EXAMENUL

TEGUMENTELOR
SI
MUCOASELOR

Dr. Rasnoveanu Razvan

 GENERALITATI

TEGUMENTUM = “CEEA CE ACOPERA”

= invelis de protectie al organismului, cu
functii complexe:
– organ senzitiv
– rol imunologoic
– termoreglare
– secretie
– excretie

= “HARTA SEMIOLOGICA”
 GENERALITATI

Grosime = 0,2 - 0,5mm (la nivelul pleoapei) → 4 - 8mm (la niv. plantelor)

Suprafata = 1,5 - 2 m2, cu:
– pliuri:
» grosolane (submamar, interfesier, inghinal)

» mai discrete (fata de flexie a articulatiilor)

» fine (cadrilajul romboid al pielii - la niv. crestelor papilare → amprentele digitale)

» pliuri palmare si plantare - delimiteaza crestelor papilare

– depresiuni infundibuliforme (popular - “pori”) - unele corespund

orificiilor canalelor glandelor sudoripare sau foliculilor sebacei
 GENERALITATI
= are 3 straturi:
 Epiderm:

Superficial, nevascularizat

Straturi de celule → melanocite ce secreta pigmentul melanic

 
Derm:
Tesut conjunctiv (fibre elastice, reticulare, de colagen,
fibroblasti, mastocite

Nervi, vase sanguine si limfatice, muschi,

Gl. Sebacee, canalele gl. sudoripare

Rol: nutritia dermului, analizator al pielii

 Hipoderm:

lobuli adiposi delimitati de tracturi fibroase,

nervi, receptori, vase sanguine si limfatice,

gl. Sudoripare, portiunea profunda a folicului pilos

Rol: suportul tegumentului
 GLANDELE PIELII
 Glande sudoripare:
=glande merocrine - produc sudoarea: apa, clor, sodiu,
potasiu, acid lactic, uree, acizi grasi, mpz, glicoprot,
vit. Hidrosolubile

 Glande sebacee
= glande holocrine
 se deschid la nivelul foliculului pilos
 produc sebumul (oxicolesterina, colesterina, acizi grasi nesat,
sapunuri)
 H androgeni cresc secretia
 H estrogeni scad secretia
 FANERELE

= Anexe ale pielii, vizibile la exterior

 UNGHII = lamele cornoase de pe fata ultimelor
falange
– organ formator: matricea unghiala
– lunula face parte din matricea unghiala

 PAR
– portiunea din interiorul pielii = RADACINA
– portiunea libera = TIJA
 SIMPTOME CUTANATE SPECIFICE
PRURITUL
pruritus (lb. lat.) = mincarime
= simptom cutanat produs de iritatia subliminala a terminatiilor
nervoase de catre mediatori (histamina, acetilcolina) ce
determina o “durere atenuata”.
 Intervin in producerea pruritului:
– factori genetici
– factori psihici - pruritul emotional

Leziuni secundare:
•escoriatii
•lichenificari
•infectii cutanate
•pigmentari localizate
•peri, unghii uzate
 SIMPTOME CUTANATE SPECIFICE
PRURITUL
Prurit  Prurigo
(Prurigo = leziuni papapuloase, pruriginoase ce determina prurit local)

SECUNDAR (Determinat de afectiuni cutanate)

PRURITUL
GENERALIZAT
PRIMITIV

(“SINE MATERIA”)
LOCALIZAT
 PRURITUL GENERALIZAT
Apare in:
 Sindroame icterice (retentie de saruri biliare;
cand apare in stadiul preicteric
 ! Neoplazie; Se accentueaza la caldura si noaptea)

 Prurit paraneoplazic
(limfoame, limfosarcoame, carcinoame)

 Diabet zaharat (! Semn precoce)

 Uremia
(depuneri de calciu la niv tegument – iritatia
terminatiilor nervoase)

 Guta (mai ales la tineri)

 PRURITUL GENERALIZAT
Apare in:
 Parazitoze intestinale
 Discrinii
(hipo/hiper tiroidii, sdr. Cushing, acromegalie, climacteriu)

 Senil (modificari de tesut elastic; + fragilitate capilara)

 Alergie medicamentoasa
(de obicei insotit de eruptie urticariana)

 Scabie - foarte intens (mai ales noaptea), + lez de grataj

 Alte cauze: psihice, hipoaciditate gastrica,

anemie feripriva/pernicioasa, avitaminoze
 PRURITUL LOCALIZAT
Are localizare preferentiala in diferite afectiuni:
 Vulvar
 diabet zaharat (se insoteste de candidoza)
 menopauza (“pruritul vaduvelor”)
 sideropenie
 carente vitaminice
 neoplasme uterine/anexiale
 psihogen
 Scrotal/Penian
 diabet zaharat
 carcinom de prostata
 infectii de tract urinar (frecvent uretrita)
 psihogen
 PRURITUL LOCALIZAT
Are localizare preferentiala in diferite afectiuni:
 Abdomen, solduri, extremitati
 hepatite, ciroze

 Nazal:
 astm
 rinita alergica
 lambliaza (copii)
 uremie
 morfinomanie
 hiperfoliculinemie

 Auricular
 diabet zaharat
 PRURITUL LOCALIZAT
Are localizare preferentiala in diferite afectiuni:

 Scalp:
 alcoolism
 perimenstrual

 Anal:

 parazitoze intestinale
 hemoroizi
 afectiuni intestinale
 infectii de vecinatate
 MODIFICARI DE CULOARE
Se clasifica in:
 PALOAREA
 CIANOZA
 ICTERUL
 ALTE COLORATII GALBENE ALE PIELII
 MODIFICARILE PIGMENTARII CUTANATE
 ERITEMUL
 PALOAREA
= coloratie mai deschisa a tegumentelor si
mucoaselor vizibile, cu disparitia nuantei rozate
Cauze principale:
 INGROSAREA TEGUMENTELOR (mixedem, edeme)

 HIPODEZVOLTAREA CAPILARELOR DERMICE

(hipogonadism masculin - aspect de “pictura egipteana”)

 VASOCONSTRICTIE (emotii puternice, stari de soc)

 SINDROAME ANEMICE
(se insoteste de astenie si fatigabilitate)
Se urmareste paloarea mucoaselor, a conjunctivelor si
a tegumentelor palmare si digitale
 PALOAREA
Manifestari semiologice asociate palorii ce
orienteaza asupra cauzelor ce au generat anemia:

 coilonichie = “unghii in solnita” - anemia

sideropenica

 glosita Hunter - anemia pernicioasa

 inapetenta si scadere in greutate - proces neoplazice

 manifestari hemoragice cutanate (petesii,
echimoze, hematoame) - leucemii acute, sdr
hemoragipare
 CIANOZA

= coloratie albastra vinetie a tegumentelor si mucoaselor

determinata de o culoare “inchisa” a sangelui din
capilarele cutanate care dispare la vitropresiune

CIANOZA  PSEUDOCIANOZA

= depunere in piele si mucoase de substante

exogene /metaboliti ai acestora (saruri de aur -
chrysiasis, de
argint - arginoza, arsenic (melanoza arsenicala).
N.B. Coloratia pseudocianotica nu dispare la vitropresiune.
CIANOZA CENTRALA
 CIANOZE LOCALIZATE
 ACROCIANOZA
= cianoza mainilor dupa expunerea la frig.
– Mai apare in: degeraturi, flebita, insuficienta venoasa cronica,
sindrom Reynaud
– Cauza: anomalii functionale in circulatia capilara
 LIVEDO RETICULARIS
= cianoza dispusa “in retea”, tegumente cu aspect de
“cutis marmorata”
 Aspect particular: LIVEDO RACEMOSUS – arborizatii rosii
violacee permanente – in LES, PAN
 La nivelul abdomenului in pancreatita acuta

 Cianoza la nivelul fetei

– tromboze venoase, sdr de vena cava superioara
ACROCIANOZA
TROMBOFLEBITA
LIVEDO RETICULARIS
 ICTERUL
 = coloratie galbena a tegumentelor si mucoaselor
determinata de crestarea nivelului bilirubinei
serice, care nu dispare la vitropresiune.
Bilirubina coloreaza tesutul elastic  vitropresiunea evidentiaza icterul
 Valoare normala Bilirubina totala = 0,5 – 1 mg %

 !!! Icterul trebuie examinat la lumina zilei deoarece la lumina

artificiala pot fi vizibile doar icterele verdinice si melanice
 Se observa:
– Conjunctival (vizibil la nivelul sacului conjunctival inferior)
– Sublingual
– Palat dur
– Buze (dupa vitropresiune)
 La peste 7 mg % icterul devine evident pentru bolnav si anturaj
 ICTERUL
 La pacientii hiperpigmentati natural icterul e pus in
evidenta de:
 aspectul plasmei
 modificari urinare
 modificarea culorii lichidului seminal
 modificarea culorii seroaselor

 Colorarea mediilor oculare determina XANTOPSIE (vedere in galben)

 Diagnosticul diferential al coloratiei icterice se face cu:

– Carotenodermie
– Insuficienta renala cronica
 ICTERUL
In functie de nuanta icterele se impart in:
 Oranj – ictere hepatocelulare
 Flavinic – ictere hemolitice, ictere hepatocelulare asoc.

 Rubinic – leptospiroza ictero-hemoragica,

ictere febrile, la pletorici
 Verdinic – ictere mecanice, ictere hepatocelulare
grave;
apare datorita transformarii bilirubinei in
biliverdina; se insoteste de prurit.

Melanic – cancerul de cap de pancreas,

apare retentie foarte mare de pigmenti biliari
si biliverdina la nivelul tegumentelor
ICTER VERDINIC
 CAROTENODERMIILE
 Carotenii = grup de substante de culoare galben ce determina
coloratia tesutului gras.
 Carotenii se elimina prin sebum (fata) si indeosebi in reg.
intens keratinizate (palme si plante);
 prezenta in exces – CAROTENODERMIA PALMOPLANTARA –
la cei ce consuma in exces caroteni (tarani – mamaliga, sugari – morcovi)
 Conditii patologice in care apare carotenodermia:
 Boala Simmonds (panhipopituitarism dobandit)
 Mixedem
 Diabet
 Insuficienta renala cronica
 Barbati castrati
 ! Existenta carotenodermiei infirma sdr de malabsorbtiei.
 ! Carotenodermia se diferentiaza CLINIC de icter prin aspectul
conjunctivelor, al urinei si materiilor fecale.
CAROTENODERMIE
HIPOCROMIILE CUTANATE GENERALIZATE
Albinismul = boala genetica
• Total
• Partial - numai cu manifestari oculare
Albinismul total oculocutanat
 cel mai evident exemplu de hipomelanoza.
 afectiune genetica transmisa AR cu:
 tegumente foarte albe,
 parul blond nordic,
 iris decolorat prin care se zareste FO de culoare rosie
 AV scazuta, nistagmus, fotofobie
 ! frecvent cancere de piele pe regiunile expuse la soare)
HIPOCROMIILE CUTANATE LOCALIZATE
 Boala tegumentelor tarcate
–albinism partial, transmis AD (tulburare de migrare a melanocitelor)
– pete albe pe torace anterior si extremitati
 Fenilcetonuria
–afectiune genetica transmisa AR
–lipsa fenilalaninoxidazei  acumulare de tirozina
– idiotie, par si iris decolorate comparativ cu restul familiei
– urina “cu miros de soarece”
 ALTE:
 boala Simmonds, boala Biermer
 arsuri, cicatrici
 pierdere de melanocite in deficitele proteice
 regresia melanoamelor maligne,
 halou in jurul nevilor
 DISCROMII
 Vitiligo
– discromie cutanata simetrica
–incidenta 1% din populatie
– forma primara - transmitere AD cu penetratie incompleta
– forma secundara:
 boli autoimune
 hipertiroidie - “mesa alba”
 anemia Biermer
 Boala Addison
 neurofibromatoza Reclinghausen
 intoxicatii cu hidrochinona, fenoli
– migrarea melanocitelor la marginea zonei afectate
– aspect de hipopigmentare cu hiperpigmentare in jur
VITILIGO
 HIPERCROMII (HIPERMELANOZE)

 Afectiuni caracterizate prin accentuarea

coloratiei normale determinata de melanina,
hemosiderina, depuneri de metale (pseudocianoza),
acid homogentizic

 Hiperpigmentarile patologice:
 generalizate (melanodermii)
 regionale
 circumscrise
 HIPERPIGMENTARI REGIONALE
 CLOASMA = pete simetrice neregulate cu aspect
de masca - gravide dupa luna a 5-a

 FATA - talasemie, sdr de malabsorbtie,anticonceptionale

 PIGMENTAREA PERIOCULARA – af. hepatice,

metroanexite, tumori ovariene, boala Graves-Basedow

 MELANOZA RIEHL
 pete pigmentare la nivelul fetei si pe trunchi
 sdr carentiale, malabsorbtie, emotii
 LINIA FUSCA FRONTALA - leziuni
encefalice indeosebi tumori
 HIPERPIGMENTARI REGIONALE
 GAMBE - insuficienta venoasa cronica, puncte “dermar”
 MAMELOANE SI AREOLE MAMARE
- gravide, bolnavi cu cancer de prostata tratati cu estrogeni

 AXILE - “acantosis nigricans”

- asociata cu hiperkeratoza in placarde - aspect “pudrat cu
praf de carbune”
- gigantism, acromegalie, diabet zaharat, cancer abdominal

 PARTI NEACOPERITE DE HAINE

- porfirie, pelagra, sdr. Felty

 ZONE DIFERITE
- datorita leziunilor de grataj, a aplicarii repetate de caldura
 HIPERPIGMENTARI CIRCUMSCRISE
 EFELIDE (pistrui)
 LENTIGO (alunite)
 PETE CAFÉ AU LAIT - neurofibromatoza
 Recklinghausen SINDROM PEUTZ-JEGHERS
= lenticuloza periorificiala + polipoza colica
 SINDROM LEOPARD (L= lentigo, Ecg = tulb de conducere,
O= ocular hipertelorism, P= pulmonar - stenoza pulmonara,
A = anomalii genetice, R= retard, D= deaf-surditate)
 ERITEM FIX MEDICAMENTOS
- placa eritemato-pigmentare
 URTICARIA - mastocitoza
 Melanomul malign - tumora dezvoltata de obicei pe un nev
 ERITEMUL
= roseata vie ce dispare la vitropresiune, datorata
vasodilatatiei (hiperemiei ) tegumentare

Poate fi:

A. LOCALIZAT
 FIZIOLOGIC: pudic, emotional

PATOLOGIC:
 E. PALMO-PLANTAR: ciroze hepatice
 E. al ZONELOR EXPUSE LA SOARE:
pelagra, boli fotosensibilizante
 ERITEMUL
B. GENERALIZAT
– FIZIOLOGIC: solar
– PATOLOGICE
B. ERUPTIVE
 “RASH” = eritem difuz, fugace, precede eruptia
 E. MORBILIFORM in RUJEOLA
 E. SCARLATINIFORM
 ALERGII MEDICAMENTOASE
 ROZEOLA (sifilisul secundar)
 CARCINOID
– “FLASH” = val de caldura urmat de roseata vie
 ERITEM FIGURAT → RAA la copii, tineri
 ERITRODERMII EXFOLIANTE:
alergii medicamentoase, leucemii