanţi:
 ateroscleroza
 obezitatea
 abuzul alimentar
 Teren favorizant:
 -litiaza biliara
 -alcoolismul
Epidemiologie.
Incidenta reala a pancreatitei acute este dificil de estimat,fiind influenţata de o serie de
factori extrem de variabili,ce se poate spune cu exactitate insa este faptul ca se corelează cu
epidemiologia alcoolismului şi a litiazei biliare .

Anatomie patologica
Leziunile constatate în pancreas sunt: edemul, hemoragiile, zonele de citosteatonecroza, se
mai pot întâlni supuraţii sau cangrena.
Pancreasul este mărit, indurat, hiperemia şi edematiat.
De obicei, exista doua tipuri de leziuni: edemul şi necroza hemoragica. în realitate acestea
reprezintă doua stadii cu gravitate crescânda. Edemul apare în formele cu gravitate mai redusa, iar
necroza în formele severe. Citosteatonecroza apare în formele cele mai grave.
Pancreatitele acute pot fi nesupurate, supurate şi hemoragice.
Pancreatita nesupurata: este forma cea mai atenuata şi insuficient cunoscuta din punct de
vedere anatomo-patologic, deoarece se vindeca în general, poate apărea atât pe cale ascendenta cat
şi hematogena (in cursul febrei tifoide, difterie şi mai ales în cursul paratiroidei epidemice, când
exista o explicaţie prin similitudinea histologica dintre parotida şi pancreas)
Pancreatita edematoasa: este frecventa, benigna şi se remite în câteva zile.
Pe lângă edem, exista un exudat inflamator, proliferează fibroblastii, se depune colagen în
spatiile interlobulare şi interacinoase, în interstiţial apare o infiltraţie limfocitară şi granulocitara.
Leziunile de necroza lipsesc.
Pancreatita supurata: poate fi întâlnita de asemenea în ambele modalităţi patogenice. Se
pot observa abcese instalate în cursul unor septicemii şi piemii, infecţiile canaliculare sunt insa mai

17
frecvente, deoarece prima porţiune a canalului Wirsung care se deschide în duoden, este infectata de
microbii aerobi şi anaerobi din intestin.
Organul se apără contra infecţiei prin scurgerea lichidului de secreţie şi prin mucusul care
acoperă pereţii canalului. Existenta unui obstacol (bride, calculi) provoacă staza şi instalarea
canaliculitei.
Enteritele, gastritele, ulcerele gastrice şi duodenale se însoţesc adesea de pancreatite, forma
supurata are loc fie pe o glanda cu leziuni vechi care fac mai puţin rezistent organul respectiv, sau
este vorba de o exaltare a virulentei microbilor, mai ales prin asocierile care au loc în aceste
împrejurări.
Teorii patogenice:
1. Teoria caniculara: reflux de bila în pancreas.
2. Teoria vasculara: arterite mezenterice.
3. Teoria nervoasa: excitaţia splahnicului stâng (nervul simpatic).
4. Teoria alergica: şirul histaminic.
Pancreatita hemoragica: este o necroza acuta a pancreasului, realizând clinic sindromul
de abdomen acut cu debut brusc, uneori în plina sănătate.
Este vorba de o autodigestie, ca urmare a enzimelor activate în interiorul organismului.
Viscerul este mărit, indurat, cu zone mari de ramolisment, uneori sub forma de chisturi de culoare
roşie, alteori pancreasul apare cenuşiu, marmorat, cu pete de steatonecroza, cu eliberarea de acizi
graşi şi formarea de săpunuri (pete albicioase cunoscute sub denumita de "pete de spermanţet")
reprezentând procesul de citosteatonecroza a pancreasului şi hemoragii mai mult sau mai puţin
întinse. Acinii, stroma, vasele şi canaliculii prezintă necroza difuza, dilatări acinoase şi caniculare,
obstrucţii de canalicule prin dopuri (calculi, metaplazii de mucoasa.)
Elastaza (enzima proteolitica) acţionează asupra mediei arteriorale şi venulare şi produce
tromboze vasculare, astfel încât ischemia exacerbează necroza. Pete albicioase se pot observa şi în
afara organismului, pe peritoneu fiind vorba de o difuziune a enzimelor ca urmare a unei
permeabilizări excesive, situaţie ce apare prin deschiderea structurilor canaliculare ale organului.
Etiopatogeneza:
a) Reflux biliar prin obstrucţii realizate de calculi în ampula Vater, bila activează sucul
pancreatic înăuntrul organului.
b) Hipersecreţia -obstrucţie.
c) Alterări ale vaselor sanguine, când prezenta hematiilor activează sucul pancreatic, ca şi
bila.
d) Reflux duodenal, când bacteriile ajunse în canalicule activează enzimele pancreatice.
Rolul alcoolului (pancreatita alcoolica) pare sa fie un factor important.

18
 Microscopic: se constata alterări distrofice proteice, infiltrat inflamator, necrozele pot fi
focare izolate, uneori confluente, interesează pancreasul exocrin şi pe cel endocrin.
Precipitatele opace (săpunurile) apar datorita faptului ca prin lipoliza, glicerolul este
absorbit, iar acizii graşi se combina cu CA (saponificare), formând săruri insolubile.
Peritoneul este alterat: apar şi aici depuneri de săpunuri, prin supraadăugare bacteriana se
poate instala o peritonita supurata.
Forma supra acuta este grevata de o mare mortalitate prin severitatea socului şi a toxemiei.
Pancreatita acuta recidivanta cu crize repetate de intensitate variabila, separate de perioade
asimptomatice.
Pancreatita postoperatorie este, de obicei, edematoasa şi adesea nediagnosticata.

Clasificare
Pancreatita acuta se manifesta prin:
 dureri epigatrice iradiate posterior;
 intoleranta alimentara (sindrom dispeptic);
 pierderi digestive (sindrom dispeptic);
 pleurezia stânga;
 tumora palpabila supraombilical.
Mecanismul durerii este incomplet clarificat. Una din cauzele durerii aici, ar fi obstrucţia
ductala (dopuri, calculi, stricturi), cu ocazia meselor abundente ori a consumului de alcool, secreţia
pancreatica creste masiv, dar ducturile obstruate nu permit drenajul ei şi apare durerea. În sprijinul
acestei păreri se înscrie ameliorarea durerii la sistarea alcoolului şi la administrarea de extracte
pancreatice orale, care inhiba secreţia pancreatica prin răspunsul negativ asigurat de excesul de
proteaze din intestinul proximul.
In geneza durerii ar putea intervenii, afectarea de vecinătate a peritoneului ori a duodenului,
eventual obstrucţia duodenului sau a coledocului prin inflamaţie şi fibroză cefalica. Se susţine ca
sursa durerii ar fi inflamaţia perineurală sau/si fibroză nervilor intrapancreatici. Inflamaţia
perineurală duce la distrugerea barierei perinervului, permiţând influxul de mediatori inflamatori
sau enzime pancreatice active.
Uneori durerea dispare numai la pancreatectomie. în schimb, alteori durerea dispare mai
curând la distrugerea progresiva a pancreasului ("autocombustie") pe parcursul bolii, decât la
rejecţia pancreatica.
Malabsorbtia apare când distrugerea masei exocrine a pancreasului depăşeşte 90%. La
aceasta etapa durerea se accentuează sau dispare, secreţia de lipaze şi proteaze scade la un prag care
explica maldigestia lipidelor şi proteinelor cu steatoree, pierdere ponderala. Deficitul de lipaze se

19
constituie mult mai repede decât cel de proteaze. De aceea prima care apare este maldigestia
lipidelor cu steatoree.
Diabetul apare prin scăderea masei endocrine, el se însoţeşte de scăderea paralela a
glucagonului, deoarece insulele pancreatice sunt în totalitate distruse prin fibroză.
Deficitul de glaucon explica anumite caracteristici ale diabetului în pancreatite, răspunsul
hipolicemic prelungit, insensibilitate frecventa la antidiabetice orale, frecvente atacuri hipoglicemie,
necesar de insulina mai mic
Forme clinice
 -Forma edematoasă - frecventa, benigna şi se remite în câteva zile.
 -Forma necrotica - prezenta în leziuni necrotice.
 -Forma hemoragica - tromboze vasculare, viscere mărit şi indurat.
 -Forma supraacuta (mixta) - grevata de o mare mortalitate.
 -Pancreatita supurata sechelară..
 -Pancreatita cronica - cu diabet.

Simptomatologie
Pancreatitele acute sunt frecvente atât la bărbaţi, cat şi la femei. Debutul bolii este în medie
în jur de 45 de ani, adesea după un exces alimentar sau alcoolic, la persoane obeze sau gurmande
sau la vechi biliari, după o colica biliara sau angiocolita.
Boala se manifesta prin:
 -durere epigastrică
 -tulburări dispeptice
 -uneori icter
 -soc pancreatic
 -febră
Simptomatologia pancreatitelor acute este foarte dramatica. Debutul este în plina sănătate,
cu durere epigastrica foarte violenta. Bolnavul este în stare de agitaţie, anxios, cu facies
contorsionat, cu buze livide.
Durerea epigastrica este prezenta, insuportabila, aduce bolnavul la medic. Este de mare
intensitate şi tenace (rebela la analgezicele uzuale), iradiază de partea stânga: hipocondru, baza
hemitoracelui, umăr. Este comparata cu un "pumnal", o "torsiune", o "compresiune violenta", mai
rar ca o arsura.
Vărsăturile preceda sau survin concomitent cu durerea şi pot fi alimentare, bilioase,
negricioase, hemoragice sau poracee, spoliind organismul de lichide şi electroliţi.
La examenul fizic, destul de sărac, se constata uneori icter.

20
 Durerea foarte intensa la palpare, coincide cu sediul descris de bolnav. La percuţie matitatea
hepatica este prezenta.
Abdomenul este balonat, mai pronunţat în etajul superior, şi prezintă sau nu, o uşoara
apăsare musculara. La palpare se constata sensibilitatea epigastrica sau sensibilitate în hipocondrul
stâng.
Iniţial se instalează o retenţie de fecale şi gaze, pentru ca mai târziu sa apară un ileus cu
peritonita.
Uneori, putem descoperi revărsat peritoneal, iar în lichidul extras, amilaza de găseşte în
concentraţie crescuta.
Temperatura creste moderat (in afara stării de soc). Petele echimotice periombilicale
(semnul CULLEN), sau pe flancuri, mai ales în stânga (semnul GREY-TURNER), sunt rar găsite şi
de obicei tardive, (după 5-7 zile).
Frecvent, în cazurile severe se instalează după debut o insuficienta circulatorie acuta, care
ulterior se transforma în soc clar exprimat prin dezechilibru electrolitic, toxemie enzimatica şi
iritaţie neurovegetativa.
Bolnavul are facies tras, ochi încercănaţi, nas subţiat, transpiraţii reci, puls mic şi rapid,
scăderea tensiunii arteriale (maxim sub 90 mm Hg), agitaţie şi confuzie. Mai pot apărea tulburări de
tranzit, dispnee şi tahipnee.
Tulburările metabolismului glucidic pot imbracă fie forma hiperinsulinismului (ameţeli,
lipotimii, transpiraţii reci, senzaţii de foame), fie a hipoinsulininismului.
Simptomatologie determinata de suferinţa organelor vecine, sindrom solar de dureri
permanente sau în crize, vărsături, tendinţa la sincopa, stări de colaps, icter mecanic, staza
duodenala, hipertensiune portală, simptome vasculare sau pulmonare.

Diagnostic pozitiv şi diagnostic diferenţial

Nu este posibil un diagnostic precoce al pancreatitei, deoarece testele folosite pentru
diagnosticare devin pozitive intr-o etapa când modificările morfologice sunt avansate şi uneori
ireversibile.
Diagnosticul pozitiv - se bazează pe: durere violenta cu sediul şi iradierile descrise,
vărsături, meteorism, stare de soc (in absenta contracţiilor abdominale). Prezenta exudatelor bogate
în amilaza constituie un argument important.
Confirmarea o dau investigaţiile de laborator.
O propunere de abordare în trepte a diagnosticului de pancreatita, forme cu durere, a fost
adoptata după propunerea sugerata de STEINBERG.

21
 Treapta I

-se efectuează o radiografie abdominala simpla postero-anterioara şi de profil şi

o ecografie, pentru depistarea calcificărilor pancreatice.
Treapta II
-se apreciază tripsinogenul seric
-se evaluează produşii proteici şi lipidici din scaun
-se practica timp de o luna terapie de proba cu enzime pancreatice oral. Daca durerea
dispare, ori se ameliorează, se considera durere de origine pancreatica.
Treapta III
-dacă probele 1,2 nu au permis diagnosticul şi durerea nu dispare se practica tomografie
computerizata, CPRE si/sau testul la secretina, secretina - colecistochinina, ori testul LANDH, apoi
biopsia pancreatica sub ghidare ecografica ori computer tomograf.
Diagnosticul diferenţial
Desi contractura abdominala lipseşte, este obligatoriu sa eliminăm abdomenul acut
chirurgical produs prin:
 Ulcer gastro-duodenal perforat, în care exista pneumo-peritoneu clinic (dispariţia
matităţii hepatice) şi radiologic (aer subdiagragmatic).
 Ocluzia intestinala, caz în care durerile au caracter colicativ, intermitent, iar
radiologic se descoperă niveluri hidroaerice.
 Obstrucţia arteriala mezenterica apăruta în fond aterosclerotic şi mai rar prin
embolie, ca şi infarctul venos (post operator, în inflamati sau tumori abdominale)
sunt mai greu de diferentiat de pancreatita hemoragica.
 Colecistita acuta se poate asocia cu pancreatita.
 Apendicita acuta, chiar cand apendicele este situat subhepatic, se confrunta rar cu o
pancreatita acuta: sediul durerii este diferit, iar apararea musculara clar exprimata.
 Sarcina tubara rupta este asemanatoare cu debut brutal şi stare de soc.
 Porfiria acuta, uneori mai greu de recunoscut (in special în forma abdominala pura)
poate fi confundată cu o pancreatită.
În al doilea rând trebuie eliminat un infarct miocardic acut, deoarece intre aceasta afecţiune
şi pancreatita acuta exista asemănări:
 -Şocul,
 durerea precordiala (iradiata de la pancreas) şi epigastrica (iradiata de la un infarct
diafragmatic) ca şi unele semne ischemice miocardice.
Diferenţierea se sprijină pe determinările enzimatice şi evoluţia în timp a traseului
electrocardiografic.

22
 Hernia diafragmatica încarcerata este recunoscuta foarte rar (atunci când nu se efectuează
examen radiologic).
Problemele pot ridica şi acele situaţii care afectează intestinul subţire proximal. Pentru
trasare se impune uneori biopsia jejunala prin sonda orala.
Diagnosticul diferenţial al unor manifestări mai rare sau al unor complicaţii poate ridica
numeroase probleme. Aşa este:
 diagnosticul icterului,
 diagnosticul ascitei ori
 al pleureziei pancreatice,
 diagnosticul paniculitei,
 diagnosticul arteritelor.

Complicaţii şi sechele
Complicaţiile cele mai frecvente ale pancreatitei acute sunt de natura infecţioasa: abcese
pancreatice, abcese subfrenice, peritonita purulenta.
In formele mai prelungite se pot ivi colecţii sangviolente (hematocel pancreatic) şi
pseudochisturi pancreatice. Se mai pot întâlni şi un icter prin ocluzie. Obstrucţia coledociana
cronica prin inflamarea cronica comporta nise de colangita şi de ciroză biliara secundara.
Procesele inflamatorii şi fibrozante pancreatice pot determina obstrucţie duodenala,
construcţia antrului ori a colonului transvers. Exista o frecventa crescuta a ulcerului peptic, prin
deficitul de secreţie de bicarbonaţi pancreatici, ceea ce permite ca agresiunea clorhidropeptica sa se
exercite în duoden
Nu este o raritate tromboza de vena splenica (explicata de inflamaţia de vecinătate a cozii
pancreasului) cu varice gastrice secundare ce pot explica o hemoragie digestiva superioara.
Diabetul secundar din pancreatita poate genera complicaţiile vasculare, retinopatie vasculara
diabetica, nefropatie, neuropatie, ceea ce invita la explorări pentru depistarea unui diabet
concomitent cu pancreatita acuta sau cronica.
Incidenta cancerului pancreatic, este crescuta la cei cu calcificare pancreatica.
Bolnavii de pancreatita acuta pot rămâne cu sechele ca:
 -pancreatita cronica
 -chisturi pancreatice
 -supuraţii pancreatice
 -diabet secundar

23
 Evoluţie şi prognostic
După o evoluţie progresivă (12-72 ore) semnele şi simptomele încep sa retrocedeze lent (in
7-8 zile) deoarece sucul pancreatic bogat în enzime proteolitice nu mai difuzează în ţesutul din jur.
In unele cazuri insa, prin complicaţiile care apar:
 -insuficienta circulatorie;
 -insuficienta respiratorie;
 -insuficienta hepatica;
 -hemoragii digestive;
 -stare septica.
Se prelungeşte procesul agresiv (forma subacuta) suferinţele bolnavului durează mai mult de
72 de ore, persista un fel de tumoare chistica hemoragica.
In forma supraacuta evoluţia este mortala, prin sincopa în primele sase ore. în forma acuta
grava, evoluţia decurge în trei faze: faza de debut brutal, apoi după 6-12 ore faza de ileus paralitic,
faza a treia cu infecţie şi necroza care se termina letal în 24-48 ore sau după 7-8 zile, prin peritonita
şi stare de colaps.
Prognosticul este sever în forma hemoragica. Mortalitatea pana la 50% depinzând de
antecedentele bolnavului: vârsta, obezitatea.
Severitatea procesului este data de vărsături, stare de soc, hipertermie, echimozele peretelui
abdominal, hiperleucocitoza, hipocalcemie accentuata.
Socul constituie cauza principala a deceselor care survin în primele zile. Ulterior, bolnavii
pot muri prin dezechilibru electrolitic sau prin complicaţii.

Tratament
Tratamentul igieno-dietetic constă in: combaterea obezităţii şi alcoolismului, evitarea
prânzurilor copioase, a excesului de băuturi alcoolice, a băuturilor reci, tratamentul infecţiilor cailor
biliare, a litiazei biliare, al bolilor gastro-duodenale (ulcer, diverticulite), tratamentul infecţiilor
biliare acute sau cronice pancreato-trope.
Episoadele acute se tratează cu: internare urgenta în spital, oprirea alimentaţiei orale pentru
punerea pancreasului "in repaus", aport de lichide intravenos (care trebuie sa conţină necesarul
caloric de glucide, aminoacizi, electroliţi).
Tratamentul medicamentos: tratamentul modern este în principal medical, urmărind
calmarea durerii, combaterea socului, corectarea dezechilibrelor volumice şi hidroelectrolitice,
inhibarea secreţiei pancreatice, neutralizarea acţiunii enzimelor proteolitice şi a excesului de
histamina, reducerea inflamaţiei organului şi prevenirea suprainfecţiilor.
Acest tratament se face în spital în secţiile de terapie intensiva, fiind un tratament complex.

24
 Medicaţia durerii - antalgica:
Se face cu analgetice:
 Mialgin - 100 mg./6 ore I.M./S.C.
 Novocaina - 200-400 mg.
 Xilina - în perfuzie, asociata cu atropina sulfurica (0,5 mg.) sau Scobutil (100 mg.) la
4-6 ore.
Combaterea socului:
Prin refacerea volemiei:
 Glucoza 5-10% soluţii fiziologice,
 dextran pana la 3000 de ml. în perfuzie endovenoasa.
 1000 ml. sânge total sau albumina umana (are acţiune antitripsinică).
 HHC (200-400 mg.) care se recomanda în socul foarte sever.
Insuficienta respiratorie şi hipoxia: oxigenoterapie pe sonda endonazala şi chiar prin
intubaţie în formele grave.
Insuficienta renala acuta: prin menţinerea volemiei, dopamina şi diuretice.
Reechilibrarea hidroelectrolitice şi metabolica:
Glucoza tamponata cu insulina, Ca şi Mg., perfuzii intravenoase
Inhibarea secreţiei pancreatice:
Aspiraţia gastrica permite controlul pierderilor de lichide şi compensarea acestora şi previne
apariţia ulcerului de stres. Repausul pancreatic este obligatoriu, alimentaţia pe gura fiind total
interzisa, aspiraţia gastrica, eventual asociata cu spălătura gastrica cu trisilicat de Mg.
Terapia antienzimatica:
De blocare se face cu - Trasylol, (inactivatori de tripsina şi kalikreina) - 1 f.=100.000 U.I./zi,
în perfuzie endovenoasa continua în primele 48 ore.
Prostaglandinele:
Administrate intravenos.. au rol protector celular.
Antibioterapia:
Previne angiocolita şi apariţia pancreatitei acute supurate, suprainfecţia. Se folosesc
antibioticele cu spectru larg: Ampicilina 2-6 g./zi.
Odată obţinuta ameliorarea, se opreşte aspiraţia gastrica şi se administrează oral la fiecare 60
min.: trisilicat de Mg, iar ulterior de 72-96 de ore se începe prudent alimentaţia: cu regim
hidrozaharat cu suc de fructe, glucide uşor hidrolizabile, apoi gris cu lapte, paste făinoase, orez fiert,
supa de morcovi, pâine alba prăjita.
Alcalinizarea medicamentoasa continua.

25
 In covalescenţă (după 7-10 zile) se adaugă treptat proteine uşor digerabile cum ar fi: lapte
degresat, derivate lactate proaspete, albuş de ou, carne slaba fiarta etc. Numai după trei săptămâni
pot fi permise grăsimile: (unt, gălbenuş de ou, smântâna, untdelemn) progresiv, după toleranta.
Tratament chirurgical:
Este de multe ori impus de semnele de peritonita, ocluzie sau hemoragie, de litiaza biliara,
litiaza Wirsungiana care indica laparotania de urgenta.
In aceasta situaţie se procedează în modul următor:
 evacuarea colecţiilor hematoamelor şi degajarea pancreasului destins prin
capsulotomie, aspiraţia secreţiilor din peritoneu şi drenajul larg al lojii pancreatice.
 colecistectomie sau coledocotomie pentru suprimarea tensiunii din calea biliara
principala, eventual extragerea calculilor din colecist sau coledoc.
 extirparea sechestrelor de necroza pancreatica
 afecţiunile biliare asociate se tratează după ieşirea bolnavului din faza acuta de
pancreatita după 2-3 luni, pentru a evita apariţia recidivelor.
 pseudochistul de pancreas se tratează prin chisto-gastro-anastamoza, chisto-duoden
sau jejuno-duodeno sau jejuno-anastomoza.
 după deşocare, la minimum 5 zile de la debut, se pune indicaţia operatorie pentru un
icter persistent, supuraţii, hematom perirenal compresiv. Mai rar este necesara
calmarea durerii prin splahnicectomie stâng si/sau papilotomie.
Aceasta face parte din tratamentul complicaţiilor.

Profilaxie
Având în vedere că pancreatita acută apare în special la persoane obeze şi cele care consumă
grăsimi şi alcool se va combate în special obezitatea şi alcoolismul.
Se vor evita prânzurile copioase, excesul de băuturi alcoolice şi de grăsimi. Se va face
tratament infecţiilor căilor biliare, tratamentul litiazei biliare, a bolilor gastro-duodenale, tratamntul
infecţiilor acute sau cronice ale pancreasului.
Alte măsuri profilactice:
 Evitarea fumatului
 Asigurarea unei locuinţe corespunzătoare, spaţioasă, luminoasă, curată
 Îmbrăcăminte corespunzătoare normelor igienice şi estetice
 Condiţii de muncă corespuzătoare
 Evitarea sendentarismului
 Evitarea stresului

26
 CAP III ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA ŞI
TRATAREA BOLNAVULUI CU PANCREATITA ACUTĂ
Asistenta medicală este un cadru tehnic specializat în munca medico-sanitara, situata pe cea
mai înalta treapta a cadrelor medii sanitare.
Asistenta medicala a cărei sarcina de baza este asigurarea condiţiilor de îngrijire a bolnavilor
are atribuţii: de îngrijire igienico-sanitara, de îngrijire medicala propriu-zisa, atribuţii
organizatorice, educative, gospodăreşti.
Ea este un cadru care se afla în permanenta ranga bolnav, ea are legătura directa şi cea mai
calificata dintre medic şi omul suferind. Rămânând mai mult timp decât medicul ranga bolnav,
îngrijindu-l, asistând la felul cu acesta se alimentează, sau ajutându-l sa mănânce, administrându-i
medicaţia zilnica, controlându-i temperatura şi pulsul, tensiunea arteriala, observând cantitatea de
urina pe care o elimina, caracteristicile urinei şi ale scaunelor, felul cum umbla, cum se odihneşte,
cum vorbeşte, cum reacţionează şi cum raţionează, asistenta medicala poate sa-şi facă o imagine
asupra evoluţiei bolii.
Tot ea trebuie sa dea dovada de mare conştiinciozitate profesionala, sa fie apropiata,
comunicativa, prietenoasa cu bolnavii, sa inspire încredere bolnavilor şi în plus trebuie sa aibă
cunoştinţe temeinice de specialitate pe care sa le perfecţioneze în permanenta.
Asistenta medicala cunoaşte tehnicile curente ale examinărilor complementare necesare
stabilirii diagnosticului. Ea executa recoltările de produse biologice şi patologice, sondaje etc. şi
pregăteşte bolnavii pentru examinările: radiologice, endoscopice, explorări funcţionale.
Se ştie ca pacientul are pe toata durata bolii un moral şi o psihologie deformate.
Asistentei ii revine sarcina să-l ajute pe bolnav cu tact, înţelegere, delicateţe, atenţie, trebuie
sa manifeste solicitudine fata de toţi bolnavii, încurajându-i pe cei trişti, descurajaţi sau grav
bolnavi. Trebuie să-şi păstreze întotdeauna demnitatea, sa manifeste fermitate fata de bolnavi în
îndeplinirea prescripţiilor, în respectarea disciplinei din spital.
Asistenta trebuie să-şi cunoască şi să-şi îndeplinească obligaţiile şi fata de aparţinătorii
bolnavilor. Trebuie sa fie atentă, binevoitoare faţă de aceştia, să-i informeze despre boala şi ceea ce
trebuie făcut pentru a contribui la recăptarea sănătăţii pacientului, dar să şi scurteze vizitele
obositoare.
Secretul profesional constituie o alta obligaţie fundamentala a asistentei medicale.
Respectarea secretului profesional este o datorie morala, o obligaţie, chiar daca bolnavul nu a cerut-
o. Bolnavii suporta, de obicei, greu regimul de viata al spitalului. Internarea este un prilej de a
reeduca ritmul şi felul de viata al bolnavului, de a-l dezobişnui de anumite deprinderi dăunătoare, în
special de alimentaţie. Bolnavii trebuie să-şi însuşească şi să se obişnuiască cu igiena.

27
 Regimul de viata trebuie sa fie ordonat, echilibrat, dar individualizat după natura bolii şi
starea bolnavului şi întotdeauna hotărât de medic, şi pentru ca toate acestea sa duca la recuperarea
stării de sănătate a bolnavului, asistenta medicala trebuie să-şi îndeplinească rolul sau.
Asistenta medicala are un rol important în asigurarea condiţiilor de mediu favorabile, în
salonul bolnavului.
Astfel:

va aerisi camera, temperatura optima în salon fiind cea de 18-220

va urmări ca lenjeria de corp şi de pat sa fie curate

va avea grija ca bolnavul sa aibă o igiena corporala bună

va urmări curtenia în salon, acesta sa fie şi bine luminat.
In vederea efectuării vizitei, asistenta medicala va aerisi camera înaintea vizitei, va avea
grija ca toate foile de observaţie sa fie la patul bolnavului, bolnavul sa se afle la pat, să aibă lenjerie
de pat şi de corp curate. Toate urinarele şi toate bazinetele aflate în salon vor fi curate înainte de
sosirea medicului.
În timpul vizitei asistenta medicala va urmări şi nota, toate recomandările medicului.
După efectuarea recoltărilor de produşi biologici şi patologici, asistenta medicala va strânge
materialele folosite, va aerisi camera şi va asigura bolnavului o poziţie comoda.
Va nota în foaia de observaţie, medicaţia prescrisa şi examenele de laborator şi radiologice
ceruta de medic.

Internarea bolnavului şi asigurarea condiţiilor de spitalizare

Internarea în spital constituie un eveniment important în viaţa bolnavului, el se des-parte, de
mediul său obişnuit şi este nevoit să recurgă la ajutorul medicului şi asistenţilor medicali.
Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul. Acest prim-contact este hotărâtor
pentru câştigarea încrederii lui, factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborări sincere între
bolnav şi personalul medical.
De aceea, asistenta medicală va înconjura bolnavul, încă de la început, cu multă atenţie,
înţelegere şi blândeţe. Crearea unei relaţii pozitive atât cu bolnavul cât şi cu aparţinătorii este una
din principalele sarcini ale asistentei medicale.
Internarea se face pe baza biletelor de internare emise de policlinici, dispensare medicale sau
cabinete medicale particulare. Cazurile de urgenţă, în sicuaţia bolnavului de pancreatită acută vor fi
primite în spital şi fără bilet de trimitere.
Bolnavii internaţi sunt înscrişi în biroul serviciului de primire, în Registrul de internări. Tot
aici se Foaia de observaţie clinică şi datele de identitate.

28
 Scopul spitalizării bolnavilor în majoritatea cazurilor este vindecarea şi de aceea crearea
condiţilor regimului terapeutic de protecţie începe cu amplasarea şi construcţia spitalelor. Saloanele
să fie cât mai mici cu 2 – 4 paturi pentru ca bolnavii să nu se deranjeze reciproc.
Pe coridoare să fie aşezate scaune şi măsuţe, unde bolnavii să poată să se odihnească, pentru
câteva minute. Mobilierul să fie uţor de curăţat, estetic.
Se va înătura din sfera vizuală a bolnavului tot ceea ce poate să-i creeze impresii cu acţiune
negativă asupra sistemului său nervos. Astfel bolnavii nu trebuie să vadă răni, ulceraţii, piodermite
sau alte manifestări.
Distribuirea mesei se va face în halate curate, îmbrăcate peste hainele de protecţie, iar
servirea mesei se va face în condiţii cât mai estetice, respectând regimul dietetic.
Crearea condiţiilor asemănătoare anturajului obişnuit al bolnavului presupune şi lupta contra
vivierii aerului din spitale cu substanţe medicamentoase şi dezinfectante.

Participarea asistentului medical la examenul obiectiv

Colaborarea la examenul clinic a bolnavului este una din sarcinile importante ale asistentei
medicale. Ajutorul acordat medicului şi bolnavului în cursul examinării clinice, face accesibil
medicului explorarea regiunilor organismului servindu-l cu instrumentarul necesar.
Sarcinile asistentei medicale în pregătirea şi asistarea examenului clinic medical sunt
următoarele:
Pregătirea psihică a bolnavului;
 Adunarea, verificarea, şi pregătirea instrumentarului necesar;
 Dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului;
 Aducerea bolnavului în poziţiile adecvate examinărilor;

29
  Asigurarea iluminaţiei necesare,
 Deservirea medicului cu instrumente;
 Aşezarea bolnavului în pat după examinare şi facerea patului;
Atitudinea asistentei medicale faţă de bolnav trebuie să reflecte dorinţa permanentă de a-l
ajuta. Creearea climatului favorabil, atitudinea apropiată, constituie factori importanţi ai bunei
pregătiri psihice.
În preajma examinărilor de orice natură asistenta trebuie să lămurească bolnavul asupra
caracterului inofensiv al examinărilor, căutând să se reducă la maxim durerile care eventual vor fi
provocate prin unele manopere simple ca palparea ca palmarea unui abdomen dureros.
Adunarea, verificarea şi pregătirea instrumentarului necesar:
 Stetoscopul;
 Tensiometrul;
 Mănuşi sterile;
 Termometru;
 Panglică-metru pentru determinarea circumferinţei abdomenului;
 Tăviţa;
Instrumentele vor fi verificate în ceea ce priveşte starea de funcţionare, apoi vor fi aşezate pe
o tavă utilizată numai pentru acest scop şi învelite cu un şervet.
La examinarea abdomenului asistenta medicală va acoperi toracele bolnavului cu un prosop
uscat şi curat, trăgând în jos învelitoarea.
Îmbrăcarea şi dezbrăcarea bolnavului
Trebuie făcută cu foarte mult tact şi fineţe pentru a nu provoca dureri sau mişcări inutile.
Aducerea bolnavului în poziţie adecvată examinării
Asistenta medicală va avea grijă ca, înainte de începerea examinării, bolnavul să-şi golească
vezica urinară, pentru ca globul vezical să nu ducă în eroare pe medicul examinator.
Examinarea începe prin luarea anamnezei. În acest timp bolnavul va sta în poziţia cea mai
comodă pentru el. astfel inspecţia generală se va face aducând bolnavul decubit dorsal.
Examinarea organismelor abdominale se face în decubit dorsal cu braţele întinse şi relaxate
şi întinse de-a-lungul corpului şi membrele inferioare îndoite din genunchi, pentru a relaxa
muşchiulatura abdominală.
Asigurarea iluminaţiei nesesare
Precum şi deservirea medicului cu instrumente, cer o atenţie permanentă din partea
asistentei medicale. Desrvirea medicului cu mănuşi sterile, cu instrumentele necesare, manipularea
sursei de lumină artificială trebuie executate la momentul oprtun, exact atunci când medicul are
nevoie. După terminarea examinării clinice, bolnavul va fi aşezat în pat.

30
 Asigurarea igienii corporale şi generale a bolnavului
Igiena corporală a bolnavului începe încă de la internare, când este îmbăiat şi la nevoie
deparazitat. Neglijarea igienii corporale scade capacitatea funcţională a pielei şi reduce posibilităţile
de apăraie ale organismului.
Bolnavii diagnosticaţi cu pancreatită acută pretind de multe ori lighianul cu apă şi restul
materialelor la pat şi în limita posibilităţilor permise de starea lor se spală şi se aranjează singuri. În
numeroase cazuri însă, bolnavul nu se poate ridica şi toaleta sa, în întregime, trebuie să fie făcută de
asistentă.
Penru a evita răcirea bolnavului acesta rămâne acoperit, dezvelindu-se numai părţile supuse
spălării. Temperatura din salon trebuie să fie de cel puţin 200 C.
Materialele necesare sunt:un paravan, un lighean mare, o cană de 3 – 5 l. pentru apă caldă,
două prosoape albe, o mănuşă de cauciuc, două mănuşi de baie, o muşama, săpun neutru, pudră de
talc, termometru de baie, un bazinet şi 100 g. apirt mentolat.
Tehnica spălării este următoarea: se izolează patul de restul bolnavilor cu ajutorul
paravanului, se toarnă apă caldă de 370 C în lighean şi se îndepărtează o pernă de sub capul
bolnavului, cealaltă pernă se acopera cu muşama peste care se pune un prosop uscat.
Spălarea se va face după o ordine bine stabilită care trebuie respectată:
1. Faţa;
2. Urechile;
3. Gâtul;
4. Membrele superioare;
5. Suprafaţa anterioară a toracelui,
6. Abdomenul;
7. Suprafaţa posterioară a toracelui;
8. Regiunea lombară;
9. Membrele inferioare de sus în jos;
10. Organele genitale;
11. Regiunea anală.
După spălare bolnavul va fi frecţiont cu spirt mentolat pentru a înviora circulaţia. Bolnavul
se îmbracă în lengerie curată.
Baia generală se efectuează de două ori pe săptămână, dimineaţa sau seara cât mai departe
de orele digestiei.

31
 Pregătirea, asistarea şi efectuarea recoltărilor de produse biologice
Materialele recoltate pentru analize de laborator sunt produse normale (sânge, urină) sau
patologice (puroi).
Pentru realizarea acestora asistenta medicală trebuie să cunoască următoarele:
 Normele speciale de protecţia muncii, pentru a se evita contractarea vreunei infecţii
de la bolnav;
 Orarul şi momentul oportun al recoltării;
 Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului;
 Pregătirea instrumentelor necesare recoltării;
 Pregătirea şi recoltarea recipientelor necesari pentru recoltare,
 Cantităţile de produse necesare pentru analiyele crute;
 Completarea buletinului de cerere pentru examinări;
 Tehnica specială pentru fiecare analiză;
 Modalităţile de ambalare şi transport a produselor recoltate;
La indicaţia medicului asistenta medicală recoltează următoarele analize:
 Hemoleucograma completă
 Lipaza;
 Glicemie;
 Colesterol;
 Fosfataza alcalină
 Calciu;
 Uree;
 Transaminaze (TGO, TGP);
 TQ, TM, TP, INR;
 VSH;
 amilaze
 GT
 Sumar de urină
Recoltarea hematologică şi majoritatea recoltărilor biochimice se fac pe nemâncate. Acestea
trebuie făcute cât mai devreme, înainte de scularea şi toaleta bolnavului, dar în special înainte de
aducerea alimentelor în secţie.
Hemoculturile trebuie făcute în timpul frisonului, când numărul germenilor în sânge este
mai mare. Bolnavul trebuie pregătit psihic pentru recoltare. Ei trebuie convinşi că recoltarea se face
în interesul lorşi este absolut necesară pentru stabilirea diagnosticului şi a tratamentului.

32
 Numeroase analize necesită pregătirea dietetică sau medicamentoasă a bolnavilor, cum sunt
probele de digestie, probele pentru punerea în evidenţă a hemoragiilor digestive.
Recipientele de recoltare vor fi etichetate încă de dinainte de a începe actul recoltării. Datele
de pe etichete trebuie să corespundă cu datele din buletinul de recoltare.
Buletinele de cere se vor completa de asemenea de dinainte. Ele cuprind numele şi
prenumele bolnavului,salonul şi patul, diagnosticul clinic, natura produsului, analiza cerută, data
recoltării şi numele celui care a făcut recoltarea. Produsele recoltate se vor transporta imediat la
laborator, pentru a se evita alterarea lor.
O parte din analizele indicate de medic se recoltează prin puncţie venoasă. Aceasta
reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie.
Scop explorator
Recoltarea sângelui pentru examenele de laborator biochimice, hismatologice serologice şi
bacteriologice.
Scop terapeutic
Administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase, executarea
transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui.
Locuri de elecţie
Venele de la plica cotului bazilică şi cefalică;
Venele antebraţului;
Venele de pe faţa dorsală a mâinii;
Venele subclaviculare;
Principii de respectat
Se respectă strict de asepsie, folosindu-se seringi şi ace de unică folosinţă.
Materiale necesare
Holder;
Ac în carcasa protectoare;
Garou elastic;
Soluţie dezinfectantă;
Tampon de vată,compresie sterilă,
Pansament adeziv,
Tuburi vacutainer
Mănuşi sterile;
Tăviţă renală
Aleză;
Ordinea prelevării în tuburi

33
  Flacoane de hemocultură;
 Vacutainere fără aditivi ( roşu)
 Vacutainere pentru determinări (mov)
 Vacutainere pentru coagulare (albastru)
 Vacutainere cu aditivi (negru)
Pregătirea bolnavului
Se informează bolnavul cu privire la necesitatea puncţiei şi tehnica ei de execuţie;
Bolnavul se aşează în decubit dorsal;
Se examinează calitatea şi starea venelor;
Se aşează aleza;
Se aşează braţul pe perna elastică în abducţie şi extensie maximă;
Se dezinfectează tegumentul din zona de elecţie pe o suprafaţă cât mai largă;
Se aplică garoul la o distanţă de 7 – 8 cm. deasupra locului puncţiei strângându-l astfel încât
să oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera;
Se roagă bolnavul să strângă pumnul pentru ca venele să devină turgoscente;
Tehnica
Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpunşi îmbracă mănuşile;
Fixează vena cu policele mâini stângi la 4 – 5 cm sub locul puncţiei, exercitând o uşoară
tracţiune în josasupra ţesuturilor vecine;
Cu mâna dreaptă prinde seringa între police şi restul degetelor, cu acul ataşat, acesta având
bizoul în sus;
Pătrunde cu acul traversând mai întâi tegumentul într-un unghi de 300 ,
Controlează pătrunderea acului în venă;
Efectuarea recoltării în tuburi vacutainer
 Introducem tubul în holder apucând aripioarele laterale ale holderului cu indexul şi
mediusul, iar cu policele împingem tubul;
 Presiunea de împingere se efectuează numai asupra holderului, nu şi asupra acului
aflat în venă,
 Capătul căptuşit al acului înşurubat în holder străpunge diafragma gumază a tubului
vacutainer, iar sângele va fi aspirat în tub;
 Când sângele nu mai curge în tub, acesta va fi scos din holder printr-o uşoară
împingere a policelui asupra aripioarelor;
 Holderul este menţinut stabil;

34
  În timpul recoltării cu un tub nou, tubul deja umplut nu se agită puternic deoarece
provoacă himolizarea probei, pur şi simlu îl răsturnăm de câteva ori pentru a se
amesteca sângele cu aditivul din tub;
 Calea venoasă o curăţăm după recoltare cu prin ijectare a 10 – 20 ml de NaCl 0,9 %;
 Acul utilizat, carcasele sunt puse în recipientul pentru deşeuri;
 După recoltare comprimăm locul puncţiei 3- 5 minute cu un tampon steril îmbibaz
cu soluţie antiseptică.
Accidentele puncţiei venoase
 Hematomul (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos),
 Străpungerea veni;
 Ameţeli, paloare, lipotimie;
Examenul complet de urină
Un element important în scopul recoltării corecte de urină este pregătirea şi educaţia
pacientului pentru:
 Toaleta locală;
 Utilizarea coectă a vaselor colectoare, să urineze fără defecaţie;
 Să colecteze urina imediat după emisie în vul colector;
 Pentru femei să evite recoltarea în perioada menstruală;
Examenul bochimic
Se cercetează amilaza, lipaza, albumina, pigmenţii biliari.
Urina se recoltează emisie sau emisile colectae în 24 ore. Pentru examenul chimic urina
colectaă în 24 ore se omogenizează şi se trimite la laborator 100 – 150 ml sau se recoltează numai
urina de dimineţă, care ete cea mai concentrată.

Participarea asistentului medical la explorările paraclinice

35
 Ecografia
Metodă de investigaţie în vederea diagnosticării, prin formarea imaginii cu ajutorul
ultrasunetelor.
Pregătirea pacientului este minimală şi se recomndă un regim uşor de digerant, astfel încât
pacientul să nu prezinte flatulenţă.
Permite eficienţă şi aplicabilitate superioară, fiind o metodă neinvazivă, fără pregătire
specială a pacientului, nu cauzează disconfort acestuuia, nu prezintă contraindicaţii ca metodă de
exploatare a patologiei pancreasului, fiind utilizată cu precădere în diagnosticul chistelr şi a
tumorilor.
RMN

RMN-ul este efectuat de către medicul specialist. Pacientul nu va mânca şi nu va consuma

lichide câteva ore înainte de efectuarea testului şi va fi însoţit de către asistenta medicală la sala de
imagistică.
Pacientul va scoate toate obiectele de metal deoarece există riscul ca aceste obiecte să fie
atrase de către magnetul folosit la efectuarea testului. Pacientul va trebui să strea întins pe masa
dispozitivului, capul, toracele şi membrele vor fi fixate cu nişte curele pentru a menţine pacientul
nemisşcat. În cazul în care este necesară utilizarea unei substanţe de contrast aceasta va fi
administrată la nivelul venelor periferice ale braţului pacientului.

36
 Citologia
Constă în cancerul pancreatic. Examenul citologic al sucului duodenal pune în evidenţă
prezenţa celulelor neoplazice.
Constă şi în secreţia rezultată după stimularea cu secretinăposibilităţile de depistare sunt
mult mai mari şi confirmă originea lor pancreatică.
Biopsia pancreatică.
Prezintă importante complicaţii posibile: infecţia hemoragia, pancreatită acută şi invadarea
locală sau generală a organismului din focaul iniţial tumoral.

Poziţia bolnavului în pat, urmărirea pacientului

În funcţie de starea generală şi de boala sa, bolnavul ocupă în pat poziţie activă, pasivă sau
forţată. În cazul pacientului cu pancreatită acută, poziţia optimă în pat este decubitul dorsal, evitând
orice mişcare, însă şi din cauza durerilor excesive, bolnavul nu poate respecta această poziţie, ci
încearcă să îşi calmeze durerile prin poziţii antalgice: poziţie ghemuit cu pumnii în epigastru,
poziţie şezândă sau genupectorală în care bolnavii nădăjduiesc o oarecare ameliorare a durerilor.
Încercările asistentei de a aşeza bolnavul în poziţie favorabilă evoluţiei bolii, de obicei rămâne fără
rezultat.
Repausul la pat rămâne obligatoriu şi după ameliorarea sau cedarea durerilor, până la
reechilibrarea modificărilor biologice de laborator.
Păstrarea unei anumite poziţii timp îndelungat predispune bolnavul la pericolul
complicaţiilor ca: escarele de decubit, pneumonii, hipostatice, tromboze şi embolii.
Din acest motiv poziţia bolnavului trebuie schimbată activ sau pasiv.

Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative

Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative ale organismului este una din cele mai însemnate
îndatoriri de serviciu ale asistentei medicale, modificările acestora având o mare importanţă,
orientativă în ceea ce priveşte gravitatea şi evoluţia bolii.
Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative ale organismului, ce se realizează rinmăsurarea
temperaturii, a pulsului, a respiraţiei, a TA, este obligaorie în timpul îmbolnăvirilorca şi
consemnarea în Foaia de temperatură a datelor obţinute.
Temperatura este producerii de căldură prin alimentelor energetice, ca urmare a reacţiilor
fizico-chimice producătoare de energie.
Variaţiile fiziologice
În funcţie de oră, între 0,5 – 10 C, temperatura cea ami mică înregistrându-se dimineaţa între
orele 4 şi 5., iar cea mai ridicată între orele 16 şi 20;

37
 În funcţie de vârstă tinerii au valorile de seară mai ridicate decât vârstnicii; Se recoltează
prin puncţie venoasă în vacutainer de culoare roşie.
În funcţie de sex, cunoscut fiind temperatura creşte în a doua jumătate a ciclului menstrual şi
timpul sarcinii;
Variaţiile patologice
Hipotermia – scăderea temperaturii sub 360 C
Hipertermia – creşterea temperaturii peste 370C
Locuri de măsurare
 Axilă;
 Plica inghinală,
 Cavitatea bucală;
 Rect;
 Vagin;
Materiale necesare
 Termometru medicinal;
 Recipient cu soluţie dezinfectantă;
 Tavă medicală
 Casoletă cu tampoane şi comprese sterile;
 Alcool;
 Ceas;
 Mănuşi sterile;

Tehnică
 Asistenta medicală se spală pe mâini cu apă şi săpun şi îmbracă mănuşile sterile;
 Asistenta scoate termometrul din soluţia dezinfectantă, îl clăteşte şi îl şterge cu o
compresă, îl scutură şi verifică dacă mercurul este în rezervă;
Măsurarea temperaturii în axilă

38
  Bolnavul se aşează în decubit dorsal sau în poziţie şezândă;
 Se ridică braţul bolnavului şi se şterge axila acestuia;
 Se aşează termometrul cu rezervorul cu mercur în centrul axilei paralel cu toracele;
 Se apropie braţul de trunchi cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioară a toracellui;
 Termometrul se menţine 10 minute;
Se notează valoarea găsită în Foaia de temperatură valoarea găsită, astfel:
 Notarea unui punct pe verticală corespunzătoare datei şi timpului zilei socotind pentru
fiecare linie orizontală a foii două diviziuni;
 Notarea se face cu pix de culoare albastră;

Pulsul
Prin puls se înţelege extensia arterelor sincronă cu sistola ventriculară care se percepe
palparea unei artere suprficiale pe un plan rezistent.
Caracterele pulsului
 Frecvenţa;
 Ritmicitatea;
 Amplitudinea;
 Tensiunea;
 Celeritatea;
Frecvenţa
Variază în funcţie de sex, vârstă, înălţime, poziţia corpului, efort, emoţii, stări fiziologice.
Femei 70 – 80
/min
Bărbaţi 67 – 70
/min

Tensiunea pulsului
Este determinată de presiunea exercitată de sângeasupra arterelor, datorită forţei de
contracţie a inimii şi a modului în care răspund arterelor.
Locuri de măsurare
Orice arteră necesită palpări şi care poate fi comprimată pe un plan osos:
Artera radială femurală humerală; carotidă, temporală, superficială şi pedioasă.
Materiale necesare
 Ceas cu secundar;
 Creion roşu pentru notarea în Foaia de temperatură;

39
 Tehnica

Asistenta se îngrijeşte de asigurarea repaosului fizic şi psihic al bolnavului 10 – 15 minute.

Reperează artera;
Fixează degetele palpatoare pe traiectul arterei;
Exercită o uşoară presiune asupra peretelui arterial cu vârful degetelor;
Numără pulsaţiile timp de un minut,
Consemnează în Foaia de temperatură, printr-un punct, ţinând cont ca fiecare line orizontală
a foii reprezintă 4 pulsaţii.
Tensiunea arterială
Reprezintă acea stare de tensiune sub care se găsesc arterele sub presiunea sângelui
circulant.
Materiale necesare

Tensiometru;
Stetoscop biauricular;
Alcool;

40
 Creion roşu;
Tehnica
Se asigură repaosul fizic şi psihic al bolnavului timp de 15 minute;
Se spală pe mâini;
Se aplică manşeta pneumatică pe braţul bolnavului, sprijinit şi în extensie;
Se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală sub marginea inferioară a manşetei;
Se introduc olivele stetoscopului în urechi;
Se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul parei de cauciuc, până la dispariţia
zgomotului pulsaţiilor;
Se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până câmd se percepe
zgomotul arterial (sistola);
Se reţine valoarea indicată de coloama de mercur sau axul manometrului;
Se continuă decomprimarea, zgomotele devenind tot mai puternnice;
Se reţine valoarea indicată până în momentul în care dispar zgomotele (diastola);
Se notează pe Foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie,
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de mercur;
Se unesc liniile orizontale cu cele verticale şi se haşurează spaţiul rezultat;
Se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana cu alcool;
Respiraţia
Este funcţia care realizează schiburile de gaze la nivelulplămânilor şi al celulelor
organismului;
Tehnica
Se aşează bolnavul în decubit dorsal, fără a i se explica tehnica;
Se plasează mâna cu faţa palmei pe suprafaţa toracelui;
Se numără inspiraţiile timp de un minut;
Se consemnează în Foaia de temperatură valoarea obţinută printr-un punct verde;
Diureza
Este procesul de formare şi eliminare a urinii din organism.
Notarea în Foaia de temperatură se face sub forma unei coloane care haşurată numai partea
superioară, ce corespunde cantităţii de urină a zilei respective.
Urmărirea scaunelor
Scaunul sau materiile fecale reprezintă resturile alimentelor ce au fost supuse procesului de
digestie şi care sunt eliminate prin anus, cu ocazia defecării.
Se urmăreşte:

41
 Frecvenţa sau numărul scaunelor în 24 ore. În mod normal bolnavul trebuie să aibă zilnic 1
– 2 scaune,
Perturbări frecvente
Orarul defecarea trebuie să se facă la aceiaşi oră, în fiecare zu, de preferinţă dimineaţa duă
trezire.
Consistenţa la adult scaunele sunt mulate, iar în mod patologic pentru fi:
Uscate;
Sub formă de panglică, oruon;
Lichide;
Mirosul devine fetid în caz de putrefacţie şi acid în caz de fermentaţie intestinală.
Culoarea în mod normal este brună, iar în mod patologic devine:
Albicioasă în ictere;
Neagră ca smoala (melenă) datorită sângelui digerat;
Roşie în cazul hemoragiei din partea inferioară a intestinului;
Notarea scaunelor
Cu o linie verticală scaun normal;
Cu o linie oblică scaun moale;
Cu o linie orizontală scaun diareic;
Cu „X” scaun cu mucus;
Cu „P” scaun cu puroi;
Cu „S” scaun cu sânge;

Alimentaţia pacientului
Alimentaţia pacientului cu pancreatită acută va fi dirijată de medicul curant şi de nutriţionist
şi pusă în aplicare de către asistenta medicală, astfel încât:
 În primele zile de pancreatită acută se interzice orice alimentaţie pe cale bucală, care ar
putea stimula secreţia pancreatică şi accentua durerile. Se recurge la soluţii nutritive de
glucoză şi aminoacizi administrate prin catere.
 După 4 – 5 zile se trece la o dietă orală semilichidă (300 – 400ml/zi)
 După 7 - 10 zile se adaugă în alimentaţie lapte degresat, miere, pâine, legume bine fierte,
sucuri, fructe, compoturi, rasol de pui sau vită.
 La 2 – 3 săptămâni după crizele pancreatice se impune respectarea unui regim dietetic
complet, hipergastric şi hiperglucidic pentru refacerea organismului, cu excluderea
alcoolului, a grăsimilor animale şi a exceselor alimentare ţinând cont de bolilie asociate
(colicistite, duodenite, stomac operat).

42
  Este cu desăvârşie interzis consumul de alcool;
 Se adminisrează mesele de 4 – 5 ori/zi;
 Se va evita consumul de lichide n timpul mesei pentru a nu dilua enzimele digestive;
 Regimul alimetar trebuia adaptat fiecărui caz în parte, dar în linii mari va fi bogat în calorii
(2.000 – 3.000) din care 30% proteine, 30% lipide, 30% glucide;
Proteinele
Cantitatea de proteine variază între 100 – 150 g din care 65 – 75 % vor fi de origine animală.
Se preferă carnea slabă uşor de digerat (peşte, viţel, pui, ficat)fiartă sau grătar,la care se adaugă
brânză de vaci, ouă fierte moi.
Lipidele
Clasic se recomandă un regim sărac în grăsimi. Se admite însă 40% din grăsimi ce se absorb
totuşi chiar în condiţiile existenţei deficitului de enzimatic. Bine tolerate sunt: untul, brânzeturile cu
mai puţin de 50% grăsimi, uleiul de floarea soarelui,ulei de porumb,soia.
Glucidele
Se recomandă un regim hiperglucidic, ceea ce asigură un aport caloric crescut. Se va
administra pâine albă veche de o zi sau prăjită, fierturi de cereale, legume fierte (mai puţin cartofi),
fructe proaspete, ompoturi, miere.

Participarea asistentului medical la efectuarea tratamentului

Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este administrarea medicamentelor.
Medicamentele sunt substanţe utilizate cu scopul de a preveni, a ameliora sau a vindeca bolile.
Medicamentele sunt prescrise de medic, iar asistenta medicală care administrează aceste
medicamente trebuie să aibă o serie de cunoştiinţe asupra medicamentelor pentru a nu transforma
efectul lor în otravă cu acţiune ireversibilă.
Astfel asistenta medicală trebuie să cunoască:
 Medicamentele după aspectul lor exterior şi proprietăţile lor fizice pentru a preveni
schimburile de medicamente;
 Indicaţia medicamentelor utilizate pentru a descoperi eventualele greşeli care s-ar
putea strecura în condca de predare şi preluare;
 Dozele terapeutice maximale precum şi limita inferioară a dozelor toxice;
 Calea de administrare obişnuită a medicamentelor;
 Modul de administrare a medicamentelor, artificiile manoperele utilizate pentru a
masca gustul sau mirosul unor medicamente;
 Incompatibilităţile medicamentoase în special în cazul injecţiilor, când se obişnuieşte
a se trage în aceiaşi seringă mai multe fiole pentru a reduce numărul îţepăturilor;

43
  Modul de păstrare a medicamentelor;
 Verificarea calităţii medicamentelor administrate;
 administrarea imediată a medicamentelor deschise;
 prevenirea infecţiilor spitaliceşti;
 raportarea imediată către medicul de secţie a greşelilor în adminstrarea
medicamentelor;
Calea de administrare a medicamentelor
 per-os;
 Parenterală;
De la caz la caz, mediii hotărăsc calea de administrare a meducamentelor în raport cu scopul
urmărit, capacitatea de absorbţie a căii respective, starea generală a bolnavului, toleranţa sa
individuală.
Combaterea stării de şoc
Prin calmarea durerilor, reechilibrarea masei sanguine, reechilibrarea hidroelectoriţilor.
Medicamentele antalgice vor fi alese întotdeauna de medic.
În caz de atonie intestinală se introduce la indicaţia medicului sonda gastrică;
Asigură abord venos şi instituie perfuzii cu amestecuri de electroliţi, glucoză, aminoacizi
pentru substituirea parenterală volumicăşi calorică, indicată de medic;
Pentru profilaxia ulcerului de stres şi evitarea stimulării secreţiei acide pancreatice se
administrează la indicaţia medicului
Tratamentul chirurgical este indicat la maxim 5 zile de evoluţie, timp în care nu s-a obţinut
remisia durerii, stării de şoc, febrei, icterului, hiper lipazemiei, hipocalcemiei.
Injecţiile intravenoase
Se execută în decubit dorsal. Injecţia intravenoasă se compune din două acte care
pot fi separate între ele.
 Injectarea propriu-zisă;
 Puncţia venoasă
Adică pătrunderea cu acul montat în seringă în lumenul vasului. Se execută ca la fel ca şi
puncţia venoasă obişnuită, însă câteva amănunte care trebuie cunoscute şi anume, acele utilizate
pentru injecţia intravenoasă pot fi mult mai subţiri.
Aspirarea medicamentului din fiolă se face cu alt ac decât cel cu care se face introducerea
în venă.
Injecţia intravenoasă constă în introducerea soluţiilor cristaline, izotomice sau hiper tonice
în circulaţia venoasă.
Materiale necesare

44
  Tavă medicală/cărucior
 Fiola sau flaconul cu soluţia izotonă sau hipetonă;
 Ace sterile;
 Seringi sterile;
 Comprese sau tampoane cu alcool;
 Mănuşi de unică folosinţă;
 Materiale pentru puncţia venoasă.
Tehnică
 Se verifică prescripţia medicală
 Bolnavul este aşezat în decubit dorsal cu braţul bine întins sprijinit pe o pernă mică;
 Asistenta medicală se spală pe mâini cu apă şi săpun şi îmbracă mănuşile de unică
foloinţă;
 Se aspiră soluţia medicamentoasă din fiolă sau flacon;
 Se elimină aerul din seringă, menţinând seringa în poziţie verticală;
 Se schimbă acul cu altul steril;
 Se aplică garoul;
 Se dezinfectează larg zona aleasă;
 Se fixează vena sub locul de injectare;
 Se introduce acul montat la seringă în lungul venei;
 Se aspiră sânge în seringă pentru a controla pătrunderea aculi în venă;
 Se îndepărtează garoul;
 Se in jectează foarte lent soluţi medicamentoasă;
 Se extrage rapid acul;
 Se comprimă locul injecţiei cu un tampon îmbibat cu alcool timp de 3 – 5 minute;
Incidente şi accidente
Flebalgia Apare datorită unei injectări prea rapide sau datorită unei substnţe care irită intima
vasului. Injecrarea prin tumefierea bruscă, iar dacă soluţia este iritantă, prin dureri accentuate şi
necroza regiunii. Acest accident trebuie raportat medicului.
Hematomul, prin străpungerea venei sau prin retragerea bruscă a a acului fără a se îndepărta
garoul.
Valuri de căldură, senzaţia de uscăciune în faringe, care impune introducerea lentă a
soluţiei medicamentoase.
Ameţeli, lipotimie, colaps care obligă asistenta medicală să întrerupă injectarea şi să
anunţe de urgenţă medicul
Embolie gazoasă datorită injectării de soluţie uleioasă ce duce la decesul bolnavului

45
 Puncţionarea şi injectarea unei artere produce necroza totală a extremităţilor dând durere
exacerbată, până la albirea mâinii şi degetelor cianotice. În acest caz se întrerupe de urgenţă
injectarea;
Perfuzia

Perfuzia constă în introducerea soluţiilor de perfuzat direct în circulaţia sanguinică, picătură

cu picătură, fie ca singura cale de administrare a unor medicamente fie prin reglarea echilibrului
apei şi electroliţilor, fie pentru reglarea echilibrului apei ;i electroli’ilor, fie pentru alimentaţia
parenterală parţială sau locală.
Materiale necesare
 Perfuzor;
 Soluţie perfurzabilă;
 Serigi şi ace sterile de diferite dimensiuni;
 Stativ, canulă intravenosă, fluturaş;
 Pensă hemostatică;
 Câmp steril, mănuşi sterile;
 Tăviţă renală;
 Garou elastic;
 Muşama şi aleză;
 Soluţii dezinfectante;
 Pansamenta adezive;
 Tampoane de vată, comprese sterile;
 Romplast, faşă;

46
 Tehnica
Montare perfuzie
 Se îndepărteză ambalajul soluţiei perfuzabile şi armătura metalică, badijonând dopul
gumat cu soluţie dezinfectabilă;
 Se fixează pe stativ flaconul sau punga PVC;
 Se îndepărtează ambalajul trusei de perfuza şi acolo unde perfurzorul permite se
fixează pensa hemostatică;
 Se îndepărtează troca protectoare şi se introduce prin dopul gumat în flacon, fără a
atinge trocarul cu degetele;
 Se îndepărtează pensa hemostatică şi se umple camera de vizualizare a picăturilor, în
proporţie de 2/3;
 Se eliberează clema pentru umplerea întregii tubulaturi a perfurzorului cu soluţie fără
a scoate carcasa protectoare de pe port-ac, care se menţine deasupra nivelului soluţiei
din flacon şi coborârea lui progresivă pe măsură umplerii tubulaturii, eliminând atfel
complet bulele de aer;
Incidente şi accidente
 Embolia gazoasă însoţită de sincopă cardiacă prin p[trunderea aerului în cantitate
mare în circuitul circulator;
 Frison sau stare febrilă în cazul numărului mare de picături pe minut;
 Dispnee şi dureri precordiale prin supra încărcarea inimii la întroducerea bruscă de
cantităţi mari de soluţie;
 Tromboză prin mobilizarea unui chiag de sânge;
 Limfarigintă adică apariţia traiectului dureros, roşu şi cald la atingere datorită
intoleranţei la soluţie şi unele ceaiuri, siropuri, ape mineral3;
Administrarea medicamentelor solide
Tabletele, capsulele, comprimatele, drajeurile sunt consumate ca atare şi sunt
inmuiate sau fărâmiţate în apă;
Prafurile sunt administrate pe limba pacientuluicât mai aproape de rădăcină acesteia,
fiind înghiţită cu apă, ceai sau lapte;
Granulele se administrează cu linguriţa;

Injecţia intramusculară
Calea intramusculară este aleasă atunci când densitatea medicamentuluim este mai mare,
când întârzierea resorbţiei provoacă modificarea compoziţiei soluţiilo medicamentoase sau când
stagnarea soluţiilor medicamentose ar provoca iritarea lor.

47
 Materiale necesare
 Foaia de observaţie sau Prescripţia medicală;
 Tava medicală;
 Fiola sau flaconul cu medicamentul prescris;
 Seringi şi ace sterile;
 Comprese sau tampoane cu alcool;
 Mănuşi de unică folosinţă;
Tehnnica

Se verifică încă odată prescripţia medicală;

Asistenta medicală se spală pe măini apă şi săpun şi îmbracă mănuşile sterile;

Se aspiră soluţia din flacon sau fiolă;

Se elimină aerul din seringă;

Se schimbă acul cu altul steril;

Se inpectează locurile posibile pentru injecţie;

Se dezinfestează larg zona aleasă;

Se fixează regiunea aleasă, întinzându-se pielea între policele şi indexul mâinii stângi;

Se introduce acul rapid în unghi de 900;

Se fixează amboul acului cu mâna stângă şi se prinde partea externă a pistonului cu mâna
dreaptă;

Se aspiră lent trăgând pistonul înapoi pentru a verifica dacă acul este într-un vas de sânge;

Se injectează lent soluţia medicamentoasă,

Se extrage rapid acul;

Se masează locul injecţieicu un tampon cu alcool, exercitând o presiune uşoară;
Incidente şi accidente
 Durere vie apare prin atingerea nervului sciatic;
 Paralizia parţială sau totală a nervului sciatic;
 Hematomul
 Ruperea acului;
 Embolia;
 Supuraţia aseptică şi necroza ţesuturilor;

Educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolii

La pacienţii cu pancreatită acută trebuie evitat strict consumul de băuturi alcoolicede orice
fel. De asemenea mesele bogate în grăsimi pot precipita un nou atac de pancreatită acută . se mai

48
recomandă scăderea în greutate la obezi, tratarea creşteii trigliceridelor şi evitarea medicamentelor
menţionate.
Regimul de viaţă trebuie să fie ordonat, echilibrat, dar individualizat după natura bolnavului
şi întotdeauna hotărât de medic.

Externarea bolnavului
Externarea se face de obicei atunci când bolnavul este vindecat la propunerea medicului
curant şi cu aprobarea medicului şef.
Uneori bolnavul se externează la cerere, fără a fi vindecat, fără avizul medicului. În acest
caz el va semna în Foaia de observaţie o declaraţie din care rezultă dorinţa expresă în acest sens.
În vederea externării, bolnavul în vedera externării bolnavul şi aparţinătorii sunt avertizaţi
cu câteva zile înainte. Întocmeşte epicriza Foii de observaţie, bilezul de ieşire reţeta pentru
medicamente.
Epicriza reprezintă rezumatul Foii de observaţie, la care se adaugă recomandările de
respectat după externare în ceea ce priveşte regimul igenico-dietetic, tratamentul, concediul
medical, controalele medicale pe care externatul le va face sau secţia la care a fost internat.
Biletul de ieşire cuprinde epicriza, rezultatul analizelor de laborator şi al investigaţiilor
efectuate în timpul internării.
Bolnavul este condus nla serviciul externăriunde I se vor preda efectele personaleşi
documentele de externare fiind tratat cu maximă atenţie şi blândeţe.
După externarea bolnavului Foaia de observaţie va fi păstrată în arhiva secţiei.

49
CAP.IV PLANURI DE ÎNGRIJIRE A PACIENŢILOR CU PANCREATITĂ ACUTĂ

Cazul I
I Culegerea datelor
Surse de informaţie:
- Pacient
- Familia
- F.O.
- Ehipa medicală
1 Date relativ stabile:
Nume şi prenume - S.I.
Sex - Masculin
Vârsta - 53 ani
Naţionalitate - Român
Religie - Ortodox
Alergii - Nu Prezintă
Aspectul gurii - Limba şi buzele normal colorate
Dantura - Completă
Aspectul faciesului - Facies palid, anxios, suferind
Acuitate vizuală - Normală
Acuitate auditivă - Integră
Acuitate olfactivă - Percepe gustul şi mirosul foarte bine
şi gustativă
Acuitate tactilă - Integră
Semne particulare - Nu prezintă
Sistem osos - Nu a suferit fracturi, entorse, luxaţii
Sistem musculo-adipos - Bine reprezentat
Sistem nervos - Este echilibrat psihic
Mobilitate articulara - Articulaţii mobile
Grup sangvin - 0I Rh+
Date Antropometrice - I = 1,75m; G= 85Kg

2 Date variabile
Domiciliul - Municipiul Rm.Sărat
Condiţii de locuit - Locuieşte împreună cu soţia şi cei doi
50
 copii într-un apartament cu trei camere
Ocupaţia - Mecanic locomotivă
Echipa de susţinere: - Soţia şi copiii
Data internării : 08.05.2021, ora 11.00
Data externării: 17.05.2021 ora 13.00
Condiţii psihosociale: Anxietate moderată
Anamneza medicală
Antecedente heredo-colaterale: Neagă bolile infecto-contagioase şi dermato-
venerice în familie.
Antecedente personale patologice: Ulcer gastro-duodenal, HTA
Motivele internării:
- durere violentă localizată în epigastru şi periombilical cu iradiere în hipocondrul
stâng şi regiunea lombară
- greţuri şi vărsături alimentare şi bilioase
- febră moderată
- diaforeză
Istoricul bolii
Pacientul afirmă că debutul bolii a fost brusc, după un prânz gras cu 24h înaintea internării
cu simptomatologia de mai sus. Se prezintă la UPU şi este internat în secţia medicală pentru
supraveghere, diagnostic şi tratament adecvat.
Examen clinic general
Examen obiectiv
 Temperatura 38.6 ºC
 Tegumente şi mucoase palide
 Sistem osteo-articular - integru
 Sistem ganglionar periferic nepalpabil
 Sistem musculo-adipos - bine reprezentat
 Aparat respirator - torace normal conformat, murmur vezicular prezent
R = 23 respiraţie/min
 Aparat cardio-vascular - şocul apexian în spaţiul i.c. stg. pe linia medio-claviculară
T.A. = 160 /95 mm Hg
P = 95 puls/min
 bătăi cardiace ritmice
 artere periferice pulsatile
Aparat digestiv:

51
  Cavitatea bucală normală
 Abdomen uşor meteorizat cu sonoritate redusă, fără contractură musculară, dar
durere la palpare.
 Tranzit intestinal încetinit
 Ficat la rebord
Aparat uro-genital - micţiuni fiziologice
Aparat renal - loje renale libere, nedureroase
Obişnuinţe de viaţă
- Somn - Insomnie
Eliminări
Urina - micţiuni fiziologice: 5-6 ori/zi
- cantitate: 1400-1600 ml/zi
- miros: amoniacal
- culoare: galben ca paiul
- aspect: transparent
Scaun - constipaţie
Transpiraţii - diaforeză
Expectoraţie - absentă
Vărsături – incoercibile bilioase şi alimentare/-cantitate:400ml
Obiceiuri alimentare
 Serveşte 2-3 mese/zi, cea mai consistentă fiind masa pe care o serveşte când ajunge
acasă de la serviciu.
 Pacientul este un mare consumator de grăsimi, prăjeli,condimente.
 Lichide preferate - hidratare normală 1500-2000ml/ zi apă, sucuri, ceaiuri în funcţie
de anotimp.
 Tutun - fumător.
Obişnuinţe igienice
 Este un pacient curat şi îngrijit.
 Se acomodează uşor oricărei situaţii, manifestă încredere în personalul medical şi
doreşte să coopereze pentru redobândirea stării de sănătate.
Stare mentală – integră echilibrat psihic
Diagnosticul medical
 Pancreatită acută edematoasă
 Hipertensiune arterială
Analiza interpretarea datelor

52
Probleme actuale:
 Dureri accentuate în epigastru cu iradiere în hipocondrul stâng şi regiunea lombară
 Vărsături bilioase şi alimentare
 Febră moderată: 38.6ºC
 Cefalee
 Ameţeli
 Inapetanţă
 Insomnie
 Diaforeză
 Anxietate
Probleme potenţiale:
 Pancreatita cronică
 Deshidratarea
 Pancreatita acută cronică hemoragică
 Pseudochist
Grade de dependenţă
După analiza datelor culese, pacientul are următoarele nevoi fundamentale perturbate:
1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
4. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
5. Nevoia de a se alimenta şi hidrata
6. Nevoia de a dormi şi a se odihni
7. Nevoia de a menţine tegumente curate şi integre
8. Nevoia de se recrea
9. Nevoia de a acţiona după credinţele şi valorile
10. Nevoia de a învăţa

53
 Diagnostic nursing la internare
1. Nevoia de a evita pericolele
a. Stare generală alterată manifestată prin dureri epigastrice şi periombilical accentuate cu
iradieri în hipocondrul stâng şi regiunea lombară, având ca sursă de dificultate procesul inflamator
pancreatic.
b.Anxietate manifestată prin teamă, nelinişte, având ca sursă de dificultate necunoaşterea
prognosticului bolii.
2. Nevoia de a elimina
a. Deshidratare manifestată prin vărsături alimentare şi bilioase incoercibile având ca sursă
de dificultate intoleranţa digestivă din cauza autoindigestiei glandulare.
b. Alterarea eliminărilor intestinale manifestat prin constipaţie, meteorism, având ca sursă de
dificultate alterarea funcţiei cardiace.
c. Diaforeză manifestată prin transpiraţii în cantitate abundentă având ca sursă de dificultate
febra, durerea.
3. Nevoia de a mentine temperatura corpului în limite normale
Hipertermie manifestată prin creşterea temperaturii peste limitele fiziologice (T=38,6ºC)
având ca sursă de dificultate procesul inflamator.
4. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulatie
Alterarea ritmului cardiac şi a circulaţiei manifestată prin creşterea tensiunii arteriale peste
limitele fiziologice, având ca sursă de dificultate modificări ale circulaţiei.
5. Nevoia de a se alimenta şi hidrata
Alimentaţie inadecvată cantitativ şi calitativ manifestată prin inapetenţă având ca sursă de
dificultate durere, vărsături, regim alimentar impus de boală.
6. Nevoia de a dormi şi a se odihni
Incapacitate de odihnă manifestată prin ore de odihnă insuficiente, având ca sursă de
dificultate anxietatea, durerea.
7. Nevoia de a a-si mentine tegumente curate şi integre
Alterarea igienei personale datorită transpiraţiilor abundente, având ca sursă de dificultate
durerea.
8. Nevoia de a se recrea
Dezinteres în a îndeplini activităţi recreative manifestată prin incapacitatea de a participa la
activităţi recreative având ca sursă de dificultate spitalizarea.

9. Nevoia de actiona după credinţele şi valorile sale

54
 Dificultatea de a participa la activităţi religioase manifestată prin incapacitatea desfăşurării
practicilor religioase având ca sursă de dificultate durerea, vărsăturile.
10. Nevoia de a învăta
Deficit de cunoştinţe în legătură cu boala sa privind regimul alimentar, tratamentul, regimul
de viaţă, de muncă şi prevenirea complicaţiilor.

55
56
 PLAN DE ÎNGRIJIRE (Cazul I)

DIAGNOSTING OBIECTIVE INTERVENŢIILE

NURCING ACTUAL ASISTENTEI PROPRII EVALUARE
ŞI POTENŢIAL ŞI DELEGATE
1 2 3 4
1.Disconfort abdominal Pacientul să Rol propriu 08.05.2021
Cauza prezinte o stare  Asigur repaus fizic şi psihic al pacientului într-un Dureri epigastrice
Proces inflamatoriu pancreatic de confort fizic, climat adecvat: cameră aerisită, curată, cu majore
Manifestări obţinut prin temperatură optimă (200 -220 C)
Dureri epigastrice accentuate cu iradieri diminuarea până  Poziţionez pacientul în poziţie Fowler. 09.05.2021
hipocondrul stâng şi în regiunea lombară la dispariţie a  Explic pacientului că durerile vor diminua în Durerile s-au mai
durerilor urma tratamentului efectuat. diminuat în intensitate.
 Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative ale
pacientului (t, P, R, TA, scaun, urină) şi observ 10.05. – 11.05.2021
modificări ale valorilor normale şi le trec în FO. Durerea s-a diminuat.
 Recomand pacientului evitarea efortului, 12.05.2021
schimbării bruşte de poziţie, care ar putea duce la În urma îngrijirilor
accentuarea durerii. efectuate şi a trata-
 Supraveghez durerea urmărind sediul, iradierea, mentului administrat,
intensitatea, durata şi observ contractura pacientul prezintă state
musculară, tonusul muscular şi sensibilitatea de confort fizic.
abdominală. 13.05 – 14.05.2021

57
  Pregătesc pacientul fizic psihic pentru examenul Durerile s-au diminuat.
radiologic şi apoi îl însoţesc la serviciul
radiologic pentru efectuarea radiografiei 15.05 – 16.05.2021
abdominale pe gol. Durerile s-au diminuat
Rol delegat până la remiterea lor
 La indicaţia medicului recoltez sâng pentru totală.
examene de laborator (HLG; VSH, glicemie, 17.05.2021
amilază, uree, creatinină, transaminaze (TGO; Durerea s-a remis.
TGP), bilirubină, trigliceride, urină pentru
examenul de urină.
 La indicaţia medicului administrez
Perfuzie litică cu:
o No-spa f II
o Scobutil f II
o Algocalmin f II
o Xilină 2 % f I
o Atropină f I
o Ceftamil
o Kreon
2, Anxietate Pacientul să nu Rol propriu 08.05.2021
Cauza mai fie anxios şi  Fac psihoterapia pacientului învăţându-l să Pacientul prezintă ne-
Necunoaşterea prognosticului să prezinte o solicite ajutor ori de câte ori este nevoie. linişte, teamă.
bolii.Manifestări stare de confort  Îi explic bolnavului că echipa medicală face tot 09.05.2021

58
  Teama psihic tot ce se poate ca starea sa să se amelioreze rapid. Pacientul e anxios
 Nelinişte  Împreună cu pacientul identific cauzele anxietăţii 10.05.2021
 Familiarizez pacientul cu mediul spitalicesc. Pacient anxios.
11.05.2021
Anxietatea s-a diminuat
12.05.2021
Pacientul este echilibrat
emoţional
13.05.2021
Pacientul este echibrat
psihic
14.05 – 15.05.2021
Pacientul nu mai
prezintă stări de
anxietate.
16.05. – 17.05.2021
Pacientul este
echilibrat psihic şi
emoţional.
3. Deshidratarea Pacientul să nu Rol delegat 08.05. – 09.05.2021
Cauza mai prezinte  Poziţionare pacientului în pat în decubit dorsal cu Pacientul prezintă
Intoleranţă digestivă totală din cdin vărsături în 2-3 capul întors într-o parte. vătsături alimentare şi
cauza autosugestiei. ore. Să nu  Explic bolnavului necesitatea repausului bilioase.

59
 Manifestări prezinte semne alimentar absolut, chiar şi pentru lichide pentru a Pacientul prezintă
Vărsături alimentare şi bilioase. de deshidratare nu mai prezenta vărsături care duc la stare de deshidratare.
deshidratare.
 Am introdus o sondă de aspiraţie nazo-gastrică şi 10.05.2021
am urmărit cantitatea lichidului de aspiraţie c = Starea de greaţă şi
200 ml. vărsături ale
 Captez vărsăturile bolnavului într-o tăviţă renală pacientului s-a
şi evaluez cantitatea, mirosul, aspectul diminuat.
 Asigur igiena cavităţii bucale, oferind un pahar cu 11.05 – 12.05.2021
apă şi tăviţa renală pentru a-şi clăti gura după Odată cu evacuarea
fiecare vărsătură. conţinutului gastric
 Observ semnele de deshidratare: aspecul prin aspiraţie şi a
faciesului, tegumentelor şi mucoaselor, starea repausului alimentar
cavităţii bucale. pacientul nu a mai
 Calculez bilanţul intrărilor şi ieşirilor prin notarea prezentat vărsături.
zilnică a în FO a pierderilor prin urină, scaun,
vărsături, lichid de aspiraţie. 13.05 – 14.05.2021
Pacientul nu a mai
Rol delegat prezentat vărsături.
Hidratarea bolnavului pariental cu: 15.05 -17.05.2021
 Soluţie de glucoză 10% Pacientul nu mai pre-
 Soluţie de ser fiziologic izotonci steril zintă vărsături
0,9% (500 ml).

60
4.Alterarea eliminărilor intestinale. Pacientul să Rol propriu 08.05.- 09.05.2021
Cauza prezinte un  Identific cu pacientul cauzele care determină Pacientul prezintă o
Diminuarea peristaltismului scaun pe zi de această stare. stare de disconfort
intestinal. aspect şi  Sfătuiesc pacientul să facă schimbări de pozişie în intestinal.
Manifestări consistenţă pat. Pacientul nu prezintă
 constipaţie normală. Rol delegat scaun.
 balonări Pacientul să Administrz la indicaţia medicului; 10.05 – 11.05.2021
prezinte un  Triferment dj 2/zi În urma îngrijirilor
tranzit intestinal  Administrez ceaiuri laxative (ceai de efectuate, bolnavul nu
normal. cruşin) mai prezintă balonări.
 Efectuez o clismă evacuatoare simplă 12.05.2021
D = 1 scaun.
Pacientul a avut un
tranzit intestinal
normal.
13.05.2021
Pacientul prezintă o
stare de confort.
D = 1 scaun.
Pacientul prezintă
scaune normale.
14.05.2021
D = 1 scaun.

61
 15.05 2021
D = 1 scaun
16. – 17.05.2021
Bolnavul are un scaun
cu aspect normal cu
reluarea tranzitului
intestinal.
5 Diaforeza
Cauza Pacientul să Rol propriu 08.05.-09-05-2021
 durerea prezinte  Explic bolnavului că odată cu normalizarea Pacientul prezintă
 febra. transpiraţii în funcţiilor vitale nşi în special a febrei, el nu va transpiraţii în cantităţi
Manifestări cantităţi minime mai transpira atât de mult. abundente.
Transpiraţii în cantităţi abundente  Schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori e 10.05.2021
nevoie. Pacientul prezită
 Hidratez pacientul corespunzător pentru că prin transpiraţii diminuate.
aceste pierderi să nu se deshidrateze. 11.05. – 12.05.2021
 Observ şi iau măsuri pentru menţinerea Odată cu administrarea
integrităţii pielei prin păstrarea curată şi uscată a antitermicelor,
pielei, îndepărtarea resturilor alimentare sau de pacientul nu a mai
altă natură. transpirat abundent.
Rol delegat 13.05.-14.05.2021
Administrez la indicaţia medicului Pacientul prezintă
antitermice: transpiraţii în limite

62
  Algocalmin f 2 la 12 ore. normale.
15.05. – 17.05.2021
Pacientul prezintă
transpiraţii în limite
normale.
6. Hipertermie Pacientul să Rolul propriu 08.05.2021
Cauza prezinte  Am asigurat pacientului condiţii optime de Ora 11.00
Proces inflamator temperatura cor- spitalizare, salon aerisit cu umiditate şi T = 38,6 0 C.
Manifestări porală în limite temperatură corespunzătoare. 09.05.2021
Creşterea temperaturii corporale peste fiziologice 36-  Monitorizez temperatura de cel puţi 2 ore/zi. D = 37,6 0 C
limitele fiziologice. 370 C în 24 ore.  Schimb lengeria de pat şi a pacientului la nevoie. S = 38,1 0 C
Febră moderată 38,6 0 C.  Combat febra prin metode fizice folosind 10.05.2021
împachetări umede şi comprese reci pe frunte D = 36,60 C
schimbate la intervale regulate. S = 37,2 0 C
 Urmăresc permanent bolnavul şi aduc la 11.05.2021
cunoştinţa medicului orice modificare survenită D = 36,50 C
în starea generală a lui. S = 37,0 0 C
 Recoltez sânge pentru exemene de laborator 1205.2021
(HLG, VSH, glicemie, amilază … D = 37 0 C
 Recoltez urină pentru examenr sumar de urină. S = 37,1 0 C
Rol delegat 13.05.2021
Administrez la indicaţia medicului antibiotice D = 36,6 0 C
pentru a reduce procesul inflamator: S = 36,4 0 C

63
  Ceftamil 1 fl/12 ore 14.05.2021
D = 36,6 0 C
S = 36,4 0 C
15.05.2021
D = 36,40 C
S = 36,2 0 C
16.05.2021
D = 36,40 C
S = 36,2 0 C
17.05.2021
T = 36,2 0 C
7 Modificarea valorilor TA. Pacientul să aibă Rol propriu 08.05.2021
Cauza tensiunea  Am învăţat pacientul să evite stresul, emoţiile, TA = 160-95 mmHg
HTA arterială în anxietatea care favorizează creşterea tensiunii 09.05.2021
Manifestări limite fizi- arteriale. ORA 7.20
 cefalee ologice:  Am monitorizat funcţiile vitale de 2 ori/zi şi le- TA = 150-80 mmHg
 ameţeli TA = 140 – 80 am trecut în FO. R = 18 r/min
mm/Hg. Rol delegat P = 85/min
Administrez la indicaţia medicului : ORA 17.00
 Fursenol f I TA = 150 – 80 mmHg
 Tertensif 1 cp. dimineaţa R = 17 r/min
P = 82/min
10.05.2021

64
 ORA 7.00
TA = 155-90 mmHgr
R = 18 /min
P = 80/min
ORA 17.30
TA= 150-75 mmH
R = 18 /min
P = 80/min
11.05.2021
ORA 7.20
TA = 150-80 mmHg
R = 18r/min
P = 80 /min
ORA 18.00
TA = 150 – 80 mmHg
R = 17 r/min
P = 80 /min
12.05.2021
ORA 7.20
TA = 150 – 80 mmHg
R = 17 r/min
P = 80 /min
ORA 18.00

65
 TA = 140 – 80 mmHg
R = 20r/min
P = 82 /min
13.05.2021
ORA 7.00
TA = 140 – 80 mmHg
R = 20r/min
P = 82 /min
ORA 17.30
TA = 135 – 80 mmHg
R = 18 r/min
P = 80 /min
14.05.2021
ORA 7.20
TA = 135 – 80 mmHg
R = 18 r/min
P = 80 /min
ORA 17.00
TA = 135 – 80 mmHg
R = 18 r/min
P = 80 /min

15.05.2021

66
 ORA 7.00
TA = 135 – 80 mmHg
R = 18 r/min
P = 80 /min
ORA 18.00
TA = 130 – 70 mmHg
R = 18 r/min
P = 72 /min
16.05.2021
ORA 7.00
TA = 130 – 70 mmHg
R = 18 r/min
P = 72 /min
ORA 18.10
TA = 130 – 70 mmHg
R = 18 r/min
P = 72 /min
17.05.2021
ORA 7.20
TA = 130 – 70 mmHg
R = 18 r/min
P = 72 /min
8 Alimentaţia inadecvată calitativ şi Pacientul să ser- Rol propriu 08.05.2021

67
cantitativ vească 4-5 mese  Pacientul are la internare repaus alimentar şi va fi Pacientul prezintă
Cauza pe zi. Alimentele alimentat pariental. durere şi vărsături
 Durere servite să  Sfătuiesc pacientul asupra categoriilor de 09.05.2021
 Vărsături aparţină alimente permise şi a celor interzise. Pacientul este în
 Regim alimentar impus de boală regimului  Alimntele permise: ceaiuri, sucuri de fructe lapte repaus alimentar.
Manifestări alimentar degresa, glucide, griş cu lapte, pireuri de Pacientul este
 inapetenţă prescris. legume, pâine prăjită alimentat pariental.
 greţuri  După 6 – 7 zile se introduc proteineleŞ 11.05.2021
 Alimenta interzise alcool, grăsimi, rântaşuri, Pacientul are un regim
prăjeli, condimente, smântână, unt, carne de semilichid
porc, peşte gras. 12.05.2021
Rol delegat Se menţine starea
Administrez la indicaţia medicului: pacientului.
 Soluţie de glucoză hipertonă 10 % 13.05.2021
tamponată cu insulină (1.500 ml) Pacientul trece la
 Soluţie de ser fiziologic izotonic steril 0,9 alimentaţie solidă.
% 14.05.2021
 Soluţie glucoză 5 % /500 ml Pacientul are o
 Milgamma N alimentaşie adecvată
calitativ şi cantitativ.
-15.05.2021
Pacientul apetent
16.05. – 17.05.2021

68
 Pacientul a înţeles
sfaturile primite în
legătură cu alimentele
permise şi cele
interzise.
Îşi cunoaşte regimul
alimentarşi doreşte să-l
respecte.
9 Insomnie Pacientul să Rol propriu 08.05.2021
Cauza bene-ficieze de  Identific cauza care a determinat insomnia Pacientul nu doarme
 durere somn  Urmăresc cantitatea şi calitatea somnului. datorită durerilor,
 anxietate corespunzător  Învăţ pacientul să-şi controleze emoţiile şi anxietăţii, vărsăturilor.
Manifestări atât cantitativ cât anxietatea care ar putea accentua insomnia. 09.05.-10.05.2021
 Ore de somn insuficiente şi calitativ.  Îi asigur condiţii optime pentru a putea dormi: Somn medicamentos.
 Treziri frecventa în cursul orelor de salon aerisit, cu umiditate şi temperatură 11.05 – 12.05.2021
somn. optimă. Pacientul doarme fără
 Îndepărtez stimulii durerilor care produc tranchilizante
dificultăţi în a se odihni. 13.05. – 14.05.2021
 Îl sfătuiesc să ia poziţia cea mai comodă în pat În urma tratamen-tului
pentru a dormi pacientul are un somn
Rol delegat fără trezire
Administrez la indicaţia medicului 15.05.-16.05.2021
Fenobarbital f I (seara) Somn fiziologic
Alterarea igienei personale Pacientul să Rol propriu 08.05 – 09.05.2021

69
Cauze prezinte Urmăresc permanent coloraţia tegumentelor şi Pacientul este
imobilizare la pat tegumente curate monitorizez temperatura de două ori pezi. imobilizat datorită
Manifestări şi integre Observ şi iau măsuri pentru menţinerea integrităţii durerii, sondei de
transpiraţie abundentă pielei prin păstrarea curată şi uscată a pielei. aspiraţie, perfuziei.
Fricţionez cu alcool diluat suprafaţa corpului pentru a – 17.05.2021
evita atrofierea muşchilor şi căderea Odată cu ameliorarea
tonusului muscular. stării de sănătate,
Ajut pacientul să-şi schimbe lenjeria personală ori de pacientul îţi satisface
câte ori este nevoie. singur necesitîţile
Servesc pacientului plosca la pat ori de câte ori este fiziologice ale
nevoie protejând intimitatea acestuia prin organismului.
folosirea paravanului, în primele zile apoi
pacientul este ajutat să meargă la toaletă cu
căruciorul, apoi acesta să meargă singur.
11 Dezinteres în îndeplinirea Pacientul să Rol propriu 08.05.-09.05.2021
activităţi recreative poată participa  Încurajez pacientul să coopereze cu echipa Pacientul nu participă
Cauza la activităţi medicală pentru însănătoşirea rapidă, de a la activităţi recreative,
 durere recreative în deveni independent şi a putea participa la datorită durerii, sondei
 spitalizare timpul cel mai activităţi recreative, vizionări TV, citit, de aspiraţie, anxietăţi.
Manifestări scurt plimbări în aer liber. 10.05.-17.05.2021
Incapacitatea de a participa la  Planific activităţi recreative împreună cu Pacientul cooperează
activităţi recreative pacientul şi îl antrenez în diferite activităţi cu echipa medicală cu
plăcute. familia şi cu ceilalţi

70
  Am în vedere să nu obosesc pacientul, ci să-i pacienţi din salon
creez o stare de bună dispoziţie.
12 Dificultatea de a participa la Pacientul să Rol propriu 08.05 – 11.05.2021
activităţi religioase poată participa Câştig încrederea pacientului şi îl ajut să treacă peste Pacientul nu a participt
Cauza la activităţi momentele dificile. la activităţi religioase
Spitalizare religioase în cel Respect nevoia necesitate spirituală a pacientului 12.05 – 16.05.2021
Durere mai scurt timp. Procur cărţi religioase şi discut cu el pe această temă. Pacientul a beneficiat
Manifestări Îi asigur confidenţialitatea şi îi păstrez secretele. de cărţi cu tentă
Incapacitatea de a desfăşura Pun pacientul în legătură cu preotul spitalului. religioasă, şi a
activităţi şi practici religioase participat la activităţi şi
practici religioase
13 Deficit de cunoştinţe privind boala Pacientul să  Explorez nivelul de cunoştinţe al pacientului 10.05.20-17.05.2021
sa, privind regimul alimentar, acumuleze  Susţin motivarea pacientului faţă de cunoltinţele În urma informaţiilor
tratamentul ţi prevenirea cunoştiinţe pe care urmează să le acumuleze. pr-imite, pacientul are
complicaţiilor suficiente despre  Stau de vorbă cu familia explicându-le suficiente informaţii în
Cauze măsuri de pre- necesitarea regimului alimentar prescis , a legătură cu boala sa,
 Inaccesibilitatea de informaţii venire la tratamentului conform indicaţiei medicului. tra-tamentul,
 Cereri de informaţii privind boala. diagnosticul  Să se prezinte la control de cîte ori este nevoie. diagnosticul, măsurile
 Măsuri de prevenire a complicaţiilor. medical,  Să evie efortul fizic preventive şi curative.
 Perioada de convalescenţă. perioada de  Să renunţe la fumat.
 Diagnostic medical. convalescenţă  Verific dacă pacientul şi-a însuşit noile
cunoştinţe.

71
 INTERVENŢII CONSTANTE
1 Am asigurat condiţiile de igienă şi microclimat în salon : aerisire, temperatură (20-
22°C), pregătirea patului, dezinfectarea mobilierului, schimbarea lenjeriei de pat şi
aranjarea acestuia astfel încât să nu producă disconfort în timpul imobilizării la pat.
2 Am asigurat în permanenţă lenjerie de corp curată şi suficientă şi am schimbat-o ori de
câte ori a fost nevoie, asigurând igiena şi confortul pacientului.
3 Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicaţiei prin perfuzii şi
injecţii. Intevenţiile propuse au fost realizate astfel
4 Am respectat şi administrat tratamentul prescris de medic. încât, la externare, pacientul îşi satisface singur
5 Am urmărit şi notat zilnic în F.O. funcţiile vitale şi vegetative ale pacientului: P, R, T, cele paisprezece nevoi fundamentale fără grade
TA,scaun, diureză. de dependenţă.
6 Am supravegheat faciesul pacientului, aspectul tegumentelor şi mucoaselor, starea
psihică a pacientului.
7 Am asigurat igiena corporală prin efectuarea toaletei generale şi parţiale.
8 - Am asigurat alimentaţia zilnică, respectând regimul igieno-dietetic prescris de medic.

72
 EXAMENE DE LABORATOR
EXAMEN DE MOD DE RECOLTARE VALORI NORMALE VALORI OBŢINUTE
LABORATOR
Recoltez 1,6ml sânge pe 0,4ml citrat 5-12 mm/1h 16 mm/1h
VSH de sodium 3,8% prin puncţie venoasă, 10-20 mm/2h 22 mm/2h
dimineaţa pe nemâncate în vacutainer cu
dopul de culoare neagră
Recoltez 2 ml de sânge pe Heparină HB 13 g/dl 11,5 g/dl
HLG în vacutainer cu dopul de culoare mov HT 37-50,3% 45%
Leucocite 4-10Mii/ul 9800 ul
Se recoltează 5-8ml de sânge prin
Amilaze puncţie venoasă fără substanţe 30-110 u/l 650 u/l
anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate în
vacutainer cu dopul de culoare roşie
Se recoltează 4-5ml de sânge prin
Glicemie puncţie venoasă fără substanţe 80-120mg% 140mg%
anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate în
vacutainer cu dopul de culoare roşie
Se recoltează 5-8ml de sânge prin TGP 9-52 u/l 75 u/l

73
 Transami puncţie venoasă fără substanţe TGO 14-36 u/l 53 u/l
naze anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate;
vacutainer cu dopul de culoare roşie
Uree Se recoltează 5-8ml de sânge prin 19,3-42,8 mg/dl 44mg/dl
sanguină puncţie venoasă fără substanţe
anticoagulante, dimineaţa pe nemâncate în
vacutainer cu dopul de culoare roşie
Se recoltează 5-8ml de sânge prin
Creatinină puncţie venoasă fără substanţe 0,5-1,2 mg/dl 0,98 mg/dl
anticoagulante, dimineata pe nemâncate în
vacutainer cu dopul de culoare roşie
Se recoltează 5-8ml de sânge prin
Bilirubina puncţie venoasă fără substanţe 0,2-1,3 mg/dl 3,73mg/dl
anticoagulante, dimineata pe nemâncate în
vacutainer cu dopul de culoare roşie
Se face toaleta organelor genitale Albumină, glucoză pigmenţi Albumină, glucoză pigmenţi
Examen externe apoi,se recoltează 30-50 ml urină din biliari, corpi cetonici, urobilinogen- biliari, corpi cetonici, urobilinogen-
sumar urină jetul mijlociu într-un recipient perfect curat, absent Sediment urinar: epitelii foarte absent Sediment urinar: epitelii foarte
aceasta se etichetează şi se trimite la rare, leucocite rare, cilindri granuloşi – rare, leucocite rare, cilindri granuloşi –
laborator absenţi absenţi

74
 EXAMENE PARACLINICE
EXAMENUL CERUT PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU INVESTIGAŢIE REZULTAT
- Efectuez psihoterapia bolnavului explicându-i necesitatea efectuării acestui examen în Fără imagini de
vederea stabilirii dignosticului. pneumoperitoneu sau
- Liniştesc bolnavul şi îi explic că examinarea se va face într-un cabinet întunecos cu nivele hidroaerice.
Radiografie ajutorul unor aparate complet inofensive. Hemidiafragm
abdominală - Însoţesc bolnavul la cabinetul de radiologie, îl ajut să se dezbrace, îndepărtez drept ascensionat faţă
lănţişoare, deoarece atât nasturii de la haine cât şi obiectele radioopace din buzunare pot cauza de cel stâng cu mişcări
greşeli de interpretare a imaginii radiologice prin producerea unor opacităţi pe ecran cât şi pe reduse ca amplitudine.
film. Ficat cu o
- Medicul efectuează radiografia. structură omogenă.
Ecografia - Conduc bolnavul înapoi în salon şi îl ajut să se aşeze confortabil în pat. Colecist cu
abdominală - Efectuez psihoterapia bolnavului explicându-i necesitatea, dar şi faptul că şi acest pereţi îngroşaţi fără
examen radiologic este inofensiv. Cu o seară inaintea zilei examinării i se face bolnavului o calculi
clismă evacuatoare simplă. În dimineaţa zilei examinării bolnavul nu bea nimic, nu mănâncă , Pancreas cu
nu i se administrează medicamente. diametrul cefalic
- Este condus la cabinetul radiologie, ajutat să se dezbrace , ajutat în timpul examinării 5.2cm.
sa-şi schimbe poziţia în funcţie de cerinţele medicului radiolog. Rinichi şi splină
- După finalizarea investigaţiei, şterg tegumentul de gel , bolnavul este îmbrăcat şi normale.
condus în salon la pat.

TABEL CU MEDICAŢIA

75
DENUMIREA MOD DE CALEA DE DOZA DOZA ACŢIUNEA
MEDICAMENTULUI PREZENTARE ADMINISTRARE UNICĂ TOTALĂ MEDICAMENTULUI
KREON Cp/400mg Per os 1cp 2cp Antienzimă pancreatică
CEFTAMIL Flacon/1 g I.V. 1fl la 12 2 fl Antibiotic
ore

Analgezic
ALGOCALMIN Fiole a 2 ml sol. PEV f II f II Antipiretic
Fiole 1 ml sol.
SCOBUTIL 10 mg PEV f II f II Antispastic
NO-SPA Fiole 2 ml sol. PEV f II f II
Antispastic
ATROPINA Fiole 1 ml soluţie PEV f II f II Antispastic
1mg Antisecretor
XILINA Fiole 2 ml sol 2% PEV f II f II Analgezic
FUROSEMID Fiole 2 ml sol I.V./I.M. fI fI Diuretic
FENOBARBITAL Fiole 2 ml sol 200mg I.M. fI fI Tranchilizant
TRIFERMENT Drajeuri 6,5g Per os Dj.I Dj.II Preparat enzimatic
digestiv
MILGAMMA Fiole 2 ml sol I.V. fI fI Factor vitamini
Creşte volemia şi
SER GLUCOZAT Pungi PVC PEV 500 1500m combate deshidratarea.
5% 500ml ml l
Aport de sare şi apă în
SER FIZIOLOGIC Pungi PVC PEV 500 1000m stări de deshidrat.
0,9%, 500ml ml l
Reducerea tensiunii

76
TERTENSIF Cp 1,5 Mg Per os 1cp 1cp arteriale

77
 EVALUAREA FINALĂ

Pacientul S.I. , în vârstă de 53 ani cu domiciliul în Rm.Sărat, se prezintă pe data de 08.05.2021,

ora 19.45 la Spital cu dureri accentuate în epigastru cu iradieri în hipocondrul stâng şi regiunea
lombară, vărsături alimentare şi bilioase, febră 38.6ºC , TA = 160 / 95 mm Hg şi este internat de
urgentă cu diagnosticul de Pancreatită Acută Edematoasă - HTA.
Este spitalizat timp de 10 zile şi urmează tratament cu:
- Antienzime pancreatice : Kreon
- Atibiotice : Ceftamil
- Perfuzii litice şi metabolice.
Este ţinut timp de 3 zile sub repaus digestiv absolut, fiind hidratat parenteral după care se reia
alimentaţia conform regimului prescris.
Pe timpul spitalizării i se recoltează sânge pentru: HLG, VSH, Glicemie, Uree, Creatinină,
Transaminaze, Trigliceride, Amilaza, Bilirubina examen sumar de urină. I se face radiografie
abdominală pe gol şi ecografie abdominală.
Întrucât starea generală se ameliorează şi analizele sanguine revin în limite normale sub
tratamentul medical, pacientul nu este supus intervenţiei chirurgicale şi se externează pe data
17.05.2021 cu următoarele recomandări:
- să evite eforturile fizice majore
- să evite consumul de alcool, cafea, tutun
- să evite consumul de grăsimi, prăjeli, rântaşuri, condimente, exces de sare
- să evite mediul supraaglomerat, stresul şi anxietatea
- să revină la control după 1 lună.

78
79
 Cazul II
1 Culegerea datelor
Surse de informaţie:
- Pacienta
- Familia
- F.O.
- Ehipa medicală
Date relativ stabile
Nume şi prenume - M.V.
Sex - Femeiesc
Vârsta - 58 ani
Naţionalitate - Română
Religie - Ortodoxă
Alergii Nu prezintă alergii alimentare, nici medicamentoase
Aspectul gurii - Limba normal colorată
Buze palide
Dantura - Prezintă numeroase carii
Aspectul faciesului - Facies palid, suferind, anxios.
Acuitate vizuală - Foloseşte ochelari doar la scris şi citit
Acuitate auditivă - Integră
Acuitate olfactivă - Percepe gustul şi mirosul foarte bine şi gustativă
Acuitate dureroasă - Durere în epigastru cu iradiere în hipocondrul stâng
Acuitate tactilă - Integră
Semne particulare - Cicatrice postcolecistectomie
Sistem osos integru - Nu a suferit fracturi, entorse, luxaţii
Sistem musculo-adipos - Bine reprezentat
Sistem nervos - Este echilibrat psihic
Mobilitate articulara - Articulaţii mobile
Grup sangvin - AII Rh+
Date antropometrice - I = 1,64m; G = 79Kg

80
 2 Date variabile
Domiciliul - Comuna Pogdoria, Judeţul Buzău
Condiţii de locuit - Locuieşte împreună cu soţul şi cei doi copii într-o casă cu
trei camere, locuinţa este salubră
Ocupaţia pensionară
Echipa de susţinere Familie bine închegată, cu doi copii care o vizitează la spital,
încercând s-o încurajeze pentru starea în care se află.
Data internării : 09.01.2021
Data externării: 16.01.2021
Condiţii psihosociale: Anxietate moderată
Anamneza medicală
Antecedente heredo-colaterale: Neagă bolile infecto-contagioase şi dermato-venerice în
familie.
Antecedente personale patologice: Colecistectomie
Motivele internării
- durere accentuată în epigastru cu iradiere în hipocondrul stâng .
- greţuri şi vărsături alimentare şi bilioase cca 300ml
- retenţie de fecale şi gaze
- febră moderată 38.2°C
- diaforeză
- insomnie
Istoricul bolii
Pacienta afirmă că debutul bolii a fost brusc, după un prânz gras cu 24 de ore înaintea internării
cu simptomatologia de mai sus. Este adusă de urgentă la spital şi internat în secţia UPU pentru
supraveghere, diagnostic şi tratament adecvat cu diagnosticul la internare de pancreatită acută.
Examen clinic general
Examen obiectiv
 Temperatura 38.2 ºC
 Tegumente şi mucoase palide
 Sistem osteo-articular - integru
 Sistem ganglionar periferic normal
 Sistem musculo-adipos - bine reprezentat
 Aparat respirator - torace normal conformat
81
  murmur vezicular prezent
 R = 22 respiraţii/minut
 Aparat cardio-vascular - şocul apexian în spaţiul v i.c. stg. pe linia
medio-claviculară
 T.A. = 140 /90 mm Hg
 P = 82 puls/minut
 bătăi cardiace ritmice
 artere periferice pulsatile
Aparat digestiv
 cavitatea bucală normală
 Abdomen uşor meteorizat cu sonoritate redusă, fără contractură musculară, dar dureros
la palpare şi spontan.
 Ficat la rebord
 Splina nu se palpează
 Tranzit intestinal încetinit.
Aparat uro-genital – micţiuni fiziologice
Aparat renal – loje renale libere, nedureroase.
Sistemul nervos central - ROT , OTS prezent
Obiceiuri alimentare
 Serveşte 4-5 mese/zi, cea mai consistentă fiind masa de prânz. Pacienta este un
mare consumator de grăsimi şi rântaşuri.
 Lichide preferate - hidratare normală 1000-1500ml/ zi apă, sucuri, ceaiuri în
funcţie de anotimp. Obişnuieşte să consume şi alcool – vin şi ţuică ocazional.
 Tutun - nefumătoare.
Obişnuinţe igienice
 Este o pacientă curată şi îngrijită
 Se acomodează uşor oricărei situaţii, manifestă încredere în personalul medical
şi doreşte să coopereze pentru redobândirea stării de sănătate.
 Stare mentală – integră echilibrată psihic
Diagnosticul medical
 Pancretita acută
Analiza şi interpretarea datelor
Probleme actuale
82
  Dureri accentuate în etajul abdominal superior cu iradieri în hipocondrul stâng .
 Vărsături bilioase şi alimentare
 Febră moderată ; 38.2ºC
 Cefalee
 Ameţeli
 Inapetenţă şi greţuri
 Insomnie
 Diaforeză
 Meteorism abdominal
 Anxietate
Probleme potenţiale
 Pancreatita cronică
 Chist pancreatic
 HDS - septicemie
Grade de dependenţă
După analiza datelor culese, pacienta are următoarele nevoi fundamentale perturbate :
1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de menţine temperatura corpului în limite normale
4. Nevoia de a se alimenta şi hidrata
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
6. Nevoia de a acţiona după credinţele şi valorile
7. Nevoia de a învăţa
Diagnostic nursing la internare
1. Nevoia de a evita pericolele
a. Stare generală alterată manifestată prin dureri accentuate în etajul abdominal superior cu
iradieri în hipocondrul stâng , având ca sursă de dificultate procesul inflamator pancreatic.
b. Anxietate manifestată prin teamă, nelinişte, având ca sursă de dificultate necunoaşterea
prognosticului bolii.
2. Nevoia de a elimina
a. Deshidratare manifestată prin vărsături alimentare şi bilioase incoercibile având ca sursă de
dificultate intoleranţa digestivă din cauza sindromului de autodigestie pancreatică.

83
 b. Alterarea eliminărilor intestinale manifestat prin constipaţie, meteorism, având ca sursă de
dificultate diminuarea peristaltismului intestinal.
c. Diaforeză manifestată prin transpiraţii în cantitate abundentă având ca sursă de dificultate
febra, durerea.
3. Nevoia de a mentine temperatura corpului în limite normale
Hipertermie manifestată prin creşterea temperaturii peste limitele fiziologice( T=38,2ºC) având
ca sursă de dificultate procesul inflamator.
4. Nevoia de a se alimenta şi hidrata
Alimentaţie inadecvată cantitativ şi calitativ manifestată prin inapetenţă având ca sursă de
dificultate durere, vărsături, greţuri, regim alimentar impus de boală.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
Incapacitate de odihnă manifestată prin ore de odihnă insuficiente cu treziri frecvente în timpul
nopţii, având ca sursă de dificultate anxietatea, durerea.
6.Nevoia de actiona după credintele şi valorile sale
Dificultatea de a participa la activităţi religioase manifestată prin incapacitatea desfăşurării
practicilor religioase având ca sursă de dificultate durerea, vărsăturile.
7.Nevoia de a învăta
Deficit de cunoştinţe în legătură cu boala sa privind regimul alimentar, tratamentul, regimul de
viaţă, de muncă şi măsuri de prevenire a complicaţiilor.

84
85
 PLAN DE ÎNGRIJIRE (Cazul II)

DIAGNOSTING OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI PROPRII

NURCING ACTUAL ŞI ŞI DELEGATE EVALUARE
POTENŢIAL
1 2 3 4
1 Alterarea confortului Pacienta să Rol propriu 09.01.2021
Cauza prezinte o stare de  Asigur repaus fizic şi psihic al pacientei într-un Dureri violenta în etajul
Disconfort abdominal confort fizic, climat adecvat: cameră aerisită, curată, cu temperatură abdominal superior
Manifestări obţinut prin optimă (200 -220 C) 10.01.2021
Dureri accentuate în etajul diminuarea până  Poziţionez pacienta în poziţie Fowler. Durerile s-au mai
abdominal superior cu iradieri în la dispariţie a  Explic pacientei că durerile vor diminua în diminuat, dar nu de tot.
hipocondrul stâng durerilor urma tratamentului efectuat. 11.01.2021
 Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative ale Sensibilitae dureroasă
pacientei (t, P, R, TA, scaun, urină) şi observ doar la schimbarea
modificări ale valorilor normale şi le trec în FO. pozişiei
 Recomand pacientei evitarea efortului, 12.01 – 13.01.2021
schimbării bruşte de poziţie, care ar putea duce la O uşoară jenă jenă în
accentuarea durerii. hipocondrul stâng.
 Supraveghez durerea urmărind sediul, 14.01 - 15.01.2021
iradierea, intensitatea, durata şi observ contractura Pacienta nu mai prezintă
musculară, tonusul muscular şi sensibilitatea dureri, are o stare de

86
 abdominală. confort fizic.
 Pregătesc pacienta fizic psihic pentru examenul 16.01.2021
radiologic şi apoi îl însoţesc la serviciul radiologic Durerea s-a remis.
pentru efectuarea radiografiei abdominale pe gol.
Rol delegat
La indicaţia medicului recoltez sâng pentru examene
de laborator (HLG; VSH, glicemie, amilază, uree,
creatinină, transaminaze (TGO; TGP), bilirubină,
trigliceride, urină pentru examenul de urină.
La indicaţia medicului administrez
 Perfuzie litică cu:
 No-spa f II
 Scobutil f II
 Glucoză 5 %
 Algocalmin f II
 Medicaţie antiinfecţioasă şi
antiinflamatorie.
 Oxacilină 4 g./zi
 Mitronidazol fl II
 Zantac fl III
 Antienzime pancreatice
 Mezym Forte
2, Anxietatea Pacienta să fie Rol propriu 09.01.2021

87
 Cauza echilibrată psihic  Fac psihoterapia pacientei învăţându-l să solicite Pacienta prezintă ne-
 Necunoaşterea ajutor ori de câte ori este nevoie. linişte, teamă.
prognosticului bolii  Îi explic bolnavului că echipa medicală face tot tot 10.01.2021
Manifestări ce se poate ca ea să se simtă bine Anxietatea s-a diminuat.
 teamă 11.01.2021
 nelinişte Pacienta este echilibrată
 agitaţie emoţional
12.01.2021
Pacienta este echilibrată
psihic.l
13.01 – 14.01.2021
Pacienta nu mai prezintă
stări de anxietate.
15.01 – 16.01.2021
Pacienta este echilibrată
psihic şi emoţional
3 Desficit de volum lichidian Pacienta să nu Rol propriu 09.01. –10.01.2021
Cauza mai prezinte  Poziţionare pacientei în pat în decubit Pacienta prezintă
 Proces inflamator vărsături în 2-3 dorsal cu capul întors într-o parte. vărsături alimentare şi
Manifestaţii ore.  Explic bolnavului necesitatea bilioase.
 Vărsături Să nu prezinte repausului alimentar absolut, chiar şi pentru lichide 11.01. – 12.01.2021
alimentare şi bilioase semne de des- pentru a nu mai prezenta vărsături care duc la Odată cu evacuarea
hidratare deshidratare. conţinutului gastric prin

88
  Am introdus o sondă de aspiraţie nazo- aspiraţie şi a repausului
gastrică şi am urmărit cantitatea lichidului de alimentar pacienta nu a
aspiraţie c = 200 ml. mai prezentat vărsături.
 Captez vărsăturile bolnavului într-o 13.01 – 14.01.2021
tăviţă renală. Pacienta nu a mai
 Asigur igiena cavităţii bucale, oferind prezentat vărsături.
un pahar cu apă şi tăviţa renală pentru a-şi clăti 15.01 – 16.01.2021
gura după fiecare vărsătură. Pacienta prezintă o stare
 Calculez bilanţul intrărilor şi ieşirilor de confort
prin notarea zilnică a în FO a pierderilor prin urină,
scaun, vărsături, lichid de aspiraţie.
Rol delegat
Hidratarea bolnavului pariental cu:
Perfuzie de
 SF 0,9%
 SG 5%

3 Alterarea eliminărilor Pacienta să nu Rol propriu 09.01.-10.01.2021

intestinale. mai aibă  Identific cu pacienta cauzele care determină Pacienta prezintă o stare
Cauza meteorism în această stare. de disconfort intestinal.
Diminuarea peristaltismului maxim 24 ore.  Stabilesc împreună cu pacienta cauzele care Pacienta nu prezintă
intestinal. Pacienta să determină această stare. scaun.
Manifestări prezinte un scaun  Stabilesc cu pacinta un orar regulat de 11.01.2021

89
  Constipaţie pe zi de aspect şi eliminare. Pacienta nu prezintă
 Meteorism abdominal consistenţă  Sfătuiesc pacienta să facă schimbări de poziţie scaun.
normală. în pat. Pacienta este pregătită
Pacienta  Efectuez o clismă evacuatoare. psihic şi fizic pentru
să prezinte un  Pregătesc pacienta şi materialele necesare clisma evacuatoare
tranzit intestinal clismei 12.01. – 13.01.2021
normal. Rol delegat În urma îngrijirilor
Administrz la indicaţia mediculuiŞâ: efectuate bolnava nu mai
Triferment dj, 2/zi. prezintă balonări.
Pacienta prezintă scun.
D = 1 scaun/zi
14. – 15.01.2021
Pacienta a avut un tranzit
intestinal nomal
D = 1 scaun/zi
16.01.2021
Bolnava are un scaun cu
aspect normal, cu
reluarea tranzitului
intestinal
D = 1 scaun
4 Diaforeza Rol propriu 09.01 - 10.01.2021
Cauza Pacienta să nu  Am asigurat pacientei condiţii optime de Pacienta reprezintă

90
  proces inflamator mai prezinte spitalizare, salon aerisit, cu umiditate şi temperatură transpiraţii în cantităţi
 durerea trans-piraţii corespunzătoare. abundente
 febra. abundente.  Monitorizez temperatura de cel puţin de două 11.01.2021
Manifestări ori pe zi, notând totul în FO. Pacienta prezintă
 transpiraţii în cantităţi  Schimb lenjeria de patşi a pacientei. transpiraţii diminuate
abundente  Combat febra prin împachetări umede şi 12.01. – 13.01.2021
comprese reci pe frunte. Odată cu administrarea
Rol delegat antitermicelor, pacienta
Administrez la indicaţia medicului antitermice: nu a mai transpirat
Algocalmin f 2 la 12 ore. abundent.
14.01 – 15.01.2021
Pacienta prezintă
transpiraţii în limite
normale.
16.01.2021
Pacienta prezintă
transpiraţii în limite
normale.
5 Hipertermie Pacienta să pre- Rolul propriu 09.01.2021
Cauza zinte temperatura  Am asigurat pacientei condiţii optime de ORA 12.30
 Proces inflamator corporală în limite spitalizare, salon aerisit cu umiditate şi temperatură T = 38,20 C
Manifestări fiziologice 36-370 corespunzătoare. TA = 140/85 mmHg.
 Creşterea temperaturii C în 24 – 48 ore.  Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative (T, P, R = 20 r/min

91
 corporale peste R, TA, D, S) şi le notez în Foaia de temperatură. P = 80/min
limitele fiziologice. Rol delegat ORA 20.00
. Administrez la indicaţia medicului antibiotice pentru a T = 38.8 0 C
reduce procesul inflamator şi implicit a febrei. TA = 140-80 mmHg
 Oxacilină 4 g./zi R = 18 r/min
 Zantac f III P = 75/min
 Mitrodinazol fIII 10.01.2021
 Ceftamil 1 fl/12 ore D = 37,20 C
S = 380 C
ORA 7.30
TA = 140/85 mmHg.
R = 20 r/min
P = 80/min
ORA 18.30
TA = 130/80 mmHg.
R = 17r/min
P = 78/min.
11.01.2021
D = 36,2 0 C
S = 37,8 0 C
ORA 7.00
TA = 130/80 mmHg.
R = 17r/min

92
 P = 78/min.
ORA 18.00
. TA = 130/70 mmHg
R = 17r/min
P 72/min
12.01.2021
D = 36,5 0 C
S = 36,8 0 C
ORA 7.20
TA = 130/70 mmHg
R = 17r/min
P 72/min
ORA 19.00
TA = 120/70 mmHg
P = 78/min
R 16r/min
13.01.2021
D = 36.6 0 C
S = 36.4 0 c
ORA 7.30
TA = 120/70 mmHg
P = 78/min
R 16r/min

93
 ORA 18,40
TA = 120/70 mmHg
P = 78/min
R 16r/min
14.01.2021
D = 36.6 0 C
S = 36.4 0 C
ORA 7.00
TA = 130/70 mmHg
R = 17 r/min
P 72/min
ORA 19.00
TA = 120/70 mmHg
P = 78/min
R 16r/min
15.01.2021
D = 36.6 0 C
S = 36.4 0 C
ORA 7.30
TA = 120/70 mmHg
P = 78/min
R 16 r/min
ORA 18.00

94
 TA = 120/70 mmHg
P = 78/min
R = 16 r/min
16.01.2021
D = 36.2 0 C
TA = 120/65 mmHg
P = 75 /min
R = 16 r/min
6 Alimentaţia inadecvată calitativ Pacienta să Rol propriu 09.01.2021
şi cantitativ cunoască regimul  Pacienta are la internare repaus alimentar şi va Pacienta prezintă durere
Cauza alimentar permis fi alimentat pariental. şi vărsături
 durere şi cel interzis.  Sfătuiesc pacienta să consume numai alimente 10.01.2021
 vărsături permise iar în puseele dureroase să consume lichide : Pacienta este în repaus
Manifestări ceaiuri, compoturi, iar când dispar greţurile se va alimentar.
 inapetenţă alimenta cu griş sau orez cu lapte, piure de legume, Pacienta ete alimentată
 greţuri brânză proaspătă carne de pui fiartă. parenteral.
Rol delegat 11.01.2021
Administrez la indicaţia medicului perfuzie cu Pacienta are un regim
 Ser glucozat 5% semilichid.
 Vit b1 12.01.2021
 Vit B6 Se menţine starea
 Vit C pacientei
13.01.2021

95
 Pacienta trtece la
alimentaţie semisolidă
14.01.2021
Pacienta are o
alimentaţie adecvată
calitativ şi cantitativ.
15.01.2021
Pacient apetent
16.01.2021
Pacienta a înţeles
sfaturile primite în
legătură cu alimentele
permise şi cele intezise.
7 Insomnie Pacienta să bene- Rol propriu 09.01.2021
Cauza ficieze de somn  Identific cauza care a determinat insomnia Pacienta nu doarme
 durere corespunzător atât  Urmăresc cantitatea şi calitatea somnului. datorită durerilor,
 anxietate cantitativ cât şi  Învăţ pacienta să-şi controleze emoţiile şi anxietăţii.
Manifestări calitativ. anxietatea care ar putea accentua insomnia. 10.01.-11.01.2021
 ore de somn insuficiente  Îi asigur condiţii optime pentru a putea dormi: Somn medicamentos
 treziri frecventa în cursul salon aerisit, cu umiditate şi temperatură optimă (20 0 – 12.01 – 13.01.2021
nopţii 22 0C) Pacienta doarme fără
 Îndepărtez stimulii durerilor care produc tranchilizante.
dificultăţi în a se odihni. 14.01. – 15.01.2021

96
  Îl sfătuiesc să ia poziţia cea mai comodă în pat În urma tratamentuluzi
pentru a dormi. pacienta are un somn
 Am planificat îngrijirile şi intervenţiile fără treziret
delegate, astfel ca să evit trezirea pacientei.
 Îndepărtez stimulii dureroşi ce produc
dificultăţii în a se odihni.
Rol delegat
Administrez la indicaţia medicului
Fenobarbital f I (seara)
8 Dificultatea de a participa la Pacienta să poată Rol propriu 09.01.- 11.01.2021
activităţi religioase participa la activi-  Câştig încrederea pacientei şi îl ajut să treacă Pacienta nu a participat
Cauza tăţi religioase în peste momentele dificile. la activităţi religioase.
 spitalizare cel mai scurt timp.  Respect nevoia necesitate spirituală a pacientei 12.01. – 15.01.2021
 durere  Procur cărţi religioase şi discut cu el pe această Pacienta a beneficiat de
Manifestări temă. cărţi cu tentă religioasă
 Incapacitatea de a  Îi asigur confidenţialitatea şi îi păstrez şi a participat la activităţi
desfăşura activităţi şi practici secretele. şi practici religioase
religioase  Pun pacienta în legătură cu preotul spitalului.
0 Deficit de cunoştinţe privind Pacienta să Rol propriu 10.01.-17.01.2021
boala sa, privind regimul acumuleze  Explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei În urma informaţiilor pr-
alimentar, tratamentul ţi cunoştinţe  Susţin motivarea pacientei faţă de cunoltinţele imite, pacienta are
prevenirea complicaţiilor suficiente despre pe care urmează să le acumuleze. suficiente informaţii în
Cauze măsuri de pre-  Stau de vorbă cu familia explicându-le legătură cu boala sa, tra-
Inaccesibilitatea de venire la necesitarea regimului alimentar prescis , a tamentul, diagnosticul,

97
informaţii diagnosticul tratamentului conform indicaţiei medicului. măsurile preventive şi
Cereri de informaţii medical, perioada  Să se prezinte la control de cîte ori este nevoie. curative.
privind boala. de convalescenţă  Să evie efortul fizic
Măsuri de prevenire a  Să renunţe la fumat.
complicaţiilor.  Verific dacă pacienta şi-a însuşit noile
Perioada de cunoştinţe.
convalescenţă.
Diagnostic medical.
INTERVENŢII CONSTANTE
1. Am realizat asigurarea condiţiilor de igienă şi microclimat al salonului
prin: aerisire, temperatură menţinută la valori optime de 20°C, pregătirea
patului, schimbarea lenjeriei de pat şi aranjarea acesteia astfel încât să nu
producă disconfort pacientei în timpul imobilizării la pat.
2. Am pregătit, verificat materialele necesare administrării medicaţiei prin
pefuzii şi injecţii.
3. Am administrat tratamentul prescris de medic. Intevenţiile propuse au fost efectuate, fiind
4. Am urmărit şi notat zilnic în F.O. funcţiile vitale şi vegetative ale satisfăcute nevoile pacientei.
bolnavei : respiraţie, tensiune arterială, puls, temperatura.
5. Am urmărit şi măsurat diureza şi am notat în F.O.
6. Am urmărit şi supravegheat faciesul bolnavei, aspectul tegumentelor şi
mucoaselor, starea psihică a bolnavei.
7. Am urmărit felul în care si-a efectuat igiena personală.
8. Am urmărit respectarea regimului alimentar şi al stării de hidratare.

98
99
 ANALIZE DE LABORATOR
Examen Mod de recoltare Valori normale Valori
de Laborator obtinute
Recoltez 1,6ml sânge pe 0,4ml citrate de sodium 3,8%
5-12 mm/1h 10-20 14 mm/1h
VSH prin puncţie venoasă, dimineaţa pe nemâncate în vacutainer
mm/2h 18 mm/2h
cu dopul de culoare neagră.
Recoltez 2 ml de sânge pe Heparină în vacutainer cu HB 13 g/dl 11.2 g/dl
HLG dop de culoare mov. HT 37-50.3% 40%
Leucocite 4-10Mii/ul 7800 ul
Se recoltează 5-8ml de sânge prin puncţie venoasă
Amilaze fără substanţe anticoagulante dimineaţa pe nemâncate în
vacutainer cu dopul de culoare rosie. 30-110 u/l 590 u/l
Se recoltează 4-5ml de sânge prin puncţie venoasă
Glicemie fără substanţe anticoagulante dimineaţa pe nemâncate în
vacutainer cu dopul de culoare rosie 80-120 mg% 130 mg%

Se recoltează 5-8ml de sânge prin puncţie venoasă

fără substanţe anticoagulante dimineaţa pe nemâncate în
Transam vacutainer cu dopul de culoare rosie. TGP 9-52 u/l 65 u/l
inaze TGO 14-36 u/l 45 u/l
Se recoltează 5-8ml de sânge prin puncţie venoasă
Uree fără substanţe anticoagulante dimineaţa pe nemâncate în
sanguină vacutainer cu dopul de culoare rosie 15-36,4 mg/dl 42mg/dl

100
 Se recoltează 5-8ml de sânge prin puncţie venoasă
Creatinin fără substanţe anticoagulante dimineaţa pe nemâncate în 0,5-1,2 mg/dl 0,99 mg/dl
ă vacutainer cu dopul de culoare rosie.

Se recoltează 5-8ml de sânge prin puncţie venoasă

Bilirubin fără substanţe anticoagulante dimineaţa pe nemâncate în 0,2-1,3 mg/dl 1,0 mg/dl
a vacutainer cu dopul de culoare rosie
Se face toaleta organelor genitale externe apoi,se Albumină, glucoză Albumină,
recoltează 100-150 ml urină din jetul mijlociu într-un pigmenţi biliari, corpi cetonici, glucoză pigmenţi
recipient perfect curat, Aceasta se etichetează şi se trimite la urobilinogen -absent biliari, corpi
Examen laborator. Sediment urinar: epitelii cetonici,
sumar urină foarte rare, leucocite rare, urobilinogen-absent
cilindri granuloşi - absenţi Sediment
urinar: epitelii foarte
rare, leucocite rare,
cilindri granuloşi –
absenţi

EXAMENE PARACLINICE

101
EXAMENUL CERUT PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT

Efectuez psihoterapia bolnavei explicându-i necesitatea efectuării acestui Fără imagini pe

Radiografie examen în vederea stabilirii dignosticului. pneumoperitoneu sau
abdominală Liniştesc bolnava şi îi explic că examinarea se va face într-un cabinet nivele hidroaerice.
întunecos cu ajutorul unor aparate complet inofensive. Hemidiafragm drept
Însoţesc bolnava la cabinetul de radiologie, o ajut să se dezbrace, leg părul ascensionat faţă de cel
pe creştetul capului , îndepărtez mărgelele, lănţişoare, deoarece atât nasturii de la stâng cu mişcări reduse
haine cât şi obiectele radioopace din buzunare pot cauza greşeli de interpretare a ca amplitudine.
A
imaginii radiologice prin producerea unor opacităţi pe ecran cât şi pe film. Ficat cu o structură
Efectuez psihoterapia bolnavei explicându-i necesitatea, dar şi faptul că şi omogenă.
acest examen radiologic este inofensiv. Cu o seară inaintea zilei examinării i se face Colecist cu pereţi
Ecografia abdominală bolnavei o clismă evacuatoare simplă. În dimineaţa zilei examinării bolnava nu bea îngroşaţi fără calculi
nimic, nu mănâncă , nu i se administrează medicamente. Pancreas cu diametrul
Este condusă la cabinetul radiologie, ajutată să se dezbrace , ajutată în cefalic 4.8 cm.
timpul examinării sa-şi schimbe poziţia în funcţie de cerinţele medicului radiolog. Rinichi şi splină
După finalizarea investigaţiei, bolnava este îmbrăcată şi condusă în salon la normale.
pat.

TABEL CU MEDICAŢIA
102
 DENUMIREA PREZENTARE CALEA DE D DOZ
MEDICAMENTULUI ADMINISTRARE OZA A TOTALĂ ACŢIUNE
UNICĂ
MEZYM FORTE Cp 1000 U Per os 1 3 cp Lipolitică
cp Proteolitică
OXACILINA Flacon 500 mg I.M. 1g 4g Antibiotic

METRONIDAZOL Flacon 500 mg I.V. fl. fl. III Chimioterapic

I
Antagonist al
receptorilor
ZANTAC Fiole 2ml 50mg I.M. fI fl. III histaminici
Inhibă secreţia
gastrică.
Analgezic
ALGOCALMIN Fiole a 2 ml sol. PEV fI fI Antipiretic

103
 EVALUARE FINALĂ

Pacienta M.V.în vârstă de 58 ani cu domiciliul în Comuna Podgoria, jud.Buzău se prezintă pe

data de 09.01.2021 la spital cu dureri accentuate în epigastru cu iradierei în hipocindrul stâng, cu
vărsături alimentare şi bilioase, insomnie, diaforeză, cu febră 38,2ºC, inapetenţă, greţuri, anxietate,
T.A. 140/90 mm.Hg, este internată de urgenţă în secţia UPU cu diagnosticul de Pancreatită acută.
Este spitalizată timp de 8 zile şi urmează tratament cu:
- Antienzime pancreatice : Mezym Forte
- Atibiotice : Oxacilina
- Perfuzii litice şi metabolice.
Este ţinută timp de 3 zile sub repaus digestiv absolut, fiind hidratată parenteral după care se reia
alimentaţia conform regimului prescris.
Pe timpul spitalizării i se recoltează sânge pentru: HLG, VSH, Glicemie, Uree, Creatinină,
Transaminaze, Amilaza, Bilirubina, examen de sumar de urină, se face radiografie abdominală simplă
şi ecografie abdominală.
Întrucât starea generală se ameliorează şi analizele sanguine revin în limite normale sub
tratamentul medical, pacienta nu este supusă intervenţiei chirurgicale şi se externează pe data de
16.01.2021 cu următoarele recomandări :
- să evite eforturile fizice majore şi a factorilor de stress ;
- să evite consumul de alcool, cafea ;
- să evite consumul de grăsimi, prăjeli, rântaşuri, condimente, exces de sare;
- să evite mediul supraaglomerat şi anxietatea ;
- să schimbe modul de viaţă şi muncă în vederea reintegrării socio-profesionale şi menţinerea
sănătăţii ;
- să revină la control după 1 lună.

104
105
 Cazul III

Culegerea datelor
Surse de informaţie:
- Pacientul
- Familia
- F.O.
- Ehipa medicală
Date relativ stabile
Nume şi prenume - N.C.
Sex - Masculin
Vârsta - 73 ani
Naţionalitate - Român
Religie - Ortodox
Alergii - Nu prezintă alergii
Aspectul gurii - Buzele uscate şi limba uşor încărcate
Dantura - Incompletă
Aspectul faciesului - Facies palid, anxios, suferind
Acuitate vizuală - Comform vârstei
Acuitate auditivă - Comform vârstei
Acuitate olfactivă - Percepe gustul şi mirosul
şi gustativă
Acuitate tactilă - Integră
Semne particulare - Nu prezintă
Sistem osos - Nu suferit fracturi , entorse, luxaţii
Sistem musculo-adipos - În exces , fără edeme
Sistem nervos - Este echilibrat psihic
Mobilitate articulara - Articulaţii mobile
Grup sangvin - BIII Rh+
Date antropometrice - I = 1,62m; G = 90Kg
Date variabile

106
 Domiciliul - Comuna Topliceni , Judeţul Buzău
Condiţii de locuit - Locuieşte împreună cu soţia într-o casă cu 3
camere , locuinţa este salubră.
Ocupaţia - Pensionar
Echipa de susţinere: Familie bine închegată, cu doi copii care îl
vizitează la spital.
Data internării : 06.02.2021
Data externării: 14.02.2021
Condiţii psihosociale: anxietate moderată
Anamneza medicală
Antecedente heredo-colaterale: Neagă bolile infecto-contagioase
şi dermato-venerice în familie.
Antecedente personale patologice: Hepatită cronică de 3 ani.
Motivele internării
- durere la nivelul hemiabdomenului stâng şi lomba stângă.
- greţuri şi vărsături alimentare şi bilioase
- dispnee de efort mediu
- diaforeză
- fatigabilitate
- anxietate
- urini tulburi
Istoricul bolii
Pacientul fost fumător cunoscut cu hepatită cronică de 3 ani (regim, medicaţie neglijată) . Se
prezintă cu simptome de greaţă, vărsături bilio-alimentare, durere la nivelul hemiabdomenului stâng şi
lomba stângă, dispnee de efort mediu. Pacientul relatează urini tulburi de câteva luni. Se internează
pentru precizare de diagnostic şi tratament.
Examen clinic general
Examen obiectiv
 Stare de nutriţie: supraponderal
 Tegumente şi mucoase palide acoperite de transpiraţii abundente
 Sistem osteo-articular - normoton, normokinetic
 Sistem ganglionar - superficial, nepalpabil
 Sistem musculo-adipos - în exces fără edeme
107
  Aparat respirator - torace emfizematos
- expir prelungit
- sonoritate pulmonară prezintă bilateral
- raluri bronşice pe toată aria pulmonară/r17
 Aparat cardio-vascular - şocul apexian în spaţiul V i.c. pe linia medio-claviculară
stângă
- T.A. = 150/90mm Hg
- AV = 76/minut
- bătăi regulate
Aparat digestiv
 cavitatea bucală cu dantură incompletă
 Abdomen : - mărit de volum prin panicul adipos
 dureros la palpare la nivelul hemiabdomenului stâng tranzit intestinal absent de o
zi pentru materii fecale (prezent pentru gaze) fără semne de peritonism
 Ficat, căi biliare, splină cu marginea inferioară la două căi sub RC, splina
nepalpabilă
Aparat uro-genital - sensibil la percuţia lombei stângi urini tulburi
Sistem nervos, endocrin, organe de simţ - OTS
Obişnuinţe de viaţă
Somn - Insomnie
Eliminări:
Urina -
 disurie, polakiurie, urini tulburi - frecvenţa 7-8 ori/zi
 cantitate 1400-1600ml/zi
Scaun – Constipaţie
Transpiraţii - reci cu puseele dureroase
Expectoraţie - absentă
Vărsături - incoercibile - bilioase şi alimentare - cantitate: 300ml
Obiceiuri alimentare
 Serveşte 3-4 mese/zi, cea mai consistentă fiind masa de prânz.
 Pacientul este un mare consumator de grăsimi, prăjeli,condimente.
 Pacient cu hepatită cronică de 3 ani care nu a ţinut regim alimentar.

108
  Lichide preferate – hidratare normală 1200-1500ml/ zi apă, sucuri, ceaiuri în
funcţie de anotimp.
 Tutun – fost fumător.
Obişnuinţe igienice
 Este un pacient curat şi îngrijit
 Se acomodează uşor oricărei situaţii, manifestă încredere în personalul medical şi doreşte să
coopereze pentru redobândirea stării de sănătate.
Stare mentală – integră echilibrat psihic
Diagnosticul medical
 Colică abdominală
 Pancreatită acută
 Microlitiază renală
 Bpoc acutizat
Analiza şi interpretarea datelor
Probleme actuale
 Dureri la nivelul hemiabdomenului stâng şi lomba stângă
 Greţuri şi vărsături bilioase şi alimentare , c=300ml
 Dispnee de efort mediu
 Cefalee fronto occipitală
 Inapetanţă
 Insomnie
 Transpiraţii
 Anxietate
 Fatigabilitate

Probleme potenţiale
 Abces pancreatic
 Pseudochist pancreatic
 Pancreatita cronică
 Grade de dependenţă
După analiza datelor culese reiese că pacientul are următoarele nevoi fundamentale perturbate :
1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a elimina
109
 3. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
4. Nevoia de a se alimenta şi hidrata
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
6. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
7. Nevoia de a menţine tegumente curate şi integre
8. Nevoia de a se îmbrăca
9. Nevoia de a acţiona după credinţele şi valorile sale
10. Nevoia de a învăţa
Dignostic nursing la internare
1. Nevoia de a evita pericolele
a. Disconfortul abdominal cauzat de procesul infecţios şi inflamator manifestat cu dureri intense
la nivelul hemiabdomenul stâng şi lomba stângă.
b. Alterarea confortului datorită stării generale alterate manifestată prin cefalee fronto occipitală
.c. Anxietate manifestată prin teamă, nelinişte, agitaţie având ca sursă de dificultate necunoaşterea
prognosticului bolii.
2. Nevoia de a elimina
a. Deficit de volum lichidian manifestată prin vărsături alimentare şi bilioase având ca sursă de
dificultate procesul inflamator pancreatic.
b. Alterarea eliminărilor intestinale manifestat prin retenţie de materii fecale, având ca sursă de
dificultate diminuarea peristaltismului intestinal pentru materii fecale de o zi, dar prezent la cel de gaze.
c. Eliminare de urină inadecvată manifestată de disurie, polakiurie, urini tulburi având ca sursă
de dificultate microlitiaza renală.
d. Diaforeza manifestată prin transpiraţii abundente având ca sursă de dificultate durerea ,
anxietatea.
3. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
Alterarea respiraţiei manifestată prin dispnea de efort mediu având ca sursă de dificultate BPOC
acutizat.
4. Nevoia de a se alimenta şi hidrata
Alimentaţie inadecvată cantitativ şi calitativ manifestată prin greţuri şi inapetenţă având ca
sursă de dificultate durerea, vărsăturile, regimul alimentar impus de boală(repaus alimentar total).
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
Insomnia manifestată prin ore de somn insuficiente calitativ şi cantitativ cu treziri repetate în
cursul nopţii având ca sursă de dificultate starea generală alterată.
110
 6. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
Lipsă de autonomie la mers şi necesitatea repausului la pat manifestată prin poziţie antalgică şi
greutate la deplasare având ca sursă de dificultate durerea puternică abdominală.
7. Nevoia de a menţine tegumente curate şi integre
Lipsă de autonomie în îngrijirea personală manifestată prin necesitatea îngrijirii din partea
personalului medical având ca sursă de dificultate durerea şi fatigabilitatea.
8. Nevoia de a se îmbrăca
Dificultatea de a se înbrăca şi dezbrăca manifestată prin imposibilitatea de a-şi schimba singur
lenjeria având ca sursă de dificultate durerea abdominală, dispneea.
9. Nevoia de acţiona după credinţele şi valorile sale
Dificultatea de a acţiona după credinţa şi valorile proprii manifestată prin frustrare şi
neparticiparea la activităţile religioase având ca sursă de dificultate durerea, vărsăturile, neadaptarea la
rolul de bolnav.
10. Nevoia de a învăta
Necunoşterea prognosticului bolii manifestată prin agitaţie, nelinişte, teama de necunoscut
având ca sursă de dificultate lipsa de informaţie.

111
112
 PLAN DE ÎNGRIJIRE (Cazul III)

DIAGNOSTINGNURCIN INTERVENŢIILE ASISTENTEI PROPRII

G ACTUAL ŞI POTENŢIAL OBIECTIVE ŞI DELEGATE EVALUARE
1 2 3 4
1 Disconfort abdominal Pacientul să Rol propriu 06.02.2021
Cauza prezinte o stare de  Asigur repaus fizic şi psihic al pacientului într-un Dureri spontane şi la
 Proces inflamator confort fizic, climat adecvat: cameră aerisită, curată, cu palpare în hemiab-
pancreatic obţinut prin dimi- temperatură optimă (200 -220 C) domenul stâng.
Manifestări nuarea până la  Poziţionez pacientul în poziţie Fowler. 07.02.2021
 Dureri la nivelul dispariţie a dure-  Explic pacientului că durerile vor diminua în urma Durerile persistă dar s-au
hemiabdomenului stând şi lomba rilor tratamentului efectuat. mai diminuat
stângă.  Monitorizez funcţiile vitale şi vegetative ale 08.02 - 09.02.2021
pacientului (t, P, R, TA, scaun, urină) şi observ Sensibilitate dureroasă la
modificări ale valorilor normale şi le trec în schimbările de poziţie
FO. 10.02.2021
 Recomand pacientului evitarea efortului, Durerile se diminueză în
schimbării bruşte de poziţie, care ar putea duce intensitate în urma
la accentuarea durerii. tratamenului.
 Supraveghez durerea urmărind sediul, iradierea, 12.02. – 13.02.2021
intensitatea, durata şi observ contractura Pacientul nu mai
musculară, tonusul muscular şi sensibilitatea prezintă dureri
abdominală. abdominale

113
  Pregătesc pacientul fizic psihic pentru examenul
radiologic şi apoi îl însoţesc la serviciul
radiologic pentru efectuarea radiografiei
abdominale pe gol.
Rol delegat
La indicaţia medicului recoltez sânge pentru examene
de laborator (HLG; VSH, glicemie, amilază, uree,
creatinină, transaminaze (TGO; TGP), bilirubină,
trigliceride, urină pentru examenul de urină.
La indicaţia medicului administrez
 Perfuzie litică:
 Glucoză 5% 500 ml x 2
 No-spa f II
 Scobutil f II
 Algocalmin f II
 Medicamentaţie antiinfecţioasă şi anti
inflamatoare.
 Amoxiplu 1,2 gr,*zi fl II
 Axetine flII
2 Alterarea confortului Pacientul să nu Rol propriu 06.02.2021
Cauze mai prezinte  Identific împreună cu pacientul cauzele care au Dureri fronto-occipitale.
Starea generală alterată cefalee în 4 – 5 determinat durerile de cap. 07.02 – 08.02.2021
Manifestări ore.  Fac psihoterapia pacientului explicându-i că Durerile mai persistă,

114
 Cefalee fronto-occipitală cefaleea dispare în urma administrării de doar la schimbări bruşte
analgezice şi antibiotice. de cap.
 Învăţ pacientul să-şi controleze emoţiile şi 09.02 – 11.02.2021
anxietatea care ar putea accentua cefaleea. Durerile s-au diminuat în
Rol delegat intensitate.
Administrez la indicaţia medicului 12.02 – 13.02.2021
 Algocalmin f I Cefaleea a dispărut
3, Anxietatea Pacientul să fie Rol propriu 06.02.2021
Cauze echilibrat psihic şi  Fac psihoterapia pacientului învăţându-l să Pacientul este neliniştit
Necunoaşterea să-şi exprime solicite ajutor ori de câte ori este 07.02. – 08.02.2021
prognosticulului bolii senti-mentele de nevoie. Pacientul este anxios,
Manifestaţii nelinişte.  Îi explic bolnavului că echipa medicală 09.02. – 11.02.2021
 teamă face tot posibilul ca el să se simtă bine. Pacientul este echilibrat
 nelinişte şi liniştit.
 agitaţie 12.02 – 14.01.2021
Pacientul este echilibrat
psihic şi emoţional
3 Deficit de volum lichidian Pacientul să nu Rol propriu 06.02.2021
Cauza mai prezinte  Poziţionare pacientului în pat în decubit dorsal cu Pacientul prezintă văr-
 Proces inflamator vărsături capul întors într-o parte. sături alimentare
pancreatic  Explic bolnavului necesitatea repausului alimentar 07.02. - 10.02.2021
Manifestări absolut, chiar şi pentru lichide pentru a nu mai Pacientul are repaus
 Vărsături alimentare prezenta vărsături care duc la deshidratare. alimentar
şi bilioase  Am introdus o sondă de aspiraţie nazo-gastrică şi 11.02.2021

115
 am urmărit cantitatea lichidului de aspiraţie c Alimentaţia pacientului
= 200 ml. este semilichidă
 Captez vărsăturile bolnavului într-o tăviţă renală şi 12.02 – 14.02.2021
evaluez cantitatea, mirosul, aspectul Se permite reluarea
 Asigur igiena cavităţii bucale, oferind un pahar cu alimetaţiei pe cale bucală
apă şi tăviţa renală pentru a-şi clăti gura după
fiecare vărsătură.
 Observ semnele de deshidratare: aspecul
faciesului, tegumentelor şi mucoaselor, starea
cavităţii bucale.
 Calculez bilanţul intrărilor şi ieşirilor prin notarea
zilnică a în FO a pierderilor prin urină, scaun,
vărsături, lichid de aspiraţie.
Rol delegat
Administrez la indicaţia medicului
Hidratarea bolnavului pariental cu:
 Ser glucozat 5% 1000 ml
 Ser fiziologic l 0,9% (500 ml).
 Metoclopromid f II /zi
4 Alterarea eliminărilor Pacientul Rol propriu 06.02.2021
intestinale. să prezinte un  Identific cu pacientul cauzele care Absenţa scaunului
Cauza scaun pe zi de determină această stare. Sfătuiesc 07.02.2021
 Diminuarea aspect şi pacientul să facă schimbări de pozişie Absenţa scaunului.

116
 peristaltismului consistenţă în pat. 08.02. – 09.02.2021
intestinal. normală. Rol delegat Este reluat peristaltismul
Manifestări Administrz la indicaţia medicului; intestinal. Pacientului i
 Diminuarea  Triferment dj 2/zi se efectueazp o clismă
peristaltismului Administrez ceaiuri laxative (ceai de cruşin) evacuatorie simplă.
intestinal Efectuez o clismă evacuatoare simplă 10.02. – 11.02.2021
 Retenţie de fecale Pacientul prezintă un
tranzit normal. Scaun
prezent.
12.02 - 14.02.2021
Se reia tranzitul
intestinal
5, Eliminare urinară inadecvată. Rol propriu 06.02.2021
Cauza Pacientul să pre-  Asigur repausul la pat în poziţie antalgică şi Pacientul prezintă
 microlitiază renală zinte micţiuni fiz- urmăresc bilanţul ingestoexcreta. disurie, polakiurie,
Manifestaţii iologice cu urină  Recoltez urină pentru analize de laborator şi sezaţie de greutate în
 polakiurie observ modificările de volum ţi culoare. loja renală stângă.
 disurie  Sfătuiesc pacientul să aibă o igienă corporală D = 1200 ml.
 durere riguroasă şi în special a regiunii genito-urinare. 07.02.2021
 urină tulbure  Asigur lenjerie curată de corp şi pat. D = 1300ml.
Rol delegat 08.02.2021
Administrez la indicaţia medicului antitermice: D = 1500 ml.
 Amoxiplus 1,2 g Fl III 09.02.2021

117
  No-Spa fI D = 1500 ml
 Scobutil fI 10.02.2021
 Algocalmin f 2 la 12 ore. D = 1200 ml
 Axetine Fl III 11.02.2021
D = 1200 ml
12.02.2021
D = 1200 ml
13.02.2021
D = 1000 ml
14.02.2021
D = 800 ml
6 Diaforeza Pacientul să Rol propriu 06.02. – 08.02.2021
Cauza prezinte  Am asigurat pacientului condiţii optime de Pacientul prezintă
 Durere abdominală transpiraţii în spitalizare cu umiditate şi temperatură normale. tegumente şi mucoase
Manifestări cantitate normală  Monitozize temperatura de cel puţin de două integre.
 Transpiraţii ori pe zi, notând ăn FO. Nu prezintă leziuni de
abundente  Schimb lenjeria de pat şi a pacientei escare.
 Combat febra prin împachetări umede şi 09.02.2021
comprese reci pe frunte. Pacientul este curat şi
îngrijit dar continuă să
transpire.
10.02 – 11.02.2021
Transpiraţia abundentî se

118
 diminuează
12.02 – 13.02.2021
Pacientul prezintă
transpiraţii normale
7 Alterarea respiraţiei Pacientul să Rol propriu 06.02.2021
Cauza prezinte o res-  Supraveghez funcţiile vitale ţi vegetative (R, T, ORA 13.45
BPOC acutizat piraţie fiziologică. P, TA), scaun, , diureză şi le notez în foaia de TA = 150-90 mmHg
Manifestări temperatură R =76 r/min
 dispnee de efort  Efectuez psihoterapia pacientului şi-l asigur de P = 85/min
 fatigabilitate disponibilitatea mea în efectuarea tehnicilor de T = 36,6 0 C
nursing. 07.02.2021
 Sfătuiesc pacientul să evite frigul şi umezeala. ORA 7.00
 Umidif aerul din salon prin aşezarea unui vas TA = 140-80 mmHgr
cu apă pe calorifer. P = 74/min
Rol delegat R = 22 /min
Administrez la indicaţia medicului : T = 36. 0 C
Oxigen la nevoie ORA 17.30
Miofilin ½ f x 2 T = 36,9 0 C
Paxeladine 5 ml/3/zi TA = 120/70 mmHg
R = 18r/min
P = 80 /min
08.02.2021
ORA 7.30

119
 T = 36,9 0 C
TA = 120/70 mmHg
R = 18r/min
P = 80 /min
ORA 18.00
TA = 120/70 mmHg
R = 18r/min
P = 80 /min
T = 36.4 0 C
09.02.2021
ORA 7.20
T = 36.4 0 C
TA = 120/70 mmHg
R = 18r/min
P = 80 /min
ORA 18.00
TA = 130/70 mmHg.
P = 76/min
R = 18/min
T = 36.2 0 C
10 .02.2021
ORA 7.00
TA = 130/70 mmHg.

120
 P = 76/min
R = 18/min
T = 36.2 0 C.
ORA 18.00
T = 36.4 0 C
TA = 120/70 mmHg
R = 18r/min
P = 80 /min
11.02.2021
ORA 7.30
T = 36.4 0 C
TA = 120/70 mmHg
R = 18r/min
P = 80 /min
ORA 17.00
T = 36.4 0 C
TA = 120/70 mmHg
R = 18r/min
P = 80 /min
12.02.2021
ORA 8.00
T = 36.4 0 C
TA = 120/70 mmHg

121
 R = 18r/min
P = 80 /min
ORA 18.00
T = 36.4 0 C
TA = 120/70 mmHg
R = 18r/min
P = 80 /min
13.02.2021
ORA 7.00
T = 36.4 0 C
TA = 120/70 mmHg
R = 18r/min
P = 80 /min
ORA 17.00
TA = 130/70 mmHg.
P = 76/min
R = 18/min
T = 36.2 0 C.
14.02.2021
ORA 7.20
T = 36.4 0 C
TA = 120/70 mmHg
R = 18r/min

122
 P = 80 /min
8 Alimentaţia insuficientă cali- Pacientul să aibă Rol propriu 06.02.2021
tativ şi cantitativ o stare de bine, să  Analizez împreună cu pacientul împrejurările Pacientul prezintă
Cauza fie echilibrat volu- care-i accentuează senzaţia de greaţă. inape-tenţă şi buze
 Procesul de alterare a mic şi hidro-  Institui repaus alimentar total, la început, apoi uscate.
funcţiei pancreatice electrolitic. se reia uşor alimentaţia per-os. Vărsătuiri alimentare şi
Manifestări Evaluare  Aerisesc bine salonul înaintea fiecărei mese biloase.
 greaţă la 24 ore.  Îndepărtez din salon orice obiect care ar 07.02.2021
 astenie accentua senzaţia de greaţă (plosca, urinariu). Pacientul prezintă
 vărsături alimentare şi  Ofer pacientului alimente uşor digerabile şi diminuarea senzaţiei de
bilioase. lichide pentru hidratarea corespunzătoare după trecerea greaţă.
episodului durerios. Hidratare Parenterală
 Alimentaţia se reia etapizat. 08.02.2021
Rol delegat Pacientul nu a mai
Administrez la indicaţia medicului vărsat.
 Ser fiziologic 9% (500 ml) Hidratare parenterală
 Glucoză 5% (1000 ml) 09.02.2021
 Metoclopramid 40 mg 1 cp Pacientul nu mai
prezintă stare de greaţă
şi vărsătură-â.
10.02.2021
Pacientul nu a mai
vărsat şi se permite

123
 reluarea alimentaţiei per-
os,
11.02. – 13.02.2021
Pacientul are o
alimentaţie adecvatp
calitativ şi cnatitativ
9 Insomnie Pacientul să Rol propriu 06.02.2021
Cauza bene-ficieze de  Identific cauza care a determinat insomnia Pacientul la început nu
 durere somn  Urmăresc cantitatea şi calitatea somnului. doarme datorită
 anxietate corespunzător atât  Învăţ pacientul să-şi controleze emoţiile şi durerilor, anxietăţii,
Manifestări cantitativ cât şi anxietatea care ar putea accentua insomnia. vărsăturilor.
 ore de somn insuficiente calitativ.  Îi asigur condiţii optime pentru a putea dormi: 07.02.2021
 treziri frecventa în cursul salon aerisit, cu umiditate şi temperatură optimă. În urmărirea tratamen-
orelor de somn.  Îndepărtez stimulii durerilor care produc tului pacientul are un
dificultăţi în a se odihni. somn fără trezire
 Îl sfătuiesc să ia poziţia cea mai comodă în pat 08. – 10.02.2021
pentru a dormi Pacientul doarme fără
Rol delegat tranchilizante.
Administrez la indicaţia medicului Pacientul este imobilizat
 Fenobarbital f I (seara) la pat datorită durerii,
sondei de aspiraţie,
perfuziei.
11.02.2021

124
 Odată cu ameliorarea
stării de sănătate
pacientul ăşi satisface
singur necesităţile
fiziologice ale
organismului.
10 Alterarea igienei personale Pacientul să Rol propriu 06.02. – 09.02.2021
Cauze prezinte  Urmăresc permanent coloraţia tegumentelor şi Pacientul este imobilizat
Imobilizare la pat tegumente curate monitorizez temperatura de două ori pezi. datorită durerii sondei,
Manifestări şi integre  Observ şi iau măsuri pentru menţinerea integrităţii de aspiraţie, perfuziei
Transpiraţie abundentă pielei prin păstrarea curată şi uscată a pielei. 10.02 – 14.02.2021
 Fricţionez cu alcool diluat suprafaţa corpului Odată cu amrliorarea
pentru a evita atrofierea muşchilor şi căderea stării de sănătate
tonusului muscular. pacientul ăşi satisface
 Ajut pacientul să-şi schimbe lenjeria personală ori singur nevoiele
de câte ori este nevoie. fiziologice.
 Servesc pacientului plosca la pat ori de câte ori
este nevoie protejând intimitatea acestuia
prifolosirea paravanului, în primele zile apoi
pacientul este ajutat să meargă la toaletă cu
căruciorul, apoi acesta să meargă singur.
11 Dezinteres în îndeplini Pacientul să Rol propriu 06.02.2021
activităţi recreative poată participa la  Încurajez pacientul să coopereze cu echipa Pacientul nu participă la
Cauza activităţi re- medicală pentru însănătoşirea rapidă, de a activităţi recreative,

125
  durere creative în timpul deveni independent şi a putea participa la datorită durerii, sondei
 spitalizare cel mai scurt activităţi recreative, vizionări TV, citit, de aspiraţie, anxietăţi.
Manifestări plimbări în aer liber. 07 – 14..02.2021
 Incapacitatea de a  Planific activităţi recreative împreună cu pacientul Pacientul cooperează cu
participa la activităţi şi îl antrenez în diferite activităţi plăcute. echipa medicală cu
recreative  Am în vedere să nu obosesc pacientul, ci să-i creez familia şi cu ceilalţi
o stare de bună dispoziţie. pacienţi din salon
12 Dificultatea de a participa la Pacientul să Rol propriu 06.02 – 11.02.2021
activităţi religioase poată participa la  Câştig încrederea pacientului şi îl ajut să treacă Pacientul nu a participat
Cauza act-ivităţi peste momentele dificile. la activităţi religioase.
 spitalizare religioase în cel  Respect nevoia necesitate spirituală a pacientului 12.02 – 14.02.2021
 durere mai scurt timp.  Procur cărţi religioase şi discut cu el pe această Are acces la cărţi
Manifestări temă. religioase
Incapacitatea de a desfăşura  Îi asigur confidenţialitatea şi îi păstrez secretele.
activităţi şi practici religioase  Pun pacientul în legătură cu preotul spitalului.
13 Deficit de cunoştinţe privind Pacientul să Rol propriu 06 – 11.02.2021
boala sa, privind regimul acumuleze  Explorez nivelul de cunoştinţe al pacientului În urma informaţiilor pr-
alimentar, tratamentul ţi cunoştiinţe  Susţin motivarea pacientului faţă de cunoltinţele imite, pacientul are
prevenirea complicaţiilor suficiente despre pe care urmează să le acumuleze. suficiente informaţii în
Cauze măsuri de pre-  Stau de vorbă cu familia explicându-le necesitarea legătură cu boala sa, tra-
 Inaccesibilitatea de venire la regimului alimentar prescis , a tratamentului tamentul, diagnosticul,
informaţii diagnosticul conform indicaţiei medicului. măsurile preventive şi
 Cereri de informaţii medical, perioada  Să se prezinte la control de cîte ori este nevoie. curative.
privind boala. de convalescenţă  Să evie efortul fizic

126
  Măsuri de prevenire a  Să renunţe la fumat.
complicaţiilor.  Verific dacă pacientul şi-a însuşit noile
 Perioada de cunoştinţe.
convalescenţă.
 Diagnostic medical.

INTERVENŢII CONSTATATE
1. Am asigurat condiţiile de igienă şi microclimat în salon : aerisire, temperatură (20-
22°C), pregătirea patului, dezinfectarea mobilierului, schimbarea lenjeriei de pat şi
aranjarea acestuia astfel încât să nu producă disconfort în timpul imobilizării la pat.
2. Am asigurat în permanenţă lenjerie de corp curată şi suficientă şi am schimbat-o ori
de câte ori a fost nevoie, asigurând igiena şi confortul pacientului.
3. Am pregătit şi verificat materialele necesare administrării medicaţiei prin perfuzii şi Intevenţiile propuse au fost realizate astfel încât, la
injecţii. externare, pacientul îşi satisface singur cele
4. Am respectat şi administrat tratamentul prescris de medic. paisprezece nevoi fundamentale fără grade de
5. Am urmărit şi notat zilnic în F.O. funcţiile vitale şi vegetative ale pacientului: P, R, T, dependenţă.
scaun, diureză.
6. Am supravegheat faciesul pacientului, aspectul tegumentelor şi mucoaselor, starea
psihică a pacientului.
7. Am asigurat igiena corporală prin efectuarea toaletei generale şi parţiale.
8. - Am asigurat alimentaţia zilnică, respectând prescris de medic.

127
 ANALIZE DE LABORATOR

EXAMENUL MOD DE RECOLTARE VALORI VALORI

DE LABORATOR NORMALE OBŢINUTE
Recoltez 2 ml de sânge pe Heparină în vacutainer HB 12-18g/dl 14,8
HLG de culoare mov HT 37-50,3% 48
Leucocite 4- 8000
10Mii/ul
Se recoltează 4-5ml de sânge prin puncţie
GLICEMIE venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe 80-120mg% 127mg%
nemâncate în vacutainer de culoare rosie
Se recoltează 5-8ml de sânge prin puncţie
AMILAZE venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe 30-110 u/l 125 u/l
nemâncate în vacutainer cu dopul de culoare rosie
Se recoltează 4-5ml de sânge prin puncţie
TRIGLICERID venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe 250-500 mg/dl 480 mg/dl
E nemâncate în vacutainer de culoare rosie
Se recoltează 5-8ml de sânge prin puncţie
TRANZAMINA venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe GOT 14-50 u/l GOT 59 u/l
ZE nemâncate în vacutainer cu dopul de culoare rosie GTP 7-56 u/l GTP 20 u/l
Se recoltează 5-8ml de sânge prin puncţie
UREE venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe 19,3-42,8 mg/dl 55 mg/dl
SANGUINĂ nemâncate în vacutainer cu dopul de culoare rosie
Se recoltează 5-8ml de sânge prin puncţie
CREATININĂ venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe 0,5-1,2 mg/dl 1,2 mg/dl
128
 nemâncate în vacutainer cu dopul de culoare rosie
PROTEINE Recoltez 2 ml de sânge pe Heparină în vacutainer 6,4-8,3g/dl 6,92 g/dl
TOTALE SER cu dopul de culoare mov
Se recoltează 5-8ml de sânge prin puncţie
ACID URIC venoasă fără substanţe anticoagulante, dimineaţa pe 3,5-8,5 mg/dl 7,9 mg/dl
nemâncate în vacutainer cu dopul de culoare rosie
După toaleta riguroasă a organelor genitale
UROCULTURA externe, se recoltează într-un recipient steri, din prima sterilă Sterilă
micţiune de dimineaţă, de la mijlocul jetului urinar, 10-20
ml urină

129
 EXAMENE PARACLINICE
EXAMENUL
PREGĂTIREA PACIENTULUI REZULTAT
CERUT
Ecografie Ficat cu steatoză gr.II fără dilatare de căi biliare,
abdominală VB septal, cudat fără calculi. Pancreas ecranat, splino-N,
ambii rinichi cu corticala heterogenă.
Vezica urinară cu amprentă prostatică.
Traheo-bronşită acută.
Cord uşor mărit de volum.
Radiografie Cord în limitele normale ale vârstei.
cardio-pulmonară Fără modificări EKG.
Pancreas ecranat .
Nu sunt semne de peritonită.
Otic – normal
EKG Fose nazale – normale
Faringe cu mucoase intens congestive.
Radioscopie Diagnostic- Faringo-laringită acută catarală.
abdominală pe gol În observaţie traheo-bronşită acută.
Recomandări :
Examen ORL tratament cu antibiotice
Decasept 1cp x3/zi
Radiografie pulmonară.

130
 TABEL CU MEDICAŢIA
DENUMIREA CALEA DE D DOZ REAC
MEDICAMENTULUI PREZENTARE ADMINISTRARE OZA A TOTALĂ ACŢIUNE ŢII
UNICĂ ADVERSE
MEZYM FORTE Cp Per os 1 3 cp Lipolitică Greaţă
1000 U cp Proteolitică Ameţeli
Prurit
OXACILINA Flacon 500 mg I.M. 1g 4g Antibiotic Febră
Urticari
e
Greaţă
METRONIDAZOL Flacon 500 mg I.V. fl. fl. III Chimioterapic Gust metalic
I Cefalee
Antagonist al Rar,
receptorilor Urticarie
ZANTAC Fiole 2ml 50mg I.M. fI fl. III histaminici Febră
Inhibă secreţia Cefalee
gastrică.
Analgezic Alergie
ALGOCALMIN Fiole a 2 ml sol. PEV fI fI Antipiretic cutanată

131
 EVALUARE FINALĂ

Pacientul N.C., în vârstă de 73 ani cu domiciliul în Comuna Topliceni,Judeţul

Buzău, fost fumător, cunoscut cu hepatită cronică, se prezintă pe data de 06.02.2021 la spital cu
dureri abdominale mai accentuate în hemiabdomenul stâng, dispnee de efort, greţuri, vărsături, urini
tulburi, fatigabilitate, dureri în regiunea lombară stângă, T.A.= 150/70mmg Hg , AV=76/’, se
internează cu diagnosticul de Pancreatită acută.
În urma examenului clinic şi paraclinic se stabileşte diagnosticul de :
Colică abdominală
Pancreatită acută
Microlitiază renală
BPOC Acutizat
Se instituie tratament cu : antibiotice, antialgice, antispastice,PEV cu soluţie de
glucoză şi ser fiziologic. Pe timpul spitalizării i se recoltează sânge pentru: HLG,
Glicemie,Uree,Creatinină,Transaminaze, Amilaza, Trigliceride, Examen de sumar de urină,
Urocultură, se face radiografie cardio-pulmonară,EKG, ecografie abdominală, radioscopie
abdominală pe gol şi examen ORL.
În urma tratamentului, pacientul se externează pe data de 14.02.2021, ameliorat cu
următoarele recomandări:
să evite eforturile fizice majore şi a factorilor de stress;
să evite consumul de alcool, cafea;
să evite consumul de grăsimi, prăjeli, rântaşuri, condimente, exces de sare;
să schimbe modul de viaţă şi să menţină sănătatea;
să revină la control după 1 lună.

132
133
 EVALUARE GLOBALĂ
CAZ I CAZ II CAZ III
Diagnostic la internare Diagnostic la internare Diagnostic la internare
Pancreatita acută edematoasă Pancreatita acută Colică abdominală
Hipertensiune arterială Pancretită acută
Microlitiază renală
BPOC acutizat
Analize de laborator Analize de laborator Analize de laborator
HLG HB 11,5g/dl HLG HB 11,2g/dl HLG HB 14,8g/dl
HT 45% HT 40% HT 48%
Leucocite 9800ul Leucocite 7800 ul Leucocite 8000ul
Amilaze 650 u/l Amilaze 590 u/l Amilaze 125 u/l
TGP 75 u/l TGP 65 u/l TGP 20 u/l
TGO 53 u/l TGO 45 u/l TGO 59 u/l
Creatinină 0,98 mg/dl Creatinină 0,99 mg/dl Creatinină 1,2mg/dl
Uree sanguină 44mg/dl Uree sang. 42mg/dl Uree sang. 55mg/dl
Bilirubina 3,73mg/dl Bilirubina 1,9mg/dl Glicemie 127mg%
Examen sumar urină: Examen sumar urină: Trigliceride 480 mg/dl
Albumină, glucoză pigmenţi Albumină, glucoză pigmenţi Urocultura Sterilă
biliari, corpi cetonici, urobilinogen- biliari, corpi cetonici, urobilinogen-
absent absent
Sediment urinar: epitelii foarte Sediment urinar: epitelii foarte Examane paraclinice
rare, leucocite rare, cilindri granuloşi - rare, leucocite rare, cilindri granuloşi - Ecografie abdominală

134
absenţi absenţi Radiografie cardio-pulmonară
Examane paraclinice Examane paraclinice EKG
Radiografie abdominală Radiografie abdominală Radioscopie abdominală pe gol
Ecografia abdominală Ecografia abdominală Examen ORL
Tratament Tratament Tratament
Kreon Mezym Forte Amoxiplus
Ceftamil Oxacilina No-spa
Algocalmin Metronidazol Scobutil
Scobutil Zantac Arnetin
No-spa Algocalmin Metoclopramid
Atropina Scobutil Algocalmin
Xilina No-spa Miofilin
Furosemid Atropina Omeprazol
Fenobarbital Triferment Axetine
Triferment Fenobarbital Paxeladine
Milgamma Vit. B1, B6, C Diazepam
Seruri Perfuzabile Seruri Perfuzabile Glicerina supozitoare
Tertensif Seruri Perfuzabile
Diagnostic la externare Diagnostic la externare Diagnostic la externare
Clinic ameliorat Clinic ameliorat Clinic ameliorat

135
 TEHNICI DE NURSING
EFECTUAREA INJECTIEI INTRAMUSCULARE
Injecţia intramusculară – constituie introducerea unor soluţii izotonice, uleioase sau a unei
substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la seringă.
Scop : introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase.
Locuri de elecţie - regiunea superexternă fesieră, deasupra marelui trohanter; faţa externă a
coapsei, în treimea mijlocie, faţa externă a braţului în muşchiul deltoid.

Materiale necesare:
Tăviţă renală
Casoletă cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool
Seringi de unică folosinţă de mărime corespunzătoare cantităţii substanţei de administrat
2 – 3 ace de unică folosinţă
pile de metal pentru deschiderea fiolelor
fiole cu substanţe de administrat.
Tehnica:
-Asistenta îşi spală mâinile.
-Pregătirea psihică a bolnavului
-Se aşează bolnavul în decubit ventral, lateral, poziţie sezândă sau în picioare
-Se degresează locul injecţiei cu un tampon de vată cu eter şi se dezinfectează cu un alt tampon cu
alcool
-Se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să se înţeapă perpendicular pielea cu rapiditate şi
siguranţă, cu acul montat la seringă
-Se verifică acul, poziţia acului prin aspirare
-Se injectează lent soluţia.
-Se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul
-Se masează uşor locul injecţiei pentru a activa circulaţia favorizând rezorţia

136
după injecţie bolnavul se aşează în poziţie comodă, râmânând în repaus fizic 5-10 minute.
Incidente şi accidente
durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale
paralizie prin lezarea nervului sciatic
hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului , supuraţia septică
embolie, prin injectarea accidentală într-un vas de sânge în suspensie
Intervenţii
Retragerea acului, efectuarea injecţiei în altă zonă (se evită prin respectarea zonelor de elecţie )
extragerea manuală sau chirurgicală
se previne prin folosirea unor ace suficient de mici pentru a pătrunde în masa musculatură
se verifică prin verificarea poziţiei acului

INJECŢIA INTRAVENOASĂ
Injecţiea intravenoasă = introducerea unei soluţii medicamentoase în ciculaţia venoasă. Pe această
cale se introduc soluţii izotermice şi hipertronice care nu sunt caustice pentru testul muscular sau
subcutanat.
Nu se introduc soluţii uleioase – produc embolii grăsoase şi consecutiv moartea.
Injecţia intravenoasă se efectuează prin puncţia venoasă şi injectarea medicamentului intravenos.
Locul de elecţie – venele de la plica cotului.

Materiale necesare:
-2-3 ace de 25 mm.diametru, de 6/10, 7/10
fiole, flacoane cu substanţe de administrat
-1-2 seringi de unică folosinţă
tampon cu alcool
garou.
Tehnica :
asistenta îşi spală mâinile
-se aşează bolnavul în decubit dorsal, cu braţul în extensie, pe o mică pernă protejată de muşama,
aleză sau prosop
-se alege locul puncţiei
-se dezinfectează locul puncţiei
-se leagă garoul
-se leagă puncţia venoasă
-se controlează dacă acul este în venă

137
-se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea uşoară a garoului
-se injectează lent, ţinând seringa în mâna stângă, iar cu policele mâinii drepte se apasă pe piston
-se verifică, periodic, dacă acul este în venă
-se retrage brusc acul, când injecţia s-a terminat, la locul puncţiei se aplică tamponul îmbibat in
alcool, compresiv
-se menţine compresiunea la locul puncţiei câteva minute
-se supraveghează în continuare starea generală .
Incidente şi accidente:
-injectarea soluţiei în ţesutul perivenos, manifestată prin tumefierea ţesuturilor, durere
-flebalgia produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante
-valuri de caldură, senzaţia de uscăciune în faringe
-hematom prin străpungerea venei
ameţeli, lipotomie, colaps.
Intervenţii:
-se încearcă pătrunderea acului în cumenul vasului, continuându-se injecţia sau se încearcă alt ac
-injectarea lentă
-se întrerupe injecţia

PUNCŢIA VENOASĂ

Definitie:
Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de
punctie.
Scop:
Explorator
- recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum cele biochimice,hematologice, serologice
si bacteriologice
Terapeutic
-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei intravenoase
-recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
-executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui
-sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hiperteniune arteriala
Locul punctiei:
-venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se formeaza un "M"  prin
anastomozarea lor
-venele antebratului
-venele de pe fata dorsala a mainii
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele maleolare interne
-venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)

Materiale necesare :

138
- pentru protectie - se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama si aleza pentru a
dezinfecta locul unde va fi executata punctia se foloseste alcool medicinal si tampoane.
-sterile - se utilizeaza ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (in fuctie de scop),
seringi de capacitate, pense, manusi chirurgicale.
- Pacientul se asaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru cel care executa punctia
venoasa (decubut dorsal)
- Se examineaza calitatea si starea venelor, avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de
intoarcere la nivelul bratului.
- Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si extensie maxima, se
dezinfecteaza tegumentele si se aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului unde se va
executa punctia, strangandu-l astefel incat sa opreasca circulatia venoasa fara sa comprime artera.
- Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind turgescente.
Executia punctiei:
- Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav.
Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara
compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus,
acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor.
- Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa fie de 30 de
grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta pana cand acul inainteaza in gol.
- In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea in vena prin
aspirare cu seringa
- Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea medicamentelor,
recoltarea sangelui sau perfuzie.
-In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce
in vasul colector, garoul ramanand legat de brat
-Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea
garoului si a pumnului.
-Se aplica tamponul imbibat in solutie  dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se
retrage brusc acul din vena.
-Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.
Accidente:
In timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau se pot declansa accidente:
Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa intrevina si sa retraga acul,
apoi sa comprime locul punctiei timp 1-3 minute
Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenul venei
Ameteli, paloare, lipotimie.

TEMPERATURA
Definiţie: este rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de caldură.
Termogeneza: producerea de caldură este rezultatul: activității fizice și contracției musculare,
aport de alimente, aport hormonal, variatiei temperaturii mediului înconjurator.
Termoliza - eliminare de caldură.
Măsurarea temperaturii: în mod obișnuit, măsurăm temperatura corpului pacientului dimineața,
temperatura matinală și după-amiază temperatura vesperală.Valoarea exactă a temperaturii este
masurată cu termometrul.

139
Valori normale:
la adult - 360 - 370 C
Temperatura normala - 360 - 370 C
Temperatura subfebrila - 370 - 380 C
Temperatura moderată - 380 - 390 C
Febra ridicata - 390 - 410 C
Hiperpirexie - 410 - 420 C
Se masoară cu termometrul maximal.
Loc de măsurare:
- cavitati inchise
- cavitati deschise
În vagin temperatura este mai ridicată în perioada ovulației.
Termometrele după utilizare se spală sub jet de apă după care timp de doua ore le menținem în
soluție de cloramină 0,5 %.
Valorile temperaturii sunt înregistrate sub formă de grafice sau curbe termice în foaia de
temperatură.
Termometrizarea se face timp de 5 minute, timp în care se stă lângă pacient.
Termometrul se șterge cu un tampon cu alcool după fiecare folosire.

PULSUL
Definiție: unda de șoc prezentă la palparea arterelor comprimate pe suprafețe rezistente.
Scop:
- evaluarea funcției cardiace
- evaluarea sistemului circulator arterial.
Factori de evaluat:
- frecvența - reprezintă numarul pulsațiilor pe minut. Variază fiziologic în raport cu: sexul, vârsta,
înalțimea, starea emotivâ, efort fizic/psihic, poziția adoptată.
- la adult 60-80 b/min.
- ritmicitate - reprezintă cursivitatea, regularitatea pulsațiilor și a pauzelor dintre ele.
Pulsul poate fi: ritmic și aritmic.
Puls ritmic - undele pulsatile au intensitatea și pauzele dintre pulsații și a pauzelor dintre ele.
Puls aritmic - undele pulsatile nu sunt umiforme, iar pauzele dintre pulsații egale.
- aplitudinea sau volumul - depinde de locul unde măsuram, pulsul fiind mai redus cu cât ne
îndepartam de inimă.
- tensiunea - este reprezentată prin puls dur sau puls moale determinat de gradul forței de
contracție a inimii.
-celeritatea - reprezintă rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin apariție și dispariție: celert
și tard
Locul de măsurare:
- reprezintă artera ce poate fi palpată și comprimată pe plan osos.
- artera radială
-artera humerală
- artera femurală
-artera carotidă
140
 -artera temporală superficială
- artera pedioasă.
Pulsul se notează în foaia de temperatură cu culoare roșie (4 diviziuni pe o linie orizontală.)

TENSIUNEA ARTERIALĂ
Definiție:presiunea exercitată de masa sanguină circulantă asupra peretilor arteriali. Tesiunea
arterială sistolică - tensiunea maximă. Tesiunea arterială diastolică - tensiunea minimă.
Se masoară cu aparatul de tensiune.
Valori normale: - diferă în funcție de sex, varstă, ocupație, obiceiuri alimentare.
Adultul are tensiunea maximă: 115 -150 mm Hg și cea minima 75-90 mm Hg.
Graficul tensiunii arteriale este notat cu culoare albastră.
Hipertensiunea arterială - reprezintă creșterea valorilor tensionale peste 140 mm Hg pentru
tensiunea sistolică și peste 90 mm Hg pentru tensiunea diastolică.
Hipotensiunea arterială - reprezintă scăderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru
tensiunea sistolică și sub 65 mm Hg pentru tensiunea diastolică.
Tehnica măsurarii tensiunii arteriale:
- aplicăm brasarda pneumatică a tensiometrului pe bratul pacientului, aflat în extensie și
sprijinit, deasupra plicii cotului.
- poziția pacientului poate fi decubit dorsal sau sezând.
- fixăm membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale.
-închidem supapa de la para de cauciuc și pompăm aer până la dispariția zgomotelor pulsațile.
- reducem progresiv presiunea aerului în brasardă prin deschiderea cu ajutorul ventilului a
supapei reglabile.
-primul zgomot arterial perceput prin stetoscop și mișcarea acului pe manometru reprezintă
tensiunea arterială minima sau ultimul zgomot arterial decomprimarea totala.
-îndepartam brasarda de pe brațul pacientului.
- înregistram valorile obținute pe foaia de temperatură.

EXAMENE PARACLINICE ŞI DE LABORATOR

Explorările evidenţiază perturbări ale testelor serice (biologice), anomaliile morfologice ale
pancreasului și apreciază funcția pancreatică exocrină.
Explorări biologice:
- examenul sângelui:
- Glicemia
- Bilirubina
- Colesterol
- Ionograma TQ si TH
- Urocultura
- HLG, VSH
- Uree, creatinina
- Amilaza
- TGO, TGP
- Sumar de urina
La examenul sângelui se constată hiperleucocitoza cu valori cuprinse între 10.000 și 20.000, cu
neutrofilie, hiperglicemie (mai ales în primele 24 de ore), hipercolesterolemie, hipocalcemie (sub
8,5 mg%). Utile diagnosticului sunt dozările enzimelor pancreatice care cresc de 5 ori mai mult față
de valorile normale.
Amilaza serică: în pancreatite, amilaza sanguină este crescută în primele ore (până la 36-48 de ore)
până la valori de 800-100 u. Wolilgemuth sau până la 500 u. Smogyi, iar în zilele urmatoare scade,
de obicei după 3 zile, cu excepția cazurilor în care evoluția pancreatitei continuă sau apar
complicațiile amilazemia revine mai greu la normal.

141
Lipaza serică: determinarea lipazemiei are valoare de diagnostificare mai mare deoarece creșterea
acesteia este mai specifică și de durată mai lungă (aprox. 15 zile).
Scăderea tripsinogenului seric: este specifică pentru insuficiența pancreatică exocrină.
Imunoreactivitatea serică tripsion-like: este normală sau scazută.
Polipeptidul pancreatic scade în ser. Acesta este produs în pancreas proporțional cu producția de
enzime. Ele se măsoară după stimulare prin alimente, secretină sau CCK.
Toleranța la glucoză: este scazută. Uneori există hiperglicemie "a jeun". Testul de toleranță la
glucoză facut de toți bolnavii suferinzi de pancreatită. Un diabet asociat cu o durere abdominală
ridică posibilitatea unei pancreatite sau a unui neoplasm pancreatic.
Fosfataza alcalină: poate crește în cadrul colestazei. La fel bilirubina serică.
Explorări radiologice:
- ecografiile.
- radiografia abdominală (distensie abdominală) pe gol.
- radiografie gastrointestinală (edem pncreatic).
- radiografie toracică (pleurezie, în special stângă, tot enzimatică).
- tomografie.
- EKG: modificări ischemice.
Examenul radiologic este util pentru a exclude boli cu simptome și semne similare (abdomen acut
prin perforație, ocluzie intestinală, boli pleuro-pulmonare).
Radiografia simplă: evidențiază calcificări intrapancreatice, prezența acestora permitând
diagnosticarea. Calcificările care exprimă prezența calciului în ducturile pancreatice (nu în
parenchim) pot fi puține și cu greu vizibile sau pot fi masive, ocupând întreg pancreasul.
Calcificările se caută și pe radiografia din profil, care relevă și calcificările ce se suprapun peste
coloana vertebrală pe o radiografie postero-anterioară, calcificările constituie uneori rapid în numai
căteva săptămâni, alteori lent în timp de ani.
Radiografia gastrointestinală: cu substanța de contrast poate evidenția când volumul pancreatic
crește, lărgirea potcoavei duodenale și creșterea spațiului, retrogastric (distanța dintre coloana
vertebrală și stomac, depășește diametrul anteroposterior al unui corp vertebral). Uneori duodenul
este deformat prin compresia bulbului de către endemul pancreatic sau de către cicatrici sau
adeziuni.
Ecografia: evidentiază mărimea pancreasului (edemul), neregularități ale conturului pancreatic,
pseudochistul, dilatările ductale și eventual calcificările, cu o sensibilitate de 60-70 % și o
specificitate de 80-90%
Tomografia computerizată: poate evidenția calcificări minore care nu au fost vizualizate
radiologic, dilatări ale canalelor pancreatice, masele intra-pancreatice, cu o sensibilitate de 75-90%
și o specificitate de 85%.
Biopsia pancreatică: percutantă sub ghidaj tomografic computerizat sau ecografic pune
diagnosticul de cancer când este pozitivă în acest sens.

TESTE PENTRU APRECIEREA FUNCŢIEI PANCREATICE EXOCRINE

Teste de simulare a pancreasului exocrin.

Teste de secretină: secretina stimulează direct secreția pancreatică atât ca volum, cât și ca debit al
bicarbonatului în sucul pancreatic.
Testul devine pozitiv când este distrus cel puțin 60% din pancreasul exocrin, dar înainte să
apară steatorea.
Testul combinat la secretină colecistokininat (CCK):
Celureina sau CCK determină o secreție crescută de enzime pancreatice care se masoară în sucul
duodenal. Celereina crește concentrația serică a polipeptidului pancreatic.
Testul are valoare orientativă în diagnosticul diferențial dintre pancreatite și cancerul de
pancreas.

142
Testul Lundh: stimulează pancreatita printr-un prânz lichid, continând lipide, glucide, proteine, care
determină eliberare de colecistokininat și astfel creșterea tripsinei în sucul duodenal.

143
 BIBLIOGRAFIE:

1) Ingrijirea omului bolnav şi a omului sănătos – Florian Chiru

2) Urgenţe medicale – Florian Chiru
3) Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali – Lucreţia Titircă
4) Anatomia şi fiziologia omului
5) Prof. Dr.Doc.Enescu Sanginus
6) Prof.Grad Did.I Drăghici Eugenia
7) Pancreatitele Acute - Dr.Petcu Marin
8) Medicină Internă pentru cadre medii - Dr.C.Borundel
9) Internet

144