MINISTERUL EDUCATIEI

COLEGIUL “NICOLAE PĂULESCU”

Specializarea ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

ABSOLVENT:

2021

1
 TEMA PROIECTULUI
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
ISCHEMIC

2
MOTTO

“Accidentul vascular cerebral este unul dintre cele mai mari pericole pentru omul
contemporan mereu obosit, stresat și care alege un stil de viață nesănătos.”

Dafin Mureşanu

3
 MOTIVAŢIE

Morbiditatea şi mortalitatea crescută prin AVC, justifică pe deplin atenţia

acordată acestei probleme,cu atat mai mult cu cât statisticile indică o creştere
evidentă a bolilor cardio-vasculare şi implicit a suferinţelor cerebrale.
Bolile vasculo-cerebrale reprezintă a 3-a cauză de deces după bolile cardiace
si tumorile maligne.
Se estimează că aproximativ 17 % din totalul deceselor este dat de boli vasculo-
cerebrale.

4
 CUPRINS

Motivaţie ………………………………………………………………………………………..4
Cap.1
I.1. Noţiuni de anatomie şi fiziologie a sistemului nervos………………………………………6
I.2. Noţiuni de anatomie şi fiziologie ale circulaţiei cerebrale…………………………………10
Cap.II. Prezentarea teoretică a accidentului vascular cerebral ischemic..………………………12
II.1. Definiţie……………………………………………………………………………………12
II.2.Etiologie şi epidemiologie………………………………………………………………….12
II.3.Anatomie patologică………………………………………………………………………..13
II.4.Clasificarea AVC……………………………………………………………………………14
II.5.Simptomatologie…………………………………………………………………………….15
II.6.Diagnostic pozitiv şi diagnostic diferenţial…………………………………………………17
II.7.Complicaţii şi sechele……………………………………………………………………….22
II.8.Evoluţie şi pronostic…………………………………………………………………………24
II.9.Tratament……………………………………………………………………………………26
II.10.Profilaxia AVC ischemic………………………………………………………………….36
Cap.III. Planuri de îngrijire a pacienţilor cu AVC ischemic
Cazul I…………………………………………………………………………………………..41
Cazul II………………………………………………………………………………………….59
Cazul III……………………………………………………………………………………….103
Tehnici aplicate în spital pacienţilor cu AVC ischemic.………………………………………121
Concluzii………………………………………………………………………………………141
Bibliografie…………………………………………………………………………………….142

CAPITOLUL I
I.1 NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS

5
 Sistemul nervos reprezintă ansamblul tuturor organelor alcătuite predominant din ţesut
nervos specializat în recepţionarea, transmiterea şi prelucrarea excitanţilor din mediul extern sau
intern. Trebuie menţionat faptul că excitabilitatea nu este o caracteristică exclusivă a sistemului
nervos. Şi un animal primitiv, fără sistem nervos, recepţionează şi prelucrează informaţii din
mediu. Excitabilitatea este o caracteristică generală a lumii vii.

Sistemul nervos reprezintă însă acea parte strict specializată, în urma unui îndelungat
proces evolutiv, pentru a îndeplini această funcţie. Dezvoltarea sa este îndreptată tocmai în
direcţia realizării cât mai optime a acestei funcţii.

Sistemul nervos, prin intermediul encefalului, a devenit organul conştiinţei. Funcţionarea

sa generează starea de conştiinţă, capacitatea unei fiinţe vii de a înţelege lucrurile înconjurătoare,
fiind în acelaşi timp sediul personalităţii individului. Aceste funcţii au atins un nivel maxim la
encefalul de om. Encefalul este o formă de organizare a materiei

prin care materia se cunoaşte pe ea însăşi. Encefalul nu trebuie considerat echivalentul

personalităţii sau a conştiinţei. Este în schimb suportul material al acestora, funcţionarea sa
generându-le.

Sistemul nervos realizează legătura dintre organism şi mediu. În acelaşi timp sistemul
nervos coordonează activitatea tuturor ţesuturilor, organelor, etc. Ca urmare a faptului că
sistemul nervos îndeplineşte aceste două tipuri de funcţii, este împărţit, dintr-o perspectivă
fiziologică, în două componente: sistemul nervos somatic şi cel vegetativ.

Sistemul nervos somatic, sau al vieţii de relaţie, realizează integrarea organismului în

mediul ambiant. Sistemul nervos vegetativ coordonează funcţionarea organelor interne,
numindu-se şi autonom, ca urmare autonomă. Din alte puncte de vedere nu este autonom, cele
două componente ale sistemului nervos fiind interconectate morfologic şi funcţional.

Din punct de vedere anatomic sistemul nervos se împarte în două componente:

-sistemul nervos central - alcătuit din encefal (creierul) şi măduva spinării.

-sistemul nervos periferic- cuprinde sistemul nervos somatic si sistemul nervos vegetativ

6
I.1.1Creierul

În principiu, creierul poate fi împărțit în trei regiuni distincte: creierul posterior, creierul
mijlociu și creierul anterior. Fiecare din aceste regiuni este divizată în zone separate, care
controlează funcții distincte, toate interconectate cu alte porțiuni ale creierului.

Cea mai mare structură a creierului posterior este cerebelul. Această zonă are, în
principal, activități motorii. Ea trimite impulsuri care produc mișcările inconștiente ale
mușchilor, astfel postura și echilibrul sunt menținute și acționează în perfect acord cu ariile
motorii ale emisferelor cerebrale pentru coordonarea mișcărilor corpului.

Trunchiul cerebral, care leagă creierul cu măduva spinării. cuprinde părți din creierul
posterior, tot creierul mijlociu și o parte din cel anterior. Aici este locul de încrucișare al tuturor
căilor aferente și eferente, astfel încat partea stângă a corpului este controlată de partea dreaptă a
creierului și viceversa.

Variatele structuri ale trunchiului cerebral - incluzându-le pe cele denumite bulb rahidian
(medulla oblonga) și puntea lui Vorolio, care fac parte din creierul posterior, și formația
reticulată (uneori, denumita sistem reticulat activator), care face parte din creierul mijlociu - au

7
funcții vitale. Ele controlează frecvența cardiacă, presiunea arterială, deglutiția, tusea, respirația
și somnul. Controlul gradului de conștiență este una dintre cele mai importante funcții ale
creierului. Formația reticulată este cea care filtrează afluxul de informații decide care este destul
de importantă pentru a fi transmisă la creier. Căile nervoase din intregul organism trimit ramuri
catre formația reticulată și o alimentează cu un flux constant de semnale cu origine în celulele
nervoase. În consecință, acest fapt determină formația reticulată să emită semnale către toate
zonele creierului la centrii adecvați, unde semnalele sunt preluate, colaționate și prelucrate. Dacă
această capacitate de conducere scade sau este impiedicată să apară, partea din creier denumită
cortex cerebral devine inactivă și persoana devine inconștientă

.I.1 2Emisferele cerebrale și hipotalamusul

Partea cea mai mare din creier este reprezentată de emisferele cerebrale (cerebrum)
localizate în creierul anterior. Acestea sunt mai dezvoltate la om decât la orice alt animal și sunt
esențiale pentru gândire, memorie conștiență și procesele mentale superioare. Acesta este locul
unde toate celelalte parți ale creierului transmit mesajele pentru a fi luată o decizie.

Creierul mare este îimpărtjt pe linia mediană în două jumătați, cunoscute sub numele de
emisfere cerebrale. Ele sunt unite la bază printr-un fascicul gros de fibre nervoase, denumite corp
calos. Deși fiecare reprezintă imaginea în oglindă a celeilalte, ele au funcții complet diferite și
conlucrează prin intermediul corpului calos.În interiorul emisferelor cerebrale există o
aglomerare de substanță cenușie (celule nervoase) denumită ganglioni bazali. Aceste celule
formează un sistem complex de control, care coordonează activitatea musculară, ceea ce permite
corpului să îndeplinească diferite tipuri de mișcări liber și inconștient. Acest tip de activitate
musculară este implicat în balansarea brațelor în timpul mersului, în expresia feței și în
poziționarea membrelor înainte de ridicarea în picioare sau de mers.

Hipotalamusul se află la baza creierului, sub cele două emisfere cerebrale. El este situat
imediat sub o altă structură importantă din creierul anterior, talamusul, care funcționează ca un
releu telefonic între măduva spinării și emisferele cerebrale. Hipotalamusul este, în fapt, o
colecție de centri nervosi specializați, care sunt conectați cu alte zone importante din creier și cu

8
glanda hipofiză. Este regiunea creierului implicată în controlul unor funcții vitale, cum ar fi
mâncatul, dormitul și termoreglarea. Este strâns legat de sistemul hormonal endocrin.

Hipotalamusul are cai nervoase care îl conectează cu sistemul limbic, care este strâns
legat de centrul olfactiv din creier. Această porțiune a creierului are, de asemenea, conexiuni cu
arii ce controlează alte simțuri, comportamen.

I.1.3 Cortexul cerebral

Cortexul cerebral este un strat gros de aproximativ 3 mm de materie cenușie cu aspect

cutat reprezentând suprafața exterioară a creierului. Această parte a creierului a devenit atât de
dezvoltată la oameni încât a necesitat plieri repetate pentru a avea loc în craniu. Depliată, ar
acoperi o suprafață de 30 de ori mai mare.

Între pliuri exista cateva șanțuri adânci, care împart fiecare din cele două emisfere ale
cortexului în patru zone numite lobi. Fiecare din acești lobi îndeplinește una sau mai multe
funcții specifice. Lobul temporal servește pentru auz și miros, lobul parietal pentru pipait și gust,
lobul occipital pentru văz, iar cel frontal pentru mișcare, vorbire și gândirea superioară.

În fiecare din acești lobi există porțiuni specifice ce recepționează mesajele senzoriale
dintr-o singură zonă a corpului. De exemplu, simțul tactil este localizat pe o arie mică în lobul
parietal, care nu recepționeaza decât senzațiile de la genunchi și o arie întinsă pentru police.
Aceasta explica de ce policele este mai sensibil decât genunchiul. Același principiu se aplică și
altor arii senzoriale din cortex, ca și ariilor motorii.

De aceea, cortexul cerebral este locul unde informațiile primite de la cele cinci simțuri -
văz, auz, pipăit, gust și miros - sunt analizate și prelucrate astfel încât alte parți ale sistemului
nervos pot reacționa la informație dacă este necesar. În plus, ariile premotorii și motorii ale
cortexului cerebral conlucrează cu alte arii ale sistemului nervos central și periferic pentru a
produce mișcarea coordonată care este vitală pentru orice activitate conștientă.

9
I.2 NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE CIRCULAŢIEI CEREBRALE

Circulaţia cerebralǎ este asiguratǎ de sistemul arterial carotidian şi sistemul vertebro-

bazilar. La nivelul poligonului Willis cele douǎ sisteme se unesc asigurând mecanismul de
compensare. De la acest nivel se desprind vasele terminale ce se distribuie emisferelor cerebrale.

Artera carodită internǎ – îşi are originea la nivelul vertebrei C4, are ca ramuri terminale
următoarele vase:

 artera cerebralǎ anterioarǎ;

 artera cerebralǎ medie;
 artera carotidianǎ anterioarǎ;
 artera comunicantǎ posterioarǎ.
Artera vertebralǎ – ia naştere din artera subclavicularǎ, pătrunde în canalul vertebral
transvers şi urcǎ de la C6 la atlas. Pătrunde în craniu prin gaura occipitalǎ mare, perforând dura
mater. La nivelul şantului bulbo-protuberanţial se uneşte cu artera cerebralǎ opusǎ formând
trunchiul basilar.

În craniu artera vertebralǎ dǎ:

 artera meningee posterioarǎ;

 artera spinalǎ posterioarǎ;
 artera spinalǎ anterioarǎ;
 atrera cerebeloasǎ postero-inferioarǎ.
Artera bazilarǎ dǎ ramuri paramediene, artera auditivǎ internǎ, artera cerebeloasă
anterosuperioarǎ, ramuri radiculare pentru nervii: VI, VII, VIII.

Debitul sangvin cerebral - are valoare de aproximativ 54-60 ml/100g.creier/min. la un

om normal în clinostatism.

Astfel, creierul care reprezintǎ numai 2 % din greutatea corporalǎ primeşte în mod
obişnuit 15-16% din debitul cardiac.

Consumul de oxigen al creierului – se calculeazǎ înmulţind diferenţa arterio-venoasǎ

cerebralǎ în oxigen cu debitul:

10
 Consumul de O2 = ( A - V ) O2 x D

Valoarea medie este cuprinsǎ între 3.3 şi 3.8 ml pentru 100 g creier/min.

Consumul total al creierului este unul dintre cele mai ridicate din organism (reprezentând
22% din oxigenul consumat de întregul corp).

Consumul de glucozǎ al creierului

Din punct de vedere energetic, creierul consumǎ aproape numai hidraţi de carbon.

Consumul de glucozǎ al creierului este de 5-6 mg la 100 g creier/min. Acest nivel este
foarte constant.

Raportat la greutatea totalǎ a creierului (în medie 1350 g) consumul cerebral de glucozǎ
reprezintǎ 4,7 g/h, adicǎ 60% din producţia totalǎ de glucozǎ a ficatului.

11
 CAPITOLUL II

PREZENTAREA TEORETICĂ A ACCIDENTULUI VASCULAR

CEREBRAL ISCHEMIC

Accidentele vasculare cerebrale constituie, prin amploarea pe care o au în prezent, prin

gravitatea şi invaliditatea pe care le provoacǎ, atât la noi în ţarǎ cât şi în ţǎrile dezvoltate, una din
cele mai importante probleme de sǎnǎtate, cu majore implicații sociale.

II.1 Definiţie

Accidentele vasculare cerebrale reprezintǎ totalitatea afecţiunilor ce au la bazǎ leziuni

ischemice, hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral determinate de afectarea primarǎ
sau secundarǎ a unuia sau mai multor vase cerebrale. Procesul vascular primar include leziuni
congenitale sau dobândite ale pereţilor cu modificǎri de structurǎ sau lumen, ocluzii prin
trombozǎ sau embolii, rupturi sau alterarea permeabilitǎţii peretelui vascular. Leziunea secundarǎ
se realizeazǎ în cadrul unor boli generale (embolii cardiace, modificǎri ale tensiunii arteriale).

II.2. ETIOLOGIE ŞI EPIDEMIOLOGIE

Hemoragia cerebrală este o formă anatomo-clinică a bolii vasculare cerebrale

caracterizată prin revărsarea sângelui în parenchimul cerebral, intraventricular, în spaţiul
subarahnoidian sau meningeal, fie prin ruptură vasculară, fie prin eritrodiapedeză, în absenţa
unui factor traumatic. Termenul de AVC hemoragic include hemoragiile cerebrale spontane
intraparenchimatoase, intraventriculare şi hemoragiile subarahnoidiene.
Factorii etiologici implicaţi în hemoragia cerebrală intraparenchimatoasă sunt
reprezentaţi de: hipertensiunea arterială, rupture anevrismelor, angioamelor, cavernoamelor,
malformaţiilor arterio-venoase,angiopatia amiloidă cerebrală, sângerare în tumori
cerebrale,transformarea hemoragică a infarctului cerebral, afecţiuni hemoragipare, substanţe
toxice sau medicamentoase, etc.
Alţi factori etiologici, mai puţin frecvenţi, sunt: inflamaţia vaselor sangvine, care poate
apărea în sifilis sau tuberculoză, tulburări de coagulabilitate ale sângelui, precum hemophilia.
Infarctul cerebral este o necroză a ţesutului cerebral provocată de un deficit metabolic în
raport cu o scădere a debitului sangvin cerebral. În marea majoritate a cazurilor la originea
12
necrozei ischemice focalizate se află o leziune arterială. Durata scăderii debitului sangvin
cerebral local condiţionează reversibilitatea sau ireversibilitatea leziunilor parenchimului
cerebral.

În general leziunea arterială care determină o scădere a debitului sangvin cerebral, local
este leziunea ocluzivă. Ocluzia arterială trombotică sau embolică coexistă cu o serie de leziuni
arteriale sistemice şi cardiace.

II.3 ANATOMIE PATOLOGICĂ

Bolile cerebro-vasculare reprezintă actualmente una din cele mai importante probleme de
sănătate public din lume,atât prin marea lor incidenţă cât şi prin faptul că în cele mai multe din
ţările civilizate constituie cauza cea mai frecventă de invaliditate şi de mortalitate după vârsta de
40 ani. În acest fel este evident că în aceste condiţii nu se poate vorbi înca de o terapie eficientă
în bolile cerebrovasculare şi cu atât mai mult în accidentele cerebrale de origine vasculară, ci,
numai de o profilaxie axată în principal pe evitarea apariţiei accidentelor vasculare cerebrare prin
atenuarea factorilor de risc.
Patologia vasculară cerebrală, înglobează practic totalitatea afecţiunilor sistemului nervos
centrul ce are la bază leziuni ischimice, hemoragice sau mixte, determinate de afectarea primară
sau secundară a unuia sau mai multor vase cerebrale.
Se disting două mari grupe în cazurile de hemoragie cerebrală: hemoragiile
intraparenchimatoase şi hemoragiile meningiene. În cazul hemoragiei intraparenchimatoase,
sângele se revarsă în parenchimul cerebral fie în urma unei rupturi vasculare, fie prin
eritrodiapedeza. În cazul hemoragiei meningiene, sângele se scurge în meninge (învelisul care
înconjoară creierul).
Factorii de risc:
- Vârsta – incidenţă maximă fiind între 50-70 de ani;
- Sexul – frecvenţă mai mare la barbaţi;
- Ereditatea – este legată de predispoziţia ereditaraă la HTA;
- Obezitatea – relaţia dintre supraîncarcarea ponderală şi HIP este evident;
- Diabetul – este important datorită deteriorărilor peretelui vascular ;
- Toxicele – importante sunt alcoolul şi tutunul;

13
 - Factori de mediu – se pare că apa prea bogat mineralizată predispune la producerea precoce a
HIP;
- Anotimpul – frigul şi variaţiile barometrice din timpul iernii reprezintă un factor de risc real;
- Sedentarismul – are un rol nefast .

II.4. Clasificarea accidentului vascular cerebral

În funcţie de modul de producere, accidentele vasculare se clasifică în

 Accidente vasculare ischemice care se produc atunci când vasul de sânge este blocat, fie de un
cheag dezvoltat la nivelul unei artere ce irigă creierul, fie de un cheag ce poate să migreze de la
nivelul inimii sau din oricare altă parte a corpului. Sunt cel mai frecvent întalnite, afectând 75-85
% dintre pacienţii cu AVC.
 Accidente vasculare hermoragice care se produc atunci când un vas de sânge se rupe, sângele
se acumulează şi exercită o compresie asupra ţesutului cerebral din jur. Acest tip de accident
cerebral este întâlnit mai rar, în aproximativ 25-15 % din cazuri.
- AVC ischemic este cauzat de un cheag de sânge care blochează circulaţia sangvină a
creierului. Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care
determină afectarea circulaţiei sangvine normale.
- AVC hemoragic este cauzat de o sângerare în interiorul creierului (numită hemoragie
intracerebrală) sau în spaţiul din jurul creierului (numită hemoragie subarahnoidiană).
 Accidentul ischemic tranzitor (AIT sau mini-AVC): Esre diferit de celelalte doua
tipuri majore de AVC, deoarece fluxul sanguin la nivel cerebral este blocat pentru o
perioada scurta, de obicei, nu mai mult de 5 minute. Este insa important de stiut ca AIT
poate reprezenta un semnal de alarma pentru un viitor AVC. La fel ca orice AVC major,
impune interventie medicala imediata. Totodata, nu se poate sti daca simptomele sunt ale
unui AVC major sau ale AIT. Intocmai ca la accidentul ischemic, trombii pot produce
frecvent AIT-uri. Nu in ultimul rans, peste o treime din persoanele care sufera un AIT si
nu primesc tratament vor suferi un AVC major in decurs de 1 an.

14
 II.5 Simptomatologie

Prezenţa simptomelor unui accident vacular cerebral ischemic impune un consult medical
de urgenţă.
Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral ischemic includ debutul brusc al:
-stării de amorţeală, slăbiciune sau paralizie a feţei, a membrelor superioare sau inferioare, de
obicei pe o parte a corpului;
- tulburări de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclară, încetoşaţă, cu pete, vedere
dublă sau pierderea vederii;
- confuzie, dificultăţi şi tulburări de vorbire sau de întelegere a cuvintelor celorlalţi;
- tulburări de mers, ameţeală, pierderea echilibrului sau a coordonării;
- dureri de cap severe.

15
 Simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic diferă de cele ale celui
hemoragic.
Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei şi de
extinderea regiunii afectate:
- simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin) apar de obicei în
jumătatea corpului de partea opusă zonei din creier în care este cheagul. De exemplu, un AVC in
partea dreaptă a creierului dă simptome în partea stângă a corpului;
- simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sângerare în creier) pot fi similare celor produse
de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescută în creier, cum ar
fi dureri de cap severe, greţuri şi vărsături, "înţepenirea" gâtului, ameţeli, convulsii, iritabilitate,
confuzie şi posibil inconştienţă.

16
 Simptomele care apar în cazul unui AVC ischemic se instalează de obicei brusc, fără
avertisment, şi pot să progreseze treptat sau dimpotrivă să se agraveze în timp. Simptomele unui
AVC ischemic pot progresa în curs de câteva minute, ore sau zile, adesea în mod treptat. De
exemplu, slăbiciunea uşoară poate evolua spre o incapacitate de a mişca braţul şi piciorul de pe o
parte a corpului.
În cazul în care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sânge mare
(ischemic), simptomele apar brusc, în decurs de câteva secunde. În cazul în care o arteră care
este îngustată deja de ateroscleroză este blocată, de obicei simptomele se dezvoltă gradat, în curs
de câteva minute sau ore, sau mai rar, în câteva zile.
Dacă în cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni,
persoana respectivă poate prezenta o modificare treptată a gândirii, comportamentului,
echilibrului sau a mişcarii (demenţa multi-infarct).
Nu întotdeauna simptomele unui AVC ischemic pot fi recunoscute uşor. Ele pot fi
atribuite greşit vârstei mai înaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte
afecţiuni şi care pot fi asemanatoare.
Urmările unui AVC ischemic pot varia de la persoană la persoană. Unele persoane pot
rămâne cu diferite tulburări fizice şi psihice ca urmare a unui atac cerebral iar altele nu. Cele mai
frecvente probleme ce apar după un atac cerebral sunt: tulburările de memorie, mers, percepţie,
comportament sau vorbire, dereglări emoţionale, incapacitatea de a se alimenta singuri.

II.6 Diagnostic pozitiv şi diagnostic diferenţial

Diagnosticul pozitiv - se stabileşte pe: Anamneză , examenul clinic şi examenele

paraclinice.
Prin anamneză se stabileşte în general relaţia dintre manifestările prodromale
simptomatice şi obiective şi debutul afecţiunii ca şi existenţa şi rolul factorilor etiopatogeni
declanşanţi, favorizanţi şi de circumstanţă.
În general se constată apariţia afecţiunii la persoane în jurul vârstei de 50 de ani şi de
vârsta a-II-a, uneori chiar mai tineri, la care afecţiunea debutează în plină sănătate aparentă sau
în urma asocierii nefavorabile a mai multor factori etiopatogenici.
La examenul clinic se constată prin examenul neurologic ca şi prin examenul pe aparate
şi sisteme, semnele obiective de apariţie a hemoragiei cerebrale.

17
 Marea hemoragie cerebrală nu ridică dificultăţi mari de diagnostic, ictusul survenind, în
general la barbaţii activi, hipertensivi, în plină zi, fără simptome premonitorii, cu instalarea unei
stări de comă profundă însoţită de mari fenomene vegetative şi redoare de ceafă.
Pentru diagnostic sunt de luat în considerare 6 elemente clinice, şi anume:
hipertensiunea arterială; debut brusc şi profunzimea comei; dezvoltarea in cateva secunde sau
minute a hemiplegiei şi a altor semne focale; instalarea ictusului in conditii de „stress” psihic
sauefort fizic; violentă durere de cap în momentul apoplectic, depistabilă daca pierderea de
cunostinţă nu este fulgerătoare şi LCR xantocromicsau mediu sangvinolent.
În cazul formelor acute şi subacute, îndoielile asupra diagnosticului pot persista câteva zile, fiind
necesare o serie de examene paraclinice.
Puncţia lombară pune în evidenţă un LCR sau un lichid cefalo-rahidian rozat sau
xantocrom. În ceea ce priveşte oportunitatea efectuării puncţiei aceasta este un subiect de dispută
pentru că extragerea LCR poate declanşa fenomenul de angajare în cazul exitenţei unui edem
cerebral important sau poate sa declanşeze o nouă sângerare.
Puncţia lombară poate fi efectuată în orice afecţiune a sistemului nervos, efectuându-se
cu multă precauţie la bolnavii cardiaci, hipertensivi, la cei cu compresiuni medulare, morb, fiind
contraindicată în tumorile cerebrale şi alte procese expansive craniene.

La examenul LCR se apreciază:

- Aspectul - în mod normal este clar că apa de stancă prezentând, în patologie, diferite aspecte:
limpede, hemoragic, xantocrom şi tulbure. În AVC este evident că LRC este hemoragic în toate

18
cele trei eprubete, deosebindu-l astfel de lichid accidental hemoragic din cursul unei puncţii
rahidiene prin înţeparea unui vas meningean.
Puncţia lombară cu analiza LCR

- Examenul citobacteriologic - normal LCR conţine 1-3 elemente/mmc care, în general, sunt
limfocite. Polinuclearele cresc în meningitele septice la câteva zeci de mii pe mmc. Astfel
lichidul devine tulbure şi se face determinarea calitativă a elementelor prin centrifugare, frotiu
colorat cu albastru de metilen sau hematoxilina.
- Examenul chimic - constă în dozarea albuminei, clorurilor şi glucozei. Albumina se determină
prin reacţia PANDY. Normal nu trebuie să apară nici o reacţie, în timp ce, în patologie apare un
nor fin alb-albăstrui.
Cantitatea normală de albumină este de 0,2-0,3 g/l.
Clorurile în mod normal sunt egale cu 7,3 g/l, scăzând mult în meningitele tuberculoase,
la fel ca şi glicorahia care normal este de 0,5-0,8 g/l.

19
 Examenul fondului de ochi pune în evidenţă existenţa unui edem cerebral important
sau declanşarea unei noi hemoragii, aratând o retinopatie hipertensivă severă.Este indicat să nu
se apeleze la substanţe pupilodilatatoare pentru a nu masca apariţia unor modificări pupilare cum
ar fi midriaza aparută în cursul formării unui hematom intracranian acut.
O eventuală stază pupilară este un indiciu deosebit ce contraindică efectuarea puncţiei
rahidiene,examenul fundului de ochi oferă informaţii asupra stării arterelor mici şi arterelor
cerebrale şi mai puţin a arterelor cerebrale mari.
Timpul este critic în diagnosticarea unui accident vascular cerebral. Un diagnostic pus
rapid poate duce la administrarea de medicamente care asigură o recuperare mai bună.
Prima prioritate va fi să se determine dacă accidentul vascular cerebral este ischemic sau
hemoragic.
Aceasta distincţie este critică deoarece medicamentele administrate pentru un AVC
ischemic (cauzat de un cheag de sânge) poate fi ameninţătoare de viaţă dacă accidentul vascular
cerebral este hemoragic (cauzat de o sângerare).
Doctorul va trebui de asemenea să ia în considerare şi alte afecţiuni care pot da simptome
asemănătoare unui AVC ischemic şi să vadă dacă există complicaţii.
Primul şi cel mai important test care trebuie efectuat după un accident vascular cerebral
este tomografia computerizată (TC) cerebrală, care reprezintă o succesiune de radiografii ale
creierului; aceasta poate identifica existenţa unei sângerări. Acest test va pune diagnosticul de
AVC ischemic sau de AVC hemoragic. De asemenea se poate face RMN (rezonanaţă magnetică
nucleară) cu scopul determinării extinderii leziunii cerebrale; el poate ajuta la prezicerea
recuperării.

20
 Alte teste care pot fi recomandate iniţial într-un accident vascular cerebral ischemic
includ:
- electrocardiograma ( EKG) pentru a căuta afecţiuni cardiace, precum aritmiile si fibrilaţia
atrială;
- teste sanguine, cum ar fi hemoleucograma completă (HLG), glicemia (glucoza din sânge),
electroliţii, testele pentru evaluarea funcţiei ficatului şi rinichilor şi timpul de protrombină (un
test care masoară cât timp este nevoie pentru ca sângele să se coaguleze). Aceste teste îl ajută pe
doctor să aleagă conduita terapeutică şi să caute alte afecţiuni care pot cauza simptome
asemenatoare cu cele ale accidentului vascular cerebral.
- în cazul în care doctorul suspectează, sau alte teste sugerează existenţa unei îngustări a unei
artere carotide, se poate recomanda efectuarea unei ecografii Doppler pentru evaluarea fluxului
sanguin din artera. Poate fi necesară de asemenea o angiogramă cu rezonanţa magnetică (MRA),
o angiogramă cu tomografie computerizată (CT angiogramă) sau o angiogramă carotidiană.

- în cazul în care se suspectează că accidentul vascular cerebral ar fi putut fi provocat de o

afecţiune cardiacă, se poate efectua o ecocardiogramă sau o monitorizare electrocardiografică
Holter sau un test telemetric.
- este de asemenea recomandată evaluarea factorilor de risc pentru afecţiunile cardiace cu scopul
prevenirii dizabilităţilor sau decesului datorate unei probleme cardiace, care ar putea apărea în
viitor.
- Electroencefalograma (EEG) - este o metoda de explorare a activităţii bioelectrice cu o valoare
importantă ce contribuie la certificarea diagnosticului de accident vascular cerebral putând aduce
clarificări privitoare la patogenia şi topografia AVC precum şi la stadiul lui evolutiv. În perioada
iniţială se constată o depresiune moderată a ritmului alfa iar în cursul evoluţiei traseul este

21
invadat de unde delta mai bine exprimate de partea leziunii. Pe acest fond se poate contura
focarul lezional format din unde delta polimorfe uneori întrucât cu vârfuri spike-uri.
În cazul unor forme foarte grave, traseul este dezorganizat difuz fiind format din unde de voltaj
crescut.

II. 7 Complicaţii şi sechele

Accidentul vascular cerebral ischemic (AVC) reprezintă o cauză majoră de dizabilitate cu
implicaţii bio-psiho-sociale. În afara patologiei neurologice caracteristice, pot exista complicaţii
care uneori sunt neglijate şi compromit succesul recuperării după AVC ischemic. Aceste
complicaţii pot include: demenţa post AVC, epilepsia, depresia şi oboseala.
Demenţa post-AVC
Accidentul vascular cerebral ischemic este un factor de risc important pentru demenţă şi
declin cognitiv.
Demenţa vasculară este diagnosticată prin dezvoltarea unor deficite cognitive multiple
manifestate prin tulburări de memorie şi cel puţin una dintre următoarele tulburări cognitive:
afazie, apraxie, agnozie şi perturbare în funcţionarea executivă, cu prezenţa de semneneurologice
focale şi simptome sau dovezi de laborator indicând boli cerebrovasculare, care sunt considerate
a fi etiologic legate de perturbări. Pe de altă parte,în scopul de a face diagnosticul de demenţă
post accident vascular cerebral, pacientul trebuie sa fie dement,cu dovezi istorice,clinice sau
radiologice de boli cerebrovasculare,iar cele două tulburări să poată fi corelate.
Graniţele dintre demenţa de tip neuro degenerativ şi demenţa vasculară sunt în prezent
mai puţin vizibile şi ambele tipuri de demenţă includ mai mulţi factori de risc, caracteristici
clinice şi patologice similare. Se sugerează că boala cerebro-vasculară poate juca un rol
important în prezenţa şi severitatea bolii Alzheimer.
Epilepsia post-AVC
Accidentul vascular cerebral ischemic este considerat cea mai frecventă etiologie pentru
epilepsia secundară şi explică 30% din cazurile nou diagnosticate de epilepsie la pacienţii peste
60 de ani.
Clasificarea clinică curentă a convulsiilor post-accident vascular cerebral se face în
funcţie de perioada cuprinsă între accidentul vascular cerebral ischemic şi primul episod
epileptic.

22
 O criză după accidentul vascular cerebral ischemic este definită ca fiind prematură în
cazul în care are loc în primele 2 săptămâni dupăaccident. O criză care apare mai târziu, este
definită ca fiind tardivă.
Epilepsia post AVC este mai frecventă la pacienţii cu accident hemoragic, infarcte
venoase şi localizare în emisfera dreaptăşi teritoriul MCA.
Epilepsia post AVC este mai frecventă la pacienţii cu accident hemoragic, infarcte
venoase şi localizare în emisfera dreaptă şi teritoriul MCA. Alţi predictori pentru epilepsia post
AVC identificaţi de diverse studii sunt locaţia corticală, infarct mare, evaluat clinic sau
radiologic, hemoragie intracerebrală, demenţa preexistentă, precum şi prezenţa bolii pulmonare
obstructive cronice în rândul pacienţilor cu embolie cardiacă, cel mai probabil ca urmare a
tendinţei acesteia din urmă să implice cortexul.
Depresia post-AVC
Depresia post accident vascular cerebral ischmemic, este considerată a fi consecinţa
neuropsihiatrică cea mai frecventă şi importantă a accidentului vascular cerebral, având un
impact major asupra recuperării funcţionale, cogniţiei şi chiar a supravieţuirii.
Alţi factori de risc pentru depresia post AVC includ sexul feminin, handicapul fizic sever,
depresia în antecedente, demenţa şi un istoric de labilitate psihică şi emoţională in primela zile
după accidentul vascular cerebral.
Medicul curant trebuie să fie conştient de diagnosticul de depresie post accident vascular
cerebral, deoarece acesta ar putea fi ascuns de o serie de simptome, inclusiv afazie, agnozie,
apraxie şi tulburări de memorie.
Oboseala post-AVC
O altă sechelă tardivă frecventă şi dizabilizantă a AVC este oboseala generală.
Este important să se facă distincţia între oboseală „normală”, care este o stare de epuizare
generală rezultată prin suprasolicitare şi care poate fi ameliorată prin repaus, şi oboseală
„patologică”, care este o condiţie mai mult cronică, nu are legătură cu suprasolicitarea anterioară
şi nu este ameliorată prin repaus.
Multe alte condiţii neurologice centrale şi periferice, alături de accidentul vascular
cerebral, sunt cunoscute a fi o cauză a oboselii, inclusiv scleroza multiplă, scleroza amiotrofică
laterală, boala Parkinson, sindromul post poliomielitic, HIV, boli de colagen şi altele.

23
 Se estimează că aproximativ 70% din pacienţii care suferă un accident vascular cerebral
ischemic dezvoltă oboseală"patologică".
Oboseala a fost, de asemenea, evaluată de 40% dintre pacienţii cu accident vascular
cerebral, fie ca cel mai rău simptom, fie printre cele mai grave.
Oboseala a fost dovedită a fi un predictor independent de handicap funcţional şi
mortalitate.
Medicul curant ar trebui să fie atent pentru a identifica posibilii factori predispozanţi şi
pentru a diagnostica oboseala "patologică". Tratamentul iniţial trebuie să se concentreze pe
optimizarea gestionării factorilor potenţiali – exerciţii, igiena somnului, reducerea stresului şi
terapia cognitiv comportamentală. Terapia farmacologică include agenţi stimulanţi, amantadină
şi modafinil.
II. 8 Evoluţie şi prognostic
Prognosticul accidentelor vasculare cerebrale ischemice (AVC) este foarte variabil şi în
raport direct cu severitatea deficitului neurologic iniţial, vârsta şi existenţa unei comorbidităţi
asociate. Tratarea acestor cazuri în serviciile de terapie intensivă şi în special utilizarea ventilaţiei
mecanice (VM) în cursul evoluţiei unui AVC reprezintă, de asemenea, un element de prognostic
defavorabil (deces sau handicap sever). Aceste consideraţii se pot asocia recomandărilor propuse
de diferite societăţi de reanimare privind criteriile de admisie în serviciile de reanimare şi
deciziile de limitare sau întrerupere a tratamentului în faza acută a AVC.
Prognosticul AVC ischemic depinde în principal de gravitatea neurologică iniţială, de
vârstă şi de volumul leziunii cerebrale. Hemoragiile cerebrale (HC) au o evoluţie mai
defavorabilă decât infarctele cerebrale (IC).Cea mai mare parte a deceselor care survin în cursul
primelor zile sunt consecinţa leziunii neurologice sau a complicaţiilor neurologice cum este
edemul şi creşterea presiunii intracraniene. Decesele ulterioare sunt date de complicaţii generale
(infecţii, infarct de miocard, embolie pulmonară etc.).
Factorii prognostici ai infarctului cerebral
Principalii factori prognostici de mortalitate identificaţi în diferite studii sunt: nivelul de
vigilitate ,vârsta, hiperglicemia la internare şi hipertermia.De altfel, anumite criterii radiologice
pot fi predictive faţă de o evoluţie defavorabilă. Astfel, un volum de AIC peste 145 cm3 în
primele 24 de ore ale deficitului în IRM de difuzie este foarte predictiv faţă de riscul apariţiei

24
edemului malign. De asemenea, volumul infarctului şi/sau penumbra în IRM poate să prevadă
handicapul rezidual la trei luni.
Ocluzia arterei cerebrale medii este un factor de rău prognostic la trei luni, în ceea ce
priveşte mortalitatea şi handicapul, ca şi detecţia precoce a ocluziilor sau stenozelor strânse
arteriale, în special în teritoriul vertebro-bazilar, puternic corelată cu mortalitatea la trei luni.
Factorii prognostici ai hemoragiei cerebrale
Hemoragiile cerebrale (HC) au în general un prognostic mai sever, cu o mortalitate de
60% la un an, faţă de 25% pentru IC. Ele sunt la originea unor sechele neurologice grave,
ajungând doar la 20% din dependenţă după şase luni. Această morbi-mortalitate este mult
influenţată de complicaţiile care apar în faza acută: complicaţiile generale ale suferinţei
neurologice produse de hemoragia cerebrală şi complicaţiile neurologice – în principal recidiva
hemoragică, hipertensiunea intracraniană şi crizele de epilepsie.
Volumul hematomului este un factor prognostic major: la un volum peste 60 ml,
mortalitatea la 30 de zile este de 71% pentru HC lobară şi de 93% pentru HC profundă.
Anumiţi factori pot creşte gravitatea AVC: hipoxia, hipercapnia sau hipocapnia excesivă,
hipotensiunea sau hipertensiunea majoră, tulburările hidroelectrolitice (glicemia şi natriemia),
prezenţa unor toxice, prescripţia eventuală (actuală sau recentă) de sedative, sepsisul subiacent, o
criză de epilepsie sau o stare de rău epileptic sau încă o hidrocefalie. Este deci important de a se
evalua aceste situaţii în perspectiva determinării prognosticului neurologic.
Prognosticul AVC ischemic în reanimare
Ventilaţia mecanică va fi discutată la 20–30% din cazurile de AVC, dar nu se realizează
decât în 5–8% din cazuri. Prognosticul pacienţilor „ventilaţi“ este sumbru.
Într-adevăr, în aceste situaţii, aproximativ 60% din pacienţi decedează la o lună, 70%
după un an şi 25% din supravieţuitori rămân cu un handicap foarte sever la un an.
Principalii factori de mortalitate identificaţi, se referă la IC silviene maligne, IC
cerebeloase cu tulburări de vigilitate şi/sau hidrocefalie şi IC prin ocluzia trunchiului bazilar cu
comă şi, pentru HC, un scor Glasgow sub 8, vârsta peste 80 de ani, localizarea pontină sau
mezencefalică şi absenţa reflexului cornean, hidrocefalia în HC cerebeloasă.
Cu privire la prognosticul AVC sub VM, factorii asociaţi unei creşteri a mortalităţii sunt
următorii: angajarea cerebrală, hemoragia pontină cu hipertermie, ocluzia trunchiului bazilar cu
comă şi apnee, persistenţa comei şi absenţa reflexului pupilar sau cornean la două sau trei zile.

25
 O serie de factori asociaţi cu o accentuare a morbidităţii sunt: IC silviene întinse, AVC
protuberanţiale responsabile de „locked-in syndrome“, prezenţa unei cardiomiopatii sau
demenţe, febra şi deviaţia structurilor mediane la tomografia computerizată.
Un prognostic grav poate fi definit prin deces sau prin criterii combinate cu un handicap
de severitate variabilă la supravieţuitori. Astfel, chiar dacă anumite criterii de gravitate permit o
estimare a prognosticului vital mai mult sau mai puţin fiabil, predicţia handicapului şi a calităţii
vieţii, rămân mult mai complexe în faţa AVC grave.
Evaluarea prognosticului neurologic al unui AVC necesită totdeauna timp, ceea ce ne
obligă la anumită prudenţă în evaluarea faptelor ce se derulează în primele zile.
Indicaţiile de reanimare (ventilaţie mecanică)
Nu există în acest moment criterii precise de admisie în reanimare a bolnavilor cu AVC
ischemic. În general, decizia de reanimare depinde de indicatorii neurologici ai prognosticului
prezentaţi mai sus, deficienţa organelor asociate, starea anterioară, dar, de asemenea, de dorinţa
pacientului sau a persoanelor asociate.Indicaţia de reanimare depinde în egală măsură de motivul
detresei vitale: gravitatea afectării neurologice; consecinţ ele atingerii neurologice (pneumonia
de inhalaţie indusă de tulburările de deglutiţie nu probează întotdeauna existenţa unui AVC
întins); eveniment intercurent independent de patologia cerebrală (şoc septic de exemplu),
decompensarea unei patologii subiacente (edem pulmonar acut ş.a.).
Pentru pacienţii deja spitalizaţi cu AVC ischemic, eventualitatea unei reanimări în caz de
agravare trebuie să facă obiectul unei anticipări a deciziei între reanimator şi neurologi.
Admiterea în reanimare poate fi discutată, în fine, pentru managementul unui pacient
care prezintă un AVC ischemic masiv a cărui evoluţie probabilă este moartea encefalică, în
eventualitatea prelevării de organe pentru transplant.

26
 II. 9 Tratament
Tratamentul prompt al accidentului vascular cerebral ischemic şi al problemelor medicale
asociate cu acesta, cum ar fi tensiunea arterială crescută şi presiunea intracraniană crescută, poate
minimaliza lezarea creierului şi poate îmbunatăţi şansele de supravieţuire. Începerea unui
program de reabilitare cât mai curând posibil după un AVC ischemic creşte şansele de recuperare
a unora din abilităţile care au fost pierdute.
Tratamentul iniţial al accidentului vascular cerebral ischemic
Tratamentul iniţial al unui accident vascular cerebral este diferit, depinde de cauza - dacă
a fost provocat de un cheag sanguin (ischemic) sau de o sângerare în creier (hemoragic). Înainte
de începerea tratamentului, se recomandă efectuarea unei tomografii computerizate (TC)
craniene sau, dacă este posibil, o rezonanţă magnetică nucleară (RMN) pentru a se vedea tipul de

27
AVC. În timp ce se determină opţiunile de tratament, se vor monitoriza cu atenţie tensiunea
arterială şi capacitatea respiratorie şi poate fi necesară administrarea de oxigen.
Tratamentul iniţial este centrat pe restabilirea circulaţiei sanguine (în AVC ischemic) sau
pe controlarea hemoragiei (în AVC hemoragic). Ca şi în cazul infarctului miocardic, lezarea
permanentă datorată unui accident vascular cerebral se dezvoltă adesea în primele câteva ore. Cu
cât se administrează mai repede un tratament, cu atât lezarea este mai mică.

Accidentul vascular cerebral ischemic

Tratamentul de urgenţă în cazul unui accident vascular cerebral ischemic depinde de
localizarea şi de cauza formării cheagului. Se vor lua măsuri pentru stabilizarea semnelor vitale,
folosindu-se inclusiv medicamente.Dacă AVC este diagnosticat în primele 3 ore de la debutul
simptomelor, se administrează medicamente pentru dizolvarea chegurilor, numite activator
tisular de plasminogen (t-PA), care ar putea creşte şansele de supravieţuire şi de recuperare.
Totuşi, t-PA nu se poate administra în siguranţă la orice pacient. În cazul în care accidentul
vascular cerebral este hemoragic, utilizarea de t-PA este periculoasă. Alegerea opţiunii de a
utiliza sau nu t-PA trebuie evaluată rapid în camera de gardă.
Se poate administra de asemenea aspirină, singură sau în asociere cu un alt medicament
antiagregant plachetar. Totuşi, aspirina nu se recomandă în urmatoarele 24 ore după
administrarea de t-PA. Se pot da şi alte medicamente: pentru controlarea nivelurilor sanguine ale
glucozei (glicemiei), pentru febră sau pentru convulsii. În general, tensiunea arterială crescută nu
28
 va fi tratată imediat decât dacă tensiunea sistolică este mai mare de 220 mm Hg şi cea diastolică
este peste 120 mm Hg (220 cu 120).

Tratamentul cu vasodilatatoare:
 Vitamina B1 : Sub formă de comprimate ; sub formă de fiole 1ml şi 2ml soluţie apoasă
injectabilă.
 administrarea orală 3 – cp/zi; intramusculară 10 mg/zi sau în perfuzie.
 Vitamina B6 : sub formă de comprimate a 250 mg; sub formă de fiole a 2ml sau 5ml soluţie
apoasă injectabilă ; administrare pe cale orală de la 250 mg -1g/zi ; intramuscular sau
intravenos lent 100mg-1g/zi.
 Vitamina PP :-sub formă de comprimate , sub formă de fiole 2 ml soluţie apoasă injectabilă;
administrarea pe cale orală 1-3 cp/zi ca vasodilatator se administrează 100-200mg de 2-3 ori/zi ;
pe cale intramusculară sau intravenoasă foarte lent.
 Papaverină : administrarea pe cale orală 3-5cp/zi ; intramuscular sau în perfuzie intravenoasă lent
diluată în soluţie clorurată sau glucozată izotone câte 40-200 mg odată .
 Miofilin : sub formă de comprimate; sub formă de fiole a 20ml sau 10ml soluţie apoasă
injectabilă, se administrează pe cale orală inravenoasă sau în perfuzie.
 Sermion :se exercită la nivelul cerebral prin reducerea rezistenţei vasculare şi prin creşterea
fluxului arterial şi consumului de O2 şi glucoză. Este deosebit de bun în creşterea şi normalizarea
circulaţiei arteriale. Se administrează pe cale orală 5 – 10mg de 3 ori pe zi la intervale regulate

29
pe perioade prelungite de timp; în perfuzie intravenos 4-8mg /doză în 100ml ser fiziologic sau
glucozată prin ifuzie lentă.
Tratament de întreţinere
După ce s-a administrat tratamentul de urgenţă şi după ce starea generală a pacientului s-a
stabilizat, tratamentul are ca scop recuperarea şi prevenirea apariţiei unui alt accident vascular
cerebral. Este importantă controlarea factorilor de risc pentru AVC ischemic precum tensiunea
arterială crescută, fibrilaţia atrială, nivelul crescut al colesterolului sau diabetul.
Se poate recomandă administrarea de aspirină sau alt medicament antiagregant plachetar. În
cazul unui accident vascular cerebral ischemic (cauzat de un cheag sanguin), poate fi nevoie de
anticoagulante pentru a se preveni un alt AVC ischemic. Poate fi nevoie de asemenea de
medicamente precum statine, pentru scăderea colesterolului sau de medicamente pentru
controlarea tensiunii arteriale.
Medicamentele care scad tensiunea arterială includ:
-    inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IEC) ;
-    blocanţi ai receptorilor angiotensinei II ;
-    betablocante ;
-   diuretice ;
- blocanţi ai canalelor de calciu.
De asemenea se poate recomanda o endarterectomie chirurgicală carotidiană cu scopul
îndepărtării plăcii de aterom formate în arterele carotidiene.

30
 O procedură relativ nouă care constă în motarea de stenturi în artera carotidă este o altă
opţiune pentru persoanele care au un risc crescut de AVC ischemic. Aceasta procedură seamană
mult cu angioplastia, care este folosita frecvent pentru deschiderea arterelor inimii (coronarele)
care sunt blocate. În timpul acestei proceduri, un chirurg de chirurgie vasculară inseră un tub de
metal numit 'stent' în interiorul arterei carotide, cu scopul creşterii fluxului sanguin în ariile
blocate de placa de aterom. Chirurgul poate folosi un stent în asociere cu medicamente, pentru a
preveni blocarea ulterioară a carotidei.
Reabilitarea precoce poate permite recuperarea parţială a funcţionării normale.
Reabilitarea se va centra pe abilităţile fizice care au fost pierdute, bazându-se pe starea generală
de sănătate de dinainte de accidentul vascular cerebral şi pe capacitatea pacientului de a îndeplini
sarcinile. Reabilitarea începe cu planificarea activităţii cotidiene, precum mesele, duşurile şi
îmbrăcarea.
Tratament ambulator (la domiciliu)
După un accident vascular cerebral ischemic, tratamentul la domiciliu este o parte
importantă a procesului de reabilitare.
Poate fi nevoie de dispozitive care să uşureze activitatea cotidiană:
- alimentarea: daca mâna este slabită, se pot folosi dispozitive de agăţat, din metal prin a căror
manevrare cu uşurinţă, se pot apuca şi utiliza obiectele în cazul persoanelor slăbite;
- îmbrăcarea: dispozitive denumite 'reachers' pot ajuta la punerea şosetelor sau a ciorapilor dacă
măna sau braţul este slăbit;

31
- mersul, plimbarea: pot fi folosite cârje pentru a se preveni căderile.

Opţiuni de medicamente
Este foarte importantă efectuarea unui consult medical de urgenţă dacă există simptome
de accident vascular cerebral. Dacă este vorba de un AVC ischemic, care este cauzat de un cheag
sanguin, se poate administra un activator tisular de plasminogen (t-PA), un medicament care
dizolvă cheagurile. Acest medicament este recomandat cu tărie, dar este cel mai eficient daca
este administrat în primele 3 ore de la debutul simptomelor. Dacă se administrează t-PA în acest
interval de timp, pot fi şanse mari de îmbunătăţire a vindecării. Noi studii arată că ar putea fi un
oarecare beneficiu şi în cazul în care t-PA s-ar administra şi dupa primele 3 ore. Totuşi, t-PA
poate fi periculoasă (potenţial letală) dacă se dă la un pacient cu un accident vascular cerebral
hemoragic, cauzat de o sângerare.
Cele două tipuri de medicamente folosite pentru prevenirea formării chegurilor sunt:
 antiagregantele plachetare, care impidică cele mai mici celule din sânge să formeze
agregate. Aspirina este cel mai frecvent folosit antiagregant plachetar care este folosit
pentru prevenirea accidentului vascular cerebral. Două studii de amploare au aratat ca
aspirina luata in primele 48 de ore de la un AVC poate reduce şansa apariţiei unui alt
AVC şi poate preveni decesul.. Aggrenox este o combinaţie de aspirină şi dipiridamol cu
eliberare prelungită, şi care previne apariţia unui AVC ischemic. Aggrenox reduce riscul
unui AVC la fel de eficient ca şi aspirina şi semnificativ mai mult decât clopidogrelul.
Aspirina nu se recomandă în primele 24 ore de la administrarea de t-PA.
 anticoagulantele, care previn producerea de proteine necesare pentru formarea normală a
cheagurilor sanguine. Administrarea de anticoagulate (în principal de warfarină) este cea
mai bună metodă pentru prevenirea formării cheagurilor în inima din cauza fibrilaţiei
atriale, a infarctului miocardic, a afecţiunilor valvulare cardiace şi a insuficienţei
cardiace. Ele nu se dau ca tratament de urgenţă în accidentul vascular cerebral.
Tratament chirurgical
În cazul în care se ia în considerare o intervenţie chirurgicală după un accident vascular
cerebral, factorii majori de decizie sunt vârsta, starea de sănătate generală de dinainte de
eveniment şi starea de sănătate actuală. Chirurgia nu este recomandată ca parte a tratamentului
iniţial sau a celui de urgenţă a unui AVC ischemic.

32
Medicul chirurg poate efectua:
- endarterectomie carotidiană. Aceasta este o intervenţie chirurgicală care constă în îndepartarea
plăcii de aterom formată pe pereţii arterelor carotide la persoanele care au îngustare moderată sau
severă a arterelor carotide. Aceasta intervenţie poate ajuta la prevenirea altor accidente vasculare
cerebrale.
- intervenţie chirurgicală pentru drenarea sau îndepărtarea sângelui din interiorul sau din jurul
creierului, sângerare cauzată de ruperea unui vas sanguin (AVC hemoragic)
- intervenţie chirurgicală pentru repararea vaselor sanguine anormal formate (adică malformaţiile
arteriovenoase) care au cauzat sângerarea în creier. O malformaţie arteriovenoasă este o
afecţiune congenital care formează o reţea anormală a vaselor sanguine din creier sau din
măduva spinării. Pereţii vasculari ai unei malformaţii arteriovenoase pot deveni mai subţiri şi se
pot fisura sau rupe.

Persoanele cu anevrism cerebral au nevoie de o evaluare completă a tuturor simptomelor lor

pentru a se determina dacă este indicată o operaţie. Embolizarea endovasculară este tratamentul
preferat la aceşti pacienţi. De asemenea, mai este recomandat la cei care au un risc crescut de a
face complicaţii după o operaţie de reparare a anevrismului cerebral. În cazurile la care
embolizarea endovasculară nu este posibilă, se face o craniotomie cu punerea de clipuri la
nivelul anevrismului.

33
 Tratamente noi

Montarea de stenturi în artera carotidă poate fi utilizată uneori pentru a se deschide

arterele îngustate în încercarea de a preveni un accident vascular cerebral. Denumită şi
angioplastia percutanată transluminală cerebrală, aceasta procedură este asemanatoare cu cea
folosită pentru deschiderea arterelor îngustate care furnizează sânge inimii (angioplastia
cardiacă). În timpul acestei proceduri, un chirurg de chirurgie vasculară inseră un tub de metal
numit stent în interiorul arterei carotide cu scopul creşterii fluxului sanguin în zonele blocate de
placa de aterom.
Studiile arată că montarea de stenturi pe artera carotidă este la fel de eficientă ca şi
endarterectomia carotidiană în prevenirea accidentului vascular cerebral, a infarctului miocardic
şi a altor complicaţii la persoanele cu risc crescut de AVC. În prezent se fac studii pentru a se
clarifica în ce situaţii se indică montarea de stenturi în artera carotidă.

34
 Tratamentul edemului cerebral. Reducerea edemului cerebral se poate realiza din primele
momente după instalarea fenomenelor neurologice, utilizând:

 Glucoză 20% sau 33% intravenos, 100 ml de 2-3 ori/zi;

 Sulfat de magneziu 25% intravenos, lent, 10 ml de 2-3 ori/zi;
 Manitol 20% perfuzii venoase într-un ritm de 40-60 pic/min, 150 ml în 24 ore;

35
  Diuretice. Cel mai utilizat este Furosemidul, sub formă de comprimate de 0,04 mg sau
fiole de 2 ml. Se injectează intravenos 1-2 fiole de 3 ori/zi în funcţie de tensiunea
arterială;
 Cortizon 50-100 mg/zi dă rezultate satisfăcătoare în scăderea edemului cerebral de cauză
vasculară. Durata tratamentului este variabilă, 5-10 zile.
Medicaţia hemostatică are efect discutabil în hemoragia subarhnoidiană sau are un efect
limitat pe anumite etape ale coagulării.

Vitamina K are indicaţie certă numai în hemoragia produsă prin hipoprotrombinemie, ca de

exemplu în cazul tratamentelor cronice cu barbiturice şi sulfonamide.

Antifibrinoliticele previn dizolvarea cheagului prin blocarea transformării plasminogenului în

plasmină. Astfel, administrarea de acid-epsilon-amino-caproic reduce la zero numărul
recidivelor. Epsilon-amino-caproic se prezintă în fiole de 10 ml conţinând 2 g substanţă, care se
administrează intavenos în perfuzie sau injecţie. Este preferabilă administrarea continuă.
Tratamentul durează câteva zile până la 6 săptămâni.Scăderea tensiunii arteriale se face prin
administrarea de diuretice şi hipotensoare. Edemul cerebral este combătut prin administrarea de
soluţii hipertone, preferabil glucozate, intravenos.

Măsurile generale privesc repausul la pat 2-3 săptămâni, calmarea stării de agitaţie prin
administrarea de sedative şi analgezice. Fenobarbitalul previne şi tratează crizele comiţiale. Se va
face o hidratare adecvată.

După 4-6 săptămâni de la debutul bolii, bolnavul îşi poate relua gradat activitatea şi se poate
reîncadra în muncă după aproximativ 4 luni.

II. 10. Profilaxia AVC ischemic

Profilaxia bolilor, in general, cuprinde ansamblul măsurilor medico-sanitare impuse pentru
prevenirea aparţiei şi a răspandirii bolilor.

AVC ischemic constituie în prezent a treia cauză de deces după bolile cardiace
şi neoplazice. Există o serie de factori de risc a căror prezenţă reprezintă un pericol ridicat în
dezvoltarea unei maladii vasculare la nivelul creierului. Trebuie precizat că în majoritatea

36
cazurilor nu e vorba de un singur factor de risc, ci, de obicei, de o combinaţie de mai mulţi
factori.

Gravitatea maladiilor vasculare impune aplicarea unor măsuri care vizeaza- în prima linie -
factorii de risc ai acestor afecţiuni. Deoarece marea parte a tablourilor clinice de suferintă
cerebrală vasculară apare pe un fond de ateroscleroza, se impune luarea din timp a unor măsuri
de profilaxie.

Profilaxia primară - se adresează întregii populaţii şi se referă la echilibrarea modului

de viată şi muncă:

 alimentaţie raţională, evitand depăşirea necesităţilor calorice  ale organismului prin

administrarea unui regim alimentar hipolipidic,normoglucidic.
şi  bogat în  acizi  graşi   nesaturaţi,  consumul   de alimente sarace în colesterol;
 respectarea normelor de igienă a muncii cu regularitate firească a  perioadelor de
activitate şi de odihnă;
 evitarea fumatului şi a consumului abuziv de băuturi alcoolice şi cafea;
 participarea zilnică la efectuarea unor exerciţii fizice sau cel putin a mişcării
în aer  liber  cu  scopul de  a  ameliora  respiraţia,  de  mobilizarea  capacităţilor de
rezervă ale aparatului cardiovascular şi de a activa metabolismul lipidic şi glucidic;
 modificarea stilului de viaţă şi a factorilor de risc;
 medicamente antitrombotice şi anticoagulante.
Profilaxia secundară - se adresează bolnavilor ce au prezentat un AIT sau un AVC şi pe
langă cele menţionate mai sus, include şi tratamentul afecţiunilor de bază şi al complicaţiilor
lor.

Medicaţie antitrombotică şi anticoagulantă

Aspirina în doze de 50-325 mg/zi trebuie administrat ca prima alegere în reducerea

recurenţei AVC ischemic.

Clopidogrelul este mai eficace decit aspirina în prevenţia accidentelor aterotrombotice şi

se poate administra de primă intenţie, sau cel puţin pacienţilor cu risc crescut, cei care nu
tolerează aspirina, cei care au avut un nou AVC în timpul tratamentului cu aspirină.

37
 Pacienţii cu AVC ischemic şi Fibrilaţie atrială sau altă condiţie cardioembolica, trebuie
anticoagulaţi pâna la un INR de 2-3, dacă riscul recurenţei este mare.

Pacienţii cu proteze valvulare trebuie să primească întotdeauna tratament anticoagulant pe

termen lung cu INR între 3 si 4.

Pentru unele persoane, prevenirea accidentului vascular cerebral poate începe după ce au
avut un accident ischemic tranzitor (AIT) - care este un semnal de alarmă că un AVC ischemic ar
putea să apară în curand. Consultarea cu promptitudine a unui medic ar putea ajuta la prevenirea
unui accident vascular cerebral.

Este imperios necesară solicitarea unui ajutor medical de urgenţă în cazul în care apar
simptome de AIT, care sunt asemanatoare celor ale unui accident vascular cerebral şi care
cuprind probleme de vedere, de vorbire, de comportament şi a procesului de gandire. Un AIT
poate provoca o pierdere de cunostinţă, convulsii, ameţeală (vertij), o slabiciune sau amorţeală
într-o parte a corpului. Simptomele unui AIT, totuşi, sunt temporare şi de obicei dispar după10
până la 20 de minute, deşi uneori ele pot persista până la 24 ore.

Multe AVC-uri pot fi prevenite prin controlul factorilor de risc şi prin tratarea altor
condiţii medicale care pot duce la apariţia unui accident vascular cerebral.

Dacă la pacientul respectiv s-a spus ca are o rigidizare/îngrosare a arterelor

(ateroscleroza), poate fi nevoie să ia o aspirina pe zi şi/sau medicamente care să scadă
colesterolul. Administrarea unei tablete de aspirina zilnic poate reduce riscul de apariţie a unui
accident vascular cerebral la o persoana care a mai avut deja un AVC ischemic.

Prevenirea apariţiei unui accident ischemic tranzitor se face prin controlul factorilor de

risc.  Pacientul trebuie să facă periodic, examinari medicale pentru controlul hipertensiunii
arteriale, hipercolesterolemiei, afecţiunilor cardiace (în special fibrilaţia atrială), diabetului
zaharat şi bolilor hematologice care favorizează coagularea sanguină cum sunt policitemia şi
siclemia.Intreruperea fumatului este necesară. Fumatul zilnic creşte riscul de apariţie a unui
accident vascular cerebral de 2,5 ori. Fumatul pasiv (o persoană nefumatoare care inhalează
fumul de tigara) poate creşte, de asemenea, riscul de apariţie a unui accident vascular cerebral. .

38
 Este importantă menţinerea unei greutăţi corporale adecvate. Excesul ponderal
sau obezitatea cresc riscul de apariţie a hipertensiunii arteriale, afecţiunilor cardiace şi diabetului
zaharat, toate aceste boli fiind factori de risc pentru apariţia unui accident ischemic tranzitor sau
accident vascular cerebral.

Este indicată o dietă echilibrată: saracă în colesterol, grăsimi saturate şi sare, scăderea
consumului de grăsimi animale, cresşterea consumului de legume şi fructe care aduc un aport
crescut de potasiu şi vitamine B, C, E şi riboflavina.

Exercitiile fizice efectuate regulat scad riscul de apariţie a unui accident vascular
cerebral. Cel mai simplu exercţiu fizic este mersul pe jos.

Consumul de alcool în cantităţi scăzute sau moderate (1/saptamana - 2/zi) scade riscul de
apariţie a unui accident vascular cerebral prin mecanism ischemic (prin blocare unei artere
cerebrale).

Consumul excesiv de alcool creşte riscul de accident vascular cerebral. 

Trebuie evitat tratamentul cu anticoncepţionale orale la pacientele care mai au şi alţi
factori de risc pentru accidentul ischemic tranzitor sau accidentul vascular cerebral; acestia sunt
fumatul, hipercolesterolemia sau o alta afecţiune produsă de un cheag sanguin. In cazul acestor
paciente medicul va prescrie o alta metoda contraceptiva, care nu creste riscul de apariţie a unui
accident ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral.

39
40
 CAPITOLUL III
PLANURI DE ÎNGRIJIRE A PACIENŢILOR CU AVC ISCHEMIC

CAZUL I

PLAN DE ÎNGRIJIRE
I.CULEGEREA DATELOR
Surse de informaţii:
 Pacient;
 Foaia de observaţie;
 Familia pacientului.

A.Date relative stabile

Nume şi prenume: P.A;

Sex:masculin;

Data naşterii:14.03.1937;

Vârsta:80 ani;

Starea civilă:văduv;

Religia: ortodoxă;

Naţionalitate: română;

Ocupaţie: pensionar;

Alergii: alergic la Biseptol;

Proteze: nu prezintă;

Aspectul cavităţii bucale: buze palide,uscate,limba prezintă depozite;

Aspectul faciesului: asimetric pe dreapta;

Acuitatea vizuală: relativ diminuată;

41
Acuitate auditivă: relativ diminuată;

Acuitate tactilă: diminuată;

Acuitate dureroasă: durere de cap severă;

Acuitate olfactivă şi gustativă: diminuate;

ROT: diminuate pe dreapta;

Grup sanguin: Rh pozitiv,grupa B III;

Date antropometrice: G=79kg , Î=1,80m;

Reţeaua de susţinere: pacientul este susţinut de familie;

B.Date variabile

Domiciliul: localitatea Ramnicu Sarat;

Condiţii de locuit: pacientul locuieste singur ,soţia este decedată de 5 ani,are o casă cu 3
camere,bine întreţinută,are 2 băieţi care locuiesc în acelaşi cartier.

Gusturi personale şi obiceiuri: program de masa neregulat;

Preferinţe alimentare: este fumător,consumă 2 ceşti de cafea pe zi,mese neregulate;

Acuitate vizuală şi auditivă: în limite fiziologice;

Data internării: 21.02.2021;

Data externării: 27.02.2021;

Condiţii psihosociale: pacientul este anxios,neliniştit,agitat;

ANAMNEZA MEDICALĂ

AHC: mama hipertensivă,fratele ciroză hepetică;

APP: fără importanţă;

APCH: apendicectomie la 44de ani.

Motivele internării: pacientul prezintă în dimineaţa internării deficit motor al membrelor stangi,
greţuri, vărsături, tulburări de conştienţă.

42
ISTORICUL BOLII: pacientul în vârstă de 80 de ani, boala debutează cu o săptămână în urmă
când prezintă vărsături alimentare şi în dimineaţa internării prezintă deficit motor stang şi greţuri
asociate cu vărsături alimentare.

EXAMENUL CLINIC GENERAL

Stare generală:alterată;

Tegumente şi mucoase:palide şi umede;

Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil,nedureros;

Ţesut conjunctiv adipos: bine reprezentat;

Sisem osteo-articular:integru;

Sistem muscular:hipotonie dreaptă;

Aparat respirator: - respiraţie ritmică,18 respiraţii\min;

- torace simetric;

- hipersonoritate pulmonară-murmur vezicular aspru.

Aparat cardio-vascular: - T.A=180\90mmHg;

- A.V=86 pulsaţii\min;

- Şoc apexian nivel IV;

- zgomote cardiace ritmice.

Aparat digestiv şi anexe: - abdomen suplu şi nedureros la palpare:

- Căi biliare: nepalpabil;

- ficat situat la 3 cm sub rebord;

- apetit diminuat.

Aparat uro-genital:- rinichi nepalpabili;

- pierderi incontrolabile de urină;

- relaxare sfincteriană.

Sistem nervos central:- fără semne meningiene;

43
 - hemiplegie dreaptă;

- pareză facială central dreaptă;

- Babinski pozitiv-membru drept.

ELEMENTE DE IGIENĂ

Obişnuinţe alimetare: pacientulneglijează orarul meselor;

Lichide preferate: vinul roşu,cantitatea de lichide ingerate este de 1500-1600 ml\zi;

Alimente preferate: nu are.

ELIMINĂRI

Urină: - pierderi involuntare de urină;

- Culoare: galbenă ca paiul;

- densitate: 1020.

Scaunul: - frecvenţă: 1 scaun la 2 zile;

- orarul: dimineaţa la trezire;

- cantitatea: 200g;

- forma: cilindrică,lungimea variabilă;

Diaforeză: - transpiraţii reci,abundente;

- cantitate: 200 ml;

- miros: acru.

Expectoraţie: absentă;

Vărsături: - vărsături cu conţinut alimentar.

- cantitate: 300 ml\zi;

- miros: acru-acid.

DIAGNOSTIC MEDICAL: AVC ischemic de emisferă dreapta, hemiplegie stanga.

44
II. ANALIZE ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Probleme actuale: - greţuri;

- vărsături;

- tulburări de conştienţă;

- redoare în ceafă.

Probleme potenţiale: - deshidratare;

- stenoză;

- malignizare.

NEVOI PERTURBATE:

1. Nevoia de a respira şi a avea o buna circulaţie;

2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata;

3. Nevoia de a elimina;

4. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură;

5. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca;

6. Nevoia de a evita pericolele;

7. Nevoia de a se odihni şi de a dormi.

II. DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE

1.Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Pacientul să prezinte căi respiratorii permeabile în timp de 48 ore Pacientul să prezinte o
respiraţie adecvată în timp de 4 ore. Circulaţia inadecvată din cauza AVC-ului, manifestată prin
HTA, tahicardie. TA=180mmHg Edem cerebral Pacientul să prezinte o circulaţie adecvată în
decurs de 24 ore .
2.Nevoia de a se alimenta şi hidrata
Alimentaţie inadecvată prin deficit de vărsături alimentare şi greţuri.Pacientul trebuie să nu mai
prezinte greţuri şi vărsături alimentare timp de 12 h
3.Nevoia de a elimina

45
Incontinenţă urinară din cauza AVC- ului, manifestată prin pierderi involuntare de urină.
Pacientul să nu mai prezinte incontinenţa urinară în 2 zile.
4.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
Alterarea mobilităţii fizice hemiplegie dreaptă şi hipotonie musculară. Pacientul să atingă o
autonomie maximală în deplasare în timp de 10 zile.
5.Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca
Incapacitatea în a se îmbrăca şi dezbrăca din cauza AVC-ului manifestată prin hemiplagie.
Pacientul să se poată îmbrăca şi dezbrăca singur în termen de 21 zile - identifică capacitaţile şi
limitele fizice ale persoanei îngrijite -în general, aparţinătorii să- i aducă haine largi, uşor de
îmbrăcat, cu mod de închidere simplu -face zilnic exerciţii de motricitate fizică(la început
pasivă).
6.Nevoia de a evita pericolele
Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţa -asigurarea condiţiilor adecvate -amplasarea
pacientului în salon în funcţie de stare -informează şi stabileşte împreună cu pacientul planul de
recuperare a stării de sănătate.
7.Nevoia de a se odihni şi de a dormi
Somn perturbat din cauza disconfortului manifestat din senzaţie de neplăcere fizică şi psihică.
Pacientul să beneficieze de somn corespunzător cantitativ şi calitativ,se identifică nivelul şi
cauza anxietaţii la pacientul cu insomnie.

46
47
48
 DIAGNOSTIC
NURSING
Pacientul prezintă o respiraţie - să prezinte căi
zgomotoasă cu
dispnee,senzaţie de sufacare.
Probleme:
-dificultatea în a respira;
-senzaţie de sufocare;
-dispnee;
-zgomote respiratorii;
Surse de dificulate:
-durere;
-anxietate;
- diminuarea mobilităţii
intolerantă la efortul fizic;
Manifestări de dependenţă:
-senzaţie de sufocare.
INTERVENŢIILE ASISTENTEI
CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT
OBIECTIVE EVALUARE
-monitorizarea funcţiilor vitale 21.02.2021 , h= 18:30
respiratorii -posturi adecvate care să favorizeze R=21\min;
permeabile şi o bună respiraţia (schimbăm poziţia din 2 în 2h); T.A=210\120mmHg;
respiraţie; -efectuam tapotaj; P=72b\min.
- să-şi diminueze T=38,2 o C.
dispneea; -pregătesc bolnavul fizic şi psihic pentu - rezultate analize:
- să aibe un ritm recoltarea de analize în urgenţă : grup Hb=14.85g/dl;L=7800mmc;
respirator regulat. sanguin, Rh, TS, TC, TQ, indice de Ht=45%;TS=5ming30sec;
protrombina,calcemie; TC=7 min;TQ=18 indice
-administrarea medicamentelor prescrise de protrombină 60%;
medic. grup sanguin BIII;
glicemie=127mg/dl;
colesterol=298mg/dl;
22.02.2021 , h=9:30
-schimbarea pozitiei pacientului
din 2 în 2h ajută bolnavul să
respire mai uşor
25.02.2021 , h=13:20
-starea bolnavului se
49

Alterarea mobilităţii prin
AVC deficit motor al
membrelor pe partea stângă.
Problemele:
-dificultatea de a se ridica, a
merge;
Sursa de dificultate:
-AVC;
-oboseală;
-slăbiciune;
-lipsa de cunoaştere a
tehnicilor mobilizării;
Manifestări de dependenţă:
-   imobilizare la pat, grad
limitat de mişcare.
Alimentaţie inadecvată
datorată vărsăturilor,
greţurilor, aportului
îmbunătăţeşte progresiv, respiră
mai bine.
- să-şi recapete forţa şi -mobilizez pasiv pacientul din 2 în 2h; 21.02.2021 , h=10:00
tonusul muscular; -maseaz regiunile predispuse la escare; - rezultatul EKG : axa QRS
-autonomie în -ajut pacientul în satisfacerea nevoilor 40C;AV=70 bat/min cu
deplasare şi mişcare. sale; extrasistola supraventriculară ,
- îl servesc la pat cu cele necesare; modificată cu ischemie în V4-
-asigur condiţiile necesare repausului la V6;
pat; 22.02.2021 , h=18:00
-iau legatura cu serviciul exploarări -fortificarea treptată a
funcţionale pentru a efectua EKG la patul musculaturii;
bolnavului; TA=190\100mmHg;
-diureza=800ml/24h ; R=20resp\min;
nu a avut scaun; P=70bat\min;
-administrarea medicamentelor prescrise T=38,4 oC.
de medic+Aspatofort 2f/zi I.m. 25.02.2021, h=12:20
-intervenţia familiei face ca
pacientul să facă faţă nevoilor
fizice.
- să fie echilibrat din - asigur stare de confort pentru 21.02.2021 , h=12:10
punct de vedere fizic, să prevenirea vărsăturilor şi aspirări; - am purtat zilnic conversaţie cu
nu mai prezinte sindrom -pregatesc tăviţă renală pentru pacientul pentru a-l educa cu
50
insuficient de alimente;
Problemele:
-alimentaţie neadecvată:
surplus;
- vărsături;
-greţuri;
-hidratare neadecvată;
-aport insuficient de
alimente;
Sursa de dificultate:
-obisnuinţa de hidratare
deficitară şi alimentare
deficitară;
-lipsa de cunoaştere a
valorilor nutritive ale
alimentelor şi nevoilor
organismului;
Manifestari de
dependenţă:
- grad de deshidratare;
- odihnă şi somn deficitar.
Disconfort prin tulburări de
digestive; vărsături şi susţin capul bolnavului în privire la obiectivele dietei
-să primească alimentaţia timpul efortului de vărsătură; pacientul respectand dieta şi
care să corespundă din -rehidratarea după vărsătură,abordez recomandările medicului;
punct de vedere calitativ calea venoasă pentru perfuzia cu NaCl 22.02.2021 , h=8:30
şi cantitativ; 500ml+Glucoză 5% ; - pacientul este echilibrat hidric şi
-reechilibrare -asigur regimul igieno-dietetic prin nutriţional;
hidro-electrolitică. administrarea parenterală de glucoză 23.02.2021 , h=6:30
5% 500ml; - nu mai prezintă greaţa şi
vărsături;
TA=180\90 mmHg;
P= 72 bat\min;
T= 37,9 o C;
R= 19resp\min.
26.02.2021 , h=8:00
- se poate alimenta pe cale
naturală.
-satisfacerea nevoii de -creez un climat de încredere 21.02.2021 , h=16:00
51
odihnă şi somn manifestate
prin agitaţie,indispoziţie
psihomotorie,iritabilitate.
Probleme:
-incapacitatea de a se
odihni;
-epuizare fizică şi psihică;
-agitaţie.
Sursa de dificulatate:
-anxietate;
-pacientul este agitat din
cauza hemoragiei;
-stare depresivă din cauza
bolii.
Manifestări de
dependenţă:
-insomnie;
-epuizare
Degradarea autonomiei
pentru îngrijiri personale.
Probleme:
somn a pacientului. încurajând pacientul şi îi favorizez -starea de anxietate s-a diminuat
odihna. vizibil;
-învaţ pacientul cum să execute tehnici 22.02.2021 , h=13:00
de relaxare; -pacientul şi-a recapatat ritmul
-educăm familia cum să comunice cu veghe-somn;
pacientul în vederea diminuării 24.02.2021 , h=7:20
anxietăţii; -pacientul respectă perioadele de
-observ şi comunic medicului relaxare;
schimbările survenite în T.A=175\90 mmHg;
comportamentul pacientului; P=72\min;
-administrarea medicamentelor T=36,9 o C;
prescrise de medic+HALDOL 1f/i.m R=19resp\min.
seara. 27.02.2021 , h=18:30
-pacientul doarme 6-7 h seara cu
somn fără întreruperi.
- pacientul să-şi -asigur lenjerie curată de corp şi pat; 22.02.2021 , h=17:20
păstreze tegumentele -asigur microclimatul în salon şi - absenţa alterării pielii;
integre; repaus la pat absolut; 25.02.2021 , h=18:00
52
-imobilizare;
-transpiraţii abundente
subfebrilitate;
-dezinteres faţă de măsurile
de igienă;
Sursa de dificulatate:
-dificultatea de a se mişca;
-stare depresivă din cauza
bolii
-slăbiciune;
-perturbarea imaginii de sine;
Manifestari de dependenţă:
-incontinenţă urinară;
-hemiplegie.
-Dezechilibrul în eliminarea
urinară legat de prezenţa
sondei.
Probleme:
- evitarea riscului de -asigur regimul igieno-dietetic şi - ţesutul adipos nu a fost afectat;
apariţie al escarelor; hidratare corespunzătoare a T.A=185\100mmHg;
- să-i asiguram bolnavului pe cale parenterală; P=71bat\min;
materiale necesare -explic pacientului consecinţele T=37,9o C;
pentru efectuarea posibile ale imobilizării şi măsurile de R=20resp\min.
igienei la pat. prevenire luate; 26.02.2021 ,h=16:10
-schimb poziţia pacientului din 2 în T.A=185\95mmHg;
2h; P=71bat\min;
-diureza=1000ml/24h; T=37,5 o C;
-administrarea medicamentelor R=20resp\min.
prescrise de medic+Aspatofort 2f/zi - am menţinut legătura cu familia
I.M; pentru educarea acesteia.
-ii recolteaz analize de laborator(HLC
, TS , TQ,IP,glicemie) la indicaţia
medicului;
-explic pacientului acestă manevră.
- să-şi recapete forţa şi -am monitorizat permanent 22.02.2021 , h=13:00
tonusul muscular; cantitatea/calitatea emisiei de urină şi
-eliminarea urinei se face pe
-autonomie în deplasare fecale;
şi mişcare. -la indicaţia medicului montez o
53
-mobilizarea obligatorie la sondă Foley nr.16, respectând toate
sondă;
pat a pacientului din cauza regulile de asepsie şi antisepsie şi ale
AVC ischemic; tehnicii de lucru ştiind că cele mai
24.02.2021 , h=8:30
Sursa de dificultate: multe infecţii ale tractului urinar
-sondă urinară; survin în urma sondajului; -pacientul a prezentat tranzit
-mobilizarea pacientului la -Diureza=1100ml/24h; intestinal în limitele fiziologice ,
pat. -administrarea medicamentelor un scaun la una-doua zile;
Manifestari de dependenţă: prescrise de medic.
27.02.2021 , h=6:30
-disconfort, jenă.

-ameliorarea disconfortului.

 T.A=180\95mmHg;
 P=70bat\min;
 T=37,2 o C;
 R=20resp\min.

TABEL CU MEDICAMENTE

DENUMIREA MOD DE CALEA DE DOZĂ ACŢIUNE

MEDICAMENTULUI PREZENTARE ADMINISTRARE
54
 Enap Tb=5 mg c.o 1tb\zi Terapeutic

Memotal F=10 ml i.m 2f\zi irigator cerebral,depletiv

Dexametasonă F=2 ml i.v 2f\zi Antiinflamator
Algocalmin F=2 ml i.m 2f\zi Analgezic
Aspacardin Tb=12 mg c.o 2 tb\zi Creşte capacitatea de utilizare
a O2
Metoclopramid F=2 ml i.m 3tb\zi Antiemetic
Nimotop Tb=30 mg c.o 3 tb\zi Previne leziunile cerebrale
Vit.C F=2-5 ml i.m 2f\zi Favorizează depunerea de Ca

Diazepam Tb=10 mg c.o 2tb\zi Therapeutic

Vit.K F=1 ml i.v 2f\zi Hemostatic
Vit.B6 F=5 ml i.m 4f\zi Metabolismul aminoacizilor

TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

ANALIZA MOD DE RECOLTARE VALORI OBŢINUTE VALORI NORMALE

CERUTĂ
Uree sanguină Se recolteaza prin puncţie 0,48 %0 0,20 - 0,40 %0
venoasă,în vacutainer cu dop roşu.
Ionogramă serică Se recoltează prin puncţie Na - =136 mEq\l Na - = 135 - 150 mEq\l
55
 sanguină venoasă,în vacutainer cu dop roşu. K + =4,6 mEq\l K + =3,5 -5 mEq\l

Ca + =5,1 mEq\l Ca + = 4,5 – 5,5 mEq\l

Cl - = 98 mEq\l Cl - = 95 - 110 mEq\l

Glicemie Se recoltează prin puncţie 1,51 %0 0,8 – 0,12 %0
venoasă,în vacutainer cu dop roşu.
Colesterol Se recoltează prin puncţie 1,44 %0 1,40 – 2,80 %0
venoasă,in vacutainer cu dop roşu.
Hemoleucogramă Se recoltează prin puncţie Hemoglobina = 12 g %0 Hemoglobina = 13 – 17 %0
venoasă,în vacutainer cu dop mov. Hematocrit = 40 % Hematocrit = 40 – 52 %

Eritrocite = 4,200,000 mm3 Eritrocite=4,500,000-5,500,000mm3

Leucocite = 8,500 mm3 Leucocite = 4,200 – 8,000 mm3

Reticulocite = 12 % Reticulocite = 10 – 15 %
Acid uric Se recoltează prin puncţie 4,3mg\100ml 3,5 – 7 mg\100ml
venoasă,în vacutainer cu dop roşu.
Creatinină Se recoltează prin puncţie 0,8 mg % 0,6 - 1,2 mg %
venoasă,in vacutainer cu dop roşu.

56
57
58
INTERVENŢIILE ASISTENTEI

 Am asigurat pacientului un climat optim pe timpul spitalizării;

 Am asigurat repaus la pat, în poziţie antalgică;
 Am ajutat pacientul pentru satisfacerea nevoilor fundamentale;
 Am supravegheat şi monitorizat funcţiile vitale de două ori/zi sau ori de câte ori a fost
nevoie;
 Am asigurat psihoterapie pacientului privitor la semnele şi simptomele pe care le
prezintă;
 Am îndepărat stresul psihic al pacientului, tensiunea psihică de orice gen;
 Am pregătit pacientul psihic în vederea oricărei tehnici la care a fost supus;
 Am însoţit pacientul la examene paraclinice: EKG, radiografie;
 Am recoltat sânge pentru examene de laborator;
 Am observant comportamentul pacientului, aspectul faciesului şi al tegumentelor;
 Am administrat calmante pentru suprimarea durerii;
 Am administrat medicaţia prescrisă de medic;
 Am urmărit efectul medicamentelor;
 Am aplicat măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale;
 Am învăţat pacientul importanţa educaţiei pentru sănătate privind regimul de viaţă
echilibrat.

EVALUARE LA EXTERNARE

Pacientul P.A. în vârstă de 80 ani, în antecedente cu HTA, se internează în secţia Neurologie cu

deficit motor total stang cu instalaţie totală.
Bilanţ general bun: TA= 180-90 mmHg compensate cardiorespirator .
Examen neurologic : - hemiplegie stanga;
Evoluţie favorabilă sub depletive şi hemostatice.

59
Devine conştient, rămâne cu deficit motor total stang.
În timpul spitalizării a fost instruit privind regimul de viaţă, alimentaţia, importanţa controlului
periodic al sănătăţii, precum şi administrarea medicamentelor:
Fenobarbital: hipnotic,sedativ anticonvulsivant antiepileptic – 2 tb\zi.
Metoclopramid: antiemetic, antivomitiv propulsiv – 3 tb\zi.
Diazepam: 1f\zi.
Enap: 1tb\zi.
Nimotop: 3tb\zi.
Dexametasonă: 2f\zi.
Algocalmin: 2f\zi.
Aspacardin: 2tb\zi.
Pacientul s-a externat la data de 28.02.2021 cu următoarele indicaţii:
Să facă masaj şi gimnastică;
Să revină la control la 30 zile.
Continuarea tratamentului prescris de medic:
Fenobarbital: 2tb\zi.
Diazepam: 1f\zi.
Metoclopramid: 2tb\zi.
Aspacardin 1tb\zi.
Familia este instruită să urmărească regimul de viaţă al pacientului;

Să respecte regimul igieno-dietetic.

60
 CAZUL II

PLAN DE ÎNGRIJIRE

I.CULEGEREA DATELOR

Surse de informaţii:

• Pacient;

• Foaia de observaţie;

• Echipa de interveneţie;

• Familia şi anturajul pacientului.

Nume şi prenume: C R

Vârsta: 75 ani

Sex: feminin

Religie: ortodox

Alergie: nu este alergică la nici un aliment sau medicament

Proteze: nu prezintă

Aspectul gurii: buze uscate, limbă uscată cu depozite albicioase, dantură integră

Aspectul faciesului: facies asimetric, comisura bucală coborâtă spre stânga

Acuitate auditivă: hipoacuzie

Acuitate vizuală: în limite fiziologice

Acuitate tactilă: hipoestezie la nivelul membrelor de partea stângă

Acuitate olfactivă: în limite fiziologice

Acuitate dureroasă: cefalee occipitală, parestezii la nivelul membrelor de partea stângă

61
Semne particulare: nu prezintă

Mobilitate articulară: articulaţii mobile şi semimobile

Sistem osos: integru

Reflexe osteotendinoase: mai vii în dreapta

Grup sangvin şi Rh: B pozitiv (+)

Date variabile:

Domiciliul: Fotin

Condiţii de locuit: casă din chirpani cu şase camere, cu duşumele şi sobă de teracotă, condiţii salubre.

Echipa de susţinere: familia este bine închegată, pacienta fiind vizitată la două zile de copii, o susţin
moral şi-i inspiră încredere în forţele proprii. Ambianţa în familie este afectuoasă.

Data internării: 28.02.2021

Data externării: 15.03.2021

Anamneza medicală

Antecedente heredo-colaterale: neagă bolile ifecto-contagioase şi dermato-venerice. Mamă

hipertensivă.

Antecedente personale fiziologice:

Menarha: la 15 ani, flux continuu, regulat, la 29 de zile, cu durata de 5 zile, miros dezagreabil, cantitate
aproximativ 150 ml, fără dureri.

Menopauza: fiziologică de la 46 ani.

Antecedente personale obstreticale: 4 naşteri la termen cu lehuzie fiziologică.

Antecedente personale ginecologice: 2 avorturi.

Antecedente personale chirurgicale: neagă intervenţile chirurgicale.

62
Motivele internării

Cefalee occipitală

Vertij

Anxietate marcată

Incontinenţă de urină

Insomnie

Constipaţie

Deficit motor la nivelul membrelor de partea stângă

Dizartrie

Tahicardie P = 104 b/min

Hipertensiune arterială TA = 160/90 mm Hg

Istoricul bolii

Pacientă cunoscută cu hipertensiune arterială de peste 10ani urmând tratament cu Aspacardin, Nitropector
şi Stugeron. Din relatările fiicei sale am aflat că primele tulburări au apărut brusc prin instalarea
paresteziilor la nivelul extremităţilor de partea stângă şi scăderea forţei musculare. După câteva ore s-a
instalat deficitul motor de tip hemiplegic de partea stângă, coborârea comisurii bucale de partea stângă.
Acestea sunt însoţite de cefalee occipitală puternică, vertij şi uşoară redoare de ceafă. Se prezintă însoţită
de fiica sa la camera de gardă şi este internată pe secţia de Neurologie pentru diagnostic, investigaţii şi
tratament de specialitate.

Examen clinic general

Tegumente şi mucoase: palide

Sistem osteoarticular: integru

Sistem musculo-adipos: slab reprezentat

Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil

63
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral, sonoritate pulmonară
normală. Respiraţii = 26/ min

Aparat cardio-vascular: matitate cardiacă uşor mărită, puls ritmic nu se percep suflurile, se palpează
vasele periferice. TA=160/90 mm Hg, P=104/min

Aparat digestiv: abdomen suplu, dureros la palpare, ficat şi splină la rebord. Tranzit intestinal absent,
constipaţie de 4 zile.

Aparat uro-genital: loji renale libere, rinichi nepalpabil, prezintă incontinenţă de urină.

Examen de specialitate

Reflexe osteotendinoase: mai vii în partea dreapta

Redoare de ceafă

Babinski prezent bilateral

Grad de dependenţă

Pacienta are perturbate următoarele nevoi:

Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

Nevoia de a se alimenta şi hidrata

Nevoia de a dormi şi a se odihni

Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele

Nevoia de a comunica

Nevoia de a elimina

Nevoia de a acţiona după propriile convingeri şi valori, de a-şi practica religia

Nevoia de a se recreea
64
Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării

Nevoia de a învăţa

Obişnuinţe de viaţă

Obiceiuri alimentare. Până la producerea accidentului vascular cerebral consuma trei mese pe zi, cea
mai consistentă fiind masa de prânz. Alimentaţia era: normoglucidică, hiposodată, normoprotidică,
normolipidică. După accidentul vascular cerebral prezintă o alimentaţie deficitară datorită hemiplegiei.

Preferinţe alimentare: supe, ciorbe, cartofi prăjiţi.

Lichide preferate: sucuri de fructe, compoturi preparate de dânsa în gospodărie.

Masticaţia: deficitară

Reflexul de deglutiţie: abolit

Apetit: prezent.

Eliminări:

Scaun: tranzit intestinal absent, constipaţie de 4 zile.

Urina: incontinenţă de urină, 1200ml/zi, aspect galben ca paiul.

Expectoraţie: nu prezintă.

Transpiraţie: în limite fiziologice.

Vărsături: nu prezintă.

Obişnuinţe igienice. Pacienta este dependentă din punct de vedere al satisfacerii nevoilor igienice
personale individuale. Toaleta se efectuează pe regiuni, la pat.

Baia generală se face la două săptămâni, la pat. Activităţi recreative: nu poate participa la aceste activităţi.

Diagnostic medical

Accident vascular cerebral ischemic;

Hemiplegie stângă;
65
Hipertensiune arterială stadiul I-II.

II. Analiza şi interpretarea datelor

Probleme actuale

Hipertensiune arterială TA=160/90 mmHg,

Tahicardie P=104/min;

Dispnee: R=26/min;

Deficit motor pe partea sângă;

Uşoară redoare a cefei;

Cefalee occipitală, vertij;

Incapacitatea de a comunica, dizartrie;

Insomnie;

Anxietate marcată;

Imposibilitatea de a se îmbrăca, de a se dezbrăca şi de a se deplasa;

Incontinenţă de urină;

Dificultate în satisfacerea nevoilor igienice personale.

Probleme potenţiale

Hipertermie

Escare de decubit

Deshidratare

Complicaţii respiratorii

Complicaţii tromboembolice

66
DIAGNOSTIC NURSING LA INTERNARE

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Problema:Alterarea ritmului cardiac şi a circulaţiei sangvine

Cauza:valori tensionale mari

manifestari: perturbări circulatorii cerebrale, hemiplegie stângă.

Problema:Dispnee

Cauza:prezenţa secreţiilor în arborele traheobronşic

Manifestari: respiraţie zgomotoasă, dificilă.

2.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

Problema:Alterarea mobilităţii

Cauza: deficitul motor şi senzorial, diminuarea forţei musculare

Manifestari: imposibilitatea de a se deplasa, mişca, mobiliza.

3.Nevoia de a se alimenta şi hidrata

Problema:Alimentaţie inadecvată, în deficit cauza: dificultate de deglutiţie, în masticaţie

Manifestari:prin dificultatea de a se hidrata şi alimenta, neputinţa de a folosi ustensilele de alimentat,

pirozis.

4.Nevoia de a dormi şi a se odihni

Problema:Insomnie

Cauza:cefaleea occipitală, anxietate, lipsa conoştinţelor şi mijloacelor de favorizare a somnului

Manifestari: prin ore insuficiente de somn cantitativ şi calitativ, treziri frecvente.

5.Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

Problema:Imposibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca

67
Cauza: deficitul motor de tip hemiplegic stâng

Manifestari: dificultatea de a se îmbrăca şi dezbrăca.

6.Nevoia de a fi curat, îngrijit de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele.

Problema:Lipsa autonomiei în îngijiri personale având drept

Cauză: deficitul motor, atrofia musculară, necoordonarea mişcărilor

Manifestari: incapacitatea de a se spăla, de a se alimenta, de a se îmbrăca, de a merge la toaletă.

7.Nevoia de a comunica

Problema:Alterarea comunicării verbale

Cauza: hemoragia cerebrală

Manifestari:imposibilitatea de a pronunţa unele sunete ce produc cuvinte – dizartrie.

8.Nevoia de a elimina

Problema:Incontinenţă de urină

Cauza: pierderea controlului sfincterian

Manifestari: prin emisie involuntară de urină. Încetinirea eliminării intestinale (constipaţie) cauzată de
imobilizarea la pat, manifestată prin absenţa scaunului de mai multe zile.

9.Nevoia de a evita pericolele

Problema:Alterarea confortului

Cauza: hipertensiunea arterială, perturbări circulatorii cerebrale

Manifestari: cefalee occipitală, vertij, redoare de ceafă.

Risc de deshidratare cauzat de diaforeză şi vărsături alimentare.

Problema:Anxietate marcată

68
Cauza: spitalizare, situaţia de criză, lipsa cunoaşterii mijloacelor ajutătoare, manifestari: tristeţe, agitaţie,
nelinişte, stare depresivă.

Problema:Atingerea potenţială a integrităţii pielii

Cauza:imobilitate. Risc de apariţie a complicaţiilor: tromboembolice, pulmonare, atrofia musculară,

deshidratarea, cauzate de imobilizarea la pat timp îndelungat. Risc de accidente cauzată de starea de
agitaţie.

10.Nevoia de a acţiona după propriile convingeri şi valori, de a-şi practica religia.

Problema:Neputinţa participării la activităţi religioase

Cauza: deficitul motor, imposibilitatea de a se deplasa

Manifestari: incapacitatea de a participa la activităţi religioase, de a citi documente religioase.

11.Nevoia de a se recreea

Problema:Lipsa activităţilor recreative

Cauza: deficitul motor, anxietate marcată

Manifestari: prin incapacitatea de a participa la activităţi avantajoase din punct de vedere recreativ.

12.Nevoia de a fi preocupată în vederea realizării

Problema:Alterarea concepţiei de sine, dificultatea de a-şi asuma roluri sociale

cauza: imobilitate

Manifestari:sentimentul de inutilitate, neputinţa preocupării de cei ce au nevoie de dânsa.

Riscul alterării dinamicii familiale cauzat de posibilele sechele, manifestat prin incapacitatea de a se
reintegra în mediul familial.

13. Nevoia de a învăţa

Problema:Lipsa de cunoştinţe privind accidentul vascular cerebral

69
Cauza: dificultatea de a înţelege informaţiile primite privind această afecţiune, Manifestari:cunoştinţe
insuficiente despre boală, măsuri de prevenire a recidivelor, tratament și recuperare.

70
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei autonome si delegate Evaluare

Alterarea ritmului car- Pacienta să Rol propriu 28.02.2021
diac şi respirator prezinte - Asigur condiţii de microclimat: pat cu lenjerie curată, prevăzut Dimineata:
tensiune cu muşama si aleză, situat într-un salon linistit, curat, aerisit, cu o TA=130/70 mm Hg
Cauza: arterială în temperatură optimă de 20-22°C. P=80/min
limite - Monitorizez funcţiile vitale TA, P, R, T, le notez in foaia de Seara:
- valorile mari ale
fiziologice în observaţie si observ modificările acestora. TA=140/80 mm Hg
tensiunii arteriale.
2-3 zile. - Sfătuiesc pacienta să nu se mai agite, să stea cât mai linistită. P=80/min
Manifestari: - Când încep mobilizarea pacientei am grijă ca mişcările efectuate 01.03.2021
să nu o obosească. Dimineata:
- perturbări ale - Pregătesc pacienta fizic si psihic pentru recoltări de sânge. TA=130/70 mm Hg
circulaţiei cerebrale; - Pregătesc materialele necesare recoltării sângelui pentru P=80/min
examene hematologice (hematocrit, hemoglobină, V.S.H.), Seara
- hemiplegie stângă. examene biochimice (glicemie, colesterol, creatinină, uree TA=140/80 mm Hg
sangvină, lipide, trigliceride) şi examene serologice (RBW) P=80/mi
02.03.2021
Rol delegat: Dimineata:
-La indicaţia medicului administrez: TA=135/70 mm Hg
Tratament depletiv: P=79/min
Manitol 20% 250 ml Seara
Glucoză 10% 250 ml TA=145/80 mm Hg
Tratament hemostatic: P=79/min
Etamsilat 4 fiole 1f=2ml 03.03.2021
Fitomenadion 4 fiole 1f=1ml Dimineata
Adrenostazin 4 fiole 1f=5ml TA=135/80 mm Hg
Calciu gluconic 1fiolă 1f=10ml P=80/min
-Urmăresc efectul medicaţiei; Seara
-La indicaţia medicului pregătesc pacienta pentru Tomografie TA=130/70 mm Hg
Computerizată (CT). P=80/min
71
 Tomografia Computerizată reprezintă tehnica realizării imaginii 04.03.2021
eficiente pentru descoperirea neoplasmului, tumorilor craniene. Dimineata
Ajut pacienta să-şi îndepărteze toate bijuteriile şi obiectele din TA=140/80 mm Hg
metal pe care le are şi majoritatea hainelor înainte de investigaţie. P=80/min
Lenjeria intimă este de obicei menţinută; în locul hainelor îi ofer Seara
pacientei un halat. TA=135/75 mm Hg
În timpul testului pacienta va sta întinsă pe masa tomografului, P=80/min
care este conectată la aparat; aparatul propriu-zis are formă 05.03.2021
cilindrică. Masa alunecă în interiorul cilindrului, iar scanerul se va Dimineata:
roti în jurul corpului pentru a prelua imagini. În timp ce masa TA=140/80 mm Hg
culisează spre interiorul aparatului, pacienta va auzi un zumzet P=79/min
specific. Pe durata investigaţiei pacienta trebuie să stea nemişcată. Seara
De asemenea, pe parcursul testului pacienta va rămâne singură în TA=130/70 mm Hg
camera unde este situate tomograful, însă va fi urmărită printr-o P=81/min
fereastră de către tehnician şi i se va vorbi prin 06.03.2021
intermediul unui speaker. Dacă este necesară folosirea substanţei Dimineata
de contrast, aceasta poate fi administrată pe mai multe căi în TA=140/70 mm Hg
funcţie de zona ce se doreşte a fi examinată: substanţa de contrast P=80/min
poate fi administrată intravenous: 1 ml substanţă de contrast Seara
(înainte se efectuează testarea la iod) = aşteptăm 5 minute. TA=140/80 mm Hg
Preventiv se administrează 2 – 3 fiole hemisuccinat de P=80/min
hidrocortizon (HSH) pentru prevenirea şocului anafilactic.
O Tomografie Computerizată durează în medie 30 până la 60
minute. După efectuarea investigaţiei sfătuiesc pacienta să bea cât
mai multe lichide, pentru a grăbi eliminarea substanţei de contrast
din organism.
-Menţin intervenţiile şi în zilele următoare (proprii şi delegate).
Alterarea mobilităţii Pacienta să Rol propriu: 28.02.2021
atingă o -informez pacienta şi familia despre perioada îndelungată de Dimineata:
Cauza: mazimă imobilizare la pat TA=130/70 mm Hg
autonomie în -explic pacientei că va fi îngrijită la pat de echipa de îngrijire P=80/min
- deficit motor şi
împreună cu fiica sa, internată ca însoţitoare Seara:
72
senzorial 12-14 zile -aşez pacienta în poziţie fiziologică (membrele superioare pe TA=140/80 mm Hg
lângă corp iar membrele inferioare departe unul faţă de altul) P=80/min
- diminuarea forţei -mobilizez pasiv pacienta să nu rămână mai mult de două ore într- 01.03.2021
musculare o poziţie din decubit dorsal în decubit lateral drept sau stâng Dimineata:
-învăţ familia cum să mobilizeze pacienta în pat TA=130/70 mm Hg
-încep mobilizarea pasivă a membrelor printr-o serie de mişcări de P=80/min
Manifestări: flexie, extensie şi rotaţie de trei ori pe zit timp de cinci minute Seara
-învăţ pacienta să-şi mobilizeze mâna dreaptă cu TA=140/80 mm Hg
- imposibilitatea de a se ajutorul mâinii stângi P=80/mi
deplasa, mişca, mobiliza -efectuez masaj cu alcool diluat timp de zece minute al spatelui şi 02.03.2021
membrelor la fiecare schimbare de poziţie Dimineata:
-mobilizez progresiv pacienta aşezând-o în poziţie semişezând, TA=135/70 mm Hg
apoi şezând la marginea patului şi când deficitul motor s-a redus o P=79/min
ajut să meargă câţiva paşi prin salon. Seara
-supraveghez faciesul pacientei în timpul mobilizării TA=145/80 mm Hg
având grijă să nu obosească. P=79/min
-învăţ pacienta să utilizeze mijloace ajutătoare în vederea 03.03.2021
efectuării unor mişcări: feşi legate de marginea patului de care să Dimineata
se prindă cu mâna stângă, baston, cârje, cadru metallic. TA=135/80 mm Hg
-încerc reeducarea mersului, inclusiv pe teren denivelat, la urcatul P=80/min
şi coborâtul scărilor. Seara
-felicit pacienta pentru orice progres înregistrat. TA=130/70 mm Hg
-menţin intervenţiile până la recăpătarea autonomiei. P=80/min
04.03.2021
Dimineata
TA=140/80 mm Hg
P=80/min
Seara
TA=135/75 mm Hg
P=80/min
05.03.2021
Dimineata:
73
 TA=140/80 mm Hg
P=79/min
Seara
TA=130/70 mm Hg
P=81/min
06.03.2021
Dimineata
TA=140/70 mm Hg
P=80/min
Seara
TA=140/80 mm Hg
P=80/min
Pacienta prezinta
autonomie personala
Alterarea comunicării Pacienta să Rol propriu: 28.02.2021
verbale comunice cu Dimineata:
echipa de - manifest înţelegere şi răbdare, vorbesc lent cu pacienta; TA=130/70 mm Hg
Cauza: îngrijire şi P=80/min
- liniştesc pacienta şi-i explic că dizartria este tranzitorie;
familia adecvat Seara:
- hemoragie cerebrală
pentru a-şi - stabilesc un program de exerciţii de vorbire corespunzător stării sale; TA=140/80 mm Hg
Manifestări: exprima P=80/min
nevoile în 2-3 - evaluez rezultatul exerciţiilor; Pacienta nu poate
- vorbire neinteligibilă săptămâni. comunica.
- supraveghez zilnic evoluţia pacientei şi capacitatea de comunicare; 01.03.2021
(dizartrie) Dimineata:
- educ familia să-i vorbească, să o mângâie, să o încurajeze şi să-i
TA=130/70 mm Hg
inspire încredere în forţele proprii. P=80/min
-menţin intervenţiile şi în zilele următoare.
Seara
TA=140/80 mm Hg
P=80/mi
02.03.2021
Dimineata:
74
 TA=135/70 mm Hg
P=79/min
Seara
TA=145/80 mm Hg
P=79/min
Pacienta se simte mai
puţin frustrată.
03.03.2021
Dimineata
TA=135/80 mm Hg
P=80/min
Seara
TA=130/70 mm Hg
P=80/min
04.03.2021
Dimineata
TA=140/80 mm Hg
P=80/min
Seara
TA=135/75 mm Hg
P=80/min
05.03.2021
Dimineata:
TA=140/80 mm Hg
P=79/min
Seara
TA=130/70 mm Hg
P=81/min
Comunicare satisfăcătoare.
06.03.2021
Dimineata
TA=140/70 mm Hg
75
 P=80/min
Seara
TA=140/80 mm Hg
P=80/min
Pacienta comunică
adecvat.
Alimentaţie inadecvată, Pacienta să fie Rol propriu: 07.03.2021
în deficit echilibrată Dimineata
hidroelectrolitic - evaluez capacitatea de deglutiţie a pacientei înainte de a trece la TA=135/75 mm Hg
Cauza: şi nutriţional pe alimentaţia per os; P=80/min
perioada Seara
- dificultatea în - în primele zile alimentez pacienta parenteral;
spitalizării. TA=130/70 mm Hg
deglutiţie, masticaţie
- explic pacientei importanţa alimentării şi hidratării influenţând P=80/min
Manifestări: pozitiv starea sa; Pacienta este hidratată
parenteral.
- neputinţa de a se - treptat reobişnuiesc pacienta cu alimentaţia per os respectând 08.03.2021
hidrata şi alimenta; regimul: hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic. Dimineata
TA=140/80 mm Hg
- imposibilitatea folosirii Rol delegat: P=80 min
ustensilelor pentru Seara
alimentat; - la indicaţia medicului institui perfuzie endovenoasă deoarece TA=140/70 mm Hg
hidratarea per os este deficitară. P=79/min
- pirozis 09.03.2021
Am administrat:
Dimineta
Glucoză 10% 1500 ml tamponată cu 1 U TA=140/70 mm Hg
P=80/min
insulina la 2 g Glucoză. Seara
TA=130/70 mm Hg
Vitamina B1 1 fiolă 1f = 2 ml P=79/min
10.03.2021
Vitamina B6 1 fiolă 1f = 2 ml Dimineata:
TA=140/70 mm Hg
76
Metoclopramid 1 fiolă 1f = 2 ml P=80/min
Seara
- urmăresc efectul medicaţiei şi previn accidentele ce pot apărea în TA=140/70mm Hg
timpul perfuziei (perforarea venei, frison, hiperhidratare) P=80/min
Pacienta primeşte cu
- menţin intervenţiile autonome şi delegate.
linguriţa cantităţi mici de
lichide.
11.03.2021
Dimineata
TA=130/70 mm Hg
P=80/min
Seara
TA=130/70 mm Hg
P=80/min
Pacienta înghite fără
dificultate şi primeşte
alimente semisolide în
cantităţi mici.
12.03.2021
Dimineata
TA=140/80 mm Hg
P=79/min
Seara
TA=130/70 mm Hg
P=79/min
13.03.2021
Dimineata
TA=140/80 mm
P=80/min
Seara
TA=140/70 mm Hg
P=80/min
77
 Pacienta este echilibrată
hidroelectrolitic şi
nutriţional. Nu prezintă
semne de deshidratare.
Imposibilitatea de a se Pacienta să-şi - identific capacitatea şi limitele fizice ale pacientei privind îmbrăcatul 28.02-13.03.2021
îmbrăca şi dezbrăca dezvolte capaci- şi dezbrăcatul;
tatea de a se Pacienta dependentă de
Cauza: îmbrăca şi - port discuţii cu pacienta şi încerc să-i câştig încrederea, să-mi familie şi echipa de îngrijre .
dezbrăca în accepte ajutorul de a o îmbrăca şi de a o dezbrăca;
- deficitul motor de tip 15.03.2021
timp de 2 - 3
hemiplegic stâng - învăţ familia tehnica îmbrăcării şi a dezbrăcării (mai întâi membrul
săptămâni. Pacienta cooperează relativ
sănătos apoi cel bolnav şi la îmbrăcat invers);
Manifestări: privind satisfacerea acestei
- sfătuiesc familia să-i aducă bluze largi, uşor de îmbrăcat, cu mod de nevoi.
- dificultatea de a se încheiere simplu, adecvată mediului spitalicesc;
îmbrăca şi dezbrăca 15.03.2021
- dezbrac şi îmbrac pacienta la vizita medicală pentru examinare
(tonus muscular, ROT, examenul sensibilităţii şi reflexul plantar); Pacienta îşi satisface singură
această nevoie.
- datorită tratamentului şi exerciţiilor zilnice pacienta se dezbracă şi se
îmbracă singură.

Incontinenţă de urină Pacienta să-si - manifest multă înţelegere şi răbdare pentru ca pacienta să nu aibă 28.02.2021
recapete complexe de inferioritate;
Cauza: controlul Pacienta este sondată la
sfincterian în 2- - la indicaţia medicului efectuez sondaj vezical cu sondă indicaţia medicului.
- lipsa controlului
3 săptămâni.
sfincterian - efectuez sondajul în condiţii de perfectă asepsie pentru a evita alte 01 – 14.03.2021
contaminări;
Manifestări: Pacienta suportă bine sonda
- protejez patul cu muşama şi aleză; urinară. Nu se observă
- emisie involuntară de modificări macroscopice ale
urină - verific periodic etanşeitatea tubului colector, să fie sub nivelul

78
 vezicii pentru a evita refluxul urinei; urinei.

- asigur un aport lichidian necesar mai ales în prima jumătate a zilei;

- schimb punga colectoare la nevoie, urmărind aspectul urinei şi notez

zilnic diureza în foaia de observaţie;

- învăţ pacienta să facă exerciţii de întărire a musculaturii vezicii

pentru recăpătarea controlului sfincterian: să contracte muşchii
anteriori ai

planşeului pelvin ca şi cum ar opri micţiunea timp de

4 secunde, să-i relaxeze şi apoi să reia exerciţiul de 10 ori;

- urmăresc rezultatul exerciţiilor şi anunţ medicul dacă observ

modificări.

Constipaţie Pacienta să - explic pacientei că prezintă constipaţie datorită imobilizării la 28.02-5.03.2021

prezinte tranzit pat, lipsei exerciţiilor fizice;
Cauza: intestinal - influenţez eliminarea intestinală prin administrarea unor La indicaţia medicului se
normal pe cantităţi suficiente de lichide şi alimentaţie bogată în celuloză face clismă evacuatoare.
- imobilizarea la pat
perioada zilnic;
impusă de boală. 09.03.2021
spitalizării. - la indicaţia medicului pregătesc materialele necesare pentru
Manifestări: efectuarea unei clisme evacuatorii înalte, simple (irigator,ploscă, Se repetă clisma evacuatoare.
tub de cauciuc, canulă sterilă, substanţă lubrifiantă, săpun,
- absenţa scaunului de prosop, muşama, aleză, stativ pentru irigator, lichid pentru 14.02 – 15.03.2021
mai multe zile clismă, paravan);
- dau dovadă de înţelegere şi răbdare menajând pudoarea Pacienta prezintă scaun
pacientei; normal la interval de 2 zile.
-după clismă efectuez toaleta perianală a pacientei;
- urmăresc aspectul scaunului şi îl notez în foaia de observaţie.
Hipertermia Pacienta să Rol propriu: 3.03.2021
79
 prezinte - monitorizez funcţiile vitale în special temperatura şi o notez în foaia
temperatura de observaţie;
Cauza: corpului în Pacientă febrilă, T = 39° C,
limite - aerisesc salonul, asigur pacientei îmbrăcăminte lejeră; frison, diaforeză.
- atingeri cerebrale
fiziologice (36 – - aplic comprese reci pe frunte, şterg pacienta de transpiraţie, încalţ 4-13.2021
Manifestări: 37°C) pacienta cu ciorapi din bumbac fiind abosorbanţi, schimb lenjeria de
corp şi de pat, la nevoie; Pacienta prezintă oscilaţii ale
- febră mare T = 39° C temperaturii cuprinsă între
- în timpul frisonului încălzesc pacienta cu sticle cu apă caldă, pături; 37-39°C.
- frison
- hidratez pacienta pentru a înlocui pierderile; 14-15.03.2021
- diaforeză
- feresc pacienta de curenţii reci de aer din salon. Pacienta este afebrilă.

Rol delegat:

- la indicaţia medicului administrez:

Antipiretic - Algocalmin 1 fiolă 1f = 2 ml i.v.

Antibiotice - Ampicilină 4g 1fl = 500 mg din şase în şase ore.

- urmăresc efectul tratamentului (antibioterapie timp de 5 – 7 zile).

Alterarea confortlui Pacienta să nu Rol propriu: 28.02-3.03.2021

mai prezinte
Cauza: cefalee, vertij şi - explic pacientei că cefaleea este cauzată de hipertensiunea arterială; Pacienta prezintă redoare de
redoare de ceafă ceafă şi cefalee occipitală.
- hipertensiunea arterială - evaluez cauzele acesteia ce ar putea fi o manifestare a unei boli
în câteva zile (2 asociate accidentului vascular cerebral;
- perturbări ale – 3 zile).
circulaţiei cerebrale - întreb pacienta dacă până acum a mai prezentat cefalee de aceeaşi
80
Manifestări: intensitate; 5.03.2021

- cefalee occipitală - evaluez caracteristicile durerii: intensitate, durată, frecvenţă, factorii Pacienta prezintă cefalee de
care o diminuă sau o cresc; intensitate minimă. Redoarea
- vertij de ceafă a dispărut.
- observ poziţia de protecţie adoptată de pacientă;
- redoare de ceafă 11.03.2021
- observ dacă redoarea de ceafă este asociată cu alte manifestări ce ar
putea suspecta un sindrom meningian; În timpul mobilizării în
poziţie semişezând pacienta
- pregătesc pacienta fizic şi psihic precum şi materialele necesare prezintă vertij.
pentru puncţie rahidiană în vederea recoltării de LCR pentru stabilirea
diagnosticului; 05.03.2021

- susţin pacienta în poziţie corespunzătoare pentru puncţie (decubit Vertij la ridicarea bruscă în
lateral stâng la marginea patului, ghemuit, cu genunchii aduşi cât mai poziţie şezând.
mult spre cap care este aplecat cât mai mult înainte, astfel încât spatele
să fie ascuţit, poziţie “cocoş de puşcă”); 15.03.2021

- servesc medicul cu materialele necesare (mănuşi chirurgicale sterile, Nu mai prezintă vertij.
substanţă dezinfectantă pentru tegumente, ac de puncţie rahidiană,
eprubetă pentru

recoltarea produsului, comprese sterile pentru

pansamentul protector al zonei puncţionate),

- supraveghez pacienta după puncţie să menţină repausul în decubit

dorsal, fără pernă, timp de 24ore cu capul într-o parte;

- observ faciesul pacientei, modificările de comportament şi le relatez

meicului.

81
 Rol delegat:

- administrez la indicaţia medicului:

Piracetam 4 fiole 1f = 5 ml

Stugeron 2 comprimate 1 cp = 25 mg

- menţin intervenţiile şi în zilele următoare.

Anxietate marcată Pacientei să- i Rol propriu: 28.02-3.03.2021

fie diminuată
Cauza: anxietatea în 3 – - asigur adaptarea pacientei la noul mediu şi la rolul de bolnav, Pacienta este neliniştită,
4 zile. Să aibe o anxioasă, plânge frecvent.
- spitalizare, situaţie de - creez un climat de înţelegere empatică;
stare de confort
criză 4.03-8.03.2021
psihic în 7 zile. - identific cauza anxietăţii şi factorii declanşatori: metode de
- lipsa cunoaşterii investigare şi tratament; Anxietate moderată. Resimte
mijloacelor ajutătoare lipsa celor dragi.
- răspund la întrebările puse de pacientă cu promptitudine, dându-i
Manifestări: explicaţii clare şi deschise asupra îngrijirilor programate şi 10.03.2021
prognosticul relativ al bolii sale;
- tristeţe Anxietatea s-a remis.
- limitez atenţia acordată gândurilor la boală; Pacienta este echilibrată
- agitaţie psihoafectiv şi emoţional.
- subliniez necesitatea cooperării sale cu echipa de îngrijire şi familia;
- nelinişte
- încurajez pacienta să accepte ajutorul echipei de îngrijire şi al fiicei
- stare depresivă sale până îşi va recăpăta independenţa în satisfacerea nevoilor
personale, dau exemple de pacienţi cu aceeaşi boală şi cu evoluţie

favorabilă;

- sfătuiesc familia să o susţină, să-i inspire încredere, să nu plângă în

82
 faţa pacientei;

- în timpul zilei trag scaunul lângă patul pacientei şi stau de vorbă cu

ea;

- dacă se simte înţeleasă, anxietatea va diminua;

- observ comportamentul pacientei.

Rol delegat:

la indicaţia medicului administrez:

Haloperidol soluţie 5 picături X 3/zi

1 flacon = 10 ml

- menţin intervenţiile autonome şi delegate şi în zilele următoare.

Atingerea potenţială a Pacienta să - explic pacientei consecinţele imobilizării la pat şi măsurile ce 28.02-10.03.2021
integrităţii pielii prezinte trebuiec luate pentru prevenirea acestora;
tegumente şi Pacienta nu prezintă leziuni
Cauza: mucoase integre -mă asigur că sunt efectuate intervenţiile de la diagnosticele anterioare cutanate.
pe perioda şi anume: igiena personală, schimbările de poziţie, o bună hidratare;
- imobilitatea 11.03-15.03.2021
spitalizării. - îndepărtez factorii ce duc la apariţia escarelor de decubit:
Tegumenteşi mucoase
1. incontinenţa de urină prin montarea sondei integre

2. schimbarea lenjeriei de corp dacă aceasta 15.03.2021

este umedă de la transpiraţie Pacienta nu prezintă leziuni

ale pielii.
3. am grijă ca lenjeria de pat să nu prezinte

83
 cute

4. folosesc colac de cauciuc pentru protejarea

zonelor expuse escarelor. Sub regiunea sacrală aşez un colac de

cauciuc umflat moderat, pudrat cu talc. La coate şi genunchi aşez
colaci de vată pudraţi cu talc.

5. acord o importanţă deosebită schimbării poziţiei bolnavei şi

antrenez pe cât posibil şi pacienta în această activitate.

6. am grijă să nu stea mai mult de 2 ore într-o poziţie, iar aceasta să nu

jeneze cu nimic pacienta, manevra de schimbare a poziţiei o execut cu
blândeţe pentru a nu produce traume suplimentare. Schimbarea
poziţiei se face la orele 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20.

7. la schimbarea poziţiei observ starea

tegumentelor şi fac masaj timp de 10 minute, la

nivelul punctelor predispuse cu alcool diluat şi le pudrez cu talc pentru

a active circulaţia (omoplatului, coate, călcâie, maleole, sacru,
trohanter).

ofer la timp plosca pentru a eviata murdărirea

lenjeriei.

- fac toaleta regiunii perianale după defecaţie;

- educ pacienta în vederea unei hidratării şi alimentaţie

corespunzătoare şi menţin intervenţiile autonome.

Risc de apariţie a Pacienta să nu - am în vedere ca starea pacientei să nu se complice cunoscând deja 3-13.03.2021
84
complicaţiilor: prezinte starea dramatică a pacientei cu accident vascular cerebral; Pacientă febrilă, curba
tromboembolice, probleme termică variind între 37-
pulmonare, atrofie suplimentare în 1.complicaţiile pulmonare le previn prin: 39°C. Pe perioada spitalizării
musculară, deshidratare. afara celor nu au apărut alte complicaţii.
- aşez pacienta în poziţie semişezând prin ridicarea somierei când
actuale.
Cauza: starea sa o permite (după trecerea perioadei critice);

-imobilizare la pat. - umezesc aerul din salon pentru a avea căi respiratorii permeabile;

- învăţ pacienta să facă exerciţii respiratorii de mai multe ori pe zi;

- schimb poziţia pacientei din decubit dorsal în decubit lateral drept

sau stâng;

2. complicaţiile tromboembolice le previn prin:

- masaj uşor al membrelor în sensul circulaţiei venoase pentru

prevenirea trombozelor ce pot apărea datorită încetinirii circulaţiei
sangvine periferice;

- mobilizez pasiv degetele de la picioare şi de la mâini;

- execut mişcări de pedalare a membrelor inferioare;

- execut mişcări de flexie a gambei pe coapsă şi rotaţie internă şi

externă a plantei;

3. atrofia musculară şi scăderea tonusului organismului, în general, le

previn prin:

- fricţionări cu alcool diluat pe toată suprafaţa corpului şi pri masaje

ce stimulează funcţiile pielii şi

85
 ale circulaţiei cutanate, tonifierea muşchilor şi vaselor;

4. deshidratarea o combat prin:

- observarea semnelor de deshidratare (tegumente şi mucoase uscate,

senzaţie de sete, oligurie);

- urmărirea curbei termice;

- efectuarea bilanţului între lichidele ingerate şi lichidele eliminate;

- hidratez corect pacienta pentru a înlocui lichidele pierdute prin

diaforeză (lichide administrate=1500-2000 ml);

- meţin intervenţiile autonome şi în zilele următoare.

Lipsa activităţilor Pacienta să - explorez natura activităţilor ce i-ar face plăcere pacientei; Singura activitate recreativă
recreative poată participa la care a participat pacienta şi
la activităţi - analizez dacă acestea sunt în concordanţă cu starea fizică şi psihică a care i-a făcut plăcere au fost
Cauza: recreative care pacientei; discuţiile de grup.
să-i facă plăcere
- deficit motor de tip - planific împreună cu pacienta activităţi recreative şi am în vedere ca
şi să-i diminuie
hemiplegic drept; aceste activităţi să nu o suprasolicite, să nu o obosescă;
anxietatea.
- anxietate marcată; - ajut pacienta să execute aceste activităţi;

Manifestări: - asigur o creştere gradată a dificultăţii acestor activităţi;

- neputinţa de a participa - observ modul de realizare al acestora;

la activităţi recreative.
- observ reacţiile de satisfacţie sau nemulţumire ale pacientei privind
activităţile recreative efectuate.

86
 Risc de accidente
Cauza:
- defictul motor de tip
hemiplegic stâng
- tulburări ale gândirii
Lipsa de cunoştinţe
privind accidental
vascular cerebral
Cauza:
- dificultatea de a înţelege
informaţiile
Manifestări :
- cunoştinţe insuficiente
despre boală, măsuri de
prevenire a recidivelor,
tratament şi recuperare.
Pacienta să - explic pacientei riscul unor accidente şi măsurile luate Pacienta nu a înregistrat nici un
înţeleagă pentru a o proteja; accident în timpul spitalizării.
măsurile de
securitate luate - în cazul crizelor de agitaţie imobilizez pacienta cu multă
blândeţe pentru a preveni accidentele;
pentru prevenirea
accidentelor ce - explic familiei să nu lase pacienta nesupravegheată;
pot apărea
(cădere din pat, - utilizez accesoriile patului (grilaj lateral) pentru a preveni
rănire). căderea din pat a pacientei;
- învăţ pacienta să folosească corect mijloacele auxiliare în
timpul mobilizării (baston);
- explic pacientei că poate să ceară ajutor la nevoie;
- menţin intervenţiile şi în zilele următoare.
Pacienta să - explorez nivelul de cunoştinţe al bolnavei privind boala Pacienta şi familia fac dovada că
primească sa, modul de manifestare, măsuri de prevenire, modul de au înţeles ceea ce li s-a explicat.
informaţii participare la intervenţii în procesul de recuperare;
referitoare la
starea sa şi modul - identific dorinţa de cunoaştere, motivez importanţa
de evoluţie a bolii acumulării de noi cunoştinţe;
şi să facă dovada
- conştientizez pacienta asupra propriei responsabilităţi
înţelegerii privind sănătatea;
informaţiilor
primite în termen - corectez deprinderile dăunătoare sănătăţii (consumul de
de 5-6 zile. alcool, tutun);
- discut cu familia pacientei şi o informez asupra bolii şi a
consecinţelor ei;
87
- le explic cu calm că accidentul vascular cerebral este o
boală invalidantă ce lasă sechele;

- sfătuiesc familia să menajeze pacienta la domiciliu, să

aplice în îngrijire tehnicile învăţate în spital în ceea

ce priveşte îmbrăcatul, dezbrăcatul, alimentaţia;

- informez familia asupra regimului de viaţă, alimentar

(normocaloric) şi fizic pe care pacienta trebuie să-l urmeze
după spitalizare, să o ferească de emoţii puternice, de
situaţii tensionate, de stres;

- explic familiei să aducă pacienta la control la medicul

curant;

- verific dacă informaţiile transmise au fost înţelese.

88
TABEL DE RECOLTĂRI

EXAMENUL DE MOD DE RECOLTARE REZULTATE VALORI

RECOLTAT OBŢINUTE
NORMALE

GLICEMIE Se recoltează 6 ml sânge fără substanţă anticoagulantă pe vacutainer roşu 1,20mg % 0,80 – 1,50
mg %

UREE SANGVINĂ Se recoltează 6 ml sânge fără substanţă anticoagulantă pe vacutainer roşu 0,36mg % 0,20 – 0,40
mg %

CREATININA Se recoltează 6 ml sânge fără substanţă anticoagulantă pe vacutainer roşu 0,38 mg % 0,60 – 1,30
mg %

VSH Se recoltează 0,4 ml citrat de sodiu plus 1,6 ml de sânge pe vacutainer negru 38 ml/h 2 – 15 ml/h

HEMATOCRIT Se recoltează 2ml sânge pe substanţă anticoagulantă pe vacutainer 43 % 42 %

HEMOGLOBINĂ Se recoltează 2 ml sânge pe substanţă anticoagulantă pe vacutainer 14,7 % 12 – 14 %

LEUCOCITE Se recoltează 2 ml sânge pe substanţă anticoagulantă pe vacutainer 10400 / ml 4 – 9000 / ml

GLICEMIE Se recoltează 6 ml sânge fără substanţă anticoagulantă pe vacutainer roşu 1,10 mg % 0,80 – 1,20
mg %

89
EXAMENUL DE MOD DE RECOLTARE REZULTATE OBŢINUTE VALORI
RECOLTAT
NORMALE

UREE Se recoltează 6 ml sânge fără substanţă anticoagulantă 0,36mg % 0,20 – 0,40 mg %

SANGVINĂ pe vacutainer roşu

CREATININĂ Se recoltează 6 ml sânge fără substanţă anticoagulantă 0,58 mg % 0,60 – 1,30 mg %

pe vacutainer roşu

COLESTEROL Se recoltează 6 ml de sânge fără substanţă 230 mg/dl 200 mg/dl

anticoagulantă pe vacutainer roşu

FIBRINOGEN Se recoltează 0,5 ml citrat de sodiu cu 4,5 ml de sânge 434 mg % 200 – 400 mg %

pe vacutainer albastru

L.C.R. Se recoltează 10 ml L.C.R. prin puncţie lombară Aspect hemoragic, Pandy Aspect clar, Pandy

pozitiv, Negativ, fără

Hematii 88% elemente patologice

EXAMEN Se recoltează din prima urină de dimineaţă Hematii rare rare, leucocite rare Absent: glucoză,
rare, glucoză, albumină
SUMAR DE 50 -100 ml într-un recipient curat şi uscat. albumină, hematii,
prezentă
URINĂ pigmenţi biliari,

corpi cetonici

EXAMENUL MOD DE RECOLTARE REZULTATE OBŢINUTE VALORI

90
RECOLTAT NORMALE

GLICEMIE Se recoltează 6 ml sânge fără substanţă 1,06 mg % 0,80 – 1,50 mg %

anticoagulantă pe vacutainer roşu

UREE SANGVINĂ Se recoltează 6 ml sânge fără substanţă anticoagulantă pe 0,30 mg % 0,20 – 0,40 mg %
vacutainer roşu

TRIGLICERIDE Se recoltează 6 ml sânge fără substanţă anticoagulantă pe 162 mg % 60 – 150 mg %

vacutainer roşu

TABEL MEDICAŢIE

91
 DENUMIRE MOD DE CALE DE DOZA DE ADMINISTRARE
PREZENTARE
DATA MEDICAMENT ADMINIS- ACŢIUNE MEDICAMENT
UNICĂ TOTALĂ
TRARE

11.03 MANITOL 20 % Pungi PVC I.V. 250 ml 250 ml Depletiv cerebral, diuretic

1 pg = 250 ml Osmotic

GLUCOZĂ 33 % Fiole 1f = 10 ml I.V. 5 fiole 10 fiole Depletiv cerebral

FUROSEMID Fiole 1 f = 2 ml I. V. 1 fiolă 1 fiolă Diuretic

VITAMINA B1 Fiole 1 f = 2 ml I.V. 1 fiolă 1 fiolă Factor vitaminic

VITAMINA B6 Fiole 1 f = 2 ml I.V. 1 fiolă 1 fiolă Factor vitaminic

STUGERON Tablete 1 tb = 25mg PER OS 1 tabletă 2 tablete Vasodilatator cerebral

PIRACETAM Fiole 1 f = 5 ml I.V. 4 fiole 4 fiole Trofic nervos

GLUCOZĂ 5 % Pungi PVC I.V. 500 ml 1500 ml Soluţie de hidratare

1 pg = 500 ml

DIAZEPAM Tablete 1 tb = 10 mg PER OS 1 tableta 1 tabletă Sedativ

BISEPTOL Tablete PER OS 2 tablete 4 tb; 2 tb ora Chimioterapic

1 tb=480mg 6:18

DENUMIRE MOD DE CALE DE DOZA DE ADMINISTRARE

92
DATA MEDICAMENT PREZENTARE ADMINIS- UNICĂ TOTALĂ ACŢIUNE MEDICAMENT

TRARE

DROPERIDOL Flacoane 1fl=10ml I.M 2 ml 2ml ora 21 Neuroleptic

16.03 AMPICILINĂ Flacoane I.M. 1g 4 g; 1g la ora Antibiotic

1 fl = 500 mg 6:12:18:24

HALOPERIDOL Flacoane PER OS 5 picături 15 picături Neuroleptic

1 fl = 10 ml

VITAMINA C Fiole 1 f=5ml I.V 1 fiolă 1 fiolă Creşte rezistenţa capilară

METOCLOPRAMID Fiole 1 f = 2 ml I.M. 1 fiolă 1 fiolă Antivomitiv

ALGOCALMIN Fiole 1 f = 2 ml I.V. 1 fiolă 1 fiolă Analgezic, antipiretic

MIOFILIN Fiole 1 f= 10ml I.V ½ fiole 1 fiolă Bronhodilatator

ETAMSILAT Fiole 1 f = 2ml I.V. 4 fiole 4 fiole Hemostatic

FITOMENADION Fiole 1 f = 1 ml I.V. 4 fiole 4 fiole Hemostatic

ADRENOSTAZIN Fiole 1 f = 5 ml I.V. 4 fiole 4 fiole Hemostatic

93
94
 EVALUARE FINALĂ

Pacienta, în vârstă de 75 ani, internată în secţia de neurologie cu următoarele probleme: deficit motor la
nivelul părţii stângi, dizartrie, incontinenţă de urină, cefalee occipitală, uşoară redoare de ceafă,
hipertensiune arterială TA = 160/90 mmHg.

Pe baza simptomatologiei, examenului de specialitate şi a examenelor paraclinice se pune diagnosticul de

accident vascular cerebral ischemic, hemiplegie dreaptă.

Examene paraclinice – examene de laborator:

Hematocrit = 43%

Hemoglobină = 14,7%

Leucocite = 10400/ml

VSH = 42 ml/h

Glicemie = 1,06 mg%

Creatinină = 0,38 mg/h

Uree sangvină = 0,50 mg%

Colesterol = 230 mg%

Trigliceride = 162 mg%

Examene de specialitate – ROT mai vii în partea dreaptă; Babinski prezent în dreapta; redoare de ceafă.

Se instituie tratament de urgenţă:

Depletiv cerebral: Manitol 20% 250 ml; Glucoză 33% 5 fiole

În timpul spitalizării face tratament cu:

Antibiotic: Ampicilină 4g/24 ore 1g ora 6:12:18:24

Vitamine: Vitamina B1 1 fiolă; B6 1 fiolă, vitamina C 1 fiolă = 5ml

În urma tratamentului boala evoluează spre vindecare.

Problemele pacientei la externare:

95
Deficit motor la membrele de partea stângă.

Imposibilitatea ortostatismului.

Incontinenţa de urină.

4. Imposibilitatea satisfacerii nevoilor personale (îmbrăcat, dezbrăcat, alimentaţie, igienă).

După externare i se recomandă să continuie tratament cu:

Piracetam 4 fiole pe zi i.v 1 fiolă = 5 ml

Stugeron 2 tablete pe zi per os 1 tabletă = 25 mg ; 1tb = 6:18

Vitamina B1 1 fiolă i.v 1 fiolă = 2ml

Vitamina B6 1 fiolă i.v 1 fiolă = 2 ml

Vitamina C 5ml 1 fiolă i.v 1 fiolă = 5ml

Tarosin 3 tablete per os 1 tb = 10 mg ; 1 tb la 6:12:18

Obiective la externarea pacientei:

Să respecte normele igieno – dietetice

Să evite stresul şi oboseala

Să respecte tratamentul prescris

Să se prezinte la control la data fixată de medic sau la apariţia unui semn de modificare a evoluţiei
favorabile a bolii

Familia este educată să ajute bolnava în satisfacerea nevoilor personale după tehnicile deprinse în spital
( menţinerea igienei tegumentelor, îmbrăcatul şi dezbrăcatul, alimentaţie )

Familia să ajute pacienta în recuperarea motorie (masaj).

96
CAZUL III
PLAN DE INGRIJIRE

I.CULEGEREA DATELOR

Surse de informaţii:

- pacient;

- foaia de observaţie clinic;

- echipa de îngrijire;

A. Date generale:

Nume: S.

Prenume: D.

Sex: feminin;

Data naşterii: 03.02.1946

Vârsta: 71 ani;

Stare civilă: căsătorită;

Ocupaţia: pensionară;

Naţionalitatea: română;

Religia: ortodoxă;

Alergii: nu prezintă alergii alimentare sau medicamentoase;

Proteze: nu prezintă;

Aspectul gurii: mucoasă bucală umedă şi roz, buze normal colorate, limbă cu aspect normal fără
depozite;

Aspectul faciesului: asimetric;

Acuitate vizuală: în limite fiziologice;

Acuitate olfactivă şi gustativă: în limite fiziologice;

97
Acuitate auditivă: în limite fiziologice;

Sensibilitate tactilă: diminuată;

Acuitate dureroasă: cefalee;

Semne particulare: nu prezintă;

Mobilizare: mersul este imposibil datorită hemiplegiei stângi;

Grup sanguin: AB (IV), Rh pozitiv;

Date antropometrice: G=65 kg; Î=1,68 m

ROT: prezente pe partea stangă; 

B. Date variabile 

Domiciliu: localitatea Babeni, judeţul Buzău.

Condiţii de locuit: locuinţă salubră, din cărămidă, cu 4 camere şi două anexe, iluminare
electrică, locuieşte împreună cu soţul.

Condiţii psihosociale: pacientul prezintă o stare de disconfort şi anxietate moderată, stare de

conştienţă, acceptă rolul de bolnav

Sursa de susţinere: familia constituită din soţie şi 2 copii căsătoriţi care

îl vizitează zilnic, încurajândul şi susţinându-l în procesul de vindecare.

Data internării: 21.03.2021 ora 13.00

Data externării: 27.03.2021 ora 12.30

 ANAMNEZA  MEDICALĂ:

AHC: neagă bolile infecto-contagioaseşi dermato-venerice în familie

APP: nu prezintă

APCH: colecistectomie în urmă cu 2 ani.

 MOTIVELE INTERNĂRII 

- dureri colicative în regiunea epigastrică; 

98
ISTORICUL BOLII

Pacienta S.D. , în vârstă de 71 ani cunoscută ca hipertensivă, care nu urmează cu regularitate

tratamentul prescris de medic. Din relaţiile însoţitorului reiese că bolnava, cu circa 5 ore înaintea
internării, în urma unui efort fizic acuză brusc : cefalee brutală accentuată, în casca, urmată de
ameţeli, vărsături, fotofobie, incontinenţă urinară, diminuarea forţei musculare pe partea stangă a
corpului, obnubilare, agitaţie, dispnee, cu sete de aer, transpiraţii abundente. Se internează de
urgenţă pentru investigaţii şi tratament de specialitate.

EXAMEN CLINIC GENERAL

Stare generală: pacient afebril T=36,7°C

Tegumente şi mucoase: palide şi umede;

Ţesut şi sistem musculo-adipos: normal reprezentat;

Sistem gangliono-limfatic: nepalpabil, nedureros;

Sistemul osteo-articular: integru normofuncţional;

Aparat respirator:

- torace normal conformat;

- ampliaţii respiratorii simetrice;

- respiraţia: de tip abdominal, ritmică, profundă, amplă, liberă pe nas,frecvenţa R=21/min;

Aparat cardio-vascular:

- cord în limitele vârstei;

- T.A=150/70 mmHg ;

- P=84 b\min.

Aparat digestiv şi anexe:

- abdomen suplu şi nedureros la palpare;
- ficat situat la 3 cm sub rebord;
- vărsături alimentare;
- tranzit intestinal fiziologic;
- apetit diminuat;
99
Aparat uro-genital:
-loje renale libere,nedureroase;
-pierderi de urină;
Sistem nervos central:
-fără semne meningiene;
-hemiplegie stângă;
-pareză facială central stângă;
-Babinski pozitiv membru stâng.
ELIMINĂRI:
Urină: - Cantitatea: 1300ml\zi;
-Frecvenţa: 6-7 micţiuni ziua: 1-3 noaptea.
-Culoarea: galben deschis;
-Densitate: 1014;
-Aspectul: normal,clar,transparent.
Scaun: - Frecvenţa: 1\zi.

- Orarul: ritmic,la aceeaşi oră a zilei,dimineaţa la trezire.

Diaforeza: - Prezentă în limite normale;

Expectoraţie: - Absentă;

Vărsături: - postprandiale cu conţinut alimentar;

-cantitate: 150ml\zi.

Diagnostic medical: AVC ischemic de emisferă dreaptă,hemiplegie stângă;

II ANALIZE ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Probleme actuale: - greţuri;

-vărsături;

Probleme potenţiale: - deshidratare;

-stenoză;

- malignizare;

100
NEVOI PERTURBATE:

1. Nevoia de a respira;

2. Nevoia de a se mişca şi de a-şi menţine o bună postură;

3. Nevoia de a se alimenta;

4. Nevoia de a dormi şi a se odihni;

5. Nevoia de a fi curat şi de a se îngriji;

6. Nevoia de a elimina.

II. DIAGNOSTIC DE NURSING LA INTERNARE

1.Nevoia de a respira -a respirareprezintă nevoia fiinţei umane de a capta oxigenul din mediul
înconjurător, necesar proceselor de oxidare din organism, şi de a elimina dioxidul de carbon
rezultat din arderile celulare.
2.Nevoia de a se mişca şi a-şi menţine o bună postură: sunt o necesitate a fiinţei vii de a fi în
mişcare , de a-şi mobiliza toate părţile corpului prin mişcări coordonate , de a păstra diferitele
părţi ale corpului într-o poziţie care să permită eficacitatea funcţiilor organismului.
3.Nevoia de a se alimenta: oricărui organism îi este necesar să ingereze şi să absoarbă alimente
de bună calitate şi în cantitate suficientă , pentru a-şi asigura dezvoltarea , întreţinerea tesuturilor
şi pentru a-şi menţine energia indisponibilă unei bune funcţionări.
4.Nevoia de a dormi şi odihni: este o necesitate a fiecărei fiinţe umane de a dormi şi a se odihni
în bune condiţii , timp suficient , astfel încat să-i perimtă organismului să obţină randamentul
maxim.
5.Nevoia de a fii curat şi îngrijit: a fi curat , îngrijit şi a-ţi proteja tegumentele şi mucoasele
sunt o necesitate pentru a-ţi menţine o ţinută decentă şi pielea sănătoasă , aşa încât acestea să-ăi
poată îndeplini funcţiile.
6.Nevoia de a elimina: eliminarea reprezintă necesitatea organismului de a se debarasa de
substanţele nefolositoare , rezultate din metabolism.

101
102

DIAGNOSTIC
Pacienta prezintă o respiraţie
zgomotoasă cu dispnee, senzaţie
de sufocare.
Probleme:
-dificultatea în a respira;
-senzaţie de sufocare;
-dispnee;
-zgomote respiratorii.
Surse de dificulate:
-durere;
-anxietate ;
- diminuarea mobilităţii
intoleranţă la efortul fizic;
-lipsa cunoşterii despre boala sa.
Manifestări de dependenţă:
-senzaţie de sufocare.
INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU
ROL PROPRIU ŞI DELEGAT
OBIECTIVE EVALUARE
-să prezinte -posturi adecvate care să favorizeze 21.03.2021
căi respiratorii respiraţia(schimbăm poziţia din 2 în - rezultate analize: Hb=14.85g/dl;
permeabile şi 2h); L=7800mmc;Ht=45%;
o buna -efectuăm tapotaj; TS=5ming30sec;TC=7 min;
respiraţie; -educarea pacientului pentru executarea TQ=18 indice ,protrombină 60%;
-să-şi unor exerciţii respiratorii; grup sanguin BIII; glicemie=127mg/dl;
diminueze -pregătesc bolnavul fizic şi psihic pentu colesterol=298mg/dl;
dispneea; recoltarea de analize în urgenţă : grup  T.A=210\120mmHg;
-să aibe un sanguin,Rh,TS,TC,TQ,indice de  P=68 b\min;
ritm respirator protrombina,calcemie;  R=21\min;
regulat. -administrarea medicamentelor  T=38,5 o C.
prescrise de medic. 22.03.2021
-schimbarea poziţiei pacientului din 2 în
2h ajută bolnavul să respire mai uşor.
24.03.2021
-starea bolnavei se îmbunatăţeste
progresiv, respiră mai bine.

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI EVALUARE

103
 CU ROL PROPRIU ŞI DELEGAT
Alterarea mobilităţii cu reestricţie -mobilizarea -mobilizez pasiv pacientul din 2 în 21.03.2021 ,h= 12:00
în mişcare şi autonomie. pasivă a pacientul 2h; rezultatul EKG : axa QRS 40C;
Problemele: de 6 ori/12h; -maseaz regiunile predispuse la AV=70bat/min cu extrasistolă
-dificultatea în a se mişca; -pacientul să-şi escare; supraventriculară , modificată cu
-dificultatea de a se ridica, a menţină -ajut pacientul în satisfacerea ischemie în V4-V6
merge. satisfacute nevoilor sale, îl servesc la pat cu 22.03.2021,h=06:00
Sursa de dificultate: celelalte nevoi cele necesare; -fortificarea treptată a musculaturii
-oboseala; fundamentale. -asigur condiţiile necesare  T.A=190\105mmHg.
-slăbiciune; repausului la pat;  R=20resp\min;
-lipsa de cunoaştere a tehnicilor -iau legatura cu serviciul explorări  T=38,2 o C;
mobilizării. funcţionale pentru a efectua EKG la  P= 66 bat\min.
Manifestări de dependenţă: patul bolnavului; 26.03.2021 ,h=14:20
-   imobilizare la pat, grad limitat -diureza=800ml/24h ; -intervenţia familiei face ca pacientul
de mişcare. nu a avut scaun; să facă faţă nevoilor fizice.
-administrarea medicamentelor
prescrise de medic+Aspatofort 2f/zi
I.m.

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI CU EVALUARE

104

Alimentaţie inadecvată datorată
vărsăturilor, greţurilor, aportului
insuficient de alimente.
Problemele
-alimentaţie
neadecvată:surplus
-vărsături
-greţuri
-hidratare neadecvată
-aport insuficient de alimente
Sursa de dificultate
-obisnuinţa de hidratare deficitară
şi alimentare deficitară
-lipsa de cunoaştere a valorilor
nutritive ale alimentelor şi
nevoilor organismului
Manifestări de dependenţă
ROL PROPRIU ŞI DELEGAT
- sa fie - asigur stare de confort pentru prevenirea 21.03.2021 ,h=13:40
echilibrat din vărsăturilor şi aspirări; -am purtat zilnic conversaţie cu
punct de -pregatesc tăvita renală pentru vărsături şi pacientul pentru a-l educa cu
vedere fizic, să susţin capul bolnavului în timpul efortului privire la obiectivele dietei
nu mai de vărsătură; pacientul respectând dieta şi
prezinte -diversificarea alimentelor în funcţie de recomandările medicului.
sindrom regimul alimentar prescris de medic 23.03.2021 ,h=18:00
digestiv; ţinând cont de boală; -pacienta este echilibrată hidric
-să primească -rehidratarea după vărsătură,abordez calea şi nutriţional.
alimentaţia venoasă pentru perfuzia cu NaCl  T.A=180\90mmHg;
care să 500ml+Glucoza 10%+10 U.I de insulină  P=68 bat\min;
corespundă din -ridic capul bolnavului în timp ce acesta  T=38,4o C;
punct de manancă  R=19resp\min.
vedere calitativ -asigur regimul igieno-dietetic prin 24.03.2021 ,h=09:20
şi cantitativ; administrarea parenterală de glucoză 5%; -nu mai prezintă greaţă şi
-reechilibrare -administrarea medicamentelor prescrise vărsături.
hidro- de medic. 26.03.2021 ,h=16:40
electrolitică. -se poate alimenta pe cale
naturală.

- grad de deshidratare;

105
- odihnă şi somn deficitar prin
stare de discomfort.
Disconfort prin tulburări de
odihnă şi somn manifestate prin
agitaţie,indispoziţie
psihomotorie,iritabilitate.
Probleme:
-incapacitatea de a se odihni;
-epuizare fizică şi psihică;
-agitaţie.
Sursa de dificulatate:
-anxietate;
-stare depresivă din cauza bolii.
Manifestări de dependenţă:
-insomnie;
-epuizare.
Degradarea autonomiei pentru
îngrijiri personale.
- satisfacerea -creez un climat de încredere încurajând 21.03.2021 ,h=15:00
nevoii de somn pacientul şi îi favorizez odihna; -starea de anxietate s-a diminuat
a pacientului. -învăţ pacientul cum să execute tehnici de vizibil.
relaxare; 23.03.2021 .h=18:40
-educăm familia cum să comunice cu -pacientul şi-a recăpătat ritmul
pacientul în vederea diminuării anxietăţii; veghe-somn.
-observ şi comunic medicului schimbările 24.03.2021 , h=6:30
survenite în comportamentul pacientului; -pacientul respectă perioadele
-administrarea medicamentelor prescrise de relaxare.
de medic+HALDOL 1f/i.m seara.  T.A=175\95mmHg;
 P=70bat\min;
 T=36,9 o C;
 R=21 resp\min.
25.03.2021 ,h= 18:00
 T.A=175\90mmHg;
 P=68bat\min;
 T=37 o C;R= 19
resp\min.
-pacientul sa-si -asigur lenjerie curată de corp şi pat; 21.03.2021 ,h=15:30
pastreze -asigur microclimatul în salon şi repaus la -absenţa alterării pielii.
106

Probleme:
-imobilizarea;
-transpiraţii abundente
subfebrilitate;
-dezinteres faţă de măsurile de
igienă.
Sursa de dificulatate:
-dificultatea de a se mişca;
-stare depresivă din cauza bolii;
-slăbiciune;
-perturbarea imaginii de sine.
Manifestări de dependenţă:
-incontinenţă urinară;
-hemiplegie.
Dezechilibrul în eliminarea
urinară legat de prezenţa sondei.
Probleme:
-mobilizarea la pat a pacientului
tegumentele pat absolut; 23.03.2021 ,h=12:20
integre; -asigur regimul igieno-dietetic şi hidratare -ţesutul adipos nu a fost afectat.
-evitarea corespunzatoare a bolnavului pe cale 26.03.2021 ,h=07:00
riscului de parenterală; -am menţinut legătura cu
aparitie al -explic pacientului consecinţele posibile familia pentru educarea acesteia
escarelor; ale imobilizării şi măsurile de prevenire în ajutarea bolnavului pentru ai
-sa-i asiguram luate; satisface nevoile fundamentale
materiale -schimb poziţia pacientului din 2 în 2h; la pat.
necesare pentru -diureza=1000ml/24h;  T.A=180\100mmHg;
efectuarea -administrarea medicamentelor prescrise  P=72bat\min;
igienei la pat. de medic+Aspatofort 2f/zi I.M.  T=38 o C;
-îi recoltez analize de laborator(HLC , TS ,  R=22resp\min.
TQ,IP,glicemie) la indicaţia medicului;
-explic pacientului acesta manevră.
- montarea -am monitorizat permanent 21.03.2021 ,h=13:00
unei sonde cantitatea/calitatea emisiei de urină şi -eliminarea urinei se face pe
vezicale; fecale; sondă.
-evacuarea -la indicaţia medicului montez o sondă 23.03.2021, h=09:00
107
din cauza AVC ischemic.
Sursa de dificultate:
-sondă urinară;
-mobilizarea pacientului la pat;
Manifestări de dependenţă:
-disconfort, jenă.
TABEL CU MEDICAMENTE
DENUMIREA
urinii prin Foley nr.16, respectând toate regulile de -pacientul a prezentat tranzit
sondă. asepsie şi antisepsie şi ale tehnicii de lucru intestinal în limitele
ştiind că cele mai multe infecţii ale tractului fiziologice , un scaun la una-
urinar survin în urma sondajului doua zile.
-diureza=1100ml/24h; 27.03.2021 ,h=8:30
-administrarea medicamentelor prescrise de  T.A=170\90mmHg;
medic.  P=70bat\min;
 T=37,2 o C;
 R=20 resp\min.
MOD DE CALEA DE DOZĂ ACŢIUNE
108
PRODUSULUI PREZENTARE ADMINISTRARE
Tazocin 4g i.v. 1f\12h infecţie bacteriană
Gentamicină 40 mg i.v. 1f\12h antibiotic aminoglicozidic
Dexametazonă 2 ml i.v. 1f\12h cortico-steroid
Miofilin 24 mg i.v. 1f\zi bolile obstructive ale căilor
respiratorii
ACC 3 ml i.v. 1f\12h expectorantă şi mucolitică
Pentoxifilin 100 mg c.o. 1cp\zi vasodilatator periferic
Vitamina B1,B6 1 ml i.m. 2f\zi tonifiant,antinevritic,antialergic
Tarosin 50 mg c.o. 1cp\8h Antioxidant
Algifen 5 ml i.v. 1f\8h analgezic
Vitamina A 50.000 U.I c.o. 2cp\zi antioxidant
Fenitoin 100 mg c.o. 1cp\12h analgezic
Fenobarbital 100 mg c.o. 1cp\zi antiepilesptice
Manitol 20% 250 ml i.v. 75 ml\3ori pe zi diuretic
Soluţie Ringer 500 ml i.v. 500 ml\2ori pe zi Suplinirea pierderilor lichide-
electrolitice
Haloperidol 2mg Per os 15 picături\zi antipsihotic

109
 TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

ANALIZA MOD DE RECOLTARE VALORI OBŢINUTE VALORI NORMALE

CERUTĂ
Hematologie Se recoltează prin puncţie Hemoglobina=14,55 g\dl Hemoglobina=13-17 g\dl
venoasă,în vacutainer cu dop roşu. Hematocrit=43,65 % Hematocrit=40-52 %
VSH Se recoltează fără stază venoasă în 22 mm\h 0-30 mm\h
vacutainer cu dop negru.
Biochimie K + = 4,4 mEq\l K= 3,5 – 5 mEq\l

110
 Cl - = 95 mEq\l Cl - = 95 – 110 mEq\l

Na - = 142 mEq\l Na - = 135 – 150 mEq\l

Ca = 4,9 mEq\l Ca = 4,5 – 5,5 mEq\l

Glucoza = 161 mg\dl Glucoza = 80 - 120 mg\dl

Lipide = 628 mg\dl Lipide = 600 - 800 ml\dl

Trigliceride = 132 mg\dl Trigliceride =< 150mg\dl

Proteină totală = 8,3 g\ 100 ml Proteină tatală = 6,6 – 8,6 g\100ml

Grup sanguin,Rh Se recoltează in vacutainer cu dop AB (IV), Rh pozitiv _

roşu.

111
112
 INTERVENŢIILE ASISTENTEI

- Asigur condiţii de microclimat corespunzătoare cu salon curat, aerisit, cu un grad

obişnuit de umiditate şi o ionizare corespunzătoare a aerului, cu temperatura de 18-22°C,
luminozitate adecvată;
- Asigur lenjerie curată de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie;
- Asigur îngrijiri igienice şi supraveghez pacienta;
- Măsor funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în foaia de observaţie;
- Observ aspectul tegumentelor şi mucoaselor;
 - Recoltez produsele biologice şi patologice;
- Apreciez comportamentul general al pacientei;
- Asigur un regim de viaţă echilibrat cu respectarea orelor de somn şi a regimului
alimentar;
  - Pregătesc fizic şi psihic pacienta pentru investigaţii şi tratament;
- Administrez întocmai tratamentul prescris de medic;
- Observ efectul medicaţiei;
- Informez pacienta şi îi furnizez explicaţii clare asupra îngrijirilor acordate;
- Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu;
- Identific cauza anxietăţii pacientului;
- Identific obiceiurile şi deprinderile greşite ale pacienului şi-i explic şi-l învăţ
obiceiurile bune necesare pentru vindecare şi evitarea complicaţiilor;
  - Aplic măsuri de prevenire a infecţiilor nosocomiale, curăţenia şi dezinfecţia,
sterilizarea, izolarea, purtarea echipamentului de protecţie, respectarea circuitelor funcţionale;
- Educ pacientul privind îngrijirile ulterioare la domiciliu şi respectarea regimului.

113
EVALUARE LA EXTERNARE

Pacienta S.D , în vârstă de 71 de ani cunoscută ca hipertensivă, care nu urmează cu regularitate

tratamentul prescris de medic. Din relaţiile însoţitorului reiese că bolnava, cu circa 5 ore înaintea
internarii, în urma unui efort fizic acuză brusc : cefalee brutală accentuată, în casca, urmată de
ameţeli, vărsături, fotofobie, incontenienţă urinară, diminuarea forţei musculare pe partea stângă
a corpului, obnubilare, agitaţie, dispnee, cu sete de aer, transpiraţii abundente. Se internează de
urgenţă pentru investigaţii şi tratament de specialitate.Pacienta este externată la data de
17.03.2021.

 Intervenţiile asistentei medicale:

 -pregăteşte documentele necesare medicului pentru a realize externarea pacientului;
-pregăteşte pacientul şi anunţă familia asupra datei externării;
 Starea pacientului la externare:
- ameliorată.
 Grad de autonomie:
 -pacientul îşi poate îndeplini singur unele nevoile fundamentale;
 Recomandări:
-pacientul să se prezinte la 30 de zile pentrucontrol;
-pacientul să cunoască şi să respecte normele de igienă;
-să beneficieze de o educaţie sanitară adecvată;
-să evite stresul;
-să urmeze întocmai tratamentul de întreţinere prescris;
-să se prezinte la medic imediat ce apar complicaţii;

114
 CAPITOLUL IV
TEHNICI APLICATE IN SPITAL PACIENTILOR CU AVC ISCHEMIC

Internarea pacientului în spital

 Spitalul este instituţia sanitară destinată îngrijirii bolnavilor şi organizat pentru servicii
permanente. În spital sunt internaţi bolnavii în stare gravă care necesită o îngrijire şi o
supraveghere permanentă şi o deosebită atenţie din partea asistentei medicale. Asistenta medicala
asigura si indeplineste o serie de sarcini, avand ca scopuri principale: ingrijirea omului bolnav si
prevenirea complicatiilor.

    Spitalul Municipal Ramnicu Sarat unde mi-am desfăşurat stagiile de practică are
următoarele părţi componente:

-serviciul de primiri urgente unde incepe pregătirea psihică a bolnavului având in vedere că de
cele mai multe ori bolnavii la intrarea in spital şi la intilnirea cu medicii şi asistentele devin
anxioşi şi temători. În cadrul acestui serviciu pacienţii sunt dezbrăcaţi şi examinaţi. Asistenta
medicală ajută pacientul să se dezbrace şi să se aşeze în poziţia necesară examinării:

-prelucrari sanitare unde se face deparazitarea şi imbăierea bolnavului unde se imbracă bolnavul
cu lenjerie curată şi este condus pe secţia cu paturi.

-secţia cu paturi este locul unde se asigură asistenţa şi tratamentul pacienţilor spitalizaţi.

Pacientul este condus la salonul hotărât de medic după ce în prealabil asistenta va proceda
astfel:

-observă şi va nota starea fizică, emoţională şi intelectuală a acestuia;;

-va observa limitările fizice şi eventual cele psihice şi dizabilităţile pacientului:

-va măsura înălţimea şi greutatea bolnavului.

-va măsura şi va nota funcţiile vitale ale bolnavului:

-va efectua o anamneză cât mai laborioasă:

115
-va încerca să identifice cât mai coplet problemele şi aşteptările bolnavului :

-va anunţa bolnavul şi familia despre regulamentul de ordine interioară;:

-va informa bolnavul despre eventualele proceduri la care va fi supus în timpul internării:.

-va nota numele,prenume, vârsta, stare la internare, valorile funcţiilor vitale, vârsta, orientarea în
spaţiu şi timp, intervenţiile aplicate la primiri urgente, prelevările de produse
biopatologice,numele medicului care a făcut internarea.

Secţia de neurologie a spitalului Municipal Ramnicu Sarat are saloanele cu 3-4 paturi,
curate şi liniştite.
Temperatura optima a saloanelor să fie de 20-220C.

Salonul trebuie aerisit ori de cate ori este necesar, avându-se grijă ca bolnavii să fie protejaţi de
curenţii de aer rece.

ASIGURAREA IGIENEI CORPORALE ŞI GENERALE A PACIENTULUI CU

ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

 In cazul bolnavilor cu accident vascular cerebral, masurile de igienă ocupă un loc de o
importanţă deosebită, deoarece aceşti bolnavi sunt de cele mai multe ori imobilizaţi la pat
datorita plegiilor sau parezelor.

 Repausul la pat - este obligatoriu pentru orice bolnav cu accident vascular cerebral. El
are rolul de a reduce la minimum eforturile şi arderile din organism şi aşa exagerate prin
metabolismul crescut al pacientului cu AVC, contribuind astfel la cruţarea forţelor de aparare a
organismului obligat să lupte cu boala. Acest repaus va fi păstrat în toata perioada acută a bolii
şi se va prelungi in funcţie de apariţia unor noi elemente simptomatice sau dacă evoluţia este
severa.

  Igiena corporală - se adresează rufăriei de corp, tegumentului şi mucoaselor bolnavului.

Rufaria trebuie confecţionată dintr-un material moale, care sa nu irite pielea, sa nu fie
prea stramta, sa nu-1 jeneze pe bolnav in nici un fel. Ea trebuie sa fie in permanenţă foarte curată
urmand să fie schimbată cât mai des.

116
            Tegumentul bolnavului va fi intreţinut intr-o stare de perfecta curatenie. Orice bolnav
trebuie spalat zilnic pe toata suprafaţa corpului cu apă şi săpun ,şi atunci cand este necesar chiar
de mai multe ori pe zi, pentru a evita formarea escarelor de decubit.

            Mucoasele constituie de asemenea o preocupare deosebită, mai ales în cazul cand

pacientul prezinta pareze faciale. De multe ori, ele sunt inflamate şi prezintă secreţii , fiind
predispuse la infecţii supraadaugate, fapt pentru care la orice bolnav vor trebui luate masuri
riguroase de igiena. Astfel, se vor indeparta secreţiile oculare, prin stergerea ochilor, cu un
tampon de vata muiat intr-o solutie slaba de acid boric (2%). Nările vor fi curaţate de secreţii şii
se vor picura în ele 2-3 picăuri fedrocaina de 2-3 ori pe zi, aceasta avand pe langă o usoară
acţiune antiseptica şi rolul de a uşura respiraţia bolnavului prin micşorarea secreţiilor. De
asemenea, se vor face gargarisme şi spălături bucale şi faringiene cu ceai de museţel sau soluţii
slabe de permanganat de potasiu.

            Asistenta medicală este un cadru sanitar cu o pregatire pluridisciplinară, cu

responsabilităţi în păstrarea şi restaurarea sănătăţii, prevenirii îmbolnavirilor, inlăturarea
suferinţei. Rolul sau este de a suplini independenţa, de a incerca să inlocuiasca necesitatea in aşa
fel incat persoana să-şi satisfacă cerinţele mai uşor şi fără handicap.

            Asistenta medicală nu trebuie să piardă din vedere omul în globalitatea sa, intervenţia va
fi orientată asupra lipsei de autonomie şi constă în a spori, a creşte independenşa fizică, psihică şi
morală a bolnavului.

            Toaleta bolnavului

            In funcţie de starea generală a bolnavului, asistenta medicală va efectua toaleta acestuia
pe regiuni, respectand intimitatea acestuia şi măsurile de igiena sau dacă pacientul este
independent, îl va educa pe acesta să efectueze toaleta generală în sălile de baie/dus ale
salonului.

   Va insista asupra regiunilor inghinale pe care le va pudra apoi cu talc, pentru a evita
apariţia eczemelor şi iritaţiilor pielii.

117
            Unghiile şi părul vor fi curăţate regulat, avand in vedere faptul ca la acest nivel stagnează
un mare număr de agenţi patogeni, iar bolnavul cu dizabilităţi motorii se poate accidenta în
cadrul crizelor de agitaţie

În cazul bolnavului cu AVC se recomandă efectuarea toaletei la pat deoarece pacientul

este imobilizat. Pentru efectuarea toaletei asistenta medicală are în vedere următoarele:

-cu tact şi delicateţe conving bolnavul de necesitatea toaletei;

-menajez pacientul protejând patul cu un paravan faţă de ceilalţi bolnavi;

-asigur o temperatură adecvată în salon pentru aferi bolnavul de o eventuală răceală;

-pregătesc în prealabil materialele necesare pentru ca îngrijirile să fie cât mai operative;

-acţionez cu blândeţe dar şi cu siguranţă pentru a feri bolnavul de alte suferinţe, de efort sau
oboseală.

Efectuarea toaletei are efecte benefice asupra circulaţiei cutanate, pe care o stimulează,
favorizează mobilizarea anticorpilor formaţi de celulele reticuloendoteliale din ţesutul celular
subcutanat, are efect relaxant şi sedativ asupra organismului.

PREGĂTIREA,ASISTAREA ŞI EFECTUAREA RECOLTĂRILOR DE

PRODUSE BIOLOGICE
Indiferent de afecţiunea pasientului examenele de laaborator curente sunt obligatorii
pentru completarea examenului clinic şi aprecierea stării de sănătate a
pacientului:hemoleucogramă(HLG), glicemie, viteza de sedimentare a hematiilor(VSH), examen

118
sumar de urină. Se recoltează scaunul pentru a-l trimite la laborator pentru punerea în evidenţă a
sângelui din materiile fecale.

Recoltarea produselor este efectuată în mare parte de asistenta medicală. Următoarele

norme generale trebuiesc respectate de asistenta medicală pentru recoltarea produselor biologice:

-respectarea regulilor de aspsie;

-orarul recoltărilor;

-efectuarea pregătirii fizice şi psihice a pacientului;

-pregătirea instrumentarului şi materialelor necesare pentru recoltare:

-tehnica recoltăriipropriu ziseşi intervenţiile în cazul accidentelorşi incidentelor:

-completarea buletinului de trimitere la laborator şi etichetarea produsului recoltat.

În cazul bolnavilor cu AVC se practică următoarele examinări paraclinice:

-oftalmoscopie şi oftalmodinamometrie pentru evidenţierea edemului papilar ce traduce

tensiunea intracraniană

-puncţie lombară pentru recoltarea de lichid cefalorahidian (LCR)

-examinări imagistice: radiografie craniană, tomografie, arteriografie, EEG, scintigrafie

-recoltarea sângelui pentru analize de laborator: hemoleucogramă, ionogramă,

VSH,glicemie, uree sanguină, creatinină, rezervă alcalină, teste de coagulare,
colesterolemie.Aceste teste îl ajută pe doctor să sleagă conduita terapeutică şi să caute alte
afecţiuni care pot cauza simptome asemănătoare cu cele ale AVC.

Asistenta medicală trebuie să respecte regulile de asepsieîn timpul recoltării, să cunoască

foarte bine tehnicapentru a nu aduce noi suferinţe bolnavilor, care au în majoritatea cazurilor
deficit senzo-motor.

Recoltarea sângelui venos în sistem vacutainer

Sistemul vacutainer de recoltare a sângelui venos constituie şi prezintă o tehnică sigură

însă trebuie respectate următoarelereguli:

119
 -spălarea mâinilor cu apă şi săpun şi dezinfectarea lor;

-purtarea echipamentului de protecţie: mănuşi, mască, şorţ;

-evitarea expunerii la contaminarea cu agenţi infecţioşi;

-asigurarea securităţii personalului medical.

Tuburile vacutainer

-roşu – vacutainer pentru chimie clinică;

-verde – vacutainer pentru analize biochimice;

-galben – vacuntainer pentru chimie clinică

-negru – vacutainer pentru determinarea VSH-ului

-albastru – vacutainer pentru determinări de coagulare;

-mov – vacutainer E.T.A.-K.3 pentru analize hematologice.

Materiale necesare:

-holder;

-ac în carcasa protectoare;

-garou;

-soluţie dezinfectantă;

-tuburi vacutainer pentru analizele recomandate;

-comprese sterile, tampoane de vată, pansament adeziv.

Ordinea recoltării în tuburi:

-flacoane pentu hemocultură;

-tuburi fără aditivi;

120
 -tuburi pentru determinări de coagulare;

-tuburi cu aditivi: heparină, E.D.T.A.

Etapele recoltării.

-pregătirea fizică şi psihică a pacientului;

-pregătirea materialelor necesare,

-alegerea locului puncţiei;

-aplicarea garoului;

-dezinfectarea locului ales pentru puncţie;

-efectuarea puncţiei venoase;

-recoltarea sângelui;

-aplicarea pansamentului adeziv,

-trimiterea la laborator a tuburilor.

În cazul pacientilor cu A.V.C. am recoltat şi trimis la laborator vacutainer roşu cu 6ml

sânge pentru analiza glicemiei, colesterolului; vacutainer negru pentru determinarea V.S.H.;
vacutainer mov pentru analiza hematocritului şi a hemoglobinei.

121
 Am recoltat 50 ml urina din urina de dimineaţă şi am trimis-o laboratorului pentru sumar
de urină.

PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA EXPLORĂRILE

PARACLINICE

Deşi explorarea clinică ramâne în continuare primordială, explorarea paraclinică

reprezintă o parte importantă a examinării bolnavului, fără aportul ei neputindu-se realiza un
diagnostic de certitudine absolut necesar executării unei intervenţii chirurgicale în condiţii
optime. Din acest motiv, explorarea paraclinică trebuie temeinic cunoscută atât de medic,
cât mai ales de asistenta medicală.
Pe parcursul explorării paraclinice între cadrele medicale participante trebuie să existe o
colaborare profesională permanentă care să se desfaşoare într-o atmosferă de stimă şi respect.
Rolul propriu şi delegat al asistentei medicale se evidenţiază prin participarea
acesteia la următoarele explorări :
- puncţia rahidiană ;
-efectuarea electroencefalogramei.
PUNCŢIA RAHIDIANĂ
Reprezintă tehnica de pătrundere printre vertebre în spaţiul subarahnoidian cu ajutorul
unui ac cu mandren.
Scop:
- explorator pentru măsurarea lichidului cefalorahidian, pentru recoltare de lichid cefalorahidian
şi pentru injectare de substanţe radioopace în spaţiul subarahnoidian pentru examene radiologice;
- terapeutic pentru introducerea de substanţe medicamentoase ca : antibiotice, semiimune ;
-anestezic pentru rahianestezii.
Contraindicaţii: infecţii ale tegumentelor, când se face tratament cu anticoagulante şi există
hipertensiune intracraniană, de aceea înainte se face obligatoriu oftalmoscopie care
evidenţiază edemul papilar ce indică hipertensiune intracraniană.
Pregătirea materialelor şi instrumentelor necesare:
- ace sterile(8-10 cm.)cu mandren,pentru puncţia rahidiană;
- seringi sterile de 2-5-10 cm. ;
- materiale pentru dezinfecţia regiunii : tampoane şi soluţii dezinfectante ;

122
- taviţa renală, pense sterile, mănuşi sterile de cauciuc;
- 2 eprubete sterile,manometru Claude pentru măsurarea tensiunii lichidului cefalorahidian ;
- substanţe analeptice şi tonicardiace în cazul unor accidente puncţionale.

Pregătirea bolnavului:
Asistenta medicală va explica bolnavului necesitatea efectuării tehnicii şi importanţa
menţinerii poziţiei corecte care va fi aleasă de medic. Ea va încuraja şi susţine moral pacientul.
Puncţia se execută în sala de tratament, dar în cazurile mai grave se face în salon la patul
bolnavului care trebuie izolat cu un parvan. Se vor asigura condiţiile de mediu :
luminozitate, aerisire, temperatura optimă.
În poziţia şezând bolnavul este adus la marginea patului, cu spatele către asistenta şi
picioarele pe pat, mâinile vor fi încrucişate pe piept, iar capul aplecat înainte şi spatele încovoiat
în formă de arc (poziţia ,, spate de pisică’’).
În poziţia culcat bolnavul este aşezat în decubit lateral pe marginea patului cu coapsele
flectate pe abdomen şi cu capul aplecat înainte, pentru a încovoia spatele sub formă de arc.
Locul puncţiei va fi ales de către medic: puncţia lombară se execută între vertebrele D12-L1 sau
L4-L5.
Rolul asistentei în timpul tehnicii:

123
Puncţia se efectuează de către medic ajutat de două asistente. Prima asistentă va efectua
asepsia mâinilor şi va îmbrăca mănuşi sterile de cauciuc pentru a servi medicul cu mănuşi şi
instrumente medicale, a doua asistentă va menţine poziţia bolnavului şi va supraveghea starea lui
generală. Iniţial i se serveşte medicului (cu ajutorul unei pense sterile) acul de puncţie. După
introducerea acului i se va înmâna manometru Claude pentru a măsura tensiunea lichidului
cefalorahidian, a cărui valoare normală este de 2O-3Ocm în regiunea lombară ,scăzând
treptat spre regiunea craniană. După măsurarea tensiunii se recoltează lichid cefalorahidian
pentru examinările de laborator în eprubete sterile. După ce medicul scoate acul, asistenta
badijonează locul puncţiei cu iod şi aplică un pansament steril pe care îl fixează.
Îngrijirea pacientului după puncţie:
Pregătirea lichidului cefalorahidian pentru examinările de laborator :
- Asistenta medicală etichetează recipientele cu lichid recoltat, completează biletele de
trimitere şi le duce la laborator. Se notează data puncţiei şi cantitatea de lichid extrasă în foaia
de observaţie.
- Lichidul cefalorahidian recoltat pentru examinări bacteriologice pe medii de cultură se
plasează imediat în termostat sau la temperatura corporală (37 C) şi se transportă la
laborator.
EEGeste o metodă de explorare a activităţii bioelectrice a creierului.
Scop: diagnostic.
Pregătirea pacientului:
 Psihică:
- se înlătură factorii emoţionali;
- se lămureşte asupra inofensivităţii tehnicii (nu e dureros, durează aproximativ o oră);
- se asigură odihna necesară şi liniştea (inclusiv în timpul examinării).
 Fizică:
- cu 3 zile înainte se întrerupe medicaţia;
- poziţie decubit dorsal pe pat sau într-un fotoliu prevăzut cu rezemătoare pentru cap;
- părul sa fie spălat proaspăt sau se degresează cu un amestec de alcool-eter-acetonă;
- în timpul tehinicii va sta cu ochii închişi, nemişcat, pentru evitarea înregistrării
biocurenţilor din timpul contracţiilor musculare şi al interpretării eronate a E.E.G. ;
- copii mici vor fi adormiţi şi apoi se va efectua înregistrarea;

124
- părul capului trebuie sa fie curat,fără uleiuri, creme, fixativ .
Efectuarea tehnicii:
- se efectuează cu ajutorul electroencefalografului, care culege, filtrează, amplifică şi
înregistrează biocurenţii rezultaţi în urma proceselor metabolice cerebrale, se aplică pasta de
contact, se repartizează electrozii pe toată suprafaţa craniului şi se fixează cu o bandă de
cauciuc, se evită orice mişcare în timpul înregistrării biocurenţilor. Înregistrarea se face cu o
viteză de 15 cm./min.
- se pot înregistra în paralel şi T.A., pulsul, respiraţia şi fonocardiografia;
- se pot face înregistrări şi în hiperpnee voluntară (20-25 respiraţii/min.)-3 min., în
timpul somnului, cu ajutorul stimulării luminoase (stroboscop-20-30 stimuli/min.) sau după
activare medicamentoasă.
Îngrijirea pacientului după tehnică:
- se îndepărtează electrozii şi se şterge părul cu prosop curat;
- este aşezat într-o poziţie confortabilă.
Reorganizarea locului de muncă: curelele se spală la fel şi electrozii care apoi se aşează în soluţia
salină.

Examenul fundului de ochi (oftalmoscopia)

Examinarea se face într – o cameră obscură cu ajutorul oftalmoscopului care mareşte
elementele de 15 – 20 ori . Prin oftalmoscopie directă se examinează : corpul vitros , retina ,
papila nervului optic ( pata oarbă ), macula ( pata galbenă ), vasele retiniene .
Pregătirea bolnavului : pentru examinarea fundului de ochi ( F.O.) este necesar ca pupila să
fie dilatată . În acest scop asistenta medicală va instila 1 – 2 picături de homatropină 1%
sau mydrium în sacul conjunctival , cu 30 minute înainte de examinare.
Administrarea de homatropină şi mai ales de atropină este contraindicată în glaucom.

125
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ
Această tehnică realizează imagini detaliate (este mai eficientă şi pentru detecţia neoplaziei
creierului).
Pregătirea pacientului:
-nu necesită nici o măsura specială de pregătire;
- durata= aproximativ 20-30 minute- fără substanţa de contrast; 60 minute, dacă este facută cu
substanţă de contrast;
- procedura nu este dureroasă;
- se face testarea sensibilităţii la iod, dacă se foloseşte substanţă de contrast.
După procedură- nu apar efecte adverse.

REZONANŢA MAGNETICĂ NUCLEARĂ (RMN)

Această procedură foloseşte un magnet foarte puternic cu unde de radiofrecvenţă şi un
computer pentru a produce imagini asemănătoare razelor X.
Această procedură este extrem de folositoare în vizualizarea zonelor creierului ce nu se
vizualizează uşor, de exemplu trunchiul cerebral.
Pregătirea pacientului: - nu este necesară o pregatire fizică;
-se îndepărtează obiectele ce ar putea fi vătămate de magnet ( ceasuri, proteze metalice,
pacemaker);
-se explică pacientului durata- de aproximativ 60 minute.

126
Angiografia cerebrală – reprezintă introducerea unei substanţe radioopace în arborele cerebral,
cu scopul de a aprecia pereţii şi lumenul vascular, precum şi de a vizualiza unele modificări
directe (anevrism, tumoare vascularizată) sau indirecte (deplasări sau deformări ale vaselor
sanguine prin procese patologice vecine.

Tehnica În sistemul carotidian:

-puncţia directă a vaselor la nivelul gâtului;

- cateterismul femural

-pe cale humerală(pe dreapta)

           În sistemul vertebrobazilar

- punctia directa a arterei vertebrale pe cale humerala (stanga , dreapta)

- cateterism femural

            Pregătirea pacientului: se pregăteşte fizic şi psihic pacientul, se poziţioneaza în decubit

dorsal cu gâtul in extensie şi capul rotit opus locului de puncţie, se fac teste de toleranţă de
iod, se sedează pacientul, se supravegheză funcţiile vitale ale pacientului pe tot parcursul
examinării

Complicaţiile care pot să apară în timpul examinării:

- hematom local;

127
- lezarea arterei;

- crize comitiale Jacksoniene;

- crize grand – mall;

- tulburari de sensibilitate : afazie, hemipareza, hemiplegie.

POZIŢIA BOLNAVULUI ÎN PAT,URMĂRIREA PACIENTULUI

Poziţia în pat a pacientului cu AVC poate fi: aşezare în poziţie decubit lateral, de partea
sănătoasă sau decubit dorsal fără pernă; decubit lateral în timpul efectuării toaletei,
schimbării lenjeriei, administrării supozitoarelor.
Urmărirea faciesului poate trăda gradul de inteligenţă precum şi anumite stări psihice ca:
durere, spaimă, agitaţie, depresie, oboseală.
În cazul AVC-ului faţa bolnavului exprimă durere, spaimă, agitaţie.
Supravegherea fizionomiei bolnavului trebuie să fie o preocupare permanentă.
În cazul pacienţilor în stare gravă, pentru a preveni apariţia escarelor de decubit şi nu numai, se
va schimba poziţia pacientului la 2-3 ore (la nevoie mai des). Escarele pot apărea în cateva ore
sau în cateva zile, formarea lor fiind variabilă, depinzând de factorul de risc şi de toleranţa pielii
la presiune îndelungată.
Pentru prevenirea escarelor se pot folosi saltele speciale, colaci de vată sau cauciuc; pentru
ungerea pielii: unguent cu oxid de zinc şi vitamina A + D2, pudră de talc.

128
URMĂRIREA FUNCŢIILOR VITALE ŞI VEGETATIVE
Una din sarciniile cele mai importante este supravegherea pacientului. Se vor culege toate datele
referitoare la starea generală a pacientului şi la evoluţia bolii sale. Datele culese, prin
măsurarea funcţiilor vitale Şi vegetative, se notează grafic, în foaia de temperatură, componenta
foii de observaţie. La un pacient cu AVC, funcţiile vitale urmărite sunt: respiraţia, tensiunea
arterială, pulsul şi temperatura. Acestea se masoară ori de cate ori este nevoie.
Respiraţia
Este funcţia organismului prin care se realizează aportul de oxigen necesar proceselor vitale în
paralel cu eliminarea în atmosferă a dioxidului de carbon. O bună respirţie determină o circulaţie
corespunzătoare şi o bună mobilitate. Elementele de apreciat în observarea şi măsurarea
respiraţiei sunt: tipul respiraţiei, amplitudinea mişcărilor respiratorii, ritmul şi frecvenţa. La
pacienţii cu AVC, uneori se constată respiraţie de tip Cheyne-Stockes.Valorile obţinute se
notează în foaia de temperatură,cu pix verde sau albastru.
Tensiuneaarterială
Reprezintă tensiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali. Factorii care
determină presiunea arterială sunt: debitul cardiac, forţa de contracţie a inimii,
elasticitatea şi calibrul vaselor şi vâscozitatea sângelui. Tensiunea scade de la centru spre
periferie. Supravegherea tensiunii arteriale are drept scop evaluarea funcţiei cardio-vasculare
(forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor).
Elementele de evaluat sunt: tensiunea arterială sistolică şi tensiunea arterială diastolică.
Prăbuşirea tensiunii arteriale concomitent cu reducerea tensiunii diferenţiale, însoţită de
accelerarea pulsului, indică starea de şoc provocată de hemoragie. La pacienţii cu AVC,
tensiunea arterială poate fi mărită şi poate fi una din cauze, de aceia va fi controlată în mod
regulat. Valorile obţinute se noteaza în foaia de temperatură,cu pix roşu.
Pulsul
Pulsul arterial reprezintă expansiunea ritmică a arterelor, sau senzaţia de şoc percepută la
palparea acestora, comprimate incomplet pe un plan osos şi este sincronă cu sistola
ventriculară. Pulsul trebuie urmărit deoarece creşterea frecvenţei şi scăderea amplitudinii sunt
semne ale alterării circulaţiei.Calităţile pulsului sunt: frecvenţa, ritmul, amplitudinea,
celeritatea.Valorile normale ale pulsului se situează intre 60-80 pulsaţii pe minut.

129
Peste 80 pulsaţii pe minut avem puls tahicardic, iar sub 60 pulsaţii pe minut avem puls
bradicardic. În AVC, pulsul este tahicardic.Valoarea obţinută se notează în foaia de observaţie,cu
pix roşu.
Temperatura
Menţinerea temperaturii în limite normale, este necesitatea organismului de a conserva o
temperatură la un grad aproximativ constant pentru a-şi menţine starea de bine. Scopul
supravegherii temperaturii În caz de hipertermie, se vor asigura urmatoarele intervenţii: aplică
comprese reci, împachetari reci, pungă cu gheaţă; administrează medicamente recomandate
de medic (antitermice, antibiotice); schimbă des lenjeria de pat şi de corp pentru
menţinerea ingienei tegumentelor. La bolnavii cu AVC, temperatura uneori creşte progresiv,
ajungând la 39-40 C.
Temperatura se masoară de 2 ori pe zi, dar la indicaţia medicului şi în funcţie de
starea pacientului se poate masura de mai multe ori pe zi. Hipertermia este ridicarea
temperaturii corpului peste limita normală de 37 o C la adulţi. Valoarea obţinută se notează în
foaia de observaţie,cu pix albastru.
ALIMENTAŢIA PACIENTULUI
În cadrul măsurilor terapeutice complexe joacă un rol important alimentația corectă. Pacienţii
care au suferit aceasta boală gravă, pentru a restabili sănătatea au nevoie de o mulțime de
energie, așa că dieta sa ar trebui să fie bogată în vitamine, fibre, minerale şi toţi nutrienţii
necesari pentru viață.
Produsele interzise:
- Pește și carne grasă, inclusiv cârnați,
-Marinat, afumat, prajit.
-Produse lactate bogate în grăsimi.
- cartofi prajiţi, fasole, ridichi, măcriș, ciuperci, spanac, struguri.
- Covrigi, griș.
- Ceai tare, cafea, băuturi carbogazoase și foarte dulci.
- Ciocolata, îngheţata, creme grase.
Produse recomandate:
- Pui, curcan, vită, iepure,fierte sau pe grătar.
- Ocazional somon, hering, ton.

130
 - Produse lactate cu conținut caloric scăzut, unt ocazional.
- Ouă, dar nu mai mult de 1 zi.
- Cereale, pâine albă și uneori paste.
- Legume crude,fierte sau coapte.
- Fructe de pădure, fructe, legume proaspete.- Jeleu, budinca, gem, marmeladă, miere. - Ceai
de plante dar sa fie slab, băuturi din fructe neîndulcite.

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA EFECTUAREA TRATAMENTULUI

. Pregăteşte medicaţia conform F.O. în camera de preparare respectând protocolul : mască,

calotă, mănuşi sterile, reguli de asepsie.

131
 Administrează personal medicaţia, efectuează tratamentele, imunizările, testările
biologice, e.t.c conform prescripţei medicale.

Respectă regulile generale de administrare a medicamentelor:

1. respectă medicamentul prescris de medic;

2. identifică medicamentul după etichetă, formă de prezentare, culoare, miros, consistenţă
3. verificarea calităţii medicamentelor privind integritatea, culoarea medicamentelor solide,
de asemenea sedimentarea, tulburarea, opalescenţa medicamentelor sub formă de soluţie;
4. respectarea căilor de administrare a medicamentelor;
5. respectarea orarului şi ritmului de administrare a medicamentelor;
6. respectarea dozei unice şi a dozei pe 24h;
7. respectarea somnului fiziologic al bolnavului (acesta poate fi trezit doar ăn cazul
administrării antibioticelor, chimioterapeuticelor)
8. servirea bolnavului cu doza unică de medicament pe cale orală;
9. evită incompabilităţile medicamentoase;
10. respectă succesiunea în administrarea medicamentelor: primele se administrază
medicamentele pe cale orală –solide şi lichide, urmează medicamentele pe cale
injectabilă după care administrarea pe cale rectală şi vaginală;
11. informarea bolnavului asupra medicamentului prescris – privind efectul urmărit şi
eventualele efecte secundare;
12. administrarea imediată a soluţiilor injectabile aspirate din fiole şi flacoane;
13. respectarea măsurilor de asepsie, de igienă, dezinfecţie şi sterilizare pentru a preveni
infecţiile intraspitaliceşti;
14. anunţarea de urgenţă a medicului privind greşelile produse în administrarea
medicamentelor.
Una dintre cele mai importante atribuţii ale asistentei medicale este administrarea
tratamentului, implicând în cazul AVC în special tratamentul medicamentos.
În vederea urmăririi efectului medicamentelor, asistenta medicală trebuie să cunoască:
efectul ce se asteaptă de la medicamentul respectiv, pentru care a fost de fapt administrat,
timpul necesar după care poate fi aşteptat efectul, efectele secundare ale medicamentelor,
fenomenele de obisnuinţă şi de acumulare, fenomenele de hipersensibilitate.

132
Asistenta medicală trebuie să lămurească bolnavul asupra efectelor medicamentelor prescrise şi
să raporteze imediat medicului o greşeală care a intervenit în timpul administrarii
medicamentelor sau la apariţia unor efecte secundare severe.
Căile de administrare ale medicamentelor sunt:
- respiratorie;
- orala / bucală;
- percutană;
- rectală;
- parenterală;
- prin aplicaţii locale.

Pe cale respiratorie se administrează gaze sau substanţe gazeificate, lichide fin pulverizate
sau sub forma de vapori.Scopul administrării pe cale respiratorie este: dezinfecţia,
decongestionarea mucoasei căilor respiratorii, îmbogăţirea aerului inspirat în O2
(oxigenoterapie), pentru combaterea hipoxiei, ţinand cont că în cazul accidentului vascular
cerebral starea generală este total afectată.
În cazurile grave se administrează oxigen pentru combaterea hipoxiei determinată de
scăderea oxigenului alveolar.
Calea orală sau bucală este calea naturală de administrare a medicamentelor, acestea putând fi
introduse sub diverse forme: lichide (soluţii, infuzii, decocturi, tincturi, uleiuri, extracte) sau
solide (prafuri, tablete, granule, substanţe mucilaginoase).

Administrarea medicamentelor pe cale parenteralăoferă anumite avantaje ce nu pot fi

neglijate:
- absorbţia este usoară, iar efectul se instalează rapid;
- dozajul este precis, absorbţia nefiind în funcţie de condiţiile speciale ale tubului digestiv;

133
- medicamentele sensibile la acţiunea sucurilor digestive, nu sunt alterate sau modificate în
stomac sau intestin;
- se pot introduce medicamente şi în caz de intoleranta digestivă sau când calea enterala este
contraindicată.
Calea intravenoasă se foloseşte când se aşteaptă o acţiune promptă şi când
substantamedicamentoasa introdusă printre ţesuturi ar provoca distrucţii tisulare, nefiind
suportată de celulele ţesuturilor moi;

Asistenta medicalăare un rol deosebit de important în administrarea medicamentelor pe cale

parenterală, de aceea ea trebuie să cunoască fiecare tehnică foarte bine, locurile de
elecţie, tipul soluţiilor care pot fi injectate pe cale sub cutana, intra muscular sau intra
venos.
Supraveghează anumite efecte secundare: greţuri, vărsături, diaree.
Pe lângă administrarea tratamentului asistenta medicală are rolul de a monitoriza funcţiile vitale:
respiraţia, tensiunea arterială, temperatura, pulsul, diureza şi scaunul.
Asistenta medicală masoara dimineaţa şi seara funcţiile vitale, vegetative şi le notează în FO;
urmareşte zilnic comportamentul bolnavului – poziţia, atitudinea, expresia feţei, somnul şi starea
psihică.
Sesizeaza apariţia unor modificări patologice, modificări de culoare a tegumentelor, erupţii
cutanate, edeme şi transpiraţii.
Realizează zilnic bilanţul ingestie-excretie, măsoară zilnic diureza.

134
 CONCLUZII

Sănătatea, acest echilibru de bunăstare bio-psiho-socială, poate fi oricând perturbată de

anumiţi factori negativi, care-l aduc pe individ într-o stare critică ce trebuie rezolvată de
personalul medical cu promtitudine şi competenţă.
Accidentul vascular cerebral ischemic constituie, prin incidenţa şi gravitate, o problemă
deosebită de sănătate şi reprezintă peste 30% din cauzele de deces. Având în vedere faptul că
după accidentul vascular cerebral ischemic rămân o serie de pacienţi cu sechele neurologice
importante, parţial sau total dependenţi, la fel de importantă ca şi profilaxia primară este şi cea
secundară, ce constă în tratamentul corect după producerea accidentului vascular cerebral
ischemic, prevenirea recidivelor, tratamentul de recuperare motorie în vederea reintegrării
sociale a acestor pacienţi.
Evaluarea pacientului cu accident vascular cerebral ischemic, indiferent de opţiunea terapeutică,
se face din punct de vedere:
- neurologic;
- medical, în special cardiologic;
- radiologic, imagistic, neuro-fiziologic.
În urma cazurilor studiate, apreciem că: accidentul vascular cerebral ischemic reprezintă un
capitol important şi permanent în pregătirea asistentei medicale, iar prin implicaţiile şi
dificultăţile diagnosticului şi tratamentului , o gravă problemă de sănătate.

135
 BIBLIOGRAFIE

1. TITIRCĂ L. URGENTE MEDICO - CHIRURGICALE

PENTRU CADRE MEDICALE, Editura 'ViaţaMedicalăRomanească',
Bucureşti, 2000.

2. TITIRCĂ L. GHID DE NURSING, Editura'Viaţa Medicală

Romanească', Bucureşti, 2000.

3. BALTAG. G INGRIJIRI GENERALE Şl SPECIALE ALE

BOLNAVILOR, VOL. 1 - II, Editura Didactică si Pedagogică,
Bucuresti 1981.

4. MORARU I. ANATOMIE PATOLOGICA VOL VI, Fd-ara Medicală,

Bucureşti 1980.

5. ARSENI C. TRATAT DE NEUROLOGIE, VOLIV. PARTEA II Editura

Medicală, Bucureşti 1982.

6. CIMPEANU E. NEUROLOGIE CLINICĂ VOL II, Editura Dacia, Cluj

1980.

7. WWW.AVC.ro Planşele , imaginile din lucrarea de diplomă.

8. Internet

136