Stelele de mare sunt grupate in categoria in clasa ASTEROIDELOR,care face parte din

increngatura ECHINODERMELOR(cuvant care s-ar putea traduce prin “piele de

arici”,adica tegument prevazut cu “tepi”),impreuna cu aricii de mare(clasa ECHINOIDE)

ofiuridele(clasa OFIURIDE),holoturiile(clasa “HOLOTURIDE),si crinii de mare(clasa

CRINOIDE).

Toti reprezenatntii Echinodermelor poseda un schelete calcaros,alcatuit diferit de la

clasa la clasa.Stelele de mare au o fata dorsala si una ventrala,placutele calcaroase
fiind asezate pe fata ventrala sau inferioara a bratelor,sub tegumentul care acopera
intregul corp,si sunt prevazute cu mici orificii sau pori.Prin acestia ies la exterior tuburi
subtiri,cu peretii extensibili si musculosi,inchise la capat si terminate,de obicei,printr-o
ventuza.Ele se numesc si picioruse ambulacrare si reprezinta partea terminala a unui
sistem complex de canale hidrofore,numit aparat ambulacrar.Stelele de mare se
deplaseaza pe fundurile marine ca urmare a miscarii in acelasi sens a acsetor
picioruse,care,la exemplarele mari,sunt in numar de cateva mii.Ventuzele aflate la
capatul picioruselor au un rol essential in prinderea prazii.La extremitatea fiecarui brat,
se afla celulele fotosensibile,care alcatuiesc un fel de ochi primitiv, capabil sa
reactioneze la lumina.Modul de hranire al stelelor de mare difera in functie de
specie.Unele consuma plankton(minusculele organisme aflate in suspensie in apa,care
se prind pe mucusul ce le acopera corpul sip e care perisorii sau flagelii de pe brate la
imping catre gura aflata in mijlocul discului central,pe fata interioara a animalului.Altele
pur si simplu pasc intr-o maniera foarte originala,ele fiind capabile ,prin contractarea
muschilor , sa-si scoata in exterior,prin gura, stomacul,a carui mucoasa este prevazuta
cu perisori mobili.Acoperind cu el o zona de substrat, nisipos sau stancos, aduna tot ce
exista comestibil aici,fauna marunta sau polipi coralieri.

Stelele de mare se clasifica in mai ,multe feluri(categorii):

*CULCITA NOVAEGUINEAE,primul mesager al echinodermelor,in fapt un reprezentant al

stelelor de mare,care formeaza una din clasela acestei increngaturi.Seamana cu un fel
de paine rotunda ,galbena,cu pete brune roscate.Este o stea de mare,dar o stea cu un
aspect neobisnuit departe de cel clasic.Are un diametru de cca 15 cm.Simetria
penataradiara,caracteristica acestui grup de animale,este totusi vizibila si la aceasta
stea de mare masiva,cu un disc central foarte dezvoltat.Nu este perfect rotunda,dar i se
pot sesiza cu destula usurinta cele cinci colturi.

*ARCHASTER TYPICUS,o stea de mare cu adevarat “tipica “.Are dimensiuni mici,8-10

cm diametrul,iar are o culoarea galben-crem,cu pete intunecate.Aceste specii au un
fenomen singular,un fel de pseudoacupulare.Toate stelele de mare au sexe
separate,dar numai la aceasta specie se produce acest simulacru de
imperechere,masculul urcand peste femela si asezandu-si bratele in alternanta cu ale
acesteia.La o privire superficiala,de sus ai putea crede ca de-a face cu o stea de mare
prevazuta cu zece brate.Aceasta pozitie sporeste,fara indoiala,sansele de fecundare a
oualor.

*LINCKIA LAEVIGATA,o stea de mare cu cinci brate lunhi,zvelte,cu o culoare

extraordinara,de un albastru intens.Acest albastru al linckiei iti atrage imediat atentia
sit e face sa te gandesti ca este,ca si suratele ei ,o fiinta inofensiva,pasnica expusa
tuturor pericolelor.Insa realitatea este cu totul alta,foarte departe de o astfel de
imagine inselatoare.Stelele de mare sunt finite carnivore redutabile,prezenta lor
declanseaza panica printer celelalte vietuitoare care populeaza universal
submarine.Sunt peste 200 de specii,raspandite in toata lumea,din apele tropicale pana
la cele polare.In Marea Neagra lipsesc,din cauza salinitatii foarte scazute a apelor
acestui bazin.

*ACANTHASTER PLANCI o stea de mare cu diamertul de cca 25-30 cm,avand bratele

mai scurte, dar nu mai mult de 23,acoperite ca si marele disc central,cu numerosi spini
lungi si veninosi.Acanthaster s-a bucurat de o atentie deosebita din partea biologilor, o
lunga perioada de timp cca 20 ani.Cauza a fost inmultirea sa excesiva si distrugerea
unor suprafete inseminate de recife de corali in zona indo-pacifica.In fiecare noapte,
fiindca acanthaster este un carnivore cu moravuri nocturne, ca multe stele de mare el
devoreaza polipii coralieni de pe o suprafata echivalenta cu diametrul sau.Datorita
numarului imens de stele de mare si potentialului lor devastator,suprafete considerabile
de recife au fost transformate in zone moarte,ceea ce a antrenat parasirea lor de catre
fauna bogata si variata care exista.Fiecare individ matur este capabil sa distruga in
decurs de o saptamana o suprafata de cca 650 cmp, se intelege ca soarta unui recif din
jurul unei insule este pecetluita in vativa ani.Inca doua lucruri faceau sa sporeasca
panica:rapiditatea cu care se reproducea coroana de spini si extraordinara sa capacitate
de regenerare.Ouale sun fecundate de mascul.Foarte multe oua pier,dar cele care scapa
se dezvolta rapid,tinerele stele de mare crescand cu cca 12 mm pe luna,iar la capatul a
doi ani ajung la 30 cm devennd mature si apte pt reproducere.In ceea ce priveste
regenerarea aceasta este uimitoare,care se intalneste la toate speciile de
asteroide.Daca un brat este rupt,acesta poate da nastere la o noua stea de mare, daca
a avut la un capat un fragment din discul central.Scufundatorii le taiau un brat,avnd
astfel convingerea ca le distrug,dar ei nu faceau decat sa le sporeasca numarul.Exista
mai multi dusmani ai lui Achanthaster,un mel cu o cochilie deosebit de frumoasa fapt pt
care este cauatat de colectionari.Este vorba despre tritonul sau trompeta
australiana:CHARONIA TRITONIS,care se hraneste atat cu larve cat si cu adulti de
Achanthaster fara sa ii pese de spinii sai veninosi.El manaca cca 2 adulti pe
saptamana.Mai putem aminti si pestii BASISTES,care au un cioc osos cu care pot rupe
spinii stelelor de mare pt a se hrani cu organelle sale genitale.