D.H.M.H.I.M. L.A.C.H.P.

LUCRAREA NR. 5

CONSTRUCŢIA, FUNCŢIONAREA ŞI ÎNCERCAREA

SUPAPELOR NORMAL-ÎNCHISE
1. Scopul lucrării

Lucrarea are ca scop determinarea caracteristicii hidraulice a unei supape normal-

închise monoetajate și a unei supape bietajate (pilotate) utilizate în sistemele de acţionare
hidraulică pentru limitarea presiunii.

2. Construcţia şi funcţionarea unei supape normal-închise monoetajate

Presiunea din circuitele energetice şi de comandă ale sistemelor de acţionare, comandă

şi reglare hidraulice poate fi reglată sau limitată cu elemente mecanohidraulice sau
electrohidraulice, numite în practică supape.
O supapă mecanohidraulică este formată dintr-o carcasă în interiorul căreia se
deplasează un obturator sub acţiunea forţelor de presiune şi a forţei elastice furnizată de un
resort.
În cazul general, un astfel de element are patru racorduri: unul de intrare (A), unul de
ieşire (B), unul de comandă externă (X) şi un orificiu de drenaj al camerei de volum variabil în
care se află amplasat resortul (Y).
Comanda supapelor normal-închise este "internă" dacă racordul de comandă este
conectat la racordul de intrare. În cazul supapelor normal-deschise, comanda este "internă"
dacă racordul de comandă comunică cu racordul de ieşire.
Drenajul se numeşte "intern" dacă racordul de drenaj este conectat la racordul de ieşire.
Dacă racordul de drenaj este conectat la rezervor, drenajul se numeşte "extern".
Dacă lichidul din racordul de comandă acţionează direct asupra obturatorului,
determinând mişcarea acestuia, comanda supapei se numeşte "directă" iar supapa este
monoetajată. În caz contrar, comanda supapei se numeşte "indirectă" şi supapa este bietajată
sau "pilotată".
O supapă de siguranţă monoetajată (fig.1, 2) limitează superior presiunea de refulare a
pompei, deoarece evacuează debitul excedentar la rezervor prin fanta inelară dintre obturator
(sertar) şi corp. Deplasarea axială a sertarului în sensul măririi fantei este determinată de
rezultanta forţelor de presiune pe suprafaţa de comandă, care comprimă suplimentar resortul.

Fig.1. Schema unei transmisii hidrostatice prevăzută cu o supapă monoetajată cu sertar

1
D.H.M.H.I.M. L.A.C.H.P.

Fig.2. Supapă normal-închisă monoetajată cu ventil conic (BOSCH)

Supapa din figura 2 este caracterizată prin soluția constructivă adoptată pentru
elementul mobil. Acesta prezintă două porțiuni: una conică (supapa se numește ”cu ventil
conic”) și una cilindrică (un piston atașat ventilului) așa cum se prezintă în figura 3. Între pistonul
atașat ventilului și alezajul în care acesta oscilează axial se realizează o fantă inelară care are
rolul unui drosel de amortizare. Jocul radial care se realizează între aceste piese este de ordinul
a 0,05 – 0,07 mm, asigurând stabilitatea supapei.
Conicitatea ventilului asigură reducerea gradientului de arie al orificiului și mărirea
stabilității supapei. Droselul de amortizare asigură amortizarea oscilațiilor hidromecanice
caracteristice cuplului sertar-resort și implicit amortizarea oscilațiilor presiunii de refulare a
pompei.

d)

Fig.3. Variante de ventile conice

Comportarea unei supape în regim staționar este cu atât mai bună cu cât panta
caracteristicii sale hidraulice este mai mică. La debite mici (< 20 l/min) panta supapelor cu ventil
conic este acceptabilă; la debite mari, diferența dintre presiunea maximă și cea de deschidere
este inacceptabilă. În acest caz, există două soluții:
- la debite medii (< 120 l/min) se utilizează ventile prevăzute cu un deflector (taler) de
compensare a forței hidrodinamice de regim staționar printr-o altă forță hidrodinamică; acest
deflector determină întoarcerea jetului în sens contrar intrării lichidului în orificiul inelar, soluția
fiind numită ”compensare hidrodinamică”;
- la debite mai mari de 120 l/min supapele monoetajate generează o variație mare a
presiunii în racordul din amonte în funcție de debitul ce le parcurge; în acest caz se utilizează
supapele bietajate, numite în practică "pilotate".
Compensarea hidrodinamică nu se aplică niciodată supapelor normal-închise utilizate ca
pilot, deoarece panta pozitivă a caracteristicii statice este utilă pentru stabilitatea supapei
pilotate.

2
D.H.M.H.I.M. L.A.C.H.P.

3. Caracteristicile funcționale ale unei supape normal-închise monoetajate

3.1. Caracteristica de regim staționar

Comportarea supapei în regim staționar este descrisă de relația dintre debitul care
parcurge supapa, presiunea în racordul de intrare și precomprimarea resortului:

Q = f (p1, x0e)
Caracteristica de regim staționar a unei supape tipice este prezentată în figura 4.
Caracteristica este practic liniară, având o pantă strict pozitivă (dp/dQ >0), determinată de forța
hidrodinamică de regim staționar Fhs.
Uzual, panta caracteristicii statice, dp/dQ este mai mică de 1 bar/l/min.

Fig.4. Caracteristica de regim staționar a unei supape monoetajate BOSCH DN8

(determinată cu ulei HLP 46 la temperatura t = 40°C şi vâscozitatea ν = 35 mm2/s)

3.2. Comportarea supapei în regim tranzitoriu

Alura răspunsului unei supape normal închisă cu comandă directă la un semnal treaptă
de debit este prezentată în figura 5. S-a notat cu σ – suprareglarea; p1 – presiunea de regim
staționar ulterior regimului tranzitoriu; T – durata regimului tranzitoriu.
Se remarcă prezența a două tipuri de curbe de răspuns în funcție de amplitudinea
semnalului treaptă de debit aplicat la intrare: curba trasată punctat reprezintă răspunsul
aperiodic al supapei la un semnal treaptă de debit de mică amplitudine iar cea trasată cu linie
continuă corespunde răspunsului supapei la un semnal treaptă de debit de mare amplitudine.

3
D.H.M.H.I.M. L.A.C.H.P.

Fig.5. Comportarea unei supape normal-închise în regim tranzitoriu

generat de un semnal treaptă de debit

4. Construcția și funcționarea unei supape normal-închise bietajate

Supapa pilotată analizată (fig.6, 7) se compune din:

- o supapă de mici dimensiuni numită "pilot", având un resort foarte rigid;
- o supapă de dimensiuni relativ mari numită "principală" având un resort de mică
rigiditate, comandată hidraulic de pilot prin căderea de presiune pe o rezistenţă
hidraulică fixă înseriată cu pilotul.

Fig.6. Supapa pilotată BOSCH

4
D.H.M.H.I.M. L.A.C.H.P.

Schema 08 - Drenaj extern (Y) Schema 09 - Drenaj intern (B)

Fig.7. Simboluri pentru supapa pilotată BOSCH

La depășirea presiunii de începere a deschiderii pilotului, acesta este parcurs de un

debit ce trece și prin droselul de comandă DC. Căderea de presiune pe acesta se aplică între
suprafețele de comandă ale supapei principale în sensul deschiderii acesteia.
Când debitul pilotului atinge 1 ... 2,5 l/min, căderea de presiune atinge 5 ... 15 bar,
determinând începerea deschiderii supapei principale. O creștere ulterioară a debitului pilotului
provoacă o deschidere mare a supapei principale deoarece resortul acesteia are o rigiditate
redusă faţă de cea a pilotului: Kep ≈ 100.000 N/m; Kespr ≈ 10.000 N/m. Astfel, debitul evacuat
prin supapa principală crește foarte repede la creșterea presiunii în racordul P. Deschiderea
mare a supapei principale, masa redusă a acesteia și rigiditatea scăzută a resortului său
creează pericolul unor oscilații întreținute. Pentru evitarea acestora, supapa principală este
prevazută cu un drosel de amortizare amplasat pe racordul suprafeței pasive.

5. Caracteristica de regim staționar a supapei normal-închise pilotate

Caracteristica de regim staționar a unei supape pilotate (fig.8, 9) prezintă două porțiuni
cu pante foarte diferite: prima corespunde pilotului și are o pantă medie de 5...10 bar / l/min;
cea de-a doua corespunde supapei principale, panta medie având valoarea de cca 0,1 bar /
l/min. Pilotul şi caracteristica sa sunt prezentate în figurile 10 şi 11.

Fig.8. Caracteristica de regim staționar a unei supape pilotate

5
D.H.M.H.I.M. L.A.C.H.P.

Fig.9. Caracteristica de regim staționar a supapelor pilotate

BOSCH DN10 şi DN 25

Fig.10. Supapă pilot BOSCH DBT–XP1–1X/315

∆p [bar]

Q [l/min]

Fig.11. Caracteristica de regim staţionar a supapei pilot (BOSCH DBT–XP1–1X/315)

(determinată cu ulei HLP 46 la temperatura t = 40°C şi vâscozitatea ν = 35 mm2/s)

6
D.H.M.H.I.M. L.A.C.H.P.

6. Schema de principiu a standului de încercare

Încercarea celor două supape (monoetajată şi bietajată) se poate face face pe două
standuri ale căror scheme sunt prezentate în figurile 12 şi 13.
Varianta 1. Standul este dotat cu un electromotor de curent continuu cu (EMCC),
comandat printr-un regulator de turaţie cu tiristoare (RT). Acesta este prevăzut cu un sistem de
comandă, reglare și protecție care permite menținerea automată a turației la o valoare
constantă, prescrisă printr-un potențiometru neliniar (POT) și măsurată cu un frecvenţmetru
numeric (FN1) conectat la un generator de impulsuri inductiv. Acesta primește impulsurile de la
o roată dințată cu 60 de dinți.
Pompa volumică (PV) folosită pentru alimentarea supapei încercate este o unitate cu
pistoane axiale de capacitate fixă (cod F112), produsă de U.M. Plopeni, având capacitatea de
14,0 cm3/rot. Presiunea de refulare a acesteia este limitată de supapa SLP reglată pentru a se
deschide la 320 bar. Standul este prevăzut cu un acumulator hidropneumatic pentru reducerea
pulsaţiilor de presiune ale pompei. Gradul de amortizare a acestora poate fi reglat cu droselul
variabil DR. Circuitul uleiului se închide printr-un filtru de retur (FR).
Supapa care urmează a fi încercată (SNÎ) este montată pe un bloc hidraulic între două
traductoare de presiune cu afişaj digital (TP1 şi TP2) şi două manometre de mare precizie
(clasă 0,6). Traductoarele şi manometrele permit măsurarea căderii de presiune pe supapa
încercată. Pentru măsurarea debitului de ulei mineral aditivat care parcurge supapa se
utilizează un motor hidraulic volumic (MHV) cu pistoane axiale (cod F116), produs la U.M.
Plopeni.

Fig.12. Schema standului utilizat pentru încercarea supapelor normal-închise (varianta 1)

7
D.H.M.H.I.M. L.A.C.H.P.

Fig.13. Schema standului utilizat pentru încercarea supapelor normal-închise (varianta 2)

Capacitatea acestui motor este fixă, având valoarea, Vm = 31,1 cm3/rot. Turația
motorului volumic se măsoară cu ajutorul unui captor de impulsuri inductiv conectat la un
frecvențmetru numeric (FN2). Captorul primește impulsurile de la o roată dințată cu 60 de dinți.
Standul mai este prevăzut cu un traductor de moment (U/M) conectat la un tensometru numeric
TN.
Varianta 2. Acelaşi bloc hidraulic este alimentat de o pompă volumică cu pistoane axiale
(PVR) a cărei capacitate este reglată cu o roată de mână. Pompa este antrenată de un
electromotor trifazic asincron. Debitul ce parcurge supapa este măsurat cu un debitmetru cu
turbină (DT) prevăzut cu afişor digital, alimentat la 24 V de o sursă de tensiune stabilizată
(STS). Debitul minim indicat corect de afişor este de 4,5 l/min, datorită neliniarităţii caracteristicii
turbinei. Debitul maxim al pompei este de 45 l/min.

7. Prelucrarea rezultatelor

Presiunea în amonte și în aval de supapa încercată se măsoară cu manometrele M1 și

M2 şi traductoarele de presiune TP1 şi TP2 cu afişaj digital. Presiunile astfel măsurate permit
calculul căderii de presiune pe supapă: Δps = p1 – p2.
În cazul utilizării variantei 1 de stand, se reglează turaţia pompei între 100 şi 1000
rot/min în trepte de 100 rot/min în ambele sensuri. Pentru a calcula debitul care parcurge
supapa se măsoară turația motorului hidraulic volumic cu relația:

fm
nm  [rot / s]
60
unde fm este indicația frecvențmetrului numeric [rot/min]. Debitul ce parcurge motorul volumic se
calculeză cu relaţia:

8
D.H.M.H.I.M. L.A.C.H.P.

Q m  n m  Vm [cm3 / s]
Cu rezultatele obținute, consemnate în tabelul de mai jos, se reprezintă grafic
caracteristica de regim staționar Δp = f(Q) a supapei încercate.
În cazul utilizării variantei 2 se reglează debitul pompei între 5 şi 45 l/min, cu un pas de
5 l/min şi se înregistrează indicaţiile traductoarelor de presiune (sau ale manometrelor).
Măsurările se fac în ambele sensuri de variaţie a debitului.

Nr. p1 p2 Δps fm nm Qs
crt. [bar] [bar] [bar] [rot/min] [rot/s] [cm3/s]

Temă:
Se va încerca o supapă normal-închisă bi-etajată (pilotată) - SNÎ, utilizând standul
prezentat în figura 13 (varianta 2).
Se reglează debitul pompei PVR între 2 şi 38 l/min şi se înregistrează indicaţiile
manometrelor M1 și M2. Măsurările se fac în ambele sensuri de variaţie a debitului.
Debitul ce parcurge supapa este măsurat cu un debitmetru cu turbină (DT) prevăzut cu
afişor digital.

Datele se consemnează în tabelul următor.

Nr. p1 p2 Δps Qs
crt. [bar] [bar] [bar] [l/min]
1. 40 0 2.2
2. 42 1 6.4
3. 44 2 10
4. 46 3 14.5
5. 48 4 18.2
6. 50 5 22
7. 52 6 26.3
8. 54 7 30.1
9. 56 8 34.4
10. 58 9 38

11. 58 9 38
12. 56 8 35.1
13. 54 7 31.2
14. 52 6 27.3
15. 50 5 23.4
16. 48 4 19.5
17. 46 3 15.6
18. 44 2 11.7
19. 42 1 7.8
20. 40 0 3.9

Cu rezultatele obținute, consemnate în tabelul de mai sus, se reprezintă grafic

caracteristica de regim staționar Δps = f(Qs) a supapei încercate.