1

AN UNIVERSITAR 2020-2021

INSTALAŢII - ANUL II

CURS NR. 3

9. INFRASTRUCTURA CLADIRILOR
Infrastructura aşa cum s-a precizat în cursurile anterioare este partea din
structura de rezistenţă a clădirii situată sub cota ± 0,00, şi cuprinde fundaţiile,
elementele constructive ale subsolului şi planşeul peste subsol, respectiv
numai fundaţiile în cazul clădirilor fără subsol.
9.1. FUNDATII
9.1.1.Notiuni generale despre fundatii
Fundaţia reprezintă un subansamblu structural care preia încărcările ce
acţionează asupra construcţiei şi le transmite la terenul de fundare;
Proiectarea fundaţiilor presupune rezolvlvarea următoarele probleme :
- stabilirea cotei de fundare, respectiv a adâncimii de fundare ,, Df “ ;
- stabilirea tipului şi a dimensiunilor propriu-zise ale fundaţiilor.
9.1.2. STABILIREA COTEI DE FUNDARE (,, Df “)
Adâncimea de fundare, notata Df reprezintă distanţa de la talpa
fundaţiei până la cota terenului natural sau sistematizat din jurul construcţiei
sau până la pardoseala subsolului (fig.9.1 de mai jos).
Adâncimea de fundare Df , depinde de mai mulţi factori, dintre care cei mai
importanti sunt legati de :
- capacitatea portantă şi deformabilitatea terenului ;
- destinatia tehnologica a constructiei;
- adâncimea de îngheţ;
- cota de fundare a construcţiilor invecinate;
- nivelul apelor subterane (NAS);
- înălţimea minimă constructivă a fundaţiei.
 2

Fig.9.1. Adâncimi de fundare;

CTA –cota terenului amenajat; CTF-cota terenului de fundare; Df-
adâncimea de fundare.

a. capacitatea portantă şi deformabilitatea terenului

Capacitatea portanta a terenului de fundare este presiunea maxima pe
care acesta o poate suporta fără pericolul ruperii sau al unei tasări care să
pericliteze siguranţa construcţiei.
Capacitatea portantă a terenului, determină în marea majoritate a
cazurilor, adâncimea de fundare. Pentru aceasta, fundaţiile trebuie
amplasate la adâncimea corespunzător căreia stratul de teren are capacitatea
portantă necesară preluarii în condiţii bune a sarcinilor transmise de
construcţie, respectiv talpa fundaţiei va pătrunde cel puţin 10-20 cm în stratul
bun de fundare sau în stratul de fundare îmbunătăţit. Stratul bun de fundare
sau terenul bun de fundare (TBF), este acel pâmânt care nu suferă deformaţii
mari sub acţiunea încărcărilor exterioare.
 3
b. destinatia tehnologica a constructiei;
În cazul construcţiilor înalte (coşuri de fum, cladiri turn etc) pentru o
bună conlucrare teren-construcţie se recomandă adoptarea unei adâncimi de
fundare de minim 1/8 ÷ 1/10 din înălţimea suprastructurii.
In funcţie de existenţa sau lipsa subsolului la o clădire, adâncimea de
fundare Df se măsoară astfel:
- în cazul clădirilor fără subsol, adâncimea de fundare Df se măsoară de
la nivelul terenului natural sau amenajat din zona fundaţiei, până la talpa
acesteia (fig.9.1.a);
- în cazul clădirile cu subsol (fig.9.1.b) adâncimea minimă de fundare Df,
se măsoară de la nivelul finit al pardoselii subsolului până la talpa fundaţiei şi
se stabileşte în funcţie de modul de exploatare a subsolului , rezultând
următoarele valori:
- 0,5 m în cazul subsolurilor neîncălzite, deci Df va fi de cel puţin 0,50 m;
- 0,4 m în cazul subsolurilor încălzite, deci Df va fi de cel puţin 0,4 m.
c. Adâncimea de îngheţ
Terenul este supus pe o anumită adâncime variaţiilor sezoniere de
temperatură, respectiv ciclurilor repetate de îngheţ-dezgheţ.
Prin îngheţ, apa prezentă în pământ îşi măreşte volumul, fapt ce
determină exercitarea unor eforturi suplimentare asupra tălpii fundaţiei.
Pentru a preveni apariţia acestui aspect defavorabil pentru fundaţie, este
necesar ca talpa acesteia să fie amplasată sub adâncimea de îngheţ cu cca
10 – 20 cm . Adâncimea pe care se resimte influenţa ciclurilor repetate îngheţ-
dezgheţ, este definită “ adâncime maximă de îngheţ “ – Exista o zonare în
ţara noastră, în funcţie de adâncimea de îngheţ .
d. Cota de fundare a construcţiilor invecinate
Există diverse situaţii în care construcţiile noi trebuie realizate în
apropierea unor construcţii existente.
In astfel de cazuri sistemul nou de fundare nu trebuie să exercite asupra
fundaţiilor vecine stări de solicitare sau de deformaţii suplimentare, ca atare
se recomanda ca tălpile fundaţiilor alăturate să fie la aceeaşi cotă de fundare.
 4
Amplasarea fundaţiei noi deasupra tălpii fundaţiei existente, poate
produce asupra celei din urmă, împingeri laterale, ce nu au fost luate în
calculul de dimensionare.
Dacă fundaţia nouă trebuie amplasată sub cota tălpii fundaţiei existente,
aceasta din urmă trebuie adusă prin procede de subturnare sau subzidire la
nivelul talpii fundaţiei noi, în caz contrar săpătura realizată, conduce la
afânarea pe o anumită zonă învecinată a pământului de sub fundaţia veche,
alterând astfel gradul de compactare şi capacitatea portantă a acesteia la
starea limită de deformatie (fig.9.2 de mai jos);
Soluţia de subzidire este viabilă doar în cazul în care diferenţa de cotă
nu depăşeşte 1,00 m. Execţia lucrărilor de subzidire (lucrări de săpătură şi
turnare beton) se execută pe tronsoane (≤ 1,50) decalate în lungul peretelui
(execuţie în şah).

Fig.9.2. Soluţie subzidire fundaţie veche în apropierea săpăturilor

adânci a fundaţiei unei constrcţiei noi

În cazul unor săpături cu adâncime medie sau mare (H≥5,00 m),

execuţia săpăturii în vecinătatea unei construcţii existente se poate efectua
numai cu asigurarea unei sprijiniri a pereţilor săpăturii.
e. Nivelul apelor subterane (NAS)
În cazul sistemelor de fundare directă se recomandă evitarea fundării
sub nivelul apelor subterane evitându-se astfel execuţia dificilă şi costisitoare
a unor fundaţii sub apă.
 5
În situaţia în care nivelul apelor subterane este aproape de suprafaţa
terenului nu se recomandă adoptarea unui sistem constructiv de clădire cu
subsol.
f. înălţimea minimă constructivă a fundaţiei.
9.1.3. Clasificarea fundaţiilor
Clasificarea generală a fundaţiilor este cea care se referă la adâncimea
de fundare. Din acest punct de vedere avem fundaţii directe (de mică
adâncime sau de suprafaţă) şi fundaţii indirecte (de adâncime mare).
Fundaţiile directe (sau de suprafaţă) sunt aşezate la o adâncime Df ≤
5 B (B fiind lăţimea fundaţiei), fără a depăşi 5,0 - 6,0 m, iar talpa fundaţiei este
în contact direct cu terenul bun de fundare. În cazul construcţiilor prevăzute cu
2 sau mai multe niveluri subterane (subsoluri), condiţia de mai sus nu este de
regulă respectată, însă fundaţiile sunt considerate fundaţii directe .
Fundaţiile de adâncime (indirecte), se adoptă în cazurile deosebite
când încărcările sunt mari şi terenul bun de fundare este situat la adâncime
mare (Df >> 5 B), fundaţia trecând prin toate straturile superioare de pământ
neconsistente şi incapabile să suporte încărcările date de construcţie.
Fundaţiile de adâncime, pot fi pe piloţi, pe chesoane sau pe coloane.
9.1.4. Fundaţiile directe (de suprafaţă)
9.1.4.1. Clasificarea fundaţiilor directe
a. după forma constructivă:
- fundaţii continue sub ziduri (diafragme);
- fundaţii izolate sub stâlpi;
- fundaţii continue sub stâlpi- sub formă de tălpi încrucişate, (reţele de
grinzi);
- fundaţii radier general – placă (dală) simplă, placă (dală) cu grinzi;
b.după material: din beton (simplu sau armat), piatră naturală etc.;
c. după modul de lucru:
- fundaţii rigide: Sunt fundaţiile la care solicitarea predominantă este
cea de compresiune şi se utilizează în cazul structurilor cu pereţi din zidărie
sau beton la clădiri cu puţine niveluri;
 6
- fundaţii elastice: Se realizează din beton armat, fiind prevăzute în
special la clădiri având mai mult de 5 niveluri cu structura din diafragme de
beton monolit sau panouri mari.
d. după tehnologia de execuţie: monolite şi prefabricate.
9.1.4.2. Fundaţiile continue.
Fundaţiile continue se prevăd sub pereţi structurali (diafragme) din
zidărie sau beton.
a) Fundaţii continue sub pereţi structurali de zidărie
La alcătuirea fundaţiilor sub pereţi structurali de zidărie trebuie luate în
considerare următoarele :
- condiţiile geotehnice de pe amplasament;
- zona seismică de calcul a amplasamentului;
- clădire cu sau fără subsol.
a.1. Fundaţii continue la clădiri fără subsol
În cazul clădirilor fără subsol, cu acceleraţia seismică de proiectare este
ridicată (ag ≤ 0,15 g) fundaţiile se pot realiza ca şi fundaţii rigide cu soclu şi
bloc de beton simplu. Blocul de beton poate fi cu una, două sau trei trepte
(fig.9.3 şi 9.4). Alegerea unui bloc cu mai multe trepte se face atunci când
înălţimea totală H rezultată din calcul este mai mare de 70 cm.

Fig.9.3. Fundaţie cu soclu şi bloc de beton simplu cu o treaptă

 7

Fig.9.4. Fundaţie cu soclu şi bloc de beton simplu cu două treapte

Pentru clădirile fără subsol la care adâncimea mare de fundare

determină un soclu înalt, se vor prevedea două centuri, respectiv una la
partea superioară la cota ±0,00 şi una la partea inferioară a soclului
(fig.9.5).

Fig.9.5 Fundaţie cu soclu şi bloc de beton simplu

 8

În cazul clădirilor cu pereţi structurali din zidărie confinată (pereţi din

zidărie cu stîlpişori din beton armat), armătura verticală din stălpişorii de
beton armat se va ancora în centura de la baza soclului.
Pentru clădirilor amplasate în zone unde acceleraţia seismică de
proiectare este ridicată (ag > 0,15 g) , fundaţiile se realizează pe sistem
grinzi continue de beton armat (Fig.7.9).

Fig.9.5A. Fundaţii pe sistem grinzi armate pentru clădiri fără subsol

 9

a. 2. Fundaţii continue la clădiri cu subsol

Pereţii subsolului se prevăd sub pereţii structurali, pe cât posibil axaţi
faţă de aceştia, fiind realizaţi din beton sau din zidărie (cărămidă ceramică
plină, piatră) în cazul pereţilor interiori.
Se recomandă realizarea pereţilor de la subsol din beton (simplu
sau armat)- fig. 9.6. În situaţia pereţilor realizaţi din beton beton simplu se vor
prevedea doua centuri, amplasate la nivelul planşeului peste subsol,
respectiv la baza peretelui.

Fig.9.6.Fundaţii la clădiri cu subsol; a şi b – fundaţii din beton simplu; c

şi d – fundaţii din beton armat.
 10
Dimensionarea fundaţiilor – stabilirea dimensiunilor fundaţiilor
Lăţimea fundaţiei (B), se stabileşte prin calcul în funcţie de:
- calculul terenului de fundare la eforturile transmise de fundaţie, astfel
încât presiunile la contactul dintre fundaţie şi teren să aibă valori acceptabile;
- grosimea peretelui sau a soclului care reazemă pe fundaţie, astfel
încât lăţimea fundaţiei (B), să depăşească lăţimea peretelui sau a soclului cu
10 cm, respectiv: B ≥ b+10 cm sau B ≥ bs +10 cm;
- condiţia tehnologică de execuţie, respectiv dimensiunile minime
necesare pentru executarea săpăturilor (în cazul clădirilor fără subsol)
conform tabelului de mai jos:
Tabel 9.1
Adâncimea săpăturii h (m) Lăţimea minimă (m)
0,40 < h ≤ 0,70 0,40
0,70 < h ≤ 1,10 0,45
h > 1,10 0,50

Determinarea înălţimii blocului de beton simplu (H), se face din

condiţia neapariţiei de eforturi unitare de întindere, respectiv din condiţia ca
eventualele eforturi unitare de întindere care ar putea să apară, să poată fi
preluate de betonul simplu. Pentru a fi îndeplinită condiţia de mai sus, este
necesar să fie îndeplinită următoarea condiţie de rigiditate: tg α > tg α min ;
Valorile minime pentru tg α , în funcţie de presiunea efectivă pe teren şi
clasa de beton, sunt precizate în normele de specialitate.
Înălţimea minimă a blocului de beton este următoarea
- pentru bloc cu o treaptă: H ≥ 40 cm;
- pentru bloc cu 2-3 treapte: pentru prima treaptă H ≥ 40 cm iar pentru
treapta a doua sau a treia, H ≥ 30 cm;
b. Fundaţii continue sub pereţi structurali din beton armat monolit
Fundaţiile continue sub pereţi structurali din beton armat monolit pot fi
realizaţi astfel:
- fundaţii continue de tip talpă de beton armat- fundaţii elastice;
- fundaţii continue de tip bloc de beton simplu şi cuzinet de beton
armat.
 11
b.1. Fundaţii continue tip tălpă de beton armat
Fundaţiile tip talpă de beton armat pentru pereţi de beton armat pot fi
de formă prismatică (Fig. 9.7.a ) sau sub formă de obelisc (Fig. 9.7.b).
Fundaţia cu talpă dreptunghiulară se adoptă în cazul unor încărcări
relativ mici. Pentru asigurarea rigidităţii necesare şi repartizarea uniformă a
presiunilor pe teren, se impune înălţimea minimă, astfel ca raportul H/B să
aibă valorile minime prevăzute în prescripţiile tehnice de specialitate.

Fig.9.7. Fundaţii continue tip talpă sub pereţi structurali din beton armat;
a- de formă prismatică; b-formă de obelisc.

Condiţiile minime privind secţiunea de beton a fundaţiei sunt:

- raportul H/B are valorile conform prevederilor din prescripţiile tehnice;
- H are valoarea minimă de 300 mm;
‘
- H are valoarea minimă de 250 mm;
- panta feţelor înclinate ale fundaţiei nu va fi mai mare de 1/3;
- clasa minimă de beton este C8/10.
Sub talpa fundaţiei de beton armat se prevede un strat de beton de
egalizare având o grosime de 5-10 cm.
b.2. Fundaţii continue tip bloc de beton simplu şi cuzinet de beton
armat
În acest caz fundaţia este formată dintr-un bloc continuu din beton
simplu şi un cuzinet continuu (sau centură) din beton armat (fig.9.8.).
 12

Fig.9.8.Fundaţie continuă de tip bloc şi cuzinet sub perete de beton

armat.

Blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a căror înălţime minimă
este de 30 cm, dar înălţimea treptei inferioare este de minim 40 cm.
Clasa betonului este minim C8/10;
Cuzinetul se realizează cu formă prismatică şi se recomandă
următoarele intervale pentru raportul bc /B :
- bloc de beton cu o treaptă: bc /B = 0,50÷ 0,65
- bloc de beton cu două sau trei trepte: bc /Bf= 0,40 ÷ 0,50
Înălţimea cuzinetului Hc va respecta următoarele valori minime:
hc ≥ 30 cm ; hc/bc ≥ 0,25 ;
tgβ ≥ 0,65;
c)Fundaţii continue cu descărcări pe reazeme izolate.
Sunt formate din grinzi de beton armat care preiau greutatea pereţilor şi
o transmit terenului de fundare prin intermediul unor blocuri din beton simplu,
dispuse discontinuu în lungul pereţilor (fig.9.9). Se utilizează la clădiri fără
subsol, grinda având şi rol de soclu, depăşind cu cel puţin 25 cm cota
trotuarului. Sunt avantajoase din punct de vedere economic în cazul când
terenul bun de fundare este la adâncimi de peste 2 m. Nu se recomandă la
terenuri cu tasări inegale şi în zone cu grad de seismicitate ridicat.
 13

Fig.9.9. Fundaţii cu descărcări pe reazeme izolate

Reazemele izolate (blocurile de beton simplu) au în plan o

secţiune de formă dreptunghiulară şi se dispun obligatoriu în punctele de
intersecţie ale pereţilor structurali din zidărie sau în punctele în care sunt
concentrate încărcări importante.
9.1.4.3. Fundaţii izolate
Fundaţiile izolate se utilizează în cazul stâlpilor din beton, zidărie,
metal sau lemn. Se realizează din beton şi pot fi :
- fundaţii tip talpă de beton armat (fundaţii elastice);
- fundaţii tip bloc de beton simplu şi cuzinet armat (fundaţii rigide);
- fundaţii tip pahar sau alte tipuri de fundaţii adaptate sistemului de
îmbinare dintre stâlpi prefabricaţi de beton şi fundaţie;
- fundaţii tip bloc şi cuzinet pentru stâlpi metalici;
- fundaţii tip talpă de beton armat pentru stâlpi metalici.
a) Fundaţiile tip talpă din beton armat, pentru stâlpi de beton se
realizează sub formă prismatică (fig.9.10.a) când suprafaţa fundaţiei este sub
1 m 2 sau cu talpă teşită (obelisc, fig.9.10.b) când suprafaţa este mai mare de
1 m2 .
 14

Fig.9.10. Fundaţii izolate de tip talpă din beton armat (fundaţii

elastice).

Înălţimea fundaţiei H se stabileşte în funcţie de următoarele condiţii:

-asigurarea rigidităţii fundaţiei de beton armat, care se realizează prin
impunerea valorii raportului minim dintre înălţime (H) şi dimensiunea cea mai
mare în plan (L sau B) ;
- panta feţelor înclinate ale fundaţiei nu va fi mai mare de 1/3;
- valoarea minimă a fundaţiei H min = 300 mm iar H’ min = 250 mm.
b)Fundaţii izolate tip bloc şi cuzinet.
Sunt alcătuite dintr-un bloc de beton simplu şi un cuzinet din beton
armat (fig.9.11.) .
Blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a căror înălţime minimă
este de 30 cm, înălţimea treptei inferioare este de minim 40 cm.

a. b.
Fig.9.11. Fundaţii izolate de tip bloc si cuzinet de beton armat; a.bloc
de beton simplu cu o treaptă şi cuzinet de beton aramat; b. bloc de
beton simplu cu două trepte şi cuzinet de beton armat;
 15
Toate precizările de la fundaţiile continue cu bloc de beton şi cuzinet de
beton armat sunt valabile şi la acest tip de fundaţii, respectiv precizările legate
de clasa minimă de beton, de înălţimea blocului de beton care se stabileşte
astfel încât tg α să respecte valorile minime din prescripţiile tehnice de
specialitate, de raportul dintre bc /B , de înălţimea cuzinetului (pag 12 şi 13).
c) Fundaţii de tip pahar (monolite sau prefabricate).
Dimensiunile fundaţiilor pahar trebuie să respecte condiţiile constructive
necesare pentru asigurarea rigidităţii, atat în cazul fundaţiilor monolite cât şi
în cazul celor prefabricate, intervenind şi condiţii suplimentare referitoare la
dimensiunile minime ale pereţilor paharului, ale spaţiului dintre stâlp şi pereţii
fundaţiei, ale grosimii minime sub stâlp, încât să se asigure încastrarea
stâlpului în fundaţie.

Fig.9.12. Fundaţie tip pahar pentru stâlp prefabricat

Condiţii constructive generale:

Înălţimea paharului Hp , se alege din condiţia asigurării încastrării
stâlpului în pahar şi diferă în funcţie de destinaţia clădirii , de pildă Hp ≥ 50 cm
în cazul stâlpilor la construcţiile etajate.
Grosimea fundului paharului Hf, rezultă în urma verificării la străpungerii,
dar grosimea minimă este de: Hf ≥ 25 cm ;
 16
Grosimea minimă a pereţilor paharului bp este de:
- 20 cm în cazul paharelor din beton armat monolit;
- 15 cm în cazul paharelor din beton armat prefabricat.
Pentru înălţimea Ht se vor respecta condiţiile:
Ht ≥ Hf + 10 cm ; Ht ≥ 0,65 l1
Monolitizarea paharului
Dimensiunile golului paharului se aleg mai mari decât ale secţiunii
stâlpului pe fiecare direcţie şi sens cu 5- 7 cm la baza paharului şi cu 8,5 – 12
cm la partea superioară a paharului. Îmbinarea dintre stâlp şi fundaţie se
realizează prin betonarea spaţiului din pahar,clasa betonului fiind minim
C 16/20.
d)Fundaţii izolate sub stâlpii metalici.

Fig.9.13. Fundaţii izolate sub stâlpi metalici; a,b-variante constructive;1-

bloc de beton simplu;2-cuzinet din beton armat; 3-stâlp metalic; 4-
corniere; 5-profile U; 6-şuruburi de ancorare; 7-placă metalică; 8-mortar
de egalizare sub placa metalică ;9-plăcuţe de rigidizare
 17
Aşa după cum se poate observa din figura 9.13 de mai sus, se
proiectează sub formă de bloc simplu sau cu bloc din beton simplu şi
cuzinet din beton armat .
Stâlpul metalic este prevăzut cu o placă metalică de bază cu
dimensiunile în plan mai mari decât ale secţiunii orizontale prin stâlp şi care
se prinde de fundaţie cu ajutorul şuruburilor.

9.1.4.4. Fundaţii continue sub stâlpi (grindă independentă sau

reţele de grinzi)
În cazul unor terenuri de fundare mai slabe, care conduc la fundaţii
izolate cu suprafeţe mari sau cu pericol de tasări inegale, se realizează
fundaţii sub formă de grindă independentă sau sistem pe reţele de grinzi
(fig.9.14.)
Reţeaua este formată din grinzi de beton armat monolit, dispuse pe
ambele direcţii, cu aceeaşi înălţime, stâlpii fiind amplasaţi la intersecţia
grinzilor.

Fig.9.14. Fundaţii pe reţele de grinzi; a-grinzi cu secţiune constantă; b-

grinzi cu vute; 1, şi 2- grinzi longitudinale şi transversale; 3- perete
exterior la subsol; 4-stâlpi marginali; 5- axe stâlpi interiori.
 18
Aceste soluţii de fundaţii (grinzi independente şi reţele de
grinzi) pot fi impuse, în general, în următoarele cazuri:
a. În cazul unor terenuri medii/dificile de fundare, la care suprafeţele
tălpilor fundaţiilor stâlpilor vecini se suprapun (fig.9.15);

Fig.9.15. Situaţie ce impune realizarea fundaţiilor continue sub stâlpi

b. În cazul stâlpilor situaţi lângă construcţiilor existente (fig.10.16.)

Fig.9.16. Situaţie ce impune realizarea fundaţiilor continue sub stâlpi.

c. Situaţie în care este necesară retragerea fundaţiilor faţă de

construcţia vecină (fig.9.17).

Fig.9.17. Situaţie ce impune realizarea fundaţiilor continue sub stâlpi

 19
d. Atunci când stâlpii sunt dispuşi la distanţe mici, indiferent de
valoarea încărcării sau capacitatea portantă a terenului de fundare, se
utilizează grinda continuă sub doi stâlpi (fig.9.18).

Fig.9.18. Situaţie ce impune realizarea fundaţiilor continue su stâlpi

9.1.4.5. Fundaţii pe radier general

Radierul general este format dintr-o placă din beton armat monolit
prevăzută sub toată construcţia, care preia încărcările transmise de
elementele structurale verticale şi pe care le transmite terenului de fundare.
Soluţia constructivă cu radier general se adoptă în cazurile unor
încărcări mari şi terenuri de fundare mai slabe cu capacitate portantă scăzută,
precum şi în cazurile în care există apă subterană la adâncimi relativ mici.
Radierul general se poate realiza sub formă de placă (dală) groasă, în care
elementele verticale (stâlpi, pereţi structurali) sunt rezemate direct pe aceasta
(fig.9.19.a), sau sub formă de radier tip placă şi grinzi dispuse pe una sau
două direcţii (fig.9.19.b).

Fig.9.19.Fundaţii sub formă de radier general; a-fără grinzi; b-cu grinzi;

1-radier; 2-grinzi; 3-perete exteriori la subsol; 4-pereţi sau stâlpi la
parter; 5-stâlpi la subsol (în cazul structurilor în cadre).
 20
9.1.4.6. Soluţii de fundare la pereţi nestructurali
Pereţii nestructurali reazemă direct pe placa suport a pardoselii. Sunt
posibile următoarele soluţii de rezemare:
a. Pereţi nestructurali care transmit o încărcare de maxim 4 KN/ml şi au
cel mult 3 m lungime.
În acest caz grosimea plăcii pe care reazemă peretele va fi de minim 80
mm cu o armătură suplimentară în lungul peretelui (fig.9.20).

Fig.9.20. Fundaţii pentru pereţi nestructurali, N <4 KN/ml

b. Pereţii nestructurali care transmit o încărcare între 4÷10 kN/m şi au

cel mult 3 m lungime. În acest caz placa se va realiza cu o îngroşare
locală de minim 200 mm grosime şi armătură suplimentară în lungul
peretelui (fig.9.21)

Fig.9.21.Fundaţii pentru pereţi nestructurali, N = 4÷10 KN/ml

 21
9.1.5. Fundaţii indirecte
Fundaţiile indirecte (de adâncime) se adoptă cu scopul de a transmite
încărcările la terenul bun de fundare situat la adâncime mare (uneori la peste
20-30 m). Din această categorie fac parte fundaţiile pe piloţi, chesoane şi
coloane.
a) Fundaţiile pe piloţi. Piloţii sunt elemente liniare din lemn sau beton
armat,(prefabricaţi sau monoliţi),care se introduc în teren prin diverse metode.
Apoi, ansamblul de piloţi se leagă la partea superioară cu o placă groasă din
beton armat monolit, numită radier, pe care se execută construcţia (fig.9.22.).
Piloţii monoliţi se realizează prin betonarea unui foraj în care s-a introdus
armătura sub formă de carcasă. Piloţii prefabricaţi se introduc în teren prin
batere, vibrare şi/sau înşurubare şi subspălare cu jet de apă sub presiune.

Fig.9.22.Fundaţii pe piloţi; 1 –piloţi; 2- radier; 3-suprastructură; 4-teren

bun de fundare.

b) Fundaţii pe chesoane. Chesoanele pentru fundaţii sunt elemente

din beton prefabricat cu dimensiuni mari sub formă de cutii care pătrund în
teren prin săparea şi evacuarea pământului din interiorul lor. La partea
superioară a chesoanelor se realizează un radier din beton armat monolit.
c) Fundaţii pe coloane. Coloanele pentru fundaţii sunt elemente de
formă tubulară de diametru mare, din beton armat sau metal, introduse în
teren prin vibrare sau forare-excavare şi apoi umplute cu beton armat.
Coloanele se introduc în teren până la adâncimi de 40 m. În final se
realizează radiere din beton armat la partea superioară a coloanelor.