Sunteți pe pagina 1din 7

ACTELE DE PROCEDURĂ

Cuprins
1) Noțiune și importanță
2) Condițiile pentru îndeplinirea actelor de procedură
3) Clasificarea actelor de procedură
4) Cererile
5) Citarea și comunicarea actelor de procedură
6) Noțiunea și clasificarea actelor de procedură
7) Condițiile nulității
8) Invocarea nulităților procedurale
9) Efecte

Competențele unității de învățare


 deosebirea practică a diferitelor categorii de acte de procedură;
 abilitatea de a identifica situațiile din practica judiciară în care se impune
aplicarea sancțiunii nulității, cu toate efectele legale ale acesteia.

Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.

1. Noţiune şi importanţă
- actele de procedură sunt o specie a actelor juridice, dar se particularizează prin
scopul lor, cadrul în care sunt aduse la îndeplinire şi prin întocmirea lor de diferiţi
subiecţi de drept, cu respectarea unor cerinţe care diferă de la o categorie la alta.

2.Condiţiile pentru îndeplinirea actelor de procedură


- deosebim între:
 condiţii de fond
 condiţii de formă
 condiţii generale pentru îndeplinirea actelor de procedură
 condiții speciale pentru îndeplinirea actelor de procedură:

3.Clasificarea actelor de procedură

I. În raport de organele sau persoanele care le întocmesc ori de la care emană:


 Actele părţilor exemple: cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea
reconvenţională, cererea de exercitare a unei căi de atac, cererea de punere în executare a
unei hotărâri, etc.
 Actele instanţei – acte de decizie (hotărârea judecătorească, încheierile de
şedinţă); acte de comunicare (citarea părţilor sau a altor participanţi); acte de documentare
procesuală: (procesul verbal de consemnare a unei mărturii);
 Acte ale organelor auxiliare justiţiei (actele organelor de executare, procesele
verbale de luare a măsurilor asiguratorii, dovezile privind comunicarea actelor de
procedură, etc.)
 Acte ale altor participanţi la proces (depoziţiile martorilor, întocmirea şi
depunerea raportului de expertiză)
 Actele terţelor persoane care sunt destinate să lărgească cadrul procesual cu
privire la subiectele procesului sau chiar cu privire la obiectul acestuia.

II. În funcţie de natura lor sau de locul de îndeplinire:


 Acte judiciare: interogatoriul, pronunţarea hotărârii etc.
 Acte extrajudiciare: expertiza poate fi şi extrajudiciară.

III. După caracterul îndeplinirii actelor de procedură:


 Acte de procedură obligatorii: majoritatea celor îndeplinite de instanţă
(hotărârile judecătoreşti, încheierile de şedinţă)
 Acte de procedură facultative: spre exemplu, exercitarea căilor de atac.

4.Cererile
- cererea este actul procedural prin care o persoană solicită concursul instanţei în
vederea ocrotirii drepturilor şi intereselor sale legitime.
- condiţii generale privind cererile – art.148 NCPC:
 de formă : formă scrisă, inclusiv prin înscris electronic; cererile făcute în şedinţă,
la orice instanţă, se pot formula şi oral, făcându-se menţiune despre aceasta în
încheiere.
 de fond: menţiunile pe care trebuie să le cuprindă orice cerere adresată instanțelor
judecătorești;
- când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt
necesare pentru comunicare, inclusiv un exemplar pentru instanţă; la fiecare
exemplar al cererii se vor alătura copii (certificate de parte pentru conformitate cu
originalul) de pe înscrisurile de care partea înţelege a se folosi în proces (art.149, 150
NCPC).
- când cererea este făcută prin reprezentant, se va alătura dovada aceste calități
(împuternicire avocațială, procura în original sau în copie legalizată, acte de stare
civilă, extrasul din actul care atestă dreptul de reprezentare în justiţie a
reprezentantului persoanei juridice, etc.)
- cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil
făcută chiar dacă poartă o denumire greşită (152 NCPC).

5. Citarea şi comunicarea actelor de procedură

5.1. Reguli generale


- citarea se realizează prin actul procedural numit citaţie care are drept scop
încunoştinţarea participanţilor cu privire la existenţa procesului, la locul şi data
şedinţei de judecată;
- instanţa nu poate hotărî asupra unei cereri decât dacă părţile au fost citate ori s-au
prezentat, personal sau prin reprezentant (art.153, 160 NCPC) → consecințe privind
invocarea și înlăturarea neregularitățlor privind citarea:
 instanţa va amâna judecarea şi va dispune să se facă citarea;
 orice neregularitate cu privire la citare nu va mai fi luată în considerare în cazul
în care partea interesată și prezentă în instanță nu a cerut amânarea procesului,
precum şi în cazul în care partea lipsă la termenul la care s-a produs
neregularitatea nu a invocat-o la termenul următor producerii ei, dacă la acest
termen ea a fost prezentă sau legal citată.
 partea care a depus cererea personal sau prin mandatar şi a luat termenul în
cunoştinţă, precum şi partea care a fost prezentă la un termen de judecată,
personal sau printr-un reprezentant, nu va fi citată în tot cursul judecării la
acea instanţă, considerându-se că ea cunoaşte termenele de judecată
ulterioare; ( a se vedea și excepțiile de la regula termenului în cunoștință)
- după sesizarea instanţei, dacă părţile au avocat sau consilier juridic, cererile,
întâmpinările ori alte acte se pot comunica direct între aceştia;

5.2. Organe competente şi modalităţi de comunicare


- comunicarea citaţiilor şi a tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu;
 prin agenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia;
 prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de
primire, în plic închis;
 în mod nemijlocit prin executori judecătoreşti, care vor fi ţinuţi să îndeplinească
formalităţile legale, sau prin servicii de curierat rapid, la cererea părţii interesate
şi pe cheltuiala sa;
 prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea
textului şi confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanţei datele
corespunzătoare în acest scop (se va folosi un formular special).
- instanţele au drept de acces direct la bazele de date electronice sau la alte sisteme de
informare deţinute de autorităţi şi instituţii publice, care au obligaţia de a asigura
accesul direct al instanţelor la bazele de date respective.

5.3. Cuprinsul citaţiei și al dovezii de înmânare a citației


- citaţia este emisă în formă scrisă, fiind compusă din două părţi: citaţia propriu-zisă şi
dovada de înmânare (procesul-verbal) a citaţiei.
a) citația propriu-zisă
- trebuie să cuprindă mențiunile de la art.157 NCPC; anumite cerințe sunt prevăzute
sub sancţiunea nulităţii (denumirea și sediul instanței, numărul dosarului, data
înfățișării, numele și adresa celui citat, ştampila instanţei şi semnătura grefierului -
art.157 alin.1 lit. a), c), d), e) şi k) NCPC)
b) dovada de primire a citaţiei sau procesul-verbal pe care îl încheie agentul
procedural
- trebuie să cuprindă mențiunile de la art.164 NCPC; anumite cerințe sunt prevăzute
sub sancţiunea nulităţii (a se vedea art.164 alin.1 lit. a), c), d), e) şi f) NCPC);
- menţiunile din procesul-verbal privitoare la faptele constatate personal de cel care l-
a întocmit nu pot fi combătute decât prin procedura înscrierii în fals.

5.4. Locul citării, persoanele care urmează a fi citate. Înmânarea și comunicarea


citației.
a) locul citării și persoanele care urmează a fi citate (art.155, 156, 158, 167, 172):
- NCPC prevede în mod expres reguli pentru diferite categorii de persoane: persoane
juridice de drept public și de drept privat, entități fără personalitate juridică, cei supuşi
procedurii insolvenţei, persoane fizice incapabile sau cele cu capacitate de exerciţiu
restrânsă, bolnavi internaţi în unităţi sanitare, militari încazarmaţi, deţinuţi, personalul
misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare, persoanele care se află în străinătate,
persoane cu domiciliul necunoscut, etc.
- instanţa va putea încuviinţa citarea prin publicitate a pârâtului, când reclamantul
învederează, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle
domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii; dacă cel citat se
înfăţişează şi dovedeşte că a fost citat prin publicitate cu rea-credinţă, toate actele de
procedură ce au urmat acestei citări vor fi anulate, iar reclamantul care a cerut citarea
prin publicitate va fi sancţionat potrivit dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. c).
- dacă în cursul procesului una dintre părţi şi-a schimbat locul unde a fost citată, ea
este obligată să încunoştinţeze instanţa, indicând locul unde va fi citată la termenele
următoare, precum şi partea adversă prin scrisoare recomandată;

b) înmânarea citaţiei şi a altor acte de procedură


- regula: înmânarea citaţiei şi a tuturor actelor de procedură se face personal celui
citat, la locul citării stabilit potrivit legii sau oriunde se află cel citat.
- situații speciale: citația se predă altor persoane decât cel citat, persoane care vor
semna procesul-verbal întocmit pentru a se face dovada comunicării (art.161, 162,
163 alin.6, 7 NCPC);
- procedura de comunicare a citațiiilor și a altor acte de procedură (art.163, 164, 166,
168 NCPC)
 comunicarea se va face persoanei în drept să o primească, care va semna dovada
de înmânare certificată de agentul procedural.
 când legea sau instanţa dispune ca citarea părţilor sau comunicarea anumitor acte
de procedură să se facă prin afişare, această afişare se va face la instanţă de către
grefier, iar în afara instanţei, de agenţii însărcinaţi cu comunicarea actelor de
procedură, încheindu-se un proces-verbal, ce se va depune la dosar.
 în cazul depunerii sau afișării înștiințării privind citarea, agentul are obligaţia ca,
în termen de cel mult 24 de ore, să depună citaţia şi procesul-verbal la sediul
instanţei ori la cel al primăriei în raza căreia destinatarul locuieşte sau îşi are
sediul, urmând ca acestea să comunice citaţia.
 când părţii sau reprezentantului ei i s-a înmânat citaţia de către funcţionarul anume
desemnat în cadrul primăriei, acesta are obligaţia ca, în termen de cel mult 24 ore
de la înmânare, să înainteze instanţei de judecată dovada de înmânare; când
termenul legal s-a împlinit fără ca partea sau un reprezentant al ei să se prezinte la
primărie pentru a i se înmâna citaţia, funcţionarul anume însărcinat va înainta
instanţei de judecată, de îndată, citaţia ce trebuia comunicată, precum şi procesul-
verbal.
 când comunicarea actelor este imposibilă, agentul va raporta cazul grefei
instanţei spre a înştiinţa din timp partea care a cerut comunicarea despre această
împrejurare şi a-i pune în vedere să facă demersuri pentru a obţine noua adresă
unde urmează a se face comunicarea.

c) termenele citării și comunicării actelor (art.159, 165, 171 NCPC)


- citaţia şi celelalte acte de procedură, sub sancţiunea nulităţii, vor fi înmânate părţii
cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată; în cazuri urgente sau atunci când
legea prevede în mod expres, judecătorul poate dispune scurtarea acestui termen;
- când comunicarea actelor de procedură se face prin agenţi procedurali, ei nu vor
putea instrumenta decât în zilele lucrătoare între orele 7,00-20,00, iar în cazuri
urgente, şi în zilele nelucrătoare sau de sărbători legale, dar numai cu încuviinţarea
preşedintelui instanţei.
NULITATEA ACTELOR DE PROCEDURĂ
Art.174 -179 NCPC

1. Noțiune
- sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu
nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă (art.174 NCPC).

2. Clasificarea nulităților
în funcţie de natura normelor încălcate:
 nulități absolute: când cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă
care ocroteşte un interes public (art.174 alin.2 NCPC).
 nulități relative: când cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă
care ocroteşte un interes privat(art.174 alin.3 NCPC).
în funcţie de izvorul lor:
 nulităţi exprese (textuale, explicite): sunt acealea stabilite prin lege (art.40,
56, 57, 82, 83, 157, 159, 196, 197 NCPC etc.)
 nulităţi virtuale (tacite, implicite): îşi au izvorul în nesocotirea principiilor
de drept procesual civil sau a altor reguli de procedură, chiar dacă
sancțiunea nu a fost prevăzută expres;

în funcţie de raportul cauzal dintre diferitele acte de procedură:


 nulități proprii: lipsesc de eficienţă juridică actul de procedură îndeplinit
cu nesocotirea condiţiilor proprii de validitate;
 nulități derivate (iradiate): reprezintă o consecinţă a invalidării unor acte
procedurale anterioare şi faţă de care actul în cauză se află într-un raport
de dependenţă sau accesorietate (art.179 alin.3 NCPC).

în funcţie de natura condiţiilor neîndeplinite:


 nulităţi intrinseci: intervin când se nesocoteşte o condiţie ce ţine de
substanţa actului de procedură (de exemplu, citaţia nu menţionează
termenul sau instanţa în faţa căreia se va desfăşura judecata – art.157
NCPC).
 nulități extrinseci: intervin când se încalcă condiţii exterioare actului
(îndeplinirea actului de către o instanţă necompetentă, neplata taxei de
timbru, etc.)

În funcţie de întinderea efectelor distructive ale sancţiunii:


 nulităţile totale: nulitatea se răsfrânge asupra întregului act;
 nulități parţiale: nulitatea afectează doar o parte a actului de procedură,
care parțial poate fi ”salvat”.

În funcţie de modul în care operează:


 nulităţi de drept: sunt cele care operează în temeiul legii, fără a mai fi
nevoie de o hotărâre care să constate efectele produse (ineficienţa actului
de procedură)
 nulităţile judiciare: sunt cele care afectează actul doar dacă intervine o
hotărâre a judecătorului care să pronunţe sancţiunea; în sistemul nostru de
drept toate nulităţile procedurale sunt judiciare.
3. Condiţiile nulităţii
- se desprind din interpretarea art.174-176 NCPC:
1) nesocotirea cerințelor legale, de fond și de formă, prevăzute pentru efectuarea unui
act de procedură;
o legiuitorul a avut în vedere un concept generic, incluzând toate regulile de drept
procesual civil, toate dispoziţiile care privesc mersul proceselor şi funcţionarea
legală a organelor judecătoreşti.

2) producerea unei vătămări;


o regula: nulitatea este condiționată de dovedirea unei vătămări procesuale.
o excepții: nulitatea nu este condiționată:
 de dovedirea unei vătămări: în cazul nulităţilor exprese vătămarea este
prezumată, partea interesată putând face dovada contrară.
 de existența unei vătămări: în cazul încălcării dispoziţiilor legale
referitoare la: 1. capacitatea procesuală; 2. reprezentarea procesuală; 3.
competenţa instanţei; 4. compunerea sau constituirea instanţei; 5.
publicitatea şedinţei de judecată; 6. alte cerinţe legale extrinseci actului de
procedură, dacă legea nu dispune altfel.

3) vătămarea să nu poată fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului.


 sancțiunea nulității trebuie să reprezinte un ultim remediu (art.177 NCPC)
 cu toate acestea, nulitatea nu poate fi acoperită dacă a intervenit decăderea
ori o altă sancţiune procedurală sau dacă se produce ori subzistă o
vătămare.

4. Invocarea nulităților procedurale


- intervenţia instanţei este întotdeauna necesară pentru constatarea nulității actului de
procedură;
- toate cauzele de nulitate a actelor de procedură deja efectuate trebuie invocate
deodată, sub sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a le mai invoca (art.178 alin.5
NCPC);
- nulităţile procedurale se invocă pe calea unei excepţii de procedură propriu-zisă, cu
respectarea regimului juridic specific nulităţii absolute şi a celei relative;

5. Efecte
- desființarea (ineficiența) actului de procedură, în tot sau în parte, de la data
îndeplinirii lui.
- nulitatea unui act de procedură nu împiedică faptul ca acesta să producă alte efecte
juridice decât cele care decurg din natura lui proprie (principiul conversiunii actului
juridic; de exemplu, o cerere de chemare în judecată anulată pentru neplata taxei de
timbru poate fi folosită ulterior ca o mărturisire extrajudiciară sau ca un început de
dovadă scrisă).
Rezumat
- actele de procedură sunt o specie a actelor juridice, dar se particularizează prin scopul
lor, cadrul în care sunt aduse la îndeplinire şi prin întocmirea lor de diferiţi subiecţi de
drept, cu respectarea unor cerinţe care diferă de la o categorie la alta.
- condiţiile pentru îndeplinirea actelor de procedură: condiţii de fond, condiţii de
formă, condiţii generale pentru îndeplinirea actelor de procedură, condiții speciale
pentru îndeplinirea actelor de procedură;
- clasificarea actelor de procedură se poate face: în raport de organele sau persoanele
care le întocmesc ori de la care emană; în funcţie de natura lor sau de locul de
îndeplinire; după caracterul îndeplinirii actelor de procedură;
- nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură
efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă (art.174 NCPC);
- clasificarea nulităților: în funcţie de natura normelor încălcate; în funcţie de izvorul
lor; în funcţie de raportul cauzal dintre diferitele acte de procedură; în funcţie de
natura condiţiilor neîndeplinite; În funcţie de întinderea efectelor distructive ale
sancţiunii:; etc.
- condiţiile nulităţii:
a. nesocotirea cerințelor legale, de fond și de formă, prevăzute
pentru efectuarea unui act de procedură;
b. producerea unei vătămări;
c. vătămarea să nu poată fi înlăturată altfel decât prin desființarea
actului.
- invocarea nulităților procedurale: intervenţia instanţei este întotdeauna necesară
pentru constatarea nulității actului de procedură;
- efecte: desființarea (ineficiența) actului de procedură, în tot sau în parte, de la data
îndeplinirii lui.

Test de evaluare a cunoștințelor


- Care sunt modalitățile de comunicare a actelor de procedură?
- Care este cuprinsul citaţiei și al dovezii de înmânare a citației?
- Clasificați nulitățile procedurale în funcție de natura condițiilor neîndeplinite.
- Enunțați și explicați condițiile nulității ca sancțiune procedurală.