Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZAREA AGROTURISM
PROFESOR COORDONATOR,
Conf. dr. Calina Jenica
Masterand,
Pavel I. Vasilica Loredana
CRAIOVA
2016
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZAREA AGROTURISM
PROIECT
PROFESOR COORDONATOR,
Conf. dr. Calina Jenica
Masterand,
Pavel I. Vasilica Loredana
CRAIOVA
2016
CUPRINS
CONCLUZII.......................................................................................170
BIBLIOGRAFIE.................................................................................175
I. CONSIDERAŢII GEOGRAFICE GENERALE
Judeţul Maramureş1
STEMĂ Maramureș (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°40′22″N 24°00′18″E
Ţară România
Regiune Nord-Vest
Reşedinţă Baia Mare
Componenţă Municipii
Oraşe
Comune
Guvernare
Preşedintele Consiliului Judeţean Zamfir Ciceu (PC)
Maramureş
Prefect Anton Rohian
Suprafaţă
Total 6.304 km2
Populaţie (în urma Recensământului General al Populaţiei şi Locuinţelor
din anul 2014)
Total 461290 locuitori
Densitatea populaţiei 73,2 locuitori/km2
Locul după populaţie 16
Prefix telefonic 062
Indicativ autovehicule MM
Sursa: http://www.cjmaramures.ro/
6
http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1621&imgord=4&-Muzeul-de-
Etnografie-si-Istorie-VISEU-DE-SUS-Maramures
http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1621
http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
8
urma căruia Transilvania, Banatul, Crişana şi o parte a Maramureşului s-
a unit cu România.
Deşi s-a solicitat unirea cu România a întregului Maramureş, în
final s-a obţinut stabilirea graniţei nordice pe râul Tisa, partea nordică a
Maramureşului (două treimi din suprafaţa comitatului) fiind atribuită
Cehoslovaciei.
Chiar şi după 1918, Maramureşul s-a aflat relativ izolat faţă de
restul ţării. Semnificativ în acest sens este faptul că singura legătură
feroviară cu România se făcea de la Sighetu Marmaţiei prin fosta
Cehoslovacie, apoi prin Halmeu şi Satu Mare. Cordonul montan, greu
accesibil, a menţinut o structură ţărănească extrem de puternic legată de
agricultura de subzistenţă, caracteristică satului carpatic de tip agro-
pastoral.
Judeţul Maramureş interbelic cuprindea doar o treime (partea de la
sud de râul Tisa) din fostul comitat cu aceeaşi denumire, reşedinţa fiind
la Sighet, în timp ce zona de la sudul lanţului muntos Gutâi, inclusiv
oraşul Baia Mare, intra în componenţa judeţului Satu Mare.
http://www.daciccool.ro/romania-mea/articole-despre-romania-mea/7775-
muzeul-de-etnografie-si-istorie-din-viseu-de-sus
http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
9
Organizarea administrativă a României din anul 1950, după model
sovietic, a impus regiunile în locul judeţelor, regiunea Baia Mare,
denumită ulterior Maramureş, incluzând atât teritorii din actualul judeţ
Maramureş, cât şi din judeţele Satu Mare şi Sălaj. Specificitatea
Maramureşului s-a păstrat o anumită perioadă, cu variaţii locale şi în
perioada comunistă. Chiar dacă relieful nu era unul propice agriculturii,
în unele localităţi maramureşene s-a impus colectivizarea, spărgându-se
astfel autarhiile locale şi destructurându-se vechea ţărănime. Pe de altă
parte, dezvoltarea marilor exploatări miniere din depresiunea
Maramureşului a produs alte transformări marcante ale structurilor
sociale.
După revenirea la formula tradiţională a judeţelor (1968) s-a constituit
judeţul Maramureş în structura organizatorică existentă şi în prezent, prin
includerea în perimetrul său a localităţilor din depresiunile Maramureş, Baia
Mare, Lăpuş şi Chioar, precum şi a unora de pe văile Someşului şi Sălajului.
Astfel, termenul "Maramureş" a început să definească o altă realitate
administrativă decât până atunci. Reşedinţa judeţului a devenit municipiul
Baia Mare, oraş atestat documentar în anul 1329 şi care a avut o evoluţie
spectaculoasă, atât din punct de vedere demografic (de la 14.000 de
locuitori în anul 1930 la aproximativ 140.000 astăzi), cât şi economic, fiind un
centru urban important în această parte a ţării, cu o dezvoltare dinamică
specifică.
Județul Maramureș este o unitate administrativă care s-a constituit
după Marea Unire din 1918 când partea de Sud a Țării Maramureșului a
intrat în componența României. În perioada interbelică Județul
Maramureș (interbelic) cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste
Munții Gutâi, a actualului județ, iar reședința a fost orașul Sighet. Județul
avea în 1930 o populație de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7%
români, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2% germani ș.a.
Celelalte părți care compun acum Județul Maramureș, inclusiv
orașul Baia Mare, au făcut parte din județul Satu-Mare (interbelic).
După Al Doilea Război Mondial limitele administrative ale județului
au fost modificate pentru a cuprinde și regiunile menționate mai sus:
Țara Chioarului, Țara Lăpușului și o parte din Țara Codrului, rezultând
actualul județ Maramureș. El este continuatorul voievodatului
Maramureșului, al comitatului Maramureș și al județului Maramureș
(interbelic).
Conform informaţiilor istorice, cele mai vechi dovezi ale locuirii
umane pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic, aşa cum atestă
descoperirile făcute la Buşag, Seini sau Oarta de sus. Inventarele
arheologice ce corespund epocilor bronzului şi a fierului se înmulţesc,
aşa cum arată săpăturile efectuate la Târgu Lăpuş, Bârsana, Bicaz,
10
Prislop sau Sighet, să le amintim pe cele mai reprezentative. După
cucerirea romană, teritoriul Maramureşului este locuit cu preponderenţă
de dacii liberi, dar se constată legături economice cu provincia romană,
activităţi confirmate de săpăturile arheologice care au scos la lumina
monezi şi preţioase obiecte de ceramică. Exploatările miniere din zonă
datează încă din antichitate, activitate ce a stat la baza dezvoltării
ulterioare a oraşelor Baia Borşa, Cavnic sau Baia Sprie.
Debutul evului mediu îi găseşte pe localnicii din zona Maramureşului
organizaţi în obşti săteşti, transformate ulterior în cnezate ce au culminat cu
formarea Voievodatului Maramureşului.
Prima menţionare istorică a zonei în documente apare într-o
diplomă datată 1199, prin care Regele Emeric I îi face o donaţie
comitelui Laurenţiu, drept mulţumire pentru că îl salvase în timpul unei
expediţii vânătoreşti în Maramureş. Expansiunea maghiară asupra
acestui areal geografic este evidentă la sfârşitul secolului XIV, când
Voievodatul Maramureşului este transformat în comitat al imperiul
maghiar. Istoria a păstrat pentru posteritate încă vie amintirea actelor de
vitejie ale lui Bogdan din Cuhea, împotriva expansiunii maghiare, şi
trecerea acestuia peste munţi şi întemeierea statului moldovean.
Provincie aparent „închisă în sine” prin coordonatele sale
geografice, depozitară a unei civilizaţii româneşti tradiţionale, dar şi loc
de interferenţe etnice, Maramureşul a jucat un rol important în ansamblul
istoriei româneşti şi nu numai.
Constituit din o parte a fostelor „ţări” ale Maramureşului, Chioarului,
Lăpuşului şi Codrului, actualul judeţ Maramureş are o istorie străveche,
aşa cum au dovedit-o cercetările arheologice care au scos la iveală urme
ale prezenţei omului pe aceste meleaguri încă din paleolitic, existenţa
umană fiind evidenţiată pe parcursul tuturor perioadelor istorice.
Atestat documentar în anul 1199 (când se consemnează
desfăşurarea unei vânători în pădurile Maramureşului la care participa şi
regele maghiar Emeric), Maramureşul a fost caracterizat, din punct de
vedere al organizării politico-administrative, de cnezate şi voievodate
româneşti (cnezatul Cuhea al Bogdăneştilor, cnezatul Mara, cel al
Cosăului etc) a căror evoluţie a fost întreruptă de cucerirea maghiară,
rezistenţa în faţa acestei ofensive fiind atestată documentar cel mai
sugestiv în cazul lui Bogdan de Cuhea, numit în documentele maghiare
ale anilor 1342-1343 „fost voievod” şi „infidel”. De altfel, acelaşi Bogdan
trece munţii în anul 1359 şi contribuie la formarea statului medieval
Moldova, având, de atunci, un loc aparte în tradiţia istorică românească.
„Ţara Maramureşului” (termen întâlnit pentru prima dată într-un
document din anul 1299) se remarcă după cucerirea maghiară şi
introducerea instituţiilor medievale specifice, inclusiv a comitatului, prin
11
continuarea existenţei unei autonomii locale în care rolul nobilimii
româneşti, inclusiv în planul spiritualităţii, este bine documentat.
Astfel, în anul 1391, mănăstirii de la Peri îi este conferit statutul de
stavropighie, iar egumenului de acolo prerogative cvasi-episcopale, la
Peri realizându-se şi traducerea unor cărţi religioase în limba română.
În secolele următoare, Maramureşul, Chioarul sau Lăpuşul au
aparţinut alternativ, din punct de vedere administrativ, fie de principatul
Transilvaniei, fie de Ungaria, un moment important constituindu-l Unirea
lui Mihai Viteazu (1599-1600), când o mare parte a zonei, inclusiv
Cetatea Chioarului, a intrat în stăpânirea sa.
Istoria politică nu poate să nu consemneze participarea cetăţenilor
din zonă la momente precum revoluţia de la 1848-1849 sau la mişcarea
naţională a românilor de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului
XX. Vasile Lucaciu, supranumit „Leul de la Şişeşti” sau George Pop de
Băseşti sunt doi dintre reprezentanţii remarcabili ai elitei româneşti care
au pregătit, prin demersurile lor, actul Unirii de la 1918, în urma căruia
Transilvania, Banatul, Crişana şi o parte a Maramureşului s-a unit cu
România.
Judeţul Maramureş interbelic cuprindea doar o treime (partea de la
sud de râul Tisa) din fostul comitat cu aceeaşi denumire, reşedinţa fiind
la Sighet, în timp ce zona de la sudul lanţului muntos Gutâi, inclusiv
oraşul Baia Mare, intrau în componenţa judeţului Satu Mare.
Organizarea administrativă a României din anul 1950, după model
sovietic, a impus regiunile în locul judeţelor, regiunea Baia Mare, ulterior
Maramureş, incluzând atât teritorii din actualul judeţ Maramureş, cât şi
din judeţele Satu Mare şi Sălaj.
După revenirea la formula tradiţională a judeţelor (1968) s-a
constituit judeţul Maramureş în structura organizatorică existentă şi în
prezent, prin includerea în perimetrul său a localităţilor din depresiunile
Maramureş, Baia Mare, Lăpuş şi Chioar, precum şi a câtorva de pe văile
Someşului şi Sălajului.
Astfel, termenul „Maramureş” începe să definească o altă realitate
administrativă decât până atunci.
Reşedinţa judeţului a devenit municipiul Baia Mare, oraş atestat
documentar în anul 1329 şi care a avut o evoluţie spectaculoasă, atât din
punct de vedere demografic (de la 14.000 de locuitori în anul 1930 la
aproximativ 140.000 astăzi), cât şi economic, fiind un centru urban
important în această parte a ţării, cu o dezvoltare dinamică specifică.
Dacă până în 1989 industria minieră, chimică şi metalurgică au
avut ponderea cea mai însemnată în economia judeţului, astăzi,
activităţile tradiţionale ale zonei au fost treptat înlocuite sau completate
de cele derivând din mediul concurenţial oferit de sistemul politic
democratic şi de integrarea României în Uniunea Europeană.
12
Harta judeţului Maramureş2
http://hartamaramures.ro/imagini/harti/harta_maramures_.jpg
2
http://pe-harta.ro/maramures/
13
LOCALITATI REPREZENTATIVE:
Municipiul Baia Mare
Municipiul Sighetu Marmaţiei
Oraşul Borşa
Oraşul Valea Vişeului
Oraşul Ulmeni
Oraşul Tăuţii Măgherăuş
Oraşul Târgu Lăpuş
Oraşul Şomcuta Mare
Oraşul Baia Sprie
Oraşul Seini
Oraşul Săliştea de Sus
Oraşul Dragomireşti
Oraşul Cavnic
Oraşul Vişeu de Sus
Localizarea şi harta regiunii Maramureş3
http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
14
aşezări importante din componenţa judeţului sunt Baia Sprie, Târgu
Lăpuş, Borşa, Cavnic, Sighetu Marmaţiei sau Vişeu de Sus.
Situare geografică: Judeţul Maramureş, situat la graniţa nordică a
României cuprinde vechile "pământuri" ale Maramureşului, Chioarul,
Lăpuş şi Depresiunea Baia Mare.
Vecini: Ucraina, judeţele: Suceava, Bistriţa, Cluj, Sălaj şi Satu
Mare.
Suprafaţa: 6.304 km2.
Populaţia: 512.000 loc.
Densitatea: 81,2 loc./km2.
Reşedinţa de judeţ: Baia Mare (138.000 loc.).
Structura administrativă
http://www.evpmm.ro/harta.htm
15
Municipiul Baia Mare, reşedinţa judeţului Maramureş, este un
important centru urban din nord-vestul României. Este situat în partea vestică
a judeţului, în depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al Râului Săsar, la o
altitudine medie de 228 m faţă de nivelul mării, fiind cuprins de coordonatele
geografice 47°39' - 47°48' latitudine nordică şi 23°10' - 23°30' longitudine
estică.
În componenţa municipiului Baia Mare intră şi localităţile Blidari, Firiza,
Valea Neagră, Valea Borcutului, însumând o suprafaţă de 23.471 ha. La nord
se învecinează cu Munţii Ignişului, la sud cu localităţile Recea şi Groși, la est
cu oraşul Baia Sprie şi la vest cu Tăuţii Măgherăuş.
Maramureşul este împărţit în patru zone etnografice, fiecare cu
obiceiuri şi stiluri de viaţă proprii: Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara
Codrului şi Ţara Maramureşului. Ţara Lăpuşului se află în partea de sud
a judeţului, Maramureşul istoric, sau Ţara Maramureşului, este localizat
în partea de SE a judeţului. Ţara Chioarului este localizată în sud şi Ţara
Codrului în spaţiul dintre Culmea Codrului şi Valea Someşului, partea de
sud vest a judeţului.
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
16
1.2. Căile de comunicaţie
http://www.zmbm.ro/pdf/cicirlau-520.pdf
18
lungime si 20 km lăţime). Pe crestele munţilor iarna domneşte până în
lunile mai-iunie.
Din punct de vedere al formelor de relief judeţul Maramureş are
următoarea structură:
Zona de șes reprezintă o suprafaţă de 7,5 %
Zona de deal reprezintă suprafaţa de 38,8 %
Zona de deal - munte reprezintă suprafaţa de 53,7%
Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului este alcătuit în
principal din masive muntoase şi depresiuni - unităţi ale Carpaţilor
Orientali - (cca. 76,5% din suprafaţa judeţului), la care se adaugă în
partea de sud şi vest unităţi aparţinând: Dealurilor Vestice (cca. 14,5%
din suprafaţa judeţului), Subcarpaţilor Transilvăneni (7% din suprafaţa
judeţului) şi Podișului Someșean (2% din suprafaţa judeţului).
Principalele trepte de relief se desfășoară între 2303 m altitudine
maximă (Vf. Pietrosu Rodnei) şi 120 m altitudine minimă (Lunca
Someșului, în dreptul localității Seini).
Regiunea montană cuprinde culmi şi depresiuni ce aparţin
Carpaţilor Orientali, iar cele mai înalte culmi muntoase se evidenţiază în:
Munţii Rodnei - 2000m în sud-est cu înălţimi peste 2000m (Vf.
Pietrosu - 2303m, Vf. Puzdrele - 2189m, Vf. Galaţiu – 2048 m)
Munţii Maramureșului, în nord, cu înălţimi maxime în: Farcău -
1957m, Pop Ivan - 1937m, Toroioaga - 1930 m.
Depresiunea Maramureş - cuprinde cca. 13% din suprafaţa judeţului
şi are un nivel colinar general cuprins între 750 – 800 m în care văile râurilor
Mara, Iza şi Vișeu au tăiat bazinele depresionare la nivelul unor terase:
Vișeu, Ruscova, Petrova, Rozavlea-Dragomirești, Borșa.
Munţii Gutâi aparţin lanţului vulcanic Oaș - Gutâi - Țibleș - Căliman
- Harghita, situaţi pe rama vestică a cristalinului Carpaţilor Orientali. Se
întind de la Pasul Huta - 587 m până în Pasul Neteda - 1039 m, cu
altitudinea maximă în Vf. Gutâi 1443 m.
Munţii Țibleș reprezintă continuarea Munţilor Gutâi, făcând parte din
lanţul vulcanic neogen, format în majoritate din roci sedimentare, străbătute
de roci subvulcanice şi care formează principalele vârfuri - Țibleș 1839 m,
Hudin 1611 m, Văratec 1349 m şi cel mai înalt, Vf. Bran 1953 m.
Depresiunea Baia Mare, este zona cea mai coborâtă, cu o
altitudine medie de 200 m. Este situată în partea de vest a judeţului, fiind
înconjurată la nord şi est de Munţii Gutâi, deschizându-se spre vest prin
culoarul Someşului.
Subcarpaţii Transilvaniei, sunt reprezentaţi prin: Depresiunea
Lăpuşului (cuprinde un nivel colinar de 450-550 m), Culmea Breaza
(înălţimea maximă de 974 m), Podişul Someşan (cu înălţimea de 400-
600 m).
19
Dealurile Vestice cuprind: Masivul Preluca (810 m în Vf. Florii),
masivul Ţicău (Prisaca 660 m), Dealurile Chioarului (se află la 250-500
m), Culmea Codrului - Vf. Tarniţa, Dealurile Asuajului şi Sălajului
(coboară de la 300 la 200 m).
Situat în nordul ţării, învecinându-se cu judeţele Satu Mare, Sălaj, Cluj,
Bistriţa-Năsăud şi Suceava şi cu Ucraina pe o distanţă de 154 de km, judeţul
Maramureş are o suprafaţă de 6.304 km2 şi o populaţie de 478.659 de
persoane conform Recensământului din 2011.
Sub aspectul reliefului, Maramureşul este în principal un judeţ de
deal şi de munte, deşi zonele joase ale depresiunilor coboară până la
altitudinea de 135 m pe Someş la Seini şi de 204 m pe Tisa la Piatra.
Relieful, deşi variat, este dominat de lanţurile muntoase aparţinând
Carpaţilor Orientali: munţii Rodnei, munţii Maramureşului şi munţii vulcanici
Gutâi - Lăpuş - Ţibleş, de depresiunile Maramureş şi Băii Mari, dar şi de
culmea Codrului şi masivele Preluca şi Dealul Mare.
http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
Munţii Rodnei sunt cei mai masivi şi înalţi din întregul lanţ Carpatic
Oriental, iar în judeţul Maramureş sunt reprezentaţi doar de versantul nordic,
între pasurile Prislop 1416 m şi Şetref 823 m, cu mai multe vârfuri care
depăşesc 2000 m: Pietrosu 2003 m, Rebra 2119 m. Aproape tot versantul
nordic al Munţilor Rodnei este inclus în Parcul Naţional Munţii Rodnei, peisajul
caracteristic aici fiind marcat de urmele glaciare: creste, abrupturi, circuri,
praguri şi văi glaciare.
20
http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
21
http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
25
Bogăţii: Caracteristic acestui judeţ sunt resursele hidrominerale
(peste 100 de izvoare), în special lângă Baia Borşa, Vişeul de Sus, Băiuţ
şi Poiana Botizii. Judeţul Maramureş are 62 de terenuri de vânătoare cu
o suprafaţă de 587.000 ha. De asemenea, se mai află şi opt rezervaţii
naturale. Judeţul Maramureş este bogat în elemente etnografice şi
folclorice. Arta populară este conservată într-o formă specifică acestei
zone.
Încă din antichitate acest judeţ este cunoscut pentru exploatările de
minereuri. Baia Mare, reşedinţa administrativă a judeţului, Baia Sprie, Cavnic
şi Baia Borşa s-au dezvoltat având la bază mineritul. În 1884, la Firiza, lângă
Baia Mare, s-a început prelucrarea plumbului iar în 1920, prelucrarea
zincului la Fabrica Phoenix. Zona judeţului Maramureş păstrează multe din
vechile tradiţii româneşti cum ar fi folosirea lemnului în construcţii cât şi
costumele tradiţionale purtate în zilele de sărbătoare. Spre exemplu, cele
mai faimoase biserici vechi de lemn cu turle înalte, expresie a excepţionalei
tehnici arhitecturale, sunt cele din Surdeşti (cu o turlă înaltă de 53 m),
Rozavlea, Bogdan Vodă. Curţile caselor ţăranilor din Maramureş
impresionează vizitatorii prin porţile monumentale din lemn, sculptate cu
motive reprezentând viaţa ce formează o adevărată dantelărie.
Turiştii pot vizita Baia Mare, Satu Mare, Sighetu Marmaţiei, Valea
Marei, Valea Izei, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Săpânţa, Borşa, sau
un loc de popas.
O vacanţă în Maramureş poate fi considerată fără exagerare o
călătorie într-un univers de poveste, cu peisaje de o frumuseţe ce îţi taie
răsuflarea. Relieful spectaculos este format din întinse zone montane
reprezentate de lanţurile Munţilor Igniş - Gutâi - Ţibleş în sud-vest, Munţii
Maramureşului, la est şi cei ai Rodnei, pe latura sud estică. Ariile
colinare, văile şi depresiunile vin să completeze un decor natural ce
atrage atenţia oricărui călător. Iubitorii muntelui sunt atraşi de culmile ce
ating altitudini de 2.303 m - vf. Pietrosu. Un popas de neuitat puteţi face
în Rezervaţia Naturala Pietrosu Rodnei. Excursia poate continua cu o
vizită la Peştera de la Izvorul Izei, cu cei peste doi km lungime. Amatorii
de fotografii vor avea ocazia să surprindă cadre spectaculoase la
cascadele de pe Valea Buhăescu dar şi la Cascada Cailor, cea mai
înaltă din ţară. Pe de altă parte, Piatra Albă, Pietrosu sau Puzdrele
impresionează prin diversele specii floristice în culori care mai de care
mai încântătoare.
Zona Maramureşului este o destinaţie de vacanţă ideală, indiferent
de anotimp, fiind traversată de ierni cu multă zăpadă şi veri cu
temperaturi deosebit de plăcute. Apele şi râurile ce scaldă această parte
a ţării sunt reprezentate de Tisa şi afluenţii săi, Someşul în sud şi bogate
izvoare de apă minerală la Borşa. Botiza sau Crăciuneşti. Maramureşul
este cunoscut, de altfel, ca "judeţul cu o sută de izvoare de apă
26
minerală", fără a le lua în calcul pe cele cu apă sărată. O concentraţie
minerală ridicată se găseşte în izvoarele de la Ocna Şugaşului, Costiu şi
Breb.
Atracţii şi obiective turistice in Judeţul Maramureş
Situat în nordul Transilvaniei, pe graniţa cu Ucraina, Maramureşul
este un judeţ recunoscut deopotrivă pentru valenţele sale tradiţionale:
păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor, cultura cioplirii lemnului, portul
popular şi bisericile de lemn monumente UNESCO, cât şi pentru
numeroasele sale obiective naturale: munţi înalţi acoperiţi de ultimele
păduri virgine din Europa, dealurile domoale şi văile cu aşezări
tradiţionale, teritoriu presărat cu arii naturale protejate, de o frumuseţe şi
diversitate naturală spectaculoase.
Beneficiind de o locaţie favorabilă, accesibil prin aproape toate
modurile de transport, dar suficient de "ferit de civilizaţia modernă"
pentru a-şi păstra autenticitatea, tradiţionalismul şi frumuseţile naturale,
departe de drumurile turistice bătătorite, judeţul Maramureş este o
invitaţie la o experienţa turistică autentică, aproape de oamenii locului şi
de stilul lor de viaţă.
Dacă vă număraţi printre pasionaţii cărărilor de munte, în
Maramureş puteţi experimenta trasee dintre cele mai frumoase, aşa cum
veţi descoperi pe traseele montane marcate corespunzător. În Munţii
Rodnei se găseşte cea mai frumoasă rezervaţie naturală, în timp ce
vaste regiuni împădurite decorează Munţii Gutâi. Cu totul spectaculoasă
este aşa numita Creastă a Cocoşului, aflată la 10 km de Baia Sprie, o
uriaşă stâncă ce formează o rezervaţie geologică. Şi dacă vreţi să vă
testaţi rezistenţa fizică, Munţii Ţibleş oferă trasee interesante cu poieni
întinse şi stânci abrupte, în timp ce în Munţii Maramureş marea
provocare o reprezintă vârful Farcau cu cei 1957 m înălţime.
Un peisaj încântător ce se schimbă parcă fără să-ţi dai seama, dar fără
a-şi pierde din frumuseţe, întâlniţi pe Valea Vaserului, gazdă a defileelor
înguste ale Carpaţilor Răsăriteni, pe care şerpuiesc numeroase izvoare de
ape minerale. Decorurile pitoreşti însoţesc şi văile Marei şi Izei.
Conservarea tradiţiilor în spaţiul rural al judeţului Maramureşului
reprezintă astăzi unul din argumentele cele mai importante pentru care turiştii
care aleg să-şi petreacă concediul pe aceste meleaguri. Oriunde îţi vei
îndrepta privirea vei descoperi case tradiţionale construite din lemn, frumos
ornamentate şi localnici înveşmântaţi în costume populare tradiţionale,
îmbrăcate în zilele de sărbătoare. Admiratorii artei populare nu pot rata o
excursie pe Văile Izei, la Vişeu sau pe Valea Tisei, unde casele, adevărate
monumente de arhitectura populară, îţi dau sentimentul că te afli într-un
muzeu în aer liber. Spectaculos este şi renumitul Cimitir Vesel de la
Săpânţa. unic în lume, unde, pe lângă arta sculptării lemnului, atrage atenţia
frumuseţea folclorului şi al poeziei populare.
27
În orice sat din Maramureş veţi poposi, sentimentul că te afli într-o altă
lume, suspendată parcă într-un timp nedefinit, te însoţeşte pe tot parcursul
călătoriei. În zilele de sărbătoare, sătenii îşi decorează casele şi se îmbracă
în costume populare, frumos colorate, aşa cum se întâmplă la Vişeul de Jos.
O atenţie deosebită merită porţile caselor, adevărate opere de artă, ce
ascund câte un simbol ce aşteaptă să fie desluşit, aşa cum veţi întâlni la
Vadul Izei, Săpânţa sau Giuleşti. Colecţii rare de împletituri şi ţesături puteţi
admira în satul Bogdan-Vodă, iar cele mai frumoase obiecte de ceramică se
spună ca sunt lucrate de meşterii populari din Săcel. Un decor de poveste
vă întâmpină în Baia Sprie, unde se află lacul de acumulare de la Firiza.
Lacuri spectaculoase se găsesc şi la Ocna Şugatag şi Coştiui, renumite şi
pentru calităţile curative, datorită gradului ridicat de salinitate.
Turiştii interesaţi de relaxare şi refacere fizică îşi pot îndrepta atenţia
spre staţiunea Borşa, aflată la poalele Munţilor Rodnei, aerul curat,
temperaturile agreabile, mai ales pe timp de vară şi frumuseţea peisajelor,
sunt doar câteva argumente în plus pentru care nu ar trebui să ocoliţi această
staţiune. Şi dacă preferaţi plimbările în natură sau sporturile de iarnă,
staţiunea oferă o multitudine de zone de agrement şi pârtii acoperite de
zăpadă până târziu, spre sfârşitul primăverii.
Judeţul Maramureş se mândreşte şi cu bogate vestigii istorice, o
atracţie constantă în rândul turiştilor poposiţi aici, Tumul lui Ştefan de la
Baia Mare, construit în stil gotic, la 1347, sau Bastionul Măcelarilor,
vechi din secolul XV, ce ascunde încă legende ce aşteaptă să fie
descoperite, sunt doar câteva dintre cele mai interesante. O atenţie
deosebită merită ruinele cetăţii Chioarului de lângă Şomcuta Mare,
veche de la 1319, dar şi rămăşiţele fostei cetăţi Bogdan-Vodă. Din
itinerariul vostru nu poate lipsi o vizită la Muzeul Maramureşului din
Sighetu Marmaţiei, cu valoroase expoziţii de etnografie şi artă populară.
Maramureşul este renumit şi pentru bisericile din lemn, adevărate
monumente de artă populară, unice în întreaga lume, ce se remarcă prin
simplitatea proporţiilor, turlele înalte şi bogăţia detaliilor, aşa cum veţi
descoperi la Surdeşti, Moisei, Bârsana, Călineşti sau Budeşti, unde
lăcaşurile de cult au o vechime de aproximativ trei secole.
Maramureşul este acea parte a României unde tradiţiile vechi de
secole se păstrează şi astăzi. iar frumuseţea naturii şi atmosfera pitorească îţi
dau sentimentul că ai pătruns într-o lume de poveste.
Baia Mare, capitala administrativă a regiunii, este de cele mai multe ori
principalul punct de plecare în explorarea zonelor rurale, unde se evidenţiază
construcţii din lemn sculptat ce simbolizează „copacul Vieţii” sau diverse motive
solare. Porţile de la intrarea în curţile localnicilor sunt adevărate opere de artă,
iar dimensiunea şi rafinamentul decoraţiilor indică statutul social şi financiar al
familiei respective. Doar în satele din Maramureş aveţi ocazia să admiraţi
frumuseţea costumelor populare tradiţionale, etalate cu mândrie cu ocazia
28
marilor sărbători religioase de peste an, dar şi cu ocazia nunţilor şi botezurilor,
evenimente pline de culoare, unde sunt evidenţiate dansurile şi cântecele
populare tradiţionale.
Destinaţii turistice în Maramureş
► Baia Mare ► Certeze ► Păuleşti ► Siseşti
► Baia Sprie► Chiubzaia ► Poienile Izei ► Strâmtura
► Băiuţ ► Deseşti ► Rona de Jos ► Surdeşti
► Bârsana ► Firiza ► Ruseova ► Târgu Lăpuş
► Borşa ► Giuleşti ► Săcel ► Tasnad
► Botiza ► Ieud ► Săliştea de Sus ► Tăuţii
de Sus
► Breb ► Leordina ► Săpânţa ► Vadu Izei
► Călineşti ► Mogoşa ► Sărăsău ► Vişeu de Jos
► Cărbunari ► Moisei ► Satu Mare ► Vişeu de Sus
► Cavnic ► Ocna Şugatag ► Sighetu-Marmaţiei
O atracţie unică în acest peisaj o reprezintă bisericile din lemn,
majoritatea ridicate în secolul XVIII, şi care se remarcă printr-o
arhitectură de inspiraţie gotică. Frumuseţea şi unicitatea artistică a făcut
ca multe dintre aceste edificii religioase să fie declarate monumente
UNESCO. Încercaţi să includeţi în itinerariul vostru bisericile Surdeşti,
Bârsana, Rogoz şi Deseşti. Interesant în felul său este şi Cimitirul Vesel
de la Săpânţa, în timp ce la Muzeul închisorii de la Sighet, puteţi
învăţa o adevărată lecţie de istorie. Dincolo de vestigiile istorice,
Maramureşul este de multe ori ales ca destinaţie de vacanţă de iubitorii
muntelui, care vor găsi în Munţii Rodnei cele mai interesante trasee.
Punctul de plecare în explorarea acestui tărâm de poveste este Baia
Mare. oraş situat în sudul Munţilor Gutâi şi Igniş. Accesibil turiştilor atât cu
autoturismul, dar şi cu trenul şi avionul, municipiul Baia Mare este gazda
unui impresionat Muzeu de Etnografie şi Artă populară. Partea de sud-
vest a Maramureşului este ocupată de localităţile Codrul, Chioarul şi Lăpuş,
unde puteţi petrece câteva zile de vacanţă de neuitat. Odată ajunşi aici,
încercaţi să vă rezervaţi suficient timp pentru o vizită la bisericile din lemn
de la Baia Sprie, Surdeşti şi Plopiş. Poate cea mai frumoasă parte a
Maramureşului se găseşte la nord de Baia Sprie, dincolo de trecătoarea
Gutâi, unde sunteţi întâmpinaţi de peisaje pitoreşti şi case tradiţionale. Cea
mai importantă localitate din această regiune este Sighet, oraş situat la
aproximativ 1 km de graniţa cu Ucraina. Zonă multietnică, locuit deopotrivă
de romani, maghiari şi alte naţionalităţi, Sighetul este gazda unuia dintre cele
mai impresionante muzee din ţară, amenajat în fosta închisoare politică. Tot
aici puteţi vedea muzeul Holocaustului „Elie Wiesel”. Dacă plănuiţi să vă
petreceţi concediul în perioada sărbătorilor de iarnă, aveţi ocazia să luaţi
parte la Festivalul Datinilor de Iarnă (27 decembrie), un eveniment de mare
sărbătoare, unde sunt puse în valoare frumoasele costume populare şi
29
măştile lucrate de meşterii populari.
Orice vacanţă în Maramureş presupune un popas în reşedinţa de
judeţ de la Baia Mare. unde veţi descoperi o îmbinare armonioasă între
vechi şi nou, câteva obiective turistice deosebite, fără a omite renumita
rezervaţie de castan comestibil necultivat, unica de acest fel din ţară. De
altfel, acest dar al naturii este sărbătorit în fiecare an de localnici, la sfârşit de
septembrie, cu ocazia Sărbătorii Castanelor. Municipiul Baia Mare se
găseşte într-un decor natural spectaculos, într-o depresiune, în vestul
Maramureşului, la 80 km de graniţa cu Ungaria. Încă din vremurile de
început ale oraşului, aici a funcţionat o colonie minieră, confirmată prin
săpăturile arheologilor, care au demonstrat că aurul se extrăgea încă
dinainte de sosirea romanilor. Amintit pentru prima dată în izvoarele scrise,
la începutul secolului XIV, sub denumirea de Rivulus Dominarum, oraşul s-a
bucurat de numeroase privilegii, devenind în Evul mediu unul dintre
principalele centre economice din Transilvania. Orice turist ajuns aici este
iremediabil cucerit de centrul istoric al oraşului, de altfel, o adevărată
mândrie pentru localnici. Simbolul oraşului, devenit un important reper
turistic, Tumul Ştefan, este singura construcţie rămasă astăzi din vechea
biserică Sf. Ştefan, construită la jumătatea secolului XIV. Din itinerariul
vostru nu ar trebui să lipsească nici Casa „Iancu de Hunedoara”, iar dacă
dispuneţi de suficient timp, încercaţi să vizitaţi şi Muzeul de Mineralogie,
unde veţi descoperi colecţii dintre cele mai interesante.
Părăsind Baia Mare, la 10 km veţi întâlni localitatea Baia Sprie, în
trecut, o renumită zonă minieră, ce impresionează călătorul prin construcţiile
care mai de care mai frumoase, multe dintre ele ridicate in secolul XVIII.
Odată sosiţi pe aceste meleaguri, trebuie să faceţi un popas în rezervaţia
Lacul Albastru, în timp ce amatorii de drumeţii montane au ocazia să
escaladeze Vârful Igniş, înalt de 1.307 m, din satul Chiuzbaia. Câteva
momente de relaxare puteţi petrece la Mogoşa, pe malurile Lacului Bodi,
una dintre cele mai interesante destinaţii turistice în zilele toride de vară. Dar,
mai mult decât peisajele încântătoare, Maramureşul este interesant pentru
frumuseţea bisericilor din lemn. Pornind din Baia Sprie, spre Valea Marei,
veţi descoperi biserica de lemn de la Deseşti. ce datează din prima
jumătate a secolului XVIII şi care păstrează picturile de la 1780, aşa cum ne
indică inscripţiile păstrate şi astăzi pe una din grinzile pronaosului.
O vacanţă în Maramureş presupune şi o excursie la Sighetul
Marmaţiei, capitala istorică a regiunii şi al doilea oraş ca mărime din
ţinutul Maramureşului, aflat în partea de nord-vest a judeţului, la
confluenţa râurilor Mara, Tisa şi Ronişoara şi menţionat în izvoarele
scrise încă din anul 1326. În perioada interbelică, oraşul era locuit de o
numeroasă comunitate evreiască, motiv pentru care istoria locului este
strâns legată de deportările acestora în lagărele naziste. Astăzi, oraşul
mai păstrează încă clădiri de o certă valoare istorică şi artistică, unele
30
construite în evul mediu. De departe cel mai vizitat muzeu local este
Memorialul Victimelor Comunismului, amenajat între zidurile fostei
închisori unde şi-a găsit sfârşitul o mare parte din elita politică a ţării în
perioada comunistă. O atenţie deosebită merită şi casa unde s-a născut
Elie Wiesel, laureatul cu Nobel pentru Pace, astăzi transformată în
muzeu.
La 20 km de Sighet se găseşte Săpânţa, o localitate cunoscută
dincolo de graniţe pentru Cimitirul Vesel, un obiectiv turistic deosebit de
apreciat atât de turiştii români, cât şi de cei străini. Pe crucea fiecărui
mormânt sunt pictate scene din viaţa celui decedat, însoţite de un epitaf
scris în cel mai pur stil arhaic. Pentru ca vacanţa voastră în Maramureş
să fie completă, includeţi o excursie pe Valea Izei şi faceţi un popas în
Comuna Bârsana, localitate atestată istoric din anul 1326. Cea mai
frumoasă ctitorie locală este biserica de lemn cu Hramul Maicii
Domnului, care datează de la 1806. Loc de meditaţie dar şi de regăsire
spirituală, la Poienile Izei se află una dintre cele mai frumoase şi mai
bine conservate lăcaşuri de cult, declarate monument UNESCO. Este
vorba de biserica închinată Sf. Paraschiva, ridicată între 1604-1632,
iar zidurile interioare impresionează privitorul cu picturi desăvârşite ce
reflectă scene de la Judecata de Apoi. Călătoria voastră pe Valea Izei
poate continua cu un popas în satul Săcel, locul unde meşterii olari au
darul de a crea adevărate opere de artă. La 25 km de Cavnic, veţi întâlni
satul Lăpuş, o zonă cu peisaje de o frumuseţe rară ce îţi taie răsuflarea
şi unde au fost descoperite preţioase vestigii arheologice, printre care
necropole ce datează din epoca bronzului. În apropiere de Lăpuş se află
satul Rogoz, gazda unei frumoase biserici construite în anul 1633,
declarată monument UNESCO.
1.4.1. Populaţia
Situaţia demografică din judeţul Maramureş
Populaţia stabilă a judeţului Maramureş a înregistrat în perioada
2000-2009 un trend descendent, valoarea minimă fiind cea aferentă
anului 2008 cu 511.828 persoane. În comparaţie cu anul 2000, efectivul
populaţiei judeţului Maramureş din anul 2009 a scăzut cu 19.009
persoane (-3,6%). La nivelul populaţiei stabile din mediul urban avem
însă parte de o evoluţie a efectivului cu 16.827 persoane (+5,9%), în
timp ce la nivelul populaţiei stabile din mediul rural trendul este unul
descendent: -35.836 persoane (-14,5%).
Raportându-ne la evoluţia populaţiei de sex masculin din judeţul
Maramureş, în intervalul 2000 - 2009 aceasta a scăzut cu 11.097
31
persoane (-4,2%). O involuţie demografică mai moderată înregistrează
persoanele de sex feminin, în perioada 2000-2009 numărul acestora
scăzând cu 7.912 persoane (-2,9%).
Evoluţia populaţiei în judeţul Maramureş, pe medii şi sexe, în
perioada 2000-2009
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
1. POPULAŢIA LA RECENSĂMINTELE DIN ANII: 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 SI 2011
- CATEGORII DE LOCALITĂŢI ŞI JUDEŢE -
P O P U L A Ţ I A L A R E C E N S Ă M I N T E L E D I N:
20
JUDEŢUL
25 ianuarie 21 februarie 15 martie 5 ianuarie 7 ianuarie 18 martie octombrie
1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011
19.103.16 22.810.03 21.680.97
ROMÂNIA 15.872.624 17.489.450 3 21.559.910 5 4 20.121.641
32
MARAMURE
Ş 321.287 367.114 427.645 492.860 540.099 510.110 478.659
Sursa: INS, Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor 2011.
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
33
În ultimii ani poate fi remarcată o stagnare a gradului de urbanizare a
judeţului Maramureş în jurul valorii de 58,8%. Comparativ cu gradul de
urbanizare din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (53,27% în anul 2009) sau
din România (55,05% în anul 2009), nivelul de urbanizare din judeţul
Maramureş este superior. Astfel, la 1 ianuarie 2009, 58,81% din populaţia
judeţului Maramureş avea domiciliul stabil în mediul urban, în timp ce 41,19%
din locuitori aveau domiciliul în mediul rural.
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
NORD- 26001 138 138 141 150 195 178 196 199 209 149 172 180 155 120 109 834 524 280
VEST 32 001 975 587 960 377 518 938 398 816 585 566 088 323 034 073 06 30 57
MARAM 47865 255 271 284 286 331 325 366 371 384 292 324 325 283 223 193 138 831 438
URES 9 81 83 39 00 38 75 23 26 80 34 99 82 55 51 06 87 2 8
Sursa: INS, Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor 2011
34
POPULATIA STABILA PE SEXE, DUPA ETNIE - CATEGORII DE LOCALITATI,
MACROREGIUNI, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE
POPU ETN IA
REGIUN LATIA
LipoveniRuşi -
Macedoneni
EA DE STABI Inform
Ucraineni
Altă etnie
Maghiari
Germani
Polonezi
Ceangăi
Romani
Chinezi
Slovaci
Armeni
Bulgari
Italieni
Croaţi
Tătari
Greci
DEZVO LA
Romi
Sârbi
Evrei
aţie
Turci
Cehi
LTARE nedisp
JUDET TOTA onibila
UL L
122 23 20 18 13 18
ROMAN 20121 1679 762 621 509 360 276 48 28 07 65 73 54 36 32 32 24 25 20 13 15 12 52 12368
IA 641 2868 3 573 20 42 98 7 2 6 4 36 08 68 03 71 77 43 17 61 36 64 4 10
NORD- 26001 1845 451 113 324 796 13 74 13 48 46 24 13686
VEST 32 796 529 711 84 7 188 7 14 75 0161 9 9 3 1417338858011 88 1
Evanghelică lutherană3)
Informaţie nedisponibilă
POPUL
Creştină de rit vechi
Martorii lui Iehova
Romano-catolică
JUDETUL AŢIA
Ortodoxă sârbă
Greco-catolică2)
Evanghelică4)
1)
Musulmană
Penticostală
Fără religie
Reformată
Unitariană
Altă religie
MUNICIPII SI STABIL
Armeană
Ortodoxă
Mozaică
Baptistă
Atei
ORASE Ă
COMUNE
TOTAL
36 11 30 18
201216 1630 8707 600 150 8094 643 576 498 424 325 201 143 155 53 35 39 2071259
ROMANIA 23 28 55 91
41 7004 74 932 593 4 37 86 20 95 58 68 85 14 99 19 3 43 739
14 50 7 7
16
3576 2276 162 218 20 596 91 64 2846
MARAMURES 478659 54 3451 58 70 815 477111 80 95 14 64 * 338
27 1 46 36 94 0 5 1 3
1
A. MUNICIPII SI 1960 1981 123 75 107 14 298 56 45 2149
275286 632 50 70 372 91 108 67 74 13 56 * 313
ORASE 62 5 92 16 29 29 1 5 1 9
MUNICIPIUL BAIA 8314 641 44 559 65 141 33 26 1181
123738 8891 95 35 56 96 29 96 38 45 8 31 * 247
MARE 0 2 42 0 8 1 8 9 0
MUNICIPIUL
2465 114 37 196 34
SIGHETU 37640 4138 236 * 5 827 169 15 3 12 6 - 22 - 68 90 35 3530
2 8 1 7 5
MARMATIEI
ORAS BAIA 1014 47
15476 2125702 565 76 23 * * 181 82 41 7 5 16 - - - 46 48 5 934
SPRIE 1 5
2438 12
ORAS BORSA 27611 895 41 100 4 137 * * 20 - - - 4 - - - - 3 9 5 1881
7 3
ORAS CAVNIC 4976 3715 743 94 46 27 38 20 - * 25 5 - - - - - - - 55 6 6 194
ORAS
3213 2979 3 - 3 154 * - - - * - - - - - - - - - * - 70
DRAGOMIRESTI
ORAS SALISTEA 4893 4705 * - * 30 45 13 - - - - - - - - - - - * - - 96
35
DE SUS
100 13 13
ORAS SEINI 8987 5739 573 873 13 - * 107 5 * * * 3 - * - 3 9 5 379
1 4 6
ORAS SOMCUTA 29
7565 6219 75 75 406 10 - 10 - 148 4 * - * * - * - 3 5 3 308
MARE 5
ORAS TARGU 114 80
11744 8470 266 347 26 12 - - 80 * - - * - * * - 8 * * 575
LAPUS 7 6
ORAS TAUTII-
7136 5359 725 251 57 270 21 12 - * 77 6 3 * 3 - - - - 13 8 * 326
MAGHERAUS
147 71
ORAS ULMENI 7270 4605 29 26 40 7 - - 80 - * - - - - - - 25 * - 267
5 4
ORAS VISEU DE 1195
15037 1351 46 49 374 29 64 * - 24 4 - - * 3 4 - - * * 4 1129
SUS 1
1615 385 90 111 66 297 35 19
B. COMUNE 203373 2946 2819 8 - 443 386 3 13 21 * 8 * 25 6964
65 4 25 07 5 9 0 0
12
ARDUSAT 2738 2474 4 6 20 3 - - - 9 - - - - - - - - - - - 98
4
14
ARINIS 1084 745 * 94 6 8 * * - 15 * - - - - - - - 28 * - 34
8
10
ASUAJU DE SUS 1441 1250 - 4 40 - - - - * - - - * - - - - - * - 43
1
BAITA DE SUB 42
1871 1284 4 - 90 - - - - 4 - - - * - - - - - - - 63
CODRU 5
BAIUT 2340 1383 777 47 10 15 - - - - 4 - - - - - - - - - - - 104
BARSANA 4474 3893 6 - 49 291 - 5 - - 76 - - - - - - - - - 4 - 150
10
BASESTI 1452 960 3 - 54 208 - - - 29 - - - - - - - - - * - 88
9
BICAZ 1124 988 4 - 34 3 34 - - - 4 9 - - - 10 - - - - - - 38
BISTRA 4174 3830 7 - - 82 - 56 * - 79 - - - - - - - * 8 - - 110
BOCICOIU MARE 3818 2858 277 14 35 309 * 15 - - 143 6 - - * * - - - * * * 152
BOGDAN VODA 3208 2906 * - 24 101 - 79 - - * * - - - - - - - * - * 92
BOIU MARE 1131 1065 * - - 44 - - - - - - - - - * - - - - - - 20
BOTIZA 2717 2550 * - - 95 * * - - - * - - - - - - - - - - 67
BUDESTI 3055 2805 * * 5 126 * * - - 54 - - - - - - * - * * - 57
15
CALINESTI 3178 1791 * * 992 3 14 - - 95 * - - - - - - - 66 * - 55
7
CAMPULUNG LA
2485 679 322 980 * 238 * 54 - - 53 14 37 - - * - - - * 7 - 97
TISA
35
CERNESTI 3741 3203 3 - 28 * 7 - - 26 6 - - * - - - - * 11 - 104
0
19
CICARLAU 3691 2993 101 15 79 6 5 - - 38 5 25 - * 3 - - - * * * 219
7
COAS 1402 1317 5 * 7 - - - - - 34 - - - - - - - - * - - 36
193
COLTAU 2557 223 48 73 4 41 33 - - 3 41 47 * * - - - - - 5 - 101
6
COPALNIC- 17
5673 4728 11 8 276 12 3 - - 233 16 5 - * - - - - 3 13 * 185
MANASTUR 7
COROIENI 2219 2103 * * 22 * * 11 - - 4 - - - - - - - - - - - 75
CUPSENI 3581 3485 - - 3 - - - - - * - - - * - - - - - - - 90
DESESTI 2341 2077 * * 18 121 * 8 - - 17 5 - - - * - - - 28 - - 63
DUMBRAVITA 4372 3785 12 9 7 397 - * - - 16 4 - - * - - - - 3 - * 136
38
FARCASA 4015 3410 50 15 39 16 4 - - 13 - 3 - - - - - - - - - 83
2
GARDANI 1151 1013 * * 38 3 24 - - - 11 - - - - - - - - - - - 59
GIULESTI 3113 2190 3 - 76 565 * 5 - - 152 7 - - - - - - - 16 7 * 89
GROSI 2857 2439 43 26 10 37 6 - - - 157 13 - * - - - - - * 5 * 118
GROSII
2095 1875 135 5 10 7 - - - - 3 - * - - - - - - - 13 - 45
TIBLESULUI
36
106
IEUD 4318 3038 6 - 3 3 - - - - - - - - - - - - - 4 - 201
3
LAPUS 3709 3434 28 3 9 74 - * - - 4 - - - - - - - - - - - 156
LEORDINA 2547 2063 4 - 58 7 - 291 - - * * - - - - - - - * * - 118
51
MIRESU MARE 4766 3559 8 9 222 67 - - - 194 - 5 - - - - - - 8 11 * 171
1
14
MOISEI 9264 8188 5 - 5 - 494 - - * * - - - - - 6 - * 3 - 414
3
OARTA DE JOS 1243 1010 9 3 30 21 77 - - - - - - - - - - - - - - - 93
OCNA SUGATAG 3853 2744 350 9 21 358 59 3 - - 122 16 5 * * - * - - * * * 158
16
ONCESTI 1549 1160 - * 138 6 * - - 12 4 - - - - - - - * * - 58
7
PETROVA 2525 2373 5 3 22 7 - 20 - - 14 7 - - - - - - - - - - 74
POIENILE DE 13
10073 7667 9 6 209 * 311 - - 4 * - - - - - - - 8 4 - 478
SUB MUNTE 75
POIENILE IZEI 940 927 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 13
14
RECEA 6000 5049 50 208 300 13 - * - 35 13 - - * - - - - 28 3 * 152
5
REMETEA 12
2834 2077 19 315 8 5 - - - 130 52 - - - - - * - * 19 3 77
CHIOARULUI 6
10
REMETI 3040 2323 194 24 25 101 - 182 - - 36 4 - - - - - - - - - 45
6
17
REPEDEA 4716 2453 4 - * - 233 - - * - 162 - - - - - - 5 - - 128
29
RONA DE JOS 1776 1467 5 * 4 86 - 6 - - 51 84 - - - - - - - * - - 71
RONA DE SUS 3855 2716 301 * 39 148 24 * * - 415 - 53 - - - - - - - 4 * 150
ROZAVLEA 3085 2897 * - * 37 - 72 - - - - - - - - - - - - * - 74
73
RUSCOVA 5541 4492 3 3 3 3 147 - - * * - - - * - - - * 3 - 150
3
SACALASENI 2299 1910 16 6 49 26 23 * - - 199 * * - - * - - - - 10 * 55
SACEL 3500 3295 7 - - 15 6 36 - - - - - - - - - - - - - - 141
43
SALSIG 1641 1018 * * 56 8 5 - - 44 6 - - - - - - - 5 * - 61
3
SAPANTA 2903 2538 4 * * 24 * 224 - - 4 - - - - - - - - - - - 106
SARASAU 2238 1072 6 3 - 926 67 7 * - 42 - - - - - - - - - 11 * 100
33
SATULUNG 5837 4858 20 80 57 24 3 * - 86 114 40 - * * - - - 10 - * 207
2
SIEU 2348 2114 - - - 85 - 113 - - - - - - - - - - - - - - 36
13 214
SISESTI 5289 2795 10 3 * - - - 44 5 - - - - - - - 3 7 * 134
9 6
STRAMTURA 3652 3003 * - 87 269 - 47 - - 107 - - - - * - - - * 18 - 117
SUCIU DE SUS 3868 3454 * * 75 168 - * - - 5 - - - - - - - - - - - 161
VADU IZEI 2659 2286 15 - 17 93 * - - - 135 - - - - - - - - - 6 - 106
VALEA
2025 1897 6 3 59 5 - - - - 8 - - - - - - - - - - - 47
CHIOARULUI
10
VIMA MICA 1448 1281 - * 21 - - - - * - - - - - - - - - - - 39
4
VISEU DE JOS 4934 4105 30 * 51 211 3 317 - - 5 - * - - - - - - 4 * * 202
37
1.4.2. Aşezări omeneşti: oraşe, sate (istoric, populaţie, dotări tehnico-
edilitare-sociale, economice, servicii legate de/sau tangente activităţii de
turism).
POPULAŢIE, CLĂDIRI, LOCUINŢE SI GOSPODARII LA
RECENSĂMÂNTUL DIN ANUL 2011
- REZULTATE PRELIMINARE ROMANIA, REGIUNI DE DEZVOLTARE SI
JUDEŢE PE CATEGORII DE LOCALITATI -
din care: din care: Populaţia
Populaţia Numa Cladiri sţabila
POPULATIA Numar din din Numar
stabila din rul desţinaţ din spaţiile
STABILA ul care: care: Num ul
gospodăriile Num cladiril e colecţive de
REGIUN mediu arul mediu REGIUN
populaţiei arul Num or spaţiului locuiţ
EA DE de Num gosp de EA DE
gosp arul desţin colecţiv
DEZVO persoa arul odarii persoa DEZVO
odarii locui aţe de locuiţ
LTARE, ne pe o cladi Clad Locui lor ne pe o LTARE,
lor nţelo spaţiul in care
JUDET Am Am gospod rilor iri cu nţe insţiţ Am gospod JUDET
Mas Fem Mas Fem popu r ui se afla Mas Fem
UL bele bele arie a locui conv uţion bele arie UL
culin inin culin inin laţiei colecţi locuinţel culin inin
sexe sexe populaţi nţe enţio ale sexe insţiţuţi
v de e
ei 1) nale onala
locuiţ convenţi
onale
ROMAN 1904 9279 9764 1887 9182 9690 7086 5117 5104 8459 8450 1057 1706 9706 7356 ROMAN
2.66 14934 1819 16.14
IA 3767 756 011 3144 694 450 394 777 662 052 942 1 23 2 1 IA
Nord- 2495 1214 1281 2467 1199 1268 9139 6908 6890 1097 1095 2733 1415 1317 Nord-
2.70 1463 1918 191 18.68
Vest 247 041 206 917 882 035 65 07 80 134 108 0 9 1 Vest
Maramu 4612 2265 2347 4598 2254 2344 1632 1325 1323 1952 1946 Maramur
2.82 221 249 36 14171068 349 6.41
reş 90 35 55 73 67 06 92 37 24 77 87 es
Sursa: INS, Recensământul General al Populaţiei şi Locuinţelor 2011
Sursa:file:///C:/Users/PERSONAL%20COMPUTER/Downloads/q95jn_Plan_judet_Maramures_
2007_2013_V2.pdf
Amenajarea teritorială reprezintă o activitate de interes general ce
are la bază o analiză multidimensională a unei regiuni, luându-se în
considerare axa economică, socială, culturală şi ecologică. Amenajarea
teritorială vizează, astfel, obţinerea unui cadru natural armonios care să
asigure satisfacerea nevoilor şi să răspundă valorilor recunoscute ale
comunităţilor.
Procesul de urbanizare în judeţul Maramureş a avut în ultimii ani
două direcţii principale. Pe de o parte s-a înregistrat o creştere a
numărului oraşelor existente, iar, pe de altă parte, s-a semnalat o
creştere a numărului localităţilor rurale aparţinând de municipii şi oraşe.
Astfel, aşa cum putem observa din tabelul următor, în intervalul 2000 –
2008, numărul oraşelor din judeţul Maramureş a ajuns de la 6 în anul
2000, la 11 în anul 2008. Şi numărul satelor aparţinând de municipii şi
oraşe a crescut în intervalul anterior enunţat de la 16 în anul 2000, la 28
în anul 2008, semn că o parte din aşezările urbane a suferit şi o
39
extindere spaţială. Prin alipirea unor sate de municipii şi oraşe, numărul
localităţilor rurale din judeţul Maramureş a suferit o depreciere în anul
2004, ajungând la 213 sate de la 226 sate înregistrate în anul anterior.
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVĂ A JUDEŢULUI MARAMUREŞ, ÎN
PERIOADA 2000 - 2008
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
: date nedisponibile
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Localitatea cu cea mai ridicată suprafaţă intravilană este Borşa,
cumulând circa 22,7% din suprafaţa totală intravilană din rândul
aşezărilor urbane din judeţul Maramureş (4.230 ha). Alte localităţi cu o
suprafaţă intravilană semnificativă sunt: Municipiul Baia Mare (3.300 ha),
Oraşul Tăuţii-Măgherăuş (2.297 ha), Municipiul Sighetu Marmaţiei (1.694
ha) şi Oraşul Şomcuta Mare (1.565 ha). Pe de altă parte Oraşul Ulmeni
nu deţine decât 76 hectare suprafaţă intravilană, reprezentând doar
0,4% din totalul suprafeţei intravilane a municipiilor şi oraşelor din judeţul
Maramureş.
Suprafaţa intravilană a municipiilor şi oraşelor din judeţul
Maramureş, în anul 2007
UM: Hectare
40
Municipiul Baia Mare este localitatea cu cel mai ridicat număr de
locuitori (139.154 persoane), reprezentând aproximativ 46,21% din toată
zona urbană a judeţului Maramureş. Municipiul Sighetu Marmaţiei deţine
o populaţie ce cumulează 41.309 persoane, ocupând poziţia secundă la
nivelul întregii unităţi teritorial-administrative. Pe de altă parte există
oraşe cu o populaţie sub 10.000 locuitori (Cavnic, Dragomireşti, Săliştea
de Sus, Şomcuta Mare, Tăuţii-Măgherăuş, Ulmeni), marea majoritate a
acestora intrând în categoria comunelor devenite oraş în anul 2004.
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
41
Din punctul de vedere al densităţii populaţiei în zonele urbane ale
judeţului Maramureş, cel mai ridicat număr de locuitori / km 2 a fost
înregistrat în anul 2008 în reşedinţa de judeţ a Maramureşului (595
locuitori / km2 în Baia Mare). Alte localităţi a căror densitate a populaţiei
este superioară densităţii populaţiei de la nivel judeţean sunt: Sighetu
Marmaţiei – 304,5 locuitori / km 2, Cavnic – 197 locuitori / km 2, Seini –
174,7 locuitori / km2, Baia Sprie – 173,2 locuitori / km2 şi Ulmeni – 90
locuitori / km2.
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
42
În cursul anului 2008, în judeţul Maramureş, procesul de dezvoltare
urbană a cuprins numeroase construcţii şi modernizări de spaţii de locuit,
construcţii de spaţii comerciale şi administrative, reabilitări ale unor
clădiri cu modificarea destinaţiei iniţiale, amenajări de spaţii de agrement
şi sport, construcţii de drumuri şi poduri, etc. În ceea ce priveşte
dezvoltarea zonelor rezidenţiale, accentul a fost pus pe asigurarea unor
spaţii de locuinţă tinerilor familii. Spre exemplu, în anul anterior, în Tăuţii-
Măgherăuş au fost construite nu doar 125 de case de locuit, ci şi o
şcoală şi o grădiniţă, facilitând astfel traiul în regiune a viitoarelor familii.
Mai mult decât atât, s-au realizat şi lucrări de modernizare a Centrului de
Afaceri şi a Muzeului Satului.
În anul 2008, în judeţul Maramureş nu doar sectorul rezidenţial s-a
dezvoltat, ci şi sectorul comercial prin construirea a trei complexe
comerciale „Supermarket Plus”, două în municipiul Baia Mare şi unul în
oraşul Târgu Lăpuş. Pe lângă deschiderea acestui supermarket, în
Târgu Lăpuş au fost încheiate şi lucrări de extindere a reţelei de
canalizare a apei uzate şi s-au continuat modernizările la staţia de
epurare.
Şi în oraşul Dragomireşti a fost finalizată construcţia staţiei de
epurare a apelor uzate. În municipiul Baia Mare, în cadrul unui Proiect
ISPA, în cursul anului 2008, au fost continuate lucrările de reabilitare şi
modernizare a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare care includ
şi măsurile de reabilitare şi modernizare a Uzinei de Apă şi a Staţiei de
epurare municipală.
În cursul anului 2008, în Borşa s-au aflat în derulare activităţi de
construcţie ale unor obiective de interes cum sunt: Primăria oraşului
Borşa, Centrul de zi pentru persoane vârstnice, Pârtia olimpic de schi cu
transport pe cablu prevăzut cu telegondolă, podul peste râul Cisla în
zona cartierului Rotundu.
Şi în oraşul Şomcuta Mare, în cursul anului 2008, au fost demarate
o serie de investiţii, una din cele mai importante fiind construirea unei
staţii de epurare. De asemenea, a mai fost finalizată şi construcţia unei
săli de sport .
Aşezări urbane – scurtă prezentare
Municipiul Baia Mare
Situat în partea vestică-centrală a judeţului Maramureş, Municipiul
Baia Mare este reşedinţa acestei unităţi administrativ-teritoriale.
Baia Mare este amplasată în depresiunea cu acelaşi nume, pe
cursul mijlociu al râului Săsar, la o altitudine de circa 228 m faţă de
nivelul mării.
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) –
Secţiunea IV, Municipiul Baia Mare este o localitate de rang II, de
importanţă interjudeţeană, ce joacă un rol important de echilibru în
43
sistemul urban. Municipiul Baia Mare reprezintă centrul urban de
dimensiunea şi importanţa cea mai mare din zonă. Mai mult decât atât,
Baia Mare este al III-lea centru de importanţă regională din Regiunea de
Dezvoltare Nord-Vest a României, fiind elementul de conexiune al zonei
adiacente cu teritoriul naţional.
Şi din perspectiva infrastructurii, Municipiul Baia Mare joacă un rol
fundamental, fiind un important nod rutier şi feroviar şi constituind
punctul de convergenţă pentru localităţile din împrejurimi (Baia Sprie,
Recea, Tăuţii-Măgherăuş).
Infrastructura feroviară care leagă Municipiul Baia Mare de unele
localităţi ridică anumite probleme. Municipiul este deservit de linia 400
Satu Mare - Baia Mare – Jibou - Dej, tronson de cale ferată neadaptată
unui trafic conform normelor europene în vigoare, cu treceri la nivel cu
calea ferată care nu dispun de instalaţii automate de semnalizare rutieră,
fiind fără bariere şi nepăzite. De asemenea, în ciuda faptului că
Municipiul Baia Mare beneficiază de legături aeriene prin prezenţa
aeroportului de la Tăuţii-Măgherăuş, acesta are o infrastructură şi dotări
neadaptate unui trafic de călători şi marfă în condiţii de siguranţă şi
confort.
Menţionăm, de altfel, că în municipiul Baia Mare funcţionează un
terminal de transport combinat de mărfuri.
Transportul public la nivelul municipiului Baia Mare cuprinde şi
legătura cu comunele limitrofe, oraşul Baia Sprie şi oraşele Cavnic şi
Ulmeni. Mijloacele de transport circulă pe 12 linii de autobuz, una de
troleibuz şi 17 linii speciale (spre unităţile economice la orele de schimb),
iar spre comunele limitrofe şi oraşul Baia Sprie pe 10 linii exterioare.
Serviciile publice locale sunt prestate de societăţi comerciale pe
acţiuni, având ca şi acţionar majoritar Consiliul Local, precum şi de
instituţii publice de interes local care au calitatea de ordonatori de
credite. Consiliul Local al municipiului Baia Mare este cel care numeşte
conducerea acestora şi exercită controlul asupra modului în care
acestea funcţionează. Aceste entităţi prestează următoarele servicii
publice:
-apă potabilă, canalizare, întreţinerea reţelei - SC VITAL SA
-transport în comun - SC URBIS SA
-energie termică – SC ENERGOTERM SA
-asistenţă şi protecţie socială - S.P.A.S
-ambient urban, zone verzi - S.P.A.U
-administrarea patrimoniului local - S.P.A.P.L.U
-salubrizare – SC DRUSAL SA
44
Municipiul Sighetu Marmaţiei
Fosta reşedinţă de judeţ a Maramureşului, Municipiul Sighetu
Marmaţiei este şi astăzi centrul cultural şi economic al Maramureşului
Istoric. Localităţile din componenţa municipiului sunt Şugău şi Iapa.
Dificultatea realizării transportului rutier este cauzată de
necesitatea de a traversa Munţii Gutâi, Ţibleş, Rodnei şi Maramureşului.
Mai mult decât atât, din totalul de 51,8 km, 11,3 km urmează să fie
schimbate datorită nivelului avansat de uzură şi necesităţii urgente de
reabilitare.
Cele mai importante căi rutiere sunt:
DN 19 spre judeţul Satu Mare, prin Pasul Tihuţa
DN 18 spre Baia Mare, prin Pasul Gutâi
DN 17C spre judeţul Bistriţa-Năsăud, prin Pasul Şetref
DN 18 spre judeţul Suceava, prin Pasul Prislop
Legătura municipiului pe calea ferată este asigurată prin linia
normală Sighet – Vişeu de Jos – Salva. Municipiul este tranzitat şi de
linia ferată cu ecartament lat pe ruta Rahiv – Valea Vişeului – Sighet –
Câmpulung la Tisa – Tesesva, traseu transfrontalier insuficient utilizat.
Conexiunea Municipiului Sighetu Marmaţiei cu alte localităţi se
poate realiza şi prin intermediul aeroportului Baia Mare (75 km) sau a
aeroportului Satu Mare (125 km).
Din Sighet pornesc curse regulate spre toate văile din Maramureş
(Valea Izei, Marei, Vişeului si Tisei), şi spre oraşe ca Baia Mare, Cluj,
Oradea, Timişoara. Transportul în comun este realizat de societatea
Transport Mara-Nord, care deserveşte linii de autobuze bine împărţite în
întreg municipiul.
Oraş Baia Sprie
Situat la o distanţă de 10 km de Municipiul Baia Mare, oraşul Baia
Sprie se află la baza sudică a platoului montan Oaş Gutâi Ţibleş, la o
altitudine de 380 m. Oraşul Baia Sprie are în componenţa sa
următoarele localităţi: Chiuzbaia, Satu Nou de Sus şi Tăuţii de Sus.
Începând cu anul 2006, oraşul Baia Sprie este membru fondator al
Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară “Sistemul Urban Baia Mare” şi
al Asociaţiei Microregiunea de Dezvoltare a Munţilor Gutin.
Oraşul are o bună poziţionare, legând principalele oraşe ale
judeţului (Baia Mare – Sighetu Marmaţiei). Cea mai apropiată linie /
staţie de cale ferată se afla la 10 km, în Municipiul Baia Mare, oraş cu
care Baia Sprie are o bună conectivitate prin reţeaua de transport auto a
persoanelor şi mărfurilor. Pe de altă parte, toate legăturile Municipiului
Baia Mare cu partea estică şi nordică a judeţului, trec prin Baia Sprie.
Reţeaua locală de drumuri acoperă 56 km din care 16 km sunt
modernizaţi. Serviciile de comunicare includ telefonia fixă digitală, reţele
45
de telefonie mobile, o reţea extinsă de cablu TV ce acoperă şi satele
aparţinătoare.
Oraş Borşa
Localitatea Borşa este situată la o altitudine de 617 m în Valea
Hotarului, 673 m în centrul oraşului şi 823 m în complexul turistic Gura
Fântânei. Întinderea localităţii de-a lungul şoselei care o străbate de la
Valea Hotarului, pe lângă pasajul de cale ferată, până la Gura Tiboului
(râul Tibou), măsoară 52 km, fiind una dintre cele mai lungi aşezări din
ţară.
Oraşul Borşa înglobează Băile Borşa şi satele Gura Repedei,
Poiana Borşa şi Fântâna.
Accesul în Borşa este asigurat de următoarele artere rutiere:
DN 17C – legătură cu Bistriţa-Năsăud şi Dej;
DN 17 – ruta Suceava – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei –
Bistriţa;
DN 18 – ruta Baia Mare – Sighetu Marmaţiei – Vişeu de Sus – Moisei –
Borşa – Prislop – Şesuri.
În interiorul zonei, există o serie de obiective interesante, care prin
folosirea drumurilor forestiere existente sunt accesibile turiştilor.
Regiunea Borşei este accesibilă şi printr-o cale ferată cu traseul:
Salva – Vişeul de Sus – Sighetu Marmaţiei, cu legătură la Borşa.
Din păcate, de câţiva ani, Căile Române Ferate au sistat
transportul de călători pe ruta Vişeu - Borşa, acesta fiind preluat de
transportul I.R.T.A. cu autobuze sau maxi-taxi, doar până în oraşul Vişeu
de Sus, sau cu autoturismele personale, din lipsă de călători.
Calea ferată cu ecartament îngust care asigură accesul pentru
exploatările forestiere în zona Vaser – Novat, a devenit şi o cale de
acces pentru turişti, garniturile de tren fiind prevăzute cu vagoane pentru
călători (vagoane platformă sau vagoane închise).
Oraş Cavnic
Situat la poalele munţilor Gutâi, pe cursul superior al râului Cavnic,
la o altitudine ce variază între 550 – 1050, Oraşul Cavnic se află la o
distanţă de 32 km est de Municipiul Baia Mare şi aproximativ 40 km de
Municipiul Sighetu Marmaţiei. Cele cinci localităţi care înconjoară oraşul
Cavnic sunt: Şiseşti în partea de sud-vest, Ocna Şugatag în partea de
nord, Budeşti şi Băiuţ în partea de nord-est şi Cerneşti în partea de sud.
Legătura oraşului Cavnic cu celelalte localităţi e asigurată de
drumul judeţean DJ184 şi DJ109F:
DJ184 – traseul Baia Sprie – Cavnic (20 km);
DJ109F – traseul Sighetu Marmaţiei – Cavnic (45 km);
DJ109F – Cavnic – Băiuţ (20 km).
46
Cea mai apropiată cale ferată este cea care traversează Municipiul
Baia Mare (30 km), iar cel mai apropiat aeroport este cel din Baia Mare –
Tăuţii-Măgherăuş (35 km).
Transportul urban în Cavnic este asigurat de URBIS S.A. Baia
Mare, iar cel interurban de AZUR S.A. Baia Mare.
Oraş Dragomireşti
Situat în estul judeţului Maramureş, în depresiunea Maramureşului,
la 101 km de municipiul Baia Mare, 45 km faţă de Sighetu-Marmaţiei şi
35 km faţă de oraşele Borşa şi Vişeu, oraşul Dragomireşti se întinde pe
cursurile a două râuri care îl străbat: Iza şi Baicu. Până în 2004
localitatea Dragomireşti a fost o comună. Prin legea 332 din 8 iulie 2004,
comuna a fost ridicată însă la rangul de oraş.
Oraşul Dragomireşti se întinde pe o distanţă de 5 km, pe DJ186,
care leagă municipiul Sighetu-Marmaţiei de oraşul Borşa.
Vecinii oraşului Dragomireşti sunt:
Săliştea de Sus în partea de est;
Bocicoel în partea de nord-vest;
Bogdan Vodă şi Ieud în partea de vest;
Judeţul Bistriţa-Năsăud în partea de sud.
Starea proastă a infrastructurii din oraşul Dragomireşti este o reală
problemă pentru localitate, mai ales având în vedere influenţa asupra
atragerii investitorilor care să ajute la prosperitatea localităţii prin crearea
de locuri de muncă şi dezvoltarea economică a oraşului.
Cel mai important drum de acces este DJ 186 care face legătura
cu judeţul Bistriţa-Năsăud şi Baia Mare.
Oraş Săliştea de Sus
Localitatea Săliştea de Sus este situată în culoarul larg al Văii Izei,
cu aspect depresionar ce se înscrie ca o zonă joasă a Depresiunii
Maramureş, având un relief de dealuri prelungite cu spinările alungite,
dominat de măguri ce depăşesc chiar 1000 m altitudine.
Localitatea are o altitudine medie de 670 m şi se desfăşoară de o
parte şi de alta a Râului Iza şi a afluenţilor mai importanţi Buleasa şi
Valea Câmpu Cailor.
Se învecinează la est cu Săcel, în sud cu judeţul Bistriţa-Năsăud,
în vest cu oraşul Dragomireşti, în nord-vest cu localitatea Bocicoel, la
nord cu Vişeu de Jos, iar în nord-est cu oraşul Vişeu de Sus.
Faţă de reşedinţa judeţului, Municipiul Baia Mare, localitatea se
află la 115 km, legătura făcându-se peste Pasul Gutâi. Faţă de cel de-al
doilea oraş ca mărime al judeţului, municipiul Sighetu Marmaţiei, se află
la o distanţă de 56 km, legătura fiind asigurată de drumul judeţean 186.
Staţia de cale ferată Iza este situată în partea estică a localităţii având
acest nume deoarece deserveşte majoritatea comunelor de pe Valea
Izei.
47
Oraş Seini
Situat în extremitatea vestică a judeţului Maramureş, oraşul Seini
are ca şi localităţi componente satul Săbişa în partea de est şi Viile Apei
în partea de Nord-Vest.
Cel mai înalt punct din zonă este dealul Comja (960 m) aflat la nord
de oraş. Oraşul este traversat de pârâul Seinel, ce curge pe direcţia
nord-sud, vărsându-se în râul Someş.
Prin intermediul drumului naţional 1C cu ruta Cluj – Baia Mare –
Satu Mare, dar şi prin calea ferată cu staţia C.F.R., oraşul Seini are
legătură cu toate localităţile din ţară. Atuul major al amplasării la
intersecţia unor artere regionale de comunicaţie terestră, apropiat de
două aeroporturi apropiate Baia Mare şi Satu Mare, de două puncte de
trecere a frontierei (Ungaria, Ucraina), precum şi existenţa unor puncte
vamale apropiate fac din Seini un punct extrem de atractiv în perspectiva
dezvoltării.
49
Vişeu de Sus este situat pe DN18, care face legătura între Sighetu
Marmaţiei şi Vatra Dornei. Din Vişeu mai porneşte şi DN17C care face
legătura cu municipiul Bistriţa. De asemenea, mai există drumuri
judeţene care stabilesc legătura cu mici localităţi sau sate.
Gara Vişeu de Sus este situată pe magistrala 400 a Căilor Ferate
Române. De aici calea ferată are traseul spre Nord la Valea Vişeului, de
unde continuă spre Ucraina şi spre Sighetu Marmaţiei, oraş din care se
poate ajunge în Ucraina. Iar traseul spre Sud duce la Salva, de unde
există legături pe calea ferată spre Cluj-Napoca şi Suceava.
Cel mai apropiat aeroport de Vişeu de Sus este cel de la Tăuţii-
Măgherăuş.
Locuinţe
Fondul de locuinţe din judeţul Maramureş este caracterizat de o
creştere moderată continuă în perioada 2000 – 2007, an în care au fost
înregistrate 186.025 locuinţe. Din rândul acestora, mai bine de jumătate
din locuinţe sunt din mediul urban (111.051 locuinţe – 59,7%). În ceea ce
priveşte tipul de proprietate cel mai frecvent, menţionăm că 98,3% din
locuinţele înregistrate în judeţul Maramureş sunt proprietate majoritar
privată.
Numărul locuinţelor existente la sfârşitul anului pe forme de
proprietate şi medii în judeţul Maramureş, în perioada 2000 – 2007
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
50
Şi suprafaţa locuibilă a avut un trend ascendent în ultimii ani, ajungând la
7260,3 mii metri pătraţi arie desfăşurată în anul 2007. Aceasta înseamnă
că suprafaţa medie a unei locuinţe din judeţul Maramureş este de 39
metri pătraţi. În comparaţie cu suprafaţa medie a unei locuinţe din anul
2000 (35 metri pătraţi), valoarea înregistrată în anul 2007 este
considerabil mai mare.
Suprafaţa locuibilă existentă la sfârşitul anului pe medii,
în judeţul Maramureş, în perioada 2000 – 2007
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
51
Numărul locuinţelor terminate în anul 2007 în judeţul Maramureş a
fost de 1.026 locuinţe, din care 65% au fost construite în mediul urban
(667 locuinţe) şi 35% în mediul rural (359 locuinţe). Cel mai ridicat număr
de locuinţe terminate în cursul anului 2007 este localizat în Oraşul Borşa
(257 locuinţe). Vis-à-vis de suprafaţa locuibilă existentă, în anul 2007
aceasta se cifra la 7.260.251 metri pătraţi arie desfăşurată, din care
4.340.212 metri pătraţi în mediul urban şi 2.920.039 metri pătraţi în
mediul rural.
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
52
Suprafaţa spaţiilor verzi pe localităţi urbane din judeţul Maramureş,
în perioada 2000 – 2007
53
Evoluţia suprafeţei spaţiilor verzi în aşezările urbane din judeţul
Maramureş,
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest şi România, în perioada 2000 –
2007
54
1.4.3. Economia
Dezvoltarea economică a unei regiuni este rezultatul eforturilor
depuse atât de sectorul administrativ-guvernamental, cât şi de sectorul
mediului de afaceri sau al societăţii civile, în general, sub imboldul
creşterii bunăstării populaţiei. Dezvoltarea economică presupune, astfel,
o evaluare minuţioasă a stării socio-economice a unei regiuni şi o
evidenţiere a punctelor slabe şi a punctelor tari ale acesteia, astfel încât
să se poate stabili periodic anumite obiective ce trebuie atinse la nivel
regional.
Indicatorii ce au fost utilizaţi în analiza nivelului de dezvoltare
economică a judeţului Maramureş se referă atât la nivelul investiţiilor
străine directe, la produsul intern brut, dezvoltarea mediului de afaceri,
salariul mediu net, comerţul internaţional cu bunuri cât şi la fondul
funciar, producţia industrială sau producţia agricolă. Viziunea este una
de ansamblu ce include şi anumite date statistice referitoare la Regiunea
de Dezvoltare Nord-Vest, România sau chiar UE-27.
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, regiune din care face parte şi
judeţul Maramureş, se bucură de doar 4,50% din investiţiile străine din
România. Investiţiile străine directe se concentrează, în mare parte, în
zona capitalei, dintr-un total de investiţii de 42.770 milioane de euro în
anul 2007, Municipiului Bucureşti revenindu-i 27.516 milioane euro
(64,30%). Dacă din perspectiva valorii absolute, investiţiile străine directe
în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest au crescut în perioada 2004-2007
(1.035 milioane euro în anul 2004 şi 1.907 milioane euro în anul 2007),
din perspectiva valorii relative, investiţiile străine directe în Regiunea de
Dezvoltare Nord-Vest au înregistrat un trend negativ (6,90% în anul 2004
din totalul investiţiilor din România şi 4,50% în anul 2007 din totalul
investiţiilor din România).
Investiţiile străine din România, pe regiuni de dezvoltare, în
perioada 2004 – 2007
56
Produsul intern brut pe cap de locuitor, în anul 2006
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
58
Cifra de afaceri, investiţiile brute şi personalul unităţilor locale
active din judeţul Maramureş,
pe activităţi, în anul 2007
59
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
60
Câştigul salarial nominal mediu net lunar în judeţul Maramureş, pe
activităţi, în anul 2007
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
61
mai mică valoare a indicelui producţiei industriale a fost înregistrată în
luna noiembrie (94,7%).
62
2. Rata sporului natural în mediul rural este negativ, în timp ce
în mediul urban el menţine valori pozitive. Totuşi durata medie a vieţii
unui locuitor din mediul rural este uşor superioară duratei medii a vieţii
înregistrate în mediul urban (72,78 ani).
3. Numărul mediu al salariaţilor din sectorul agriculturii şi
silviculturii este în continuă scădere, în anul 2007 doar 0,34% din
totalul salariaţilor din judeţul Maramureş activând în domeniul agriculturii
şi vânătorii, şi 1,15% în domeniul silviculturii şi exploatării forestiere.
4. Câştigul mediu salarial net în sectorul agricol este, începând
cu anul 1990, în permanenţă inferior câştigului mediu salarial net din
judeţul Maramureş. În silvicultură şi exploatare forestieră se câştigă mai
bine, cu toate că, cu excepţia unor ani, şi în acest sector câştigul mediu
salarial net este mai scăzut decât câştigul salarial net înregistrat în toate
sectoarele de activitate din judeţ.
5. Doar 2,5% din totalul întreprinderilor active din judeţul
Maramureş aparţin sectorului agricultură, vânătoare şi silvicultură
(269 unităţi) în anul 2007, majoritatea fiind din clasa Întreprinderilor Mici
şi Mijlocii. Ponderea întreprinderilor din sectorul agricol din totalul
întreprinderilor active din judeţ este însă în uşoară scădere în ultimii ani.
Fondul funciar din judeţul Maramureş
Suprafaţa totală a fondului funciar din judeţul Maramureş, în anul
2007, este de 630.436 hectare, din care 49,25% reprezintă suprafaţă
agricolă (310.545 hectare). Cea mai mare parte a suprafeţei agricole
este constituită din fâneţe (120.232 hectare – 38,71%), păşuni (100.113
– 32,23%) şi suprafaţă arabilă (83.946 hectare – 27%). Livezile şi
pepinierele pomicole se întind doar pe o suprafaţă de 6.012 hectare,
reprezentând circa 1% din totalul suprafeţei fondului funciar.
Dinamica fondului funciar de după anul 1990 trădează apariţia unui
fenomen îngrijorător în judeţul Maramureş, acela al scăderii treptate a
suprafeţei agricole în această unitate administrativ-teritorială, în
detrimentul terenurilor degradate şi neproductive. În perioada 1990-
2007, suprafaţa agricolă din judeţ a scăzut cu 590 hectare, cele mai
afectate fiind terenurile arabile (-1.274 hectare) şi livezile şi pepinierele
pomicole (-2.516 hectare). Păşunile, fâneţele şi viile şi pepinierele
viticole au avut însă un trend ascendent.
63
Fondul funciar după modul de folosinţă, în judeţul Maramureş, în
anul 2007
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
66
suprafaţa terenurilor pe care s-au aplicat fungicide (9.368 hectare) şi
erbicide (9.441 hectare).
Suprafaţa terenurilor pe care s-au aplicat pesticide, în judeţul
Maramureş, în perioada 2000-2008
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
67
Producţia agricolă vegetală
În judeţul Maramureş, suprafaţa cultivată pe toate culturile agricole
a scăzut în perioada 1990-2008 cu peste 10.000 hectare, principalele
culturi care au fost afectate din acest punct de vedere fiind grâul,
porumbul boabe şi furajele verzi. Pe de altă parte anumite culturi au
beneficiat de o suprafaţă mai mare: cartofii, furajele perene, lucerna, etc.
În anul 2008, suprafaţa pe care s-au cultivat cerealele boabe se
ridică la 32.926 hectare. Cartofii dispun, de asemenea, de o suprafaţă
importantă, această cultură întinzându-se pe 14.784 hectare.
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
69
Producţia agricolă animală
Efectivele de animale, pe toate categoriile de animale, au
înregistrat o scădere considerabilă în perioada 1990-2008. În acest ultim
an au fost înregistrate 891.747 păsări, 89.162 bovine, 120.641 porcine,
186.466 ovine, 13.957 caprine, 16.211 cabaline, 13.987 familii de albine
şi 15.105 iepuri. Localităţile în care au fost identificate, în anul 2003,
efectivele cele mai semnificative de animale sunt:
Oraşul Borşa – în special bovine, porcine, ovine şi păsări;
Oraşul Şomcuta Mare – în special bovine, porcine şi păsări;
Oraşul Târgu Lăpuş – în special bovine, porcine, păsări şi ovine;
Comuna Copalnic-Mănăştur – în special bovine, porcine şi păsări;
Municipiul Baia Mare – în special păsări (17% din efectivele de
păsări din judeţul Maramureş, în anul 2003);
Comuna Satulung – în special porcine;
Oraşul Seini – în special porcine.
Efectivele de animale, pe categorii de animale, din judeţul
Maramureş, în perioada 2006 – 2008
70
Producţia agricolă animală în judeţul Maramureş, în anul 2007
71
Lungimea drumurilor publice pe tipuri de stare a drumurilor, în
judeţul Maramureş, în anul 2008
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic%C4%83-
din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
Transportul aerian
Judeţul Maramureş dispune de un aeroport amplasat pe drumul
naţional DN1C, la o distanţă de 7 km de Municipiul Baia Mare, în oraşul
Tăuţii-Măgherăuş. Prin acest aeroport se asigură legături interne cu
capitala ţării, dar şi legături internaţionale prin cursele charter.
Transportul public
Numărul vehiculelor în inventar pentru transportul urban de
pasageri în judeţul Maramureş se cifra la 102 autobuze şi microbuze şi
11 troleibuze. Cea mai mare parte a autobuzelor şi microbuzelor
transportă pasagerii din Municipiul Baia (81 vehicule 79,4%). Mai mult
decât atât, toate troleibuzele din judeţul Maramureş aparţin Municipiului
Baia Mare. Alte oraşe care beneficiază de autobuze şi microbuze pentru
desfăşurarea transportului public sunt Municipiul Sighetu Marmaţiei (12
vehicule – 11,76%) şi Oraşul Borşa (9 vehicule - 8,8%).
73
Numărul vehiculelor în inventar pentru transportul urban de
pasageri, pe tipuri de vehicule,
în judeţul Maramureş, în perioada 2006 – 2008
Infrastructura tehnico-edilitară
Infrastructura tehnico-edilitară din judeţul Maramureş este destul
de dezvoltată pe segmentul urban: toate localităţile urbane sunt
racordate la sistemul de furnizare a apei potabile şi 85% din ele (11
localităţi) sunt racordate la sistemul de canalizare publică. Însă, doar o
aşezare urbană este racordată la sistemul de furnizare a energiei
termice, această localitate fiind chiar reşedinţa de judeţ a Maramureşului.
Numărul localităţilor din judeţul Maramureş racordate la utilităţile
publice, în perioada 2000 – 2007
74
În anul 2007 lungimea reţelei simple de distribuţie a apei potabile
din judeţul Maramureş se cifra la 1552,5 km, din care 18,9% aparţin
Municipiului Baia Mare (293 km). Aşezarea urbană care deţine cea mai
redusă reţea de distribuţie a apei potabile este Oraşul Seini (6,4 km),
acesta fiind urmat de Oraşul Cavnic (9 km) şi Oraşul Borşa (12 km).
Pe de altă parte, lungimea conductelor de canalizare publică
ajungea, în anul 2007, la 345,3 km, aproximativ 90% din totalul lungimii
aparţinând mediului urban (311,9 km). Între localităţile urbane care au
cea mai densă reţea de canalizare se remarcă în primul rând Municipiul
Baia Mare cu 188,4 km, acesta fiind urmat la o distanţă considerabilă de
Municipiul Sighetu Marmaţiei cu 43,5 km.
Lungimea conductelor de distribuţie a gazelor este de 1008,3 km în
anul 2007, repartizată în felul următor: 421 km în mediul rural (41,7%) şi
587,3 km în mediul urban (58,3%). În cadrul Municipiului Baia Mare
reţeaua de distribuţie a gazelor măsoară 246,9 km, reprezentând un sfert
din totalul reţelei de distribuţie a gazelor din judeţul Maramureş.
75
Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile şi capacitatea
de apă potabilă distribuită consumatorilor, în judeţul Maramureş, pe
localităţi urbane, în anul 2007
76
Volumul gazelor naturale distribuit în judeţul Maramureş,
pe localităţi urbane, în perioada 2005 – 2007
77
Spitalul de Recuperare Borşa (aparţine MS) – dat în funcţiune în
anul 1985;
Spitalul Orăşenesc Târgu Lăpuş;
Spitalul Municipal Sighetu-Marmaţiei - primele pavilioane au fost
construite în anul 1864;
Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus – înfiinţat în anul 1947, pavilioanele şi
în anul 1984 blocul nou;
Centrul de Sănătate Şomcuta Mare – înfiinţat în anul 1897;
Euromedica Hospital (spital privat) – înfiinţat în anul 2006
Infrastructura spitalicească este deci destul de precară, existând
spitale ce au fost construite în urmă cu 50 sau chiar 100 de ani şi care
necesită reabilitare.
Judeţul Maramureş dispune de un număr de 258 cabinete
medicale de familie, ceea ce înseamnă că unui cabinet îi revin circa
2000 de persoane (anul 2007). În anul 2007 au fost raportate, de
asemenea, 264 cabinete stomatologice, 202 cabinete medicale de
specialitate, 125 de farmacii, 67 laboratoare de tehnică dentară, 25
laboratoare medicale.
Unităţile sanitare pe categorii de unităţi, din judeţul
Maramureş, în anul 2007
79
În comparaţie cu numărul paturilor la 1000 de locuitori înregistrat la
nivelul Euro-27 (6 paturi), în judeţul Maramureş numărul de paturi la mia
de locuitori este uşor superior (6,4 paturi). Acest lucru poate demonstra
înclinarea sistemului sanitar românesc spre intervenţie, mai curând decât
spre prevenţie.
Infrastructura sanitară în judeţul Maramureş, Regiunea de
Dezvoltare Nord-Vest,
România şi UE-27, în anul 2007
Servicii sociale
Menţinând şi asigurând credibilitatea unei societăţi democratice,
organizaţiile non-guvernamentale sunt liantul de legătură dintre cetăţenii
judeţului Maramureş şi autorităţile publice. Menţinerea stabilităţii se face
printr-un transfer de informaţii de la cetăţeni către guvernanţi, iar
asigurarea credibilităţii prin girarea deciziilor luate de către guvern în faţa
cetăţenilor. Deoarece nu sunt motivate de profit sau de voturi,
organizaţiile din sectorul non-profit deţin un important capital public de
loialitate şi încredere.
Numărul organizaţiilor non-guvernamentale din judeţul Maramureş
a crescut simţitor în ultimii 10 ani, majoritatea ONG-urilor activând în
domeniul social. Potrivit Primăriei Baia Mare, 26% din organizaţiile
neguvernamentale din municipiul Baia Mare activează în domeniul
social, 16,3% s-au orientat spre mediu, 14,6% spre interese (asociaţii ale
consumatorilor, ligi ale elevilor, ligi ale studenţilor, etc.) 11,4% spre sport,
11,4% spre domeniul cultural, 7,3% spre sănătate şi 13% spre alte
domenii de activitate.
81
Distribuţia ONG-urilor active din municipiul Baia Mare, pe domenii de
activitate
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
Protecţie socială
Necesar pentru funcţionarea normală a unei societăţi, sistemul de
protecţie socială protejează cetăţenii de riscul ca nivelul de trai să fie
afectat în urma apariţiei unor fenomene precum: şomajul, îmbolnăvire,
invaliditate, înaintare în vârstă, pierderea partenerului de viaţă, pierderea
unui părinte, etc.
Una din categoriile de populaţie avute în vedere de sistemul de
protecţie socială este reprezentată de pensionari, categorie care, în anul
2008, se cifra la 112.390 persoane în judeţul Maramureş, reprezentând
2,4% din totalul pensionarilor de la nivel naţional şi 18,2% din totalul
pensionarilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. În comparaţie cu
numărul pensionarilor înregistrat în anul 2001, numărul pensionarilor din
anul 2008 este cu circa 8 procente mai ridicat, semn al creşterii
numărului populaţiei în vârstă la nivel judeţean. Prin comparaţie, în
intervalul 2001-2008, numărul pensionarilor de la nivel naţional a crescut
cu doar 5,4%, iar numărul pensionarilor de la nivel regional a înregistrat
o evoluţie de 6,3%.
85
Cheltuieli anuale cu protecţia socială a şomerilor după
categorii de cheltuieli, în judeţul Maramureş, în perioada 2005-2007
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
86
Număr, capacitatea şi beneficiarii cantinelor de ajutor social din
judeţul Maramureş, în perioada 2000-2008
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
87
acestei probleme poate consta fie în creşterea numărului de cantine, fie
în dezvoltarea capacităţii cantinelor de ajutor social deja existente.
În trimestrul I al anului 2009, numărul beneficiarilor lunari de
alocaţii de stat pentru copii este de 102.001 persoane, în judeţul
Maramureş, reprezentând aproape 20% din totalul beneficiarilor de acest
tip de ajutor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest.
Alocaţia medie lunară / copil se cifrează la 185 RON în judeţul
Maramureş, uşor mai ridicată decât cea din Regiunea de Dezvoltare
Nord-Vest (182 RON) sau din România (183 RON).
Beneficiarii de alocaţii de stat pentru copii şi sumele plătite în judeţele
Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, în Trimestrul I 2009
https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-demografic
%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
89
II. ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC
Muzeul satului
Sighetu Marmaţiei
Mănăstirea Bârsana
Sursa : Muntii Rodnei (11) - cu harta Editura: ONT Carpati
Borşa
Clima munţilor din nord şi sud-est este aspră, cu ierni lungi, veri
scurte, răcoroase, cu temperaturi medii ce scad altimetric (anual de la 3°C la
poale la -2°C pe crestele Munţilor Rodnei, în ianuarie de la -6°C la -10°C, iar
în iulie de la 12°C la 8°C), precipitaţii bogate (1.000-1.400 mm), cu o
pondere însemnată, sub formă solidă (la peste 1.600 m), strat de zăpadă cu
o durată de 120-200 de zile (mai ales pe versanţii cu expunere nordică şi cu
frecvente fenomene de iarnă). în munţii vulcanici, mult mai joşi şi aflaţi spre
vest, climatul este mai moderat (temperaturi medii anuale de 2-6°C, -5°C
-8°C în ianuarie şi 12-14°C în iulie, precipitaţii în jur de 1.000-1.200 mm, iar
stratul de zăpadă se menţine 150 de zile doar pe versanţii cu expunere
nordică).
În Depresiunea Maramureş, bine încadrată de munţi, dar deschisă
circulaţiei maselor de aer din V şi NV, climatul este tot mai rece şi umed pe
direcţia V-E (temperaturile scad de la Sighetu Marmaţiei spre Borşa astfel:
92
media anuală de la 8,5°C la 6°C, în ianuarie de la -3°C la -5°C, iar în iulie de
la 18°C la 16°C, precipitaţiile medii anuale cresc de la 800 mm la 1000 mm,
iar stratul de zăpadă se menţine de la 75 zile la 120 zile anual). Existenţa
culoarelor de vale şi a bazinetelor depresionare favorizează inversiunile
termice. Aceste condiţii, deşi aspre, permit desfăşurarea activităţilor turistice
tot timpul anului, dar diversificate după sezon. O notă în plus este dată de
durata menţinerii stratului de zăpadă care permite practicarea sporturilor de
iarnă (Borşa).
Reţeaua hidrografică maramureşeană este bogată. Râurile mai
mari sunt: Vişeul (peste 60 km lungime) cu afluenţii săi Vaser şi Ruscova
(în lungul lor se află numeroase poteci unele cu marcaje turistice şi
drumuri forestiere spre vârfurile din Munţii Rodnei şi Munţii
Maramureşului), apoi Iza (83 km şi cu obârşia în Munţii Rodnei) cu
afluentul Mara (obârşia în M. Igniş). în nord-vest graniţa de stat se
desfăşoară pe Tisa pe o lungime de 62 km. Pe parcursul său au loc
confluenţele cu Vişeul şi apoi cu Iza.
În multe locuri există izvoare minerale îndeosebi feruginoase şi
sulfuroase; în partea de vest la Ocna Şugatag şi la Coştiui sunt şi
izvoare cloruro-sodice, facilitate de prezenţa masivelor de sare aproape
de suprafaţă.
Există lacuri a căror cuvetă prezintă origine diferită. în Munţii
Rodnei sunt lacuri glaciare (pe văile Buhăiescu, Negoiescu şi Repedea,
în Munţii Maramureşului, Munţii Gutâi şi Munţii Igniş sunt lacuri formate
în nişe nivale, la Ocna Şugatag şi Coştiui există lacuri cu apă sărată în
depresiuni formate prin prăbuşirea unor ocne. Toate acestea reprezintă
atracţii turistice, în apropierea lor fiind amenajate şi diverse utilităţi
(cabane, ştranduri etc.).
Formaţiunile vegetale ocupă încă întinderi mari, deşi presiunea
antropică a fost îndelungată, ea determinând modificări importante în
distribuţie. Dezvoltarea reliefului pe verticală impune o etajare
corespunzătoare. La peste 1.800 m pe versantul nordic al Munţilor
Rodnei şi pe vârfurile principale din Munţii Maramureşului se desfăşoară
etajul alpin cu stâncărie şi pajişti, iar sub acestea (între 1.650-1.800 m)
se dezvoltă subalpinul cu jneapăn, afin, smirdar etc., căutate de turişti
pentru frumuseţe, fructe sau flori. Pădurile de conifere (dominate de
molid) au caracter compact în Munţii Maramureşului şi Munţii Rodnei şi
insular sau în amestec cu fagul pe vârfurile şi culmile înalte ale celorlalte
masive.
Cea mai mare parte a regiunii, între 400 şi 1.000 m (variat în
funcţie de expunere) aparţine domeniului pădurilor de fag, care se
păstrează compact în munte, iar în vecinătatea aşezărilor doar ca
pâlcuri, fiind înlocuite, antropic, cu păşuni. în vestul Depresiunii
Maramureşului există pâlcuri de pădure de gorun, ce se ridică până la
93
600 m altitudine. La acestea se adaugă, pe suprafeţe restrânse, areale
cu plante de sărătură şi zăvoaiele din lunci.
Varietatea formelor vegetale a condiţionat şi o lume animală
diversă, multe specii având valoare cinegetică. Pe crestele alpine există
capra neagră (repopulată din 1964), marmota, acvila de stâncă, iar la
altitudini mai mici cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, ierunca,
cerbul, ursul brun, căprioara, jderul, râsul. În apele repezi ale râurilor
vieţuiesc lostriţa, păstrăvul indigen şi curcubeu, lipanul, scobarul.
Există mai multe rezervaţii naturale şi numeroase specii de plante
şi animale ocrotite. între acestea:
- Rezervaţia Pietrosu Mare (din Munţii Rodnei – 3.300 ha din etajul
alpin până în pădurea de conifere), cu caracter complex (relief glaciar de
sub vârfurile Pietrosu şi Buhăiescu floră cu numeroase endemisme,
capra neagră, marmota); face parte din Parcul Naţional ce ocupă o mare
parte din aceşti munţi (47.304ha);
- Rezervaţia Cornedei - Ciungii Bălăsini pentru ocrotirea cocoşului de
mesteacăn din Munţii Maramureşului;
- Creasta Cocoşului, un rest dintr-un corp vulcanic andezitic pe
latura de nord a M. Gutâi;
- Cheile Tătarului tăiate în andezite bazaltoide de către un afluent al
râului Mara;
- Izvorul Izei, un izbuc în nord-estul Munţilor Rodnei;
- Pâlcuri de pădure seculară de gorun la Ocna Şugatag şi Coştiui.
Potenţialul antropic bogat reflectă îndelungata istorie a
Maramureşului. Se păstrează numeroase urme de cultură materială din
neolitic şi epoca bronzului, multe mărturii ale aşezărilor dacice,
documente ce relevă existenţa unor cnezate în bazinele principalelor
râuri (Mara, Vişeu, Iza, Tisa) în secolele IX-XI, apoi a voievodatului lui
Dragoş şi Bogdan, în secolul al XIV-lea şi multe alte elemente ce
dovedesc evoluţia socială, economică şi culturală (ruine de cetăţi, locuri
ale unor bătălii însemnate, construcţii cu specific). Maramureşul
concentrează dovezi de cultură populară de mare originalitate şi de
tradiţie. Aproape în fiecare aşezare pot fi văzute porţi din lemn
monumentale, diverse obiecte din lemn pe care sunt încrustate motive
variate, specifice, portul popular inedit, cergi, scoarţe, covoare, ştergare,
măşti şi însăşi gospodării maramureşene caracteristice etc. în sate şi în
unele locuri de răscruce (pasul Prislop) se organizează sărbători
tradiţionale (tânjaua, nedei).
Zone turistice
Obiectivele turistice social-culturale şi naturale se grupează pe
două zone complexe ce corespund bazinelor văilor Vişeu şi Iza.
Zona turistică complexă Valea Vişeului
In cadrul zonei se diferenţiază prin caracteristicile obiectivelor
94
turistice şi tipul de activităţi legate de acestea două sectoare - culoarul
de vale cu aşezări şi elemente dominant antropice şi munţii limitrofi
(Rodnei şi Maramureş) care însumează precumpănitor obiective
specifice drumeţiei.
Vişeul îşi are izvoarele în pasul Prislop şi se varsă în Tisa în
localitatea Valea Vişeului, străbătând o bună parte din estul Depresiunii
Maramureş. Prin cei doi afluenţi - Petrova şi Ruscova - se pătrunde în
inima Munţilor Maramureşului. Din pasul Prislop şoseaua ce vine de pe
Bistriţa Aurie urmăreşte culoarul Vişeului până la Petrova, după care
trece în bazinul Ronei spre Sighetu Marmaţiei. Între Petrova şi Sighetul
Marmaţiei pe valea Vişeului şi Tisei se desfăşoară doar calea ferată, un
drum pietruit şi poteci.
În lungul văii Vişeu reţin atenţia:
- Pasul Prislop – 1.416 m - cel mai înalt loc de trecere din Carpaţii
Orientali; punct de plecare în ascensiuni spre vârful Gargălău (M.
Rodnei), vârful Cearcănul (M. Maramureş) şi rezervaţia Cornedei -
Ciungi; aici se organizează sărbători populare între care şi “Hora de la
Prislop”; există obeliscul “Preluca Tătarilor” ridicat în amintirea luptelor
purtate împotriva tătarilor.
- Staţiunea climaterică Borşa (850 m), recomandată pentru
afecţiuni respiratorii şi cele ale sistemului nervos; pârtii de schi,
trambulină, telescaun, complex turistic cu hotel, cabană, camping; în
apropiere Cascada Cailor.
- Oraşul Borşa (27.032 locuitori în 2002), atestat documentar ca
aşezare la 1365; se desfăşoară pe o lungime de peste 20 km şi pătrunde
tentacular în lungul râurilor afluente Vişeului; aici se organizează
festivalul “Sânzienele”; hotel, pensiuni, punct de plecare spre creasta
principală a Munţilor Rodnei şi spre vârful Toroiaga; belvedere largă
asupra spaţiului montan limitrof.
- Moisei - muzeu şi ansamblul memorial opera sculptorului Vida
Geza în amintirea masacrului hortist din 1944, mănăstire din sec. XVI
(procesiuni religioase).
- Vişeu de Sus - oraş (16.887 locuitori în 2002) situat la confluenţa
cu Vaserul; hotel, punct de plecare pe Vaser, Novăţ (lostriţă şi clean
vărgat, specie endemică) şi la vf. Pietrosu (1.850 m, relief glaciar, pajişti
alpine întinse şi păduri bogate de conifere).
- Petrova - arhitectură specific maramureşeană în alcătuirea şi
structura gospodăriilor, ţesături, obiceiuri.
- Rona de Sus - aşezare cu multe elemente specific ucrainene; la 3
km spre sud se află localitatea Coştiui, cu ochiuri de apă situate în
depresiuni rezultate din tasări pe fostele ocne de sare (exploatate încă
din secolul XIV), motel; case şi port specifice.
- Rona de Jos - arhitectură populară (case, porţi, biserică din lemn,
95
sec. XVIII), defileul Ronişoarei;
- Jisa - colecţie muzeistică cu icoane pe sticlă, ceramică, cusături, parc
dendrologic;
Între localităţile Petrova şi Bocicoiu Mare se urmăreşte valea
îngustă a Vişeului şi apoi a Tisei. Se impune mai întâi peisajul natural cu
versanţi bine împăduriţi ce încadrează albia cu praguri şi repezişuri de
apă a Vişeului. Doar câteva bazinete depresionare mici (la confluenţe)
unde pe una-două terase sunt cătune de munte. Tisa în schimb are o
vale care se lărgeşte tot mai mult spre Sighetul Marmaţiei; are terase cu
localităţi mai mari dar cu specific tradiţional.
Spaţiul montan limitrof culoarului Vişeului aparţine munţilor, în sud, în
M. Rodnei sunt numeroase forme de relief glaciar, pajişti alpine, păduri
bogate de conifere şi fag; multe trasee de drumeţie scurte dar care solicită
efort. în M. Maramureşului se impun două caracteristici. Mai întâi sunt văile
adânci, înguste, bine împădurite, în lungul cărora urcă drumuri forestiere şi
de căruţă (Ruscova, Vaser, Novăţ); pe Ruscova sunt trei aşezări din care
renumită prin întinderea mare datorită risipirii gospodăriilor este Poienile de
sub Munte (tradiţii renumite, festival, biserică din lemn, pante pe care se
practică sporturile de iarnă etc.). Pe Vaser se păstrează vechea cale ferată
forestieră pe care în timpul verii sunt organizate excursii tradiţionale.
A doua caracteristică o dau vârfurile cu înălţimile cele mai mari
care se înşiră la graniţa cu Ucraina. Au crestele acoperite de poieni
oferind panorame largi. Lungimea traseelor pe văi, ascensiuni la vârfuri
greoaie (diferenţe de nivel mari) şi lipsa unor capacităţi de cazare
restrâng mult numărul drumeţiilor.
Zona turistică complexă Valea Izei
Iza izvorăşte printr-un izbuc dintr-o cavitate carstică aflată în nord-
vestul Munţilor Rodnei; se varsă în Tisa la vest de municipiul Sighetul
Marmaţiei ceea ce impune o însemnată axă turistică în cadrul zonei
turistice ce se întinde pe mai mult de 100 km. Zona cuprinde culoarele
văilor Iza, Mara şi Tisa (de la Sighetul Marmaţiei la Săpânţa) dar şi
întinsele plaiuri şi platouri de sub munţii Gutâi, Lăpuş, Ţibleş şi Rodnei.
Are cel mai însemnat centru turistic din regiune (Sighetul Marmaţiei) şi o
mulţime de aşezări rurale vechi cu conţinut etno-folcloric tradiţional
extrem de valoros.
- Izvorul Albastru al Izei - rezervaţie, izbuc dependent de un circuit
carstic (peştera Iza 2.440 m lungime) sub muntele Bătrâna din nord-
vestul M. Rodnei, într-o frumoasă pădure de brad la care se ajunge pe
un drum forestier până la cabanele silvice.
Dealul Solovan, biserici din sec. XV-XVIII, case memoriale (Al.
Ivasiuc), Muzeul Satului de pe dealul Dobăieş (construcţii specifice, cele
mai vechi datează din secolul al XVIII-lea). In timpul anului se
organizează un festival naţional de datini şi obiceiuri de iarnă, de colinde
96
şi obiceiuri ucrainene, apoi Târgul meşterilor artizani, târguri de vite etc.
- La vest de Sighetu Marmaţiei cele mai importante localităţi sunt:
Câmpulung la Tisa-centru de ţesături şi Săpânţa-pentru ţesături, cusături
renumite şi mai ales pentru “Cimitirul vesel”, creaţie a artistului popular
Ion Stan Pătraş, obiectiv ce impresionează prin concepţia şi
originalitatea desenelor, picturilor şi a textelor satirice de pe cruci. în
amonte pe valea Săpânţa există camping, păstrăvării, izvoare minerale,
cascade etc.
- La sud de Vadu Izei se desfăşoară bazinul râului Mara. în toate
satele sunt biserici din lemn, datând din secolul al XVI-XIX-lea, porţi
tradiţionale de lemn şi gospodării tipic maramureşene. De asemenea,
impresionează portul popular şi ţesăturile. Sunt de reţinut “tânjaua” de la
Hoteni, manifestare folclorică organizată la începutul primăverii,
staţiunea balneoclimaterică Ocna Şugatag (hoteluri, bază de tratament,
ştrand cu apă sărată, lacuri rezultate prin prăbuşirea unor vechi ocne de
sare; rezervaţie forestieră de gorun şi zadă), satul Şugatag (pieptare) şi
pasul Gutâi la 987 m, de unde se poate merge la vf. Gutâi şi Creasta
Cocoşului; din satul Mara se urcă în M. Igniş pe drum forestier la
staţiunea Izvoarele sau urmărind drumul de vale trecând prin defileul
Tătarul tăiat în andezite şi până la lacul de acumulare omonim.
Infrastructura şi dotările turistice
Structura reţelei rutiere este legată de două artere principale în
lungul celor două zone şi cinci legături cu regiunile vecine prin păsurile
Prislop (spre Vatra Domei), Şetref (cu Năsăudul), Neteda (cu Cavnic),
Gutâi (cu Baia Mare), Sâmbra Oilor (cu Oaşul) la care se adaugă şi alte
drumuri la aşezările mai depărtate. Ele oferă posibilităţi bune de a
cunoaşte îndeaproape realităţile maramureşene. Se adaugă calea ferată
care pătrunde în zonă pe valea Sălăuţei se înscrie pe Vişeu şi Tisa până
la Sighetul Marmaţiei (de aici posibilităţi de a trece în Ucraina). Toate
conduc spre principalul centru turistic Sighetu Marmaţiei.
Restricţionările sunt determinate de starea drumurilor prin nivelul
scăzut al gradului de modernizare. Pentru asigurarea celorlalte servicii
s-au obţinut în ultimul deceniu rezultate foarte bune. Ele sunt legate de
accentul care s-a pus în cadrul Programelor de dezvoltare a fiecărei
localităţi şi pe necesitatea valorificării tradiţiilor, obiceiurilor, produselor
artizanale şi meşteşugăreşti prin crearea şi amplificarea agroturismului.
S-a construit o reţea hotelieră în oraşe, la Ocna Şugatag şi staţiunea
Borşa, o mulţime de pensiuni, vile în sate (Ocna Şugatag, Fereşti,
Giuleşti, Câmpulung la Tisa, Rona de Jos, Bârsana, Săpânţa, Săcel,
Budeşti-Sârbi), spaţii de cazare la mănăstiri, au fost amenajate unităţi de
alimentaţie, cabane silvice, pastorale etc. S-a adăugat un început bun în
popularizarea nu numai a obiectivelor şi echipamentului turistic dar şi a
celor mai valoroşi creatori de artă populară, a sărbătorilor şi festivalurilor
97
organizate în diferite locuri. Ele însă sunt concentrate în localităţile de pe
principalele axe turistice şi aproape lipsesc în spaţiul montan (parţial M.
Rodnei).
Tipuri de turism
Mulţimea obiectivelor turistice, valorosul potenţial etno-folcloric dar şi
peisajele inedite au impus desfăşurarea unei variate activităţi turistice unele
devenind tradiţionale. Importante sunt:
- turismul itinerant auto prin localităţile din lungul văilor Iza, Mara şi
Vişeu;
- drumeţiile în principalele masive de pe rama Depresiunii
Maramureş pi M. Rodnei cu plecare din Moisei, Borşa, staţiunea Borşa);
în M. Ţibleş, Gutâi şi Maramureş (în special din Borşa pentru vf.
Toroioaga, apoi din Vişeu de Sus ş| Ruscova);
- odihnă, recreere, tratamente balneare în staţiunile Ocna Şugatag
şi Borşa;
- practicarea sporturilor de iarnă în staţiunea Borşa şi Izvoarele dar
şi local pe pantele de la marginea munţilor în vecinătatea unor aşezări
rurale;
- odihnă şi recreere în localităţile agroturistice;
- turism prilejuit de organizarea diferitelor sărbători populare
tradiţionale (Sighetul Marmaţiei, Dragomireşti, Hoteni, Şieu, Budeşti,
Vadu Izei, Pasul Prislop, Ocna Şugatag), a hramurilor unor mănăstiri sau
biserici (Rozavlea, Bârsana, Săcel, Budeşti);
- turism de vânătoare şi pescuit sportiv
source:https://www.google.ro
98
sărate cu apă sulfuroasă sau sulfatată, nămoluri sapropelice, cu cruste de sare
etc.);
• ape freatice şi de adâncime pentru alimentare cu apă şi ape minerale
pentru tratament balnear (minerale şi termominerale);
• apa mărilor şi oceanelor cu valoare de agrement sportiv şi balnear;
• vegetaţie: structură, valoare peisagistică, habitat pentru faună, valoare
ştiinţifică - rezervaţii, parcuri, inclusiv dendrologice -, valoare socio-
recreativă, terapeutică (plante medicinale);
• faună: structură, valoare cinegetică, piscicolă, peisagistică, economică,
ştiinţifică, socio-recreativă;
• natura protejată: rezervaţii naturale, monumente ale naturii, parcuri
naţionale şi naturale, rezervaţii ale biosferei (toate utilizate şi pentru
turism, recreere, odihnă, educaţie şi cunoaştere);
• saline (microclimat de salină);
• gaze terapeutice (mofete - CO2, solfatare - CO2+H2S);
• nămoluri terapeutice (sapropelice, de precipitare chimică, de turbă
descompusă chimic, sedimente argilo-marnoase);
• plante medicinale pentru fitoterapie (băi cu plante, ceaiuri), preparate
medicamentoase şi medicamente
Potenţialul turistic natural
Hidrografia este reprezentată de râuri ce se varsă în Tisa: Vişeu
(cu Cisla, Vaser, Ruscova), Iza (cu Mara. Ieud, Botiza), Someşul în sud,
cu afluenţii: Lăpuş, Bârsău. Lacurile sunt de mai multe categorii şi
anume: artificiale (Firiza), glaciare (Iezerele Buhăescu, Tăul Pietrosu,
Negoiescu), lacuri sărate în foste ocne de sare (Ocna Şugatag, Coştiui),
lac format prin prăbuşirea unei galerii de mină (Lacul Albastru). Sunt
prezente şi o serie de izvoare minerale la Borşa şi Botiza.
Lacul Albastru situat la 3 km de Baia Sprie s-a format in 1920 prin
prăbuşirea unei vechi galerii de mină în care ulterior s-a acumulat apă de
ploaie. Lacul de formă circulară odată cu trecerea timpului şi datorită
prezenţei sulfatului de fier şi a ionilor de cupru a căpătat o aciditate peste
medie şi o culoare verzuie chiar albastră în anumite condiţii - de aici
provenind numele său de Lacul Albastru.
Lacul de acumulare Firiza se află lângă localitatea componentă
Firiza pe râul cu acelaşi nume. Construită pentru alimentarea cu apă a
oraşului Baia Mare, în prezent acest lac este folosit şi în scop recreativ şi
de agrement fiind unul din locurile preferate a populaţiei din Baia Mare.
În Maramureş există o mare diversitate de obiective ocrotite între
care 19 rezervaţii naturale însumând o suprafaţă de peste 5000 ha.
Dintre acestea amintim:
Rezervaţia Pietrosul Rodnei de 3300 ha, a fost declarată de
UNESCO "rezervaţie a biosferei". Aici trăiesc: capra neagră şi
marmota. Vegetaţia rezervaţiei cuprinde şi un număr mare de
99
endemisme, ce cresc în mijlocul unui minunat peisaj alpin, presărat
cu lacuri glaciare.
Rezervaţia de castan comestibil se întinde, pe o suprafaţă de 500
ha, pe dealurile ce înconjoară Baia Mare.
Rezervaţia geologică "Creasta Cocoşului" are în centru o culme
îngustă de andezit, porţiune dintr-un vechi crater vulcanic.
Rezervaţia fosilieră Chiuzbaia. Aici se găsesc urme ale vegetaţiei
pliocene.
Parcul Naţional Munţii Maramureşului
Parcul Natural Munţii Maramureşului este
situat pe teritoriul administrativ al oraşelor
Vişeu de Sus, Borşa şi al comunelor Bistra,
Petrova, Ruscova, Repedea, Poienile de sub
Munte, Moisei, Vişeu de Jos, Leordina.
Suprafaţa acestuia este de 148.850 ha.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
Defileul Lăpuşului
Aria naturală protejată este constituită din
cursul mijlociu ar râului Lăpuş intre localitatea
Groape, aparţinând oraşului Târgu Lăpuş, şi
confluenţa cu râul Cavnic, Împreunături,
comuna Remetea Chioarului, având lungimea
de 25 km.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
Mănăstirea Rohia
Printre valoroasele monumente bisericeşti şi de
artă religioasă, care atrag admiraţia şi preţuirea
vizitatorilor din ţară şi de peste hotare, un loc de
frunte îl ocupă şi Mănăstirea „Sfânta Ana” - Rohia, din
„Ţara Lăpuşului”, judeţul Maramureş. Aşezată într-un
cadru pitoresc, pe coama unui deal, în mijlocul unei
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
Mănăstirea Budeşti
Situată în localitatea Budeşti, jud. Maramureş,
mănăstirea Budeşti este un schit de călugări aflat în
http://documents.tips/documents/potentialul-
turistic-al-judetului-maramures.html
mijlocul pădurii de brad în locul numit Roşia.
Pentru a ajunge la ea se merge pe drum de ţară care
porneşte din centrul comunei, parcurgând un peisaj "parcă rupt din rai".
Oriunde te uiţi, de-a lungul drumului, vezi pădure de brad, izvoare de apă
103
cristalină curgând de-a lungul drumului, dealuri, căprioare şi alte animale
sălbatice.
Mănăstirea Peri
În localitatea Peri, la mică depărtare de comuna
Săpânţa, a existat o importantă mănăstire ctitorie a
dinastiei voievodale a Drăgoşeştilor. Mai înainte însă
ca Sas Vodă şi fii săi, Balcu şi Drag, să întemeieze la
Peri prima mănăstire din Maramureş, luase fiinţă aici o
mică sihăstrie aflată în grija înaintaşilor lui Dragoş
Voda cu hramul "Sfântul Arhanghel Mihail" protectorul
acestei familii. Voievozii Balcu şi Drag, nepoţii lui
Dragoş, au dăruit mănăstirii bunuri şi terenuri şi au
ridicat o biserică din piatră iar în 13 august 1391, la cererea lor,
mănăstirea e ridicată la rangul de Stavropighie Patriarhală cu drept de
jurisdicţie asupra bisericilor din opt ţinuturi.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
Mănăstirea Moisei
Pe Valea Izvorului Negru, lângă Moisei, o
mănăstire cu hramul Sf. Născătoare de Dumnezeu
Maria, a fost fondată la 1672 în prezenţa Mitropolitului
Transilvaniei Sava Brancovici. Pictura a fost realizată la
1699, azi fiind în cea mai mare parte distrusă. Se
păstrează icoane de valoare la tâmpla altarului. La 1911
s-a construit o biserică nouă şi o casă cu 7 încăperi pentru călugări. Hramul
acestei biserici este Adormirea Prea Curatei Vergura Maria sărbătorită la 15
august al fiecărui an.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-
judetului-maramures.html
http://documents.tips/documents/potentialul-
turistic-al-judetului-maramures.html
104
În 1978 se inaugurează Muzeul Satului ce vine să completeze
imaginea despre arhitectură şi ocupaţiile tradiţionale ale
maramureşenilor din cele patru zone etnografice ale judeţului: Chioar,
Lăpuş, Codru şi Maramureşul istoric.
Muzeul expune gospodării specific maramureşene, o biserică
deosebită din lemn, precum şi o secţiune dedicată morilor de apă.
Muzeul de Mineralogie
Muzeul de Mineralogie din Baia Mare este diferit
de alte muzee de mineralogie din lume prin faptul că
toate mineralele expuse au fost extrase din
Maramureş. Acest muzeu constituie una dintre cele
mai populare atracţii pentru turiştii ce vin în
Maramureş.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
Localitatea este menţionată documentar pentru prima dată în 1355,
fiind un important loc de extragere a sării. Odată cu încetarea exploatării
sării, apele s-au infiltrat şi au provocat prăbuşirea tavanului minei şi
astfel au apărut lacurile cu apă sărată pentru care localitatea este
renumită.
Alături de apele minerale sodice şi clorurate cu o concentraţie ridicată
(119 g/l), climatul specific de depresiune intramontană cu veri răcoroase şi
ierni reci constituie un factor de cură important.
În staţiunea Ocna Şugatag se tratează afecţiunile reumatismale
degenerative şi abarticulare, afecţiuni neurologice periferice (pareze,
sechele după polineuropatii), afecţiuni ginecologice (insuficienţă
ovariană, cervicite).
Baza de tratament din Ocna Şugatag permite efectuarea unor băi
calde în cadă, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, aero-
helioterapie şi masaj medical.
Staţiunea balneoclimaterică şi de odihnă Borşa se află în nordul
României în judeţul Maramureş, la poalele
Munţilor Rodnei la 850 m altitudine. Localitatea
Borşa este menţionată pentru prima dată în
anul 1365 iar în 1968 este declarat oraş, în
zilele noastre are 27.100 locuitori.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
106
izvoare de ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene,
feruginoase folosite în tratarea afecţiunilor renale şi a căilor urinare.
Complexul turistic Borşa este un loc ideal de petrecere a
vacantelor atât vara (se pot practica drumeţiile existând în acest sens
poteci marcate) cât şi iarna stratul de zăpadă menţinându-se până târziu
în primăvară. Există numeroase pârtii de schi de diferite grade de
dificultate precum şi o trambulină naturală (113 m) pe care se pot
efectua sărituri cu schiurile. Instalaţiile de transport pe cablu includ linii
de teleferic şi teleschi ce leagă staţiunea cu vf. Runcu Ştiolului (1.611
m).
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
108
Izvoarele de ape minerale existente chiar în oraş evidenţiază o
fostă activitate vulcanică, iar zăcămintele bogate în polimetale de pe
valea Vaserului sunt mărturie a unor vechi erupţii vulcanice.
Oraşul are o poziţie geografică situată la limita unor zone de
interes turistic şi intersecţia unor trasee şi circuite turistice. Pe Valea
Vaserului există turism încă de la începutul secolului XX. Importantă
pentru Valea Vaserului este mocăniţa, trenul cu aburi, care duce până la
staţia Cozia.
Potenţialul turistic antropic şi turistic al Vişeului de Sus este
reprezentat de bisericile de lemn şi de arhitectura gotică a bisericilor
construite după 1835. Biserici şi mănăstiri precum: Biserica Greco-
Catolică azi ortodoxă construită între anii 1832-1844, ctitoria preoţilor
Vasile Roşca şi Simeon Pop. Biserica ortodoxă din 1832.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
Maramureş este o civilizaţie a lemnului, încurajată, fără îndoială, de
bisericile splendide din lemn şi de numeroasele clădiri întemeiate după o
arhitectură seculară. Chiar dacă viaţa în Maramureş se adaptează
vremurilor moderne, câteva elemente s-au păstrat neclintite, dovadă a
puternicei mentalităţi colective. Din păcate, materialele moderne de
construcţie înlocuiesc parţial tradiţia caselor din butuci, dar biserica,
Golgota şi poarta au rămas aceleaşi de-a lungul perioadelor, în ceea ce
priveşte materialele, tehnica şi simbolurile. Cel mai bun lemn de
construcţie este prelucrat în timpul iernii, când este mai puternic.
Distileria pentru horincă reprezintă o
operă de artă a metalurgiei tradiţionale. Făcut
dintr-un aramă bătută cu ciocanul şi strânsă cu
nituri, aparatul de distilat are o capacitate între
100 şi 500 de litri.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
112
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
Dacă cineva vrea să vadă singurul loc din Europa în care ceramica
roşie nesmălţuită încă se mai produce, ar trebui să meargă în
Maramureş, spre sursa râului Iza. Toţi paşii au fost păstraţi într-o formă
neschimbată: felul preparării lutului, care presupune mai întâi
frământarea cu picioarele şi apoi pisarea cu ciocane din lemn, formele
vaselor, prepararea pigmenţilor din pietre abrazive, care conţin oxid de
fier, şlefuirea cu piatră de râu, decoraţiile pictate, forma cuptorului şi
tehnicile de ardere.
Un vârtej este făcut din scânduri care
formează un butoi desfăcut, în forma unui con
trunchiat. Apa este lăsată să intre în butoi,
vârtejurile în jurul ei, stropind prin crăpăturile
dintre scânduri. Mişcarea centrifugă a apei
răsuceşte stofa de jur împrejur.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
116
III. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI
TURISTIC
BABOU Ocna
camping 1 stea 10 40 nr. 149 -
MARAMUREŞ Şugatag
Str. George
pensiune Ocna 0744.821.234;
CASA-ZAN 2 flori 4 10 Enescu nr.
turistică Şugatag 0740.069.801
139
Ocna 0262.374.372;
CRAIASCA hotel 2 stele 75 173 Str. Unirii nr. 7
Şugatag 0262.374.059
Ocna
DALIA vilă 3 stele 1 6 Str. Stejarului 0262.374.405
Şugatag
117
Str. Mihai
pensiune Ocna
MANOLO 3 flori 10 20 Eminescu nr. 0262.374.278
turistică Şugatag
405
pensiune Ocna
MARAMU 2 flori 2 5 nr. 290 0760.149.552
agroturistică Şugatag
pensiune Ocna
MARIOARA 2 flori 4 8 nr. 346 0262.374.593
agroturistică Şugatag
pensiune Ocna
MĂRIOARA BREB 3 flori 4 8 nr. 346 -
agroturistică Şugatag
Ocna
SALINA hotel 2 stele 38 76 Str. Unirii nr. 5 0262.374.362
Şugatag
Ocna
SALZBURG camping 2 stele 10 40 Str. Unirii nr. 3 -
Şugatag
Str. Grădina
pensiune Ocna
SANDRA 3 stele 7 14 Dumbravei nr. 0745.035.232
turistică Şugatag
1
Ocna
STANA cabană turistică 3 stele 14 28 FN 0729.330.144
Şugatag
118
turistică Şugatag
FN, Km 86,
pensiune 0766.394.757;
POIANA CORNET 3 flori 14 30 Rona de Sus DN 18, loc
turistică 0262.362.265
numit Hera
Sursa: INS
119
Numărul structurilor de primire turistică, pe tipuri de structuri, din judeţul
Maramureş, în perioada 2006 – 2008
121
Evoluţia indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare din judeţul
Maramureş,
în perioada ianuarie 2008 – mai 2009
https://www.scribd.com/doc/295105145/58/Analiza-ofertei-turistice-
structuri-de-primire-turistic%C4%83
122
Principalii indicatori privind oferta turistică din judeţul
Maramureş, pe localităţi, în anul 2008
https://www.scribd.com/doc/295105145/58/Analiza-ofertei-
turistice-structuri-de-primire-turistic%C4%83
124
În rândul turiştilor români cea mai ridicată durată de şedere este
înregistrată în taberele de elevi şi preşcolari (2,7 zile), în timp ce turiştii
străini preferă să înnopteze mai mult în hosteluri (3,2 zile).
Evoluţia duratei medii de şedere în România, Regiunea de
Dezvoltare Nord-Vest şi judeţul Maramureş,
în perioada 2000-2008
https://www.scribd.com/doc/295105145/58/Analiza-ofertei-turistice-
structuri-de-primire-turistic%C4%83
125
CRAIASCA berărie 2 stele 70 Ocna Str. Unirii nr. 7 0262.374.372
Şugatag
126
turism, indiferent de amplasament, de forma de organizare şi de
proprietate.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
127
ivindu-se majestuos între coamele pomilor. Duminica se aud clopotele
chemând credincioşii la slujbă.
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
Staţiuni balneare
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
128
http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-judetului-
maramures.html
Beneficiind de baze de tratament moderne, staţiunile balneare din
Maramureş sunt o invitaţie adresată turiştilor pentru odihnă, relaxare şi
tratament.
Ocna Șugatag este aşezată la poalele munților Ţibleș și munţilor
Gutâi, în Depresiunea Maramureș, la o altitudine de 490 de metri, şi face
legătura între cele mai mari municipii din județul Maramureș: Baia Mare,
aflat la aproximativ 54 de kilometri distanţă, și Sighetu Marmației, aflat la
20 de kilometri.
Localitatea Coștiui face parte din comuna Rona de Sus, care se
află în partea de nord a județului Maramureș, pe cursul pârâului
Ronișoara, la o distanță de aproximativ 16 kilometri de municipiul
Sighetu Marmației, la 45 de kilometri față de oraşul Vișeu de Sus și la
aproximativ 80 de kilometri de reședința de județ, Baia Mare.
Accesul rutier în Ocna Șugatag se face pe DN 18 Baia Mare -
Ocna Şugatag, în timp ce în localitatea Coștiui se ajunge de pe DN 18
urmând DJ 186 A din localitatea Rona de Sus.
Accesul feroviar pentru ambele localități se face până în gara
CFR din municipiul Sighetu Marmației, urmând ca de acolo să fie luate
mijloace de transport auto până în stațiunile respective, în lipsa accesului
direct pe calea ferată.
Stațiunea balneoclimaterică Ocna Șugatag este cunoscută de
turiști pentru proprietățile apelor sale cloro-sodice care au multiple
beneficii în tratarea afecțiunilor reumatice, a surmenajului, asteniei sau
pentru combaterea proceselor inflamatorii cronice. Stațiunea dispune de
o bază de tratament modernă, cu instalații pentru electroterapie și
fizioterapie, instalații cu aerosol, două bazine mari și unul mic cu apă
minerală rece pentru băi și aerohelioterapie, două bazine și trei văni cu
ape minerale încălzite, duș subacval și băi galvanice. De asemenea,
staţiunea are o cantină proprie, spații pentru practicarea diferitor activități
129
sportive, plaje, spații comerciale, parcuri și alte spații de agrement și
posibilități de cazare, printre altele, în căsuțe construite în stil
maramureșean. Totodată, aici se află și unicul lac antropomorfic de pe
continentul european, care este utilizat în tratamente medicale.
Ocna Șugatag este o destinație care se adresează mai multor
categorii de turiști, astfel, cei care vor să parcurgă trasee montane pot
face acest lucru într-un cadru natural deosebit, cei care sunt interesați de
flora și fauna specifice zonei pot observa aici multe specii rare, iubitorii
de adrenalină pot găsi în apropierea acestei zone locuri potrivite pentru
practicarea alpinismului, mountain-bike-ului, a zborului cu parapanta,
schiatului, în timp ce amatorii care doresc să pescuiască pot face acest
lucru pe lacul Gabori.
Dintre cele mai cunoscute trasee turistice din zonă amintim:
Traseul Rezervaţia Lacul Morărenilor: Ocna Şugatag – Hoteni –
Breb - Tăul Morărenilor - Tăul Chendroaiei - Creasta Cocoșului
Marcaj: cruce roșie; Durata: 7 ore; Traseul are o lungime de 18
kilometri iar plecarea se face din Ocna Şugatag sau Desești.
Traseul Drumul Verde - "Drumul Moștenirii
Maramureșene". Trece prin 7 localități: Ocna Şugatag, Budești, Hoteni,
Hărnicești, Desești și Mara. Cuprinde 7 arii protejate: Rezervația Creasta
Cocoșului, Pădurea Crăiasa, Lacul Morărenilor, Tăurile de la Hoteni,
Turbăria Iezerul Mara, Cheile Tătarului, Mlaștinile Poiana Brazilor.
Coștiui - Dealurile Maramureșului - Depresiunea Rona/râurile
Rona și Ronișoara, Castelul Apaffy - Biserica romano-catolică, Biserica
ucraineană - Rezervația Naturală „Gorunetul de la Ronișoara” - Lacul
Coștiui.
Ocna Şugatag - Piemontul Marei/râul Cosău - Rezervațiile de
mlaștină oligomorfă "Vlaschinescu" și "Tăul lui Dumitru" pe platoul
Izvoarele - lacurile sărate formate prin prabușirea minelor de sare,
Pădurea Crăiasa - rezervație forestieră de larice, stejar.
Ocna Şugatag, localitatea Breb - Piemontul Gutinului – Muntii
Gutâi (Gutin)/râul Breb – Lacul Morărenilor - Biserica din lemn "Sfinții
Arhangheli Mihail și Gavriil" - drumeții către Vârful Gutin, Vârful Creasta
Cocoșului.
Ocna Şugatag, localitatea Hoteni - Depresiunea Maramureș -
Piemontul Marei - Biserica din lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril".
Ocna Şugatag, localitatea Şugatag - Piemontul Marei/râul Mara -
Biserica din lemn "Sfânta Paraschiva".
Rezervația naturală "Pădurea Crăiasa" are o suprafață de 44
hectare și a devenit arie protejată începând cu anul 2000, în scopul
conservării diversității biologice și prevenirii activităților de exploatare sau
utilizare a resurselor naturale. Aceasta este amplasată la o altitudine
medie de 485 de metri, în partea de nord a localității Ocna Șugatag, pe
130
DJ 109 F. Vegetația regăsită aici este reprezentată de arborete de gorun
și larice, la care se adaugă stejarul.
Lacul Morărenilor, cunoscut de locuitorii zonei și ca Tăul
Brebului sau Tăul Morărenilor, este o rezervație naturală de tip mixt,
aflată pe teritoriul localității Breb și în apropierea DN 1 F, care leagă
municipiul Zalău de orașul Carei. Acesta are o adâncime de 20 de metri,
se întinde pe o suprafață de 0,45 hectare și s-a format în urma unei
alunecări de teren. În componența acestei arii naturale intră o zonă de
pădure și pajiști, flora de aici fiind îmbogățită de specii precum alunul,
socul negru, salcia aurită, aninul negru, aninul verde, aninul alb, sau
fagul, în timp ce fauna este reprezentată de specii precum păsări (rață
sălbatică, corcodel mic, corcodel cu gât negru), batracieni (broască cu
burta galbenă, broască roșie de munte) și reptile (salamandră carpatică,
șopârlă, viperă) etc.
Rezervația Naturală Tăul Chendroaiei, cunoscută şi sub numele
de Tăul de sub Gutâi, se află pe teritoriul comunei Ocna Șugatag, în
apropierea localității Hoteni. Aceasta este situată la o altitudine de 1.053
metri, la o distanță de aproximativ 5 kilometri de Pasul Gutâi și se
prezintă sub formă de mlaștină compusă din mușchi de tip artic, pe care
s-au dezvoltat pernițe de merișor, afin vânăt și de răchițele.
Bisericile de lemn din localitățile componente ale comunei Ocna
Șugatag: Breb, Hoteni, Șugatag, incluse pe lista monumentelor istorice.
Biserica de lemn din Breb cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și
Gavril" datează de la 1622 şi are unul dintre cele mai vechi şi mai bine
păstrate turnuri de biserică din ţară – lemnul din anumite elemente din
structura acestuia fiind dat din anul 1530. De asemenea, biserica se
remarcă prin păstrarea pe alocuri a picturii murale de la 1626, prin
colecția de icoane care datează din secolele XVII, XVIII și XIX, și prin
unicitatea grinzii bolții și a acoperișului arhaic care a fost păstrat pe sub
cel actual.
Biserica de lemn din localitatea Șugatag cu hramul "Cuvioasa
Paraschiva", este monument istoric și a fost ridicată în anul 1642 din
lemn de stejar, încadrându-se în stilul arhitectonic al bisericilor de lemn
maramureșene. Pictura bisericii datează din jurul anului 1753.
Biserica de lemn din Hoteni cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și
Gavril" fost construită în anul 1790 şi a fost adusă în Ocna Șugatag din
localitatea Slatina care în prezent aparţine de Ucraina.
Biserica de lemn din Ocna Șugatag cu hramul "Duminica Tuturor
Sfinților" a fost construită între anii 1978-1983 din lemn de molid și stejar
în stil arhitectural maramureșean şi este unul dintre obiectivele de
referinţă din localitate.
Băile Coștui folosesc în scop curativ apele sărate ale unui fost lac
format în urma prăbușirii unei vechi ocne de sare. Din anul 1956 acestea
131
au devenit cunoscute în turismul balneoclimateric pentru proprietățile
apei de aici, cu un conținut mare de sare, utilizată în tratarea bolilor
reumatice. Bazinul de lemn al acestora a fost refăcut în anul 1998.
Rezervația Pădurea de larice Coștiui este o arie protejată
amplasată în partea Sudică a localității Coștiui, la o altitudine de 575
metri și se află în administrarea Direcției Silvice Baia Mare. Suprafața
acestei rezervații forestiere este de 0,70 hectare, iar pădurea de aici a
fost declarată rezervaţie în scopul protejării şi conservării exemplarelor
de larice (Larix decidua), a căror înălţime ajunge la 30 - 35 metri. În plus,
pădurea are o vechime de până la 150 de ani, rezervaţia de larice fiind
una dintre puţinele de acest fel din ţară şi constituind de multă vreme o
atracţie turistică a zonei.
Castelul Apaffy este unul dintre cele mai importante obiective
turistice din Maramureş. Acesta este amplasat pe teritoriul localităţii
Coştiui şi a avut multiple întrebuinţări de-a lungul timpului, printre care
acela de castel de vânătoare, reşedinţa familiilor care au avut în posesie
minele de sare din localitate sau chiar închisoare, în prezent această
clădire funcţionând ca şcoală. Denumirea castelului provine de la numele
voievodului Apaffy, în proprietatea căruia s-a aflat în secolul al XVII-lea şi
care mai apoi l-a cedat în favoarea regelui Ungariei.
De-a lungul timpului castelul a suferit numeroase transformări, însă
istoria sa este legată în principal de minele de sare din Coştiui, aproape
fiecare nobil lăsând în urmă câte o galerie cu numele său. Astfel, este
atestat istoric faptul că în anul 1800 în Coştiui circula trenul care
transporta sarea la Sighet, acolo unde era măcinată, după care era
încărcată pe vapoare şi transportată pe râul Tisa, care pe atunci era
navigabil, până în Ungaria şi de acolo în toată lumea. În ciuda interesului
manifestat de turişti de a vizita galeriile subterane de sub castel, acestea
au fost închise încă din anul 1986 cu scopul evitării accidentelor din
cauza faptului că erau surpate.
Statuia "Sfântul Ioan de Nepomuk", află în centrul localității
Coştiui, datează din anul 1742. Sfântul Ioan de Nepomuk, cunoscut ca
protector al minelor, a fost un preot martir de origine germană care a trăit
între anii 1345 şi 1393.
Biserica romano-catolică "Sfântul Ioan" din Coştiui a fost
construită iniţial în anul 1729 şi reconstruită între anii 1804 – 1814.
Ulterior s-au făcut lucrări de renovare în anii 1995 la exterior şi în anul
1997 la interior.
Biserica romano-catolică "Calvaria" se află în Coştiui şi datează
din anii 1841 - 1842.
132
Staţiuni montane
Staţiunea Borşa
http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/borsa
134
Traseul spre vârf, marcat cu dungă albastră pe fond alb, începe din
oraşul Borşa, şi merge până la staţia meteo (2h), şi continuă până la
destinaţie (încă 2h), fiind accesibil şi de dificultate scăzută.
Lacul Iezer
Lacul glaciar aflat sub Masivul Pietrosul Rodnei, este situat pe
traseul marcat dinspre Borşa, la o altitudine de 1.825 m şi ocupă o
suprafaţă de 3.450 metri pătraţi. Lacul oferă o panoramă superbă,
datorită culorii albastre, fiind înconjurat de verdeaţă şi stânci.
Pasul Prislop
Cea mai înaltă trecătoare din Carpaţii Orientali, fiind situată la 1416
m altitudine, între Munţii Maramureşului din nord şi Munţii Rodnei din
sud, Pasul Prislop face legătura dintre Depresiunea Maramureş şi valea
Bistriţei Aurii din Moldova. Cele mai importante repere ale zonei sunt
hanul şi Mănăstirea Prislop, Muzeul Rădăcinilor şi Monumentul de la
Preluca Tătarilor.
EVENIMENTE CULTURALE
Câteva dintre cele mai importante evenimente care se
organizează la Borşa:
decembrie - ianuarie – Festivalul Interjudeţean "Datini de iarnă la
Borşa"
ianuarie - februarie – Salonul de Iarnă al Artiştilor Plastici din
Maramureş, Expoziţie de artă plastică
februarie – Sărbătoarea Muntelui şi Serbările Zăpezii
martie – Tradiţii şi Obiceiuri străbune de primăvară - Borşa
aprilie – Zilele Pădurii – Borşa: Festival de cultură şi spiritualitate
ecologică
aprilie – Pământ Sfânt şi Roditor: Manifestare cultural religioasă
dedicată Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă şi protectorul
oraşului Borşa
aprilie-mai – Expoziţie Pascală şi prezentarea obiceiurilor din
Săptămâna Mare
iunie – Nopţi de Sânziene
iulie – Vara Alpină în Munţii Rodnei
iulie – Festival Internaţional Titiana Mihali
august – Festivalul Green Fest
august – Hora la Prislop
octombrie – Festivalul Toamnei
135
STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ
Structuri de cazare
Nume Tip Categorie Număr Număr Localitate Adresa Telefon
unitate unitate spaţii locuri
136
ONU pensiune 2 stele 5 10 Borşa Str. Fântâna, nr.0262.342.367
turistică 24B
http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/borsa
137
Structuri de alimentaţie publică
Denumirea Tip structură Categorie Număr Localitate Adresa Telefon
structurii locuri
TRASEE TURISTICE
Munţii Maramureşului
Trasee la pas:
- Şesuri (Valea Bistritei - DN 18) - Valea Şesuri - Cabana Fântâna
Stanchi.
- Marcaj: punct albastru. Durata: 4 - 5 ore
Trasee auto:
- Complex Borşa – Vişeu de Sus - 32 km, pe DN 18.
- Complex Borşa – Pasul Prislop - Bistriţa Aurie-Bucovina
(mănăstiri).
Munţii Rodnei
Borşa - Iezerul Pietrosului - Vârful Rebra.
Marcaj: bandă albastră Durata: 6 - 8 ore
Complex Borşa - Valea Fântâna - Cascada Izvorul Cailor - Şaua
Stiol - Pasul Prislop.
Marcaj: triunghi roşu. Durata: 4-5 ore.
Pasul Prislop - Preluca Tătarilor - Complex Borşa.
Marcaj: banda galbenă Durata: 2,5 - 3 ore.
138
Complex Borşa - Poiana Runcu Stiolului - Şaua Stiol - Izvorul Bistriţei -
Şaua Gârgălău.
Marcaj: bandă albastră. Durata: 3,5 - 4 ore.
Complex Borşa - Faţa Meselor - Puzdra - Şaua Galaţiului.
Marcaj: punct albastru. Durata: 4,5 - 5 ore.
Poiana Borşei - Valea Negoiescului - Puzdra - Şaua Galaţiului.
Marcaj: triunghi albastru. Durata: 6 - 6,5 ore.
Şaua Gârgălău - Vârful Galaţiului - Vârful Rebra - Vârful Bătrâna -
Pasul Setref.
Marcaj: banda roşie. Durata: 14 - 16 ore.
139
HTTP://WWW.CFFVISEU.RO/CONTENT/RO/TRASEUL-MOCANITEI
ACCES
Plecarea: ora 09:00 din gara CFF Vişeu de Sus
Program: joi, vineri, sâmbătă şi duminică
Sosirea: aprox. la ora 14:30 în Vişeu de Sus
Traseul: Vişeu de Sus – Paltin (21,6 km)
Preţ
Adulţi: 46 RON/pers;
Studenţi: 39 RON/pers;
Copii 6-16 ani: 33 RON/pers.
Rezervări: Grupuri de peste 15 persoane sau cu Pachetul
Mocăniţa Special: 0744.686.716 sau pe e-mail: info@cffviseu.com.
Alte servicii:
Bar (staţia gara - Cafe - muzeu Elefant), cazare în trenul-hotel Carpatia
Express (oferta aici)
Contact:
www.cffviseu.com
info@cffviseu.com
Tel.: +40 262.353.381 (între orele 10 - 19)
Fax: +40 262.353.384
Mobil: +40 744.686.716 (între orele 10 - 19)
ISTORIC
Linia a fost construită după ecartamentul austro-ungar de 760 mm
şi are un parcurs printr-o vale de o sălbăticie fermecătoare, de-a lungul
râului Vaser, peste poduri şi prin tunele. Calea ferată trasează o zonă
împădurită enormă, unde nu există drumuri sau sate, fiind populată doar
de urşi şi lupi.
140
Utilizarea resurselor de lemn de pe Valea Vaserului s-a iniţiat de la
începutul secolului al XVIII-lea, sub imperiul austro-ungar. Coloniştii
vorbitori de limba germană au pătruns primii în pădurile virgine şi cu
ajutorul plutăritului au adus lemnul tăiat la gaterele din Vişeu de Sus.
http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/valea-vaserului
141
http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/valea-vaserului
142
STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ
Structuri de cazare
Nume Tip Categorie Număr Număr Localitate Adresa Telefon
unitate unitate spaţii locuri
144
o Servire grătare, băuturi
o Clădirea istorică a gării
Întoarcere la Vişeu de Sus
o Birou Suveniruri
o Muzeul evreiesc Casa Elefant
o Cină la lumina lumânărilor în vagonul-restaurant
o Cazare în Trenul-Hotel Carpatia Express
VALEA IZEI
Valea Izei este un areal care a păstrat mai multe tradiții și obiceiuri
decât oricare altă zonă din România. Regiunea adună sub aceeași
denumire, provenită nu atât de la râul care străbate zona, ci de la vechiul
mod de administrare al teritoriului – "Cnezatul Văii" – un număr de
așezări care se aseamănă prin port și obiceiuri, creând un spațiu etno-
cultural unitar.
Din acest spațiu fac parte, dinspre nord-vest spre sud-est
comunele: Vadu Izei, Oncești, Bârsana, Strâmtura, Rozavlea, Șieu,
Botiza, Poienile Izei, Bogdan Vodă, Ieud, orașul Dragomirești, orașul
Săliștea de Sus și comuna Săcel.
Valea Izei se află pe lista siturilor de importanță comunitară, făcând
astfel parte din Situl Natura 2000, cunoscut sub denumirea de Valea
Izei și Dealul Solovan, datorită habitatelor rare, și a speciilor de plante și
animale care sunt de interes științific, periclitate și ocrotite.
LOCALIZARE
Valea Izei este situată în nordul județului Maramureș, din Vadu
Izei, și până în localitatea Săcel, la limita cu județul Bistrița-Năsăud.
ACCES
Accesul se face pe drumul național DN 18, care leagă Baia Mare
de Sighetu Marmației și prin drumul județean DJ 186, Vadu Izei – Săcel,
care leagă comuna Vadu Izei de alte localități importante precum orașele
Dragomirești, Săliștea de Sus și comunele Bârsana, Strâmtura,
Rozavlea.
OBIECTIVE TURISTICE
Cele mai relevante obiective turistice din comunele şi oraşele de pe
Valea Izei sunt listate în continuare:
Vadu Izei
Casa Memorială "Vasile Kazar" - este o gospodărie ce datează
din secolul al XVIII-lea, amenajată sub for¬ma unui muzeu în care sunt
expuse obiecte vechi și articole de îmbrăcăminte tradiționale care atestă
faptul că viețile celor care locuiesc în comuna Vadu Izei continuă pe
aceiași linie. Totodată, trebuie menționat că acesastă casă a fost donată
maramureșenilor de marele pictor și grafician Vasile Kazar, în prezent
aceasta fiind una dintre principalele atracții turistice ale comunei.
145
Biserica de lemn "Cuvioasa Parascheva" - aceasta a fost
declarată monument istoric, se află în localitatea Valea Stejarului și a
fost construită între anii 1615-1620, iar stilul în care a fost construită
aceasta este specific maramureșean, materialul folosit pentru ridicarea
acesteia fiind lemnul de stejar. Dimensiunile bisericii sunt de 10 metri
lungime, 4,5 metri lățime iar pictura din interiorul bisericii a fost executată
pe pânză specifică iconografiei bizantine, de pe vremea Comnenilor,
însă aceasta se mai păstrează doar în mică parte. În anul 1976 biserica
a fost renovată din nou și resfințită iar printre obiectele de valoare care
pot fi regăsite aici sunt cărțile de ritual, Tripticul, medalioanele de pe
ușile împărătești dar și icoanele pe sticlă și lemn. În plus, în anul 2012
biserica a intrat într-un proces de reparații capitale, finanțat de Ministerul
Culturii.
Strâmtura
Biserica de lemn din Glod, construită în secolul al XVIII-lea,
monument istoric.
Biserica de lemn din Strâmtura, unde se află "Cazania lui
Varlaam", lucrare scrisă în anul 1643 și icoane pe sticlă și lemn din
secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.
Şieu
Biserica din lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" care
datează din anul 1760 și este încadrată în categoria monumentelor
istorice.
Botiza
Izvoarele naturale minerale în jurul cărora s-au construit băi
pentru tratarea afecţiunilor reumatismale şi care oferă localnicilor şi
turiştilor atât apă minerală feruginoasă cât şi ape sulfuroase. Din cele 7
izvoare minerale prezente pe teritoriul comunei, în prezent sunt
valorificate doar 2, acestea fiind şi mai uşor accesibile, fiind situate pe
Valea Sasului la 4 – 6 km de centrul comunei.
În zona cunoscută de localnici ca "La Zezuini" sau "La
Vizuini" se află trei peşteri verticale în calcar, cea mai mare având o
lungime de 12 m şi o lăţime de 3.5 m şi aflându-se la 10 m adâncime.
Din păcate traseul către acestea nu este marcat şi intrarea în peşteri nu
este amenajată, astfel că pot fi vizitate doar cu însoţitori calificaţi în
speologie.
Biserica din lemn din Botiza care poartă hramul "Sf. Parascheva"
este situată în centrul comunei, lângă Biserica Ortodoxă nouă, la 10 km
de DN186. Această biserică are o importanţă turistică foarte mare
datorită îmbinării religiei cu istoria şi cu tradiţia.
Biserica Greco-Catolică, construită pe o colină între anii 2003 şi
2008, este o biserică decorată cu icoane din lemn sculptate de meşterii
146
locali, ce îmbină tradiţionalul cu modernul şi poartă hramul "Inima
Neprihănită a Mariei".
Aflată pe Valea Băiţei, la 3 km de centrul comunei, Vâltoarea din
Botiza este folosită ca "o maşină de spălat tradiţională" pentru spălarea
şi curăţarea covoarelor, amintind de vechile metode de spălare folosite
în întreg spaţiul românesc. Astfel, ea este vizitată atât de către tinerii ce
nu au prins acele vremuri, cât şi de vârstnicii care îşi aduc aminte cu
nostalgie vremurile tinereţii.
Horinciile (Cazanele de horincă/ţuică) din Botiza au devenit un
punct de atracţie pentru turiştii care vin în comună pentru horinca
specifică zonei, dar şi pentru poveştile pline de tâlc şi umor spuse în
procesul fabricării acesteia.
Poienile Izeii
Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" – inclusă în patrimoniul
UNESCO, a fost construită în anul 1632 și este una dintre cele mai bine
păstrate biserici din Maramureș. Unicitatea edificiului provine din faptul
că denotă evoluția în timp a arhitecturii religioase din zonă, păstrând
elemente arhitecturale care au dispărut în general: pridvor orientat spre
vest și absida altarului în formă rectangulară în retragere. Picturile și
icoanele sunt foarte bine conservate și reprezintă expresii artistice
autentice și unice.
Bogdan Vodă
Izvoarele de apă minerală și sulfuroasă de pe Valea Ruginoși,
denumite și "La păcura", recomandate pentru diferite afecțiuni.
Biserica de lemn din centrul localității Bogdan Vodă, a fost
construită în anul 1718, în stil gotic maramureșean, și este pictată în stil
bizantin primitiv de către pictorul maramureșean Alexandru Panehalschi.
Ieud
Biserica din Deal, una dintre cele mai vechi din Maramureș,
datând din 1364, a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO din anul
1999. Denumită și biserica bătrână, a fost reconstruită în secolul al XVII-
lea, și se remarcă prin tehnica de construcție dar și picturile interioare
conservate foarte bine, și care fac parte din etapa matură a creației lui
Alexandru Ponehalschi.
Biserica de lemn din Vale, datează din 1717, se distinge prin
armonia elementelor arhitecturale, reprezentând la rândul ei o valoare
artistică autentică.
Muzeul satului din Ieud, aflat într-o casă țărănească, adăpostește
obiecte de port popular, dar și unelte și obiecte decorative.
Dragomireşti
Muzeul ţărăncii române. Primul muzeu din România dedicat
exclusiv femeii, surprinde prin exponatele sale ocupațiile femeilor pe
întreg parcursul vieții. Ineditul acestei locații este întregit de ghidul
147
muzeului, dna Ileana Zubașcu, care aduce autenticitate prin perspectiva
personală și povestirile autentice. Muzeul, aflat într-o casă tradițională de
brad rotund, este deschis permanent.
Săliştea de Sus
Biserica din lemn "Sfântul Nicolae" (denumită și "Biserica
Bulenilor" sau "Biserica din Vale"), construită în anul 1722, se remarcă
prin icoane și picturi vechi, datând din secolul al XVIII-lea.
Biserica din lemn "Sfântul Nicolae" (denumită și "Biserica
Nistoreștilor" sau "Biserica din Deal"), construită în anul 1680 a fost
declarată monument istoric. Aceasta se remarcă prin acoperișul său
dublu și prin picturile murale bine păstrate.
Săcel
Atelierul de măști populare al meșterului Vasile Șușca, aflat
peste "Puntea Miresei", mai sus de centrul localității.
Atelierul de sculptură în lemn al meșterului popular Grigore
Țulean, aflat pe Valea Carelor.
Centrul de ceramică roşie nesmălţuită, ultimul atelier din Țara
Maramureșului care încă folosește materiale de factură dacică care se
prelucrează în cuptoare romane, prin procedee antice. Atelierul își
desfășoară activitatea într-o gospodărie țărănească.
Moara lui Mecleș este un ansamblu compus din două mori de
apă, vâltoare și o mașină de prelucrat lâna care funcționează pe râul Iza.
Rezervaţia naturală Izvorul Albastru al Izei, întinsă pe o
suprafaţă de peste 100 de ha, se află sub vârful Mucelul Râios.
Principalele atracții sunt peștera cu o lungime de 2500 m, formată la
zona de contact dintre șisturile cristaline ale Munților Rodnei cu zonă
calcaroasă, şi izbucul prin care apa iese la suprafață, având o culoare
deosebită.
ISTORIC
Zona Văii Izei a fost locuită din cele mai vechi timpuri, descoperirile
arheologice indicând prezența umană încă din epoca bronzului, fiind
găsite depozite de bronz cu topoare, brățări și alte obiecte la Ieud, Vadu
Izei, Dragomirești, Rozavlea.
Secolul II î.Hr. este perioada în care începe prelucrarea fierului și a
obiectelor ceramice, secolul următor acoperind o perioadă de apogeu a
societății daco-romane din zonă – ilustrată prin ceramica descoperită în
Oncești și alte așezări. Cu toate că izolarea geografică a zonei a făcut ca
întregul Maramureș să rămână în afara granițelor Daciei romane,
influențele latine s-au făcut simțite foarte puternic, atât în grai cât și în
obiceiuri și cultură.
Conturarea întâilor formațiuni politice a adus cu sine și primele
atestări documentare din zonă, începând cu secolele X-XIV, lucrarea
„Diplome Maramureșene din secolul XIV-XV, Sighet, 1900”, considerată
148
a fi Cartea de Aur a Maramureșului atestând înființarea mai multor
așezări de pe valea Râului Iza.
La sfârşitul secolului al XIV-lea, odată cu moartea lui Balc, dispare
Voievodatul Maramureşului, care va deveni comitat, condus de un rege
străin. Satele au fost conduse o vreme de pretori, aleși din nobilimea
locală, alături de un sfat al bătrânilor. Libertatea țăranilor locali au dus la
diferite manifestări pentru eliberare, luptele sociale fiind intensificate și
de răscoala iobagilor, din 1703. De asemenea, sunt sprijinite luptele din
cadrul Răscoalei lui Francisc Rakoczy, însă ca urmare a înfrângerii,
teritoriul revine stăpânirii habsburgice. Începutul secolului al XVIII-lea
aduce cu sine mai multe invazii ale tătarilor, care provoacă distrugeri
semnificative satelor.
Anul 1848 a adus cu sine importante modificări sociale, odată cu
revoluția, societatea tinzând spre o reorganizare a comunității.
EVENIMENTE CULTURALE
Vadu Izei
mai - Festivalul Internațional de folclor pentru copii "Am fost ș-om
fi"
iunie - "Serbările copilăriei"
Strâmtura
septembrie - Ziua Comunei - satul Glod
Șieu
mai - Festivalul-concurs "Floare mândră de pe Iza", care
păstrează vie tradiţia prin autenticitatea costumelor şi a cântecelor
populare
Botiza
august - Festivalul "Pentru mândra din Botiza"
Poienile Izei
octombrie - Sfânta Parascheva – Hramul Bisericilor de lemn din
Poienile Izei şi Deseşti
Ieud
decembrie - Teatrul popular „Viflaimul”
Dragomirești
decembrie – Concertul de colinde "Asta-i sara de Crăciun" –
participă grupuri de colindători din Dragomireşti şi din alte localităţi de pe
Valea Izei
decembrie – Pregătirea Stolnicului în tradiţiile de Crăciun, la
Muzeul Ţărăncii Române
STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ
Structuri de cazare
Nume unitate Tip unitate Categorie Număr Număr Localitate Adresa Telefon
spaţii locuri
149
ADRIANA pensiune 2 flori 4 8 Botiza nr. 333 -
turistică
152
MAN pensiune 2 flori 3 6 Şieu nr. 634 0262.333.513,
MARIA agroturistică 0721.347.493
153
TELEPTEAN pensiune 3 flori 10 20 Vadu Ize Str. -
TODORA agroturistică Principală
nr. 506
VADU IZEI restaurant 2 stele 240 Vadu Izei nr. 331B 0262.330.308,
pensiune 0742.151.218
HTTP://WWW.INFOVISEU.RO/DESTINATII-TURISTICE/VALEA-
VASERULUI
TRASEE TURISTICE
Dintre traseele turistice care se pot aborda de către turiştii ajunşi
pe Valea Izei amintim:
Sighetu Marmației - Dealul Herea - Valea Vișeului - Borșa - pasul
Prislop - Bistrița Aurie
Vadu Izei - Bârsana - Săcel - pasul Șetref sau Moisei
Gura Slătioarei - Slătioara - Glod
Șieu - Botiza - Poienile Izei
154
MĂNĂSTIREA DE LA BÂRSANA
http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/barsana
155
Accesul pe șosea este posibil pe mai multe trasee: pe DJ 186,
pe ruta Sighetu Marmației - Vadu Izei - Oncești - Bârsana; pe DJ 186,
din comuna Săcel spre Bogdan Vodă - Oncești - Bârsana; pe ruta
dinspre Cavnic spre Budești - Călinești - Bârsana.
Accesul cu trenul se poate face până în gara din municipiul
Sighetu Marmației, pentru cei care călătoresc cu trenul, stația feroviară
de aici fiind cea mai apropiată de Mănăstirea Bârsana.
OBIECTIVE TURISTICE
Site oficial: www.manastireabarsana.ro
Dintre clădirile mănăstirii se pot vizita Biserica, muzeul şi atelierele
mănăstireşti, clădirile precum Casa Maicilor sau Casa Voievodală
neputand fi vizitate.
Taxa de intrare este de 1 ron/persoană, iar, dacă se doreşte să se
facă fotografii, taxă foto-video este de 5 RON.
Accesul în parcarea amenajată a mănăstirii este gratuit.
Biserica de Lemn din Bârsana, vechea biserică a mănăstirii,
datează din anul 1711 şi poartă hramul "Intrarea Maicii Domnului în
Biserică". Aceasta a fost declarată monument istoric, fiind inclusă pe lista
de patrimoniu cultural mondial UNESCO la sfârşitul anului 1999. Această
biserică nu trebuie confundată cu biserica de lemn nouă a complexului
monahal Mănăstirea Bârsana, ele fiind dispuse la câţiva kilometri
distanţă una de cealaltă.
"Muzeul de icoane şi carte veche Gavril de Bârsana" din cadrul
mănăstirii este amplasat în partea de sud-est a mănăstirii, în apropierea
turnului clopotniţă. Acesta a fost construit şi amenajat pentru a întregi
funcţiile mănăstirii şi a fost inaugurat oficial în data de 29 iunie 2005.
Structura muzeului este împărţită pe trei nivele: demisol, parter,
etaj şi asigură spaţiile de expunere pentru icoane şi vitrine cu cărţi
religioase, la parter, dar şi ateliere în care maicile de la mănăstire ţes,
pictează icoane, la demisol, la etaj fiind amplasate exponatele cu
caracter etnografic, toate spaţiile conturând imaginea unei case ţărăneşti
maramureşene, la rândul lor mobilierul şi tâmplăria fiind de inspiraţie
locală.
În interiorul muzeului a fost prevăzut şi un loc de "zăbavă" şi
meditaţie, foişorul, element specific arhitecturii româneşti, iar accesul la
etaj şi demisol se face prin intermediul scărilor dispuse simetric, care
facilitează realizarea circuitului de vizitare al muzeului. Totodată, datorită
faptului că muzeul este un obiectiv destinat turiştilor şi pelerinilor care îşi
doresc să obţină mai multe informaţii cu privire la trecutul religios şi
cultural al provinciei istorice Maramureş, acesta a fost amplasat astfel
încât să aibă o legătură directă cu accesul în mănăstire, însă în aşa fel
încât să nu fie perturbate nici activităţile cu caracter religios ale
mănăstirii.
156
Printre exponatele colecţiei muzeale se numără manuscrise şi cărţi
sfinte de patrimoniu, care datează din secolele XVI-XIX, icoane vechi şi
o colecţie numeroasă de obiecte de artă populară locală, toate acestea
dând o valoare spirituală colecţiei muzeale.
Atelierele mănăstireşti constituie la rândul lor obiective turistice
importante din cadrul mănăstirii. Cele două ateliere mănăstireşti, unul de
pictură şi altul de ţesătorie, au fost înfiinţate în scopul păstrării şi
perpetuării tradiţiilor monahismului ortodox.
http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/barsana
ISTORIC
În trecut au existat două vetre monahale la Bârsana, care se
regăseau la o distanţă de aproximativ 8-9 kilometri distanţă una faţă de
cealaltă. Una dintre ele era amplasată în partea de sud-est a hotarului, în
Valea Slatinei, iar cealaltă în partea de sud-vest, pe Dealul Humâna, la
izvoarele văii care se numea Valea Mănăstirii, în secolul al XIV-lea, şi
care, în prezent, este cunoscută sub numele de Valea Hotarului.
Despre mănăstirea de pe Dealul Humâna se cunoaşte că a fost
atestată documentar printr-o diplomă, la data de 21 iulie 1390, însă în
afară de aceasta nu au fost descoperite alte documente care să ateste
existenţa mănăstirii, fiind cunoscut, prin tradiţie, faptul că aceasta a
dispărut în secolul al XVIII-lea, în urma acţiunilor distrugătoare ale
Uniaţiei, care au făcut să nu mai existe mai multe mănăstiri din zona
Transilvaniei.
157
Mănăstirea de pe Valea Slatinei a avut ca punct de început o
sihăstrie care exista în Valea Slatinei, în locul cunoscut drept "La Părul
Călugărului", despre care tradiţia spune că "a fost mai veche, mai mare
şi mai importantă decât cea din Humâna". Începutul vieţii monahale de
aici poate fi stabilit în jurul secolelor XIII-XIV şi a coincis cu stabilirea în
acest loc a călugărilor care şi-au construit chilii şi biserica de lemn,
urmând, mai apoi, ca modesta sihăstrie să se transforme în mănăstire.
Din cauza accesului îngreunat la mănăstire şi a apropierii de râul Iza,
peste care nu exista o punte de trecere în apropiere, mănăstirea a fost
mutată din Valea Slatinei, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, într-
un loc aflat în dreptul Izei, cunoscut în acea perioadă sub denumirea de
"Podurile Strâmtorii". Odată cu mutarea mănăstirii în noua locaţie, acesta
a primit numele de "Podurile Mănăstirii". Tradiţia spune că mutarea
mănăstirii nu putea fi făcută decât de un voievod, iar, după cum indică
dovezile, acesta nu putea să fie decât Balcu Vodă, care a condus Țara
Maramureşului pe o perioada de 30 de ani, fiind ultimul mare voievod al
Maramureşului. Astfel mănăstirea de aici era cunoscută şi ca
"mănăstirea voievodală".
În timp, prestigiul de vatră a spiritualităţii româneşti a mănăstirii de
la Bârsana a sporit, şi, în ciuda interdicţiilor impuse de conducerile
străine, acesta ţinea legătura cu marile centre ortodoxe din Moldova şi
Țara Românească, de unde erau aduse cărţi de slujbă şi învăţătură, nu
doar pentru mănăstire, ci şi pentru parohiile din apropiere. În perioada
anilor 1735-1740, Mănăstirea de la Bârsana a devenit reşedinţa
Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului, în anul 1740 această
episcopie fiind desfiinţată în mod oficial, însă, în ciuda acestui fapt,
călugării şi preoţii maramureşeni au rămas statornici în credinţa
strămoşească şi după această dată.
Mănăstirea Bârsana a avut un rol important în apărarea legilor
strămoşeşti şi a conservării şi perpetuării credinţei ortodoxe în perioada
acţiunilor uniaţiei din jurul anului 1700 şi în ciuda presiunilor asupra
locaşurilor de cult din zonă, generate de extinderea oficială a unirii
religioase a românilor cu Biserica Romei, mănăstirea a rezistat până în
1791, atunci când aceasta a fost desfiinţată, călugării de aici fiind
alungaţi şi fiind nevoiţi să se refugieze la Mănăstirea Neamţ din Moldova.
Atunci, mănăstirea a fost devastată, au fost distruse chiliile şi clădirile
anexe, averea fiind confiscată, o parte din aceasta ajungând în
proprietatea statului şi fiind predată mănăstirii greco-catolice de la
Cernoc, iar cealaltă parte, cuprinzând şi locul unde se aflase mănăstirea,
a intrat în proprietate bisericii parohiale din Bârsana.
În urma desfiinţării mănăstirii, din vatra mănăstirii au mai rămas
doar biserica şi stăreţia, iar pentru a proteja biserica de profanare şi
distrugere, în anul 1806 credincioşii din Bârsana au mutat-o în vatra
158
satului lor, în locul cunoscut sub numele de "Podurile Jbârului", loc în
care se află şi în prezent. De asemenea, odată cu mutarea bisericii a fost
dusă în sat şi stăreţia, loc în care mai apoi a funcţionat şcoala
confesională românească.
Locul în care se afla Mănăstirea "Soborul Sfinţilor 12 Apostoli" era
bine gospodărit în perioada când se afla în posesia parohiei Bârsana,
însă, după Al Doilea Război Mondial, locul a fost confiscat. La acel
moment, pe o parte din teren s-a format un nou cătun, iar pe cealaltă
parte de teren, s-a construit apoi noua mănăstire. Amintirile vechii
mănăstiri nu dispăruseră din memoria credincioşilor, la fel ca dorinţa de
a avea alta în loc, însă, evenimentele istorice s-au dovedit a fi împotriva
acestei aspiraţii. Din cauza regimului comunist care se opunea înfiinţării
de noi mănăstiri, reînfiinţarea acesteia a devenit posibilă abia după anul
1989. Astfel, în anul 1993 a fost sfinţită piatra de temelie a noii biserici,
stabilindu-se că mănăstirea va fi de maici şi va avea hramul "Soborul
Sfinţilor 12 Apostoli".
Sursa de inspiraţia pentru reconstrucţia bisericii a fost tradiţia
locală, toate clădirile din incinta mănăstirii fiind construite din lemn de
stejar şi pietre de râu de către meşterii din localitate. S-a asigurat astfel
continuitatea artei cioplitului în lemn şi a îmbinării lemnului, reconstrucţia
mănăstirii fiind considerată o punte între trecut şi viitor, astfel că noul
ansamblu devine un simbol al dăinuirii, dar şi al reînvierii credinţei.
EVENIMENTE CULTURALE
Cel mai important eveniment şi moment de trăire duhovnicească
de la Mănăstirea Bârsana îl constituie sărbătorirea anuală a Hramului
mănăstirii, în data de 30 iunie, atunci când este prăznuit Soborul celor
12 Apostoli, prilej cu care aici se adună zeci de mii de credincioşi să-şi
unească rugăciunile cu cele ale Înalţilor Ierarhi şi ale zecilor de preoţi.
Evenimentul reprezintă o ocazie de menţinere a bunelor tradiţii
religioase, de manifestare a comuniunii sufleteşti si de consolidare a
unităţii de credinţă.
http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/barsana
159
De asemenea, turiştii sau pelerinii care vizitează Mănăstirea din
Bârsana pe timp de vară se pot caza direct la mănăstire, din luna mai
până în luna septembrie fiind deschise facilităţile de cazare ale mănăstirii
care oferă camere cu până la 30 de paturi şi grup sanitar comun.
Informații despre cazare se pot obține la numerele de telefon ale
mănăstirii (0262.331.020 / 0262.331.101) – persoană de contact
Monahia Iustiniana (telefon: 0735.882.027).
TRASEE TURISTICE
În prezent nu sunt organizate şi marcate trasee turistice în zona
Mănăstirii Bârsana, însă pelerinii sau turiştii pot face drumeţii pe pajiştile
şi prin pădurile din zonă, însoţiţi de gazdele pensiunilor unde sunt cazaţi.
160
IV. PROPUNERI DE DEZVOLTARE
ŞI PROMOVARE A TURISMULUI
161
4.2. Forme de turism ce se pot dezvolta
163
V. PROGRAM DE PROMOVARE ŞI PUBLICITATE TURISTICĂ
164
După cum se poate observa, internetul este şi o foarte bună
modalitate de a promova vânzările în unităţile de cazare „la negru".
166
În faza de testare, modelul propus s-a dovedit eficient, rezultatul
final conţinând recomandări utile, utilizatorii putând avea certitudinea că
rezultatul obţinut este corect. În acest sens, putem spune că sistemul
expert şi-a atins scopul pentru care a fost creat. Ne propunem ca acest
model să fie un punct de pornire pentru cercetări ulterioare. Mediul de
dezvoltare al sistemului poate fi mereu actualizat de către cel care
administrează sistemul pentru a furniza informaţii complete utilizatorilor
(de exemplu bazei de cunoştiinţe i se pot adăuga hărţi care pot aduce
informaţii legate de localizare şi căile de acces către destinaţiile alese).
Baza de cunoştiinţe a sistemului se dezvoltă prin memorarea solicitărilor
utilizatorilor. Datele obţinute în acest mod pot fi utilizate pentru
generarea de statistici legate de comportamentul şi opţiunile clienţilor,
putând contribui astfel la stabilirea strategiilor de dezvoltare ale
turismului rural.
Modelul propus constituie o soluţie în promovarea cu succes a
ofertei turistice. Implementarea lui în cadrul site-urilor web, prin asistenţa
on-line oferită, poate atrage clienţi atât din ţara noastră cât şi din ţările
mari consumatoare de turism ale Uniunii Europene şi din întreaga lume.
167
VI. IMPACTUL DEZVOLTĂRII TURISMULUI
168
Evoluţia sosirilor şi înnoptărilor în pensiunile rurale din Maramureş între
2007-2009 Date furnizate de Buletinele de statistică ale judeţului
Maramureş din anul 2010
(Ciangă, N., 2001, op. cit., pag. 178-179)
169
CONCLUZII
174
BIBLIOGRAFIE
Webografie
1. http://megaajutor.bizoo.ro/intrebare-1172-care-sunt-
avantajele-si-dezavantajele-intr-un-statutul-de-pfa-si-un-srl/,
2. http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Cod_fiscal_norme_2011.htm
; http://www.exsys.com/,;
3. http://www.informatiipublice.ro/turism/maramures-turism/arii-
protejate-rezervatii-naturale-si- monumente-ale-naturii-maramures/
4. http://www.maramuresgreenways.ro, data accesării 2.02.2011
5. http://www.glasulmaramuresului.ro/view_article_numar.php?
show=20926&name=Aer
oport_pentru_avioane_usoare_la_Oncesti&numar=2010-06-22,
6. http://www.pensiuni.info.ro/ro/romana.html,
http://www.cazaremaramures.ro/,
176
7. http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/barsana-hoteluri-
pensiuni.html,
8. http://www.romania-turistica.ro/Maramures/,
http://www.turistinfo.ro/,
9. http://www.ecazari.ro/cazari/Ieud.html,
10. http://carta.ro/cazare-ieud/,
11. http://www.pensiuni.org/,;
12. http://www.vacantepensiuni.ro/pensiuni/,
13. http://www.agrotur.ro/iulia/ro,
14. http://primariabotiza.ro/turism,
15. https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?
page=tempo3&lang=ro&ind=TUR102D,accesa t 28.10.2010,
16. http://www.discover-maramures.com/ro/cazare-rurala,
17. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Maramure
%C8%99
18. http://pe-harta.ro/maramures/
19. http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1621&imgord=4&-
Muzeul-de-Etnografie-si-Istorie-VISEU-DE-SUS-Maramures
20. http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=1621
21. http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
22. http://hartamaramures.ro/imagini/harti/harta_maramures_.jpg
23. http://www.infoviseu.ro/despre-maramures
24. http://www.evpmm.ro/harta.htm
25. https://www.scribd.com/doc/295105145/13/Situa%C5%A3ia-
demografic%C4%83-din-jude%C5%A3ul-Maramure%C5%9F
26. http://www.zmbm.ro/pdf/cicirlau-520.pdf
27. http://hartamaramures.ro/
28. http://documents.tips/documents/potentialul-turistic-al-
judetului-maramures.html
29. http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/borsa
30. http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/valea-vaserului
31. http://www.infoviseu.ro/destinatii-turistice/barsana
177