Curs 8.

Mentenanța preventivă a sistemelor de alimentare

cu benzină
4.7. Mentenanța preventivă a regulatorului de presiune
1. Este amplasat:
- în rampa de combustibil la sitemele care au retur
- în rezervor pentru sistemele de alimentare fără retur.
Depinde de construciție.
2. Funcțiuni
Reglează presiunea corectă.
În funcție de amplasare
 Dacă e montat în rampa de combustibil, el reglează presiunea în funcție de
depresiuna din colectorul de admisie, adică el va regla o cădere relativ
constantă de presiune pe injector, atunci este mai usor pentru calculator să
dozeze cantitatea de benzină injectată, se face prin controlul timpului de
deschidere a injectoarelor.
 Dacă regulatorul este amplasat în rezervor, nu mai are legătură cu
depresiunea din colector prin urmare regulatorul controlează presiunea de
refulare a benzinei în funcție de pres. Atmosferică sau în funcție de
presiunea din rezervor, atunci va fi rolul calculatorului să corecteze durata
de deschidere a injectoarelor în funcție și de alti paremetrii (de ex. Pres. Din
colectorul de admisiune, de temp. Aerului. Etc.)
3. Schemă: Regulator de presiune montat în rampa de combustibil
De obicei este montat în partea opusă intrării în rampă în scopul atenuării
oscilațiilor de presiune din rampă
 Legăturile se fac prin 6 orificu pentru comunicarea cu rampa de combustibil
O legătură cu colectorul de admisie printr-un furtun flexibli
O legătură cu returul în zona 7
Regulatorul reprezintă o supapă, un dispozitiv hidraulic pentru reglarea pres.
Supapa 5 se află în echilibru sub acțiunea mai multor forțe: forța de presiune a
combustibilului, forța elastică a arcului și de depresiune din corul superior. Când
de exemplu presiunea este mare supapa se deschide, forța de presiune impinge
celelalte forte, deversând o cantitate de benzină spre rezervor. În funcție de modul
de deschidere al supapei 5 se reglează presiunea în camera propriu-zisă a
regulatorului (Presiunea reglată 300 kPa) și această presiune ajunge și la injectoare
și în injectoare (injectoare cu injecție indirectă, injectează în poarta supapelor de
admisie)
4. Modificarea stării tehice:
 Uzare
La interfața, la cupla de frecare supapă-scaun de supapă: prin uzare
suprafețele devin neregulate și s-ar putea să nu mai etanșeze corect această
supapă și în consecință crește debitul necontrolat pe retur, se modifică
presiunea combustibilului.
 Deformări ruperi
Diafragma 4 îmbătrânește, crapă și se rupe în timp.
 Arcurile prezente în acest subansamblu se înmoaie și rigiditatea scade în
timp și atunci presiunea și funcționarea acestui sumbansamblu vor fi
compromise.
Elementele de etanșare se pot deforma sau se pot rupe, mai ales la montări
incorecte.
 Îmbătânire
Diafragma și elementele de etanșare, care sunt fabricate din cauciuc.
 Blocări gripări
Dispozitivul pentru atenuare a vibrațiilor
 Corodare
Corodarea apare ca urmare a prezenței apei în rampa comună, rampa de
combustibil (de benzină) și afectează toate suprafețele metalice ale acestui
subansamblu.
 Depuneri de substanțe
Gume din combustibil și impurități din combustibil, impurități din particulele
metalice desprinse de pe suprafețele interioare ale conductelor de cobustibil.

5. Verificări
 Vizuală (etanșeitate)
Trebuie să ne uităm dacă există scurgeri de benzină, acest lucru este foarte
periculos pentru că motorul este foarte cald și se poate produce un incendiu.
 Presiunea și debitul benzinei
Acestea ne ajută să verificăm mai multe componente simultan.
Presiunea și debitul pot fi influențate: de pompa de alimentare din rezervor,
de starea filtrului de benzină, starea regulatorului de presiune.
Dacă în urma verificării se constată lucruri neînregulă trebuie continuată
investigația făcută.
Dacă regulatorul este montat în rezervor nu putem să vedem care este treaba
cu etanșeitatea lui în schimb putem verifica presiunea și debitul benzinei.
 Integritatea membranei
Membrana poate să fie fisurată, să aibă găuri sau crăpătură.
În caul în care membrana se rupe, atunci benzina din camera de principală
trece în camera de sus și din camera de sus se duce prin conductă și ajunge in
colectorul de admisiune, acest lucru este rău.
Verificarea se face prin decuplarea de exemplu a capatului conductei dinspre
regulator și se urmărește dacă există urme de benzină în acea zonă.
 6. Operații de reglare
NU există
Un regulator defect se schimbă.
Pe vremuri existau regulatoare reglabile

7. Întreținere
Operații indirecte:
 Benzina trebuie să fie curată
 Filtru de benzină să fie schimbat la timp
 4.8. Mentenanța preventivă a pompei de înaltă presiune din sistemul de
injecție directă de benzină
1. Funcțiuni
 Să ridice presiunea benzinei la valoarori cuprinse între 5-20 MPa (50-200
bar)
 Să asigure un debit variabil de benzină având valori necesare pentru a
funcționa sistemul.

2. Amplasare
În chiulasă acționată cu o camă ampalsată pe arborele de distribuție
Există mai multe tipuri de pompe.
Acționarea se face printr-o camă cu doi lobi sau cu trei lobi depinde de tipul
pompei de inaltă presine.
Are nevoie de presiune așa de mare pentru că injectia se face direct în camera de
ardere, în camera de aredre există presiuni de zeci de bari (unitați de MPa), evident
că presiuna combustibilului trebuie să fie mai mare decât ce se întâmplă în camera
de ardere pentru a putea să injecteze, trebuie să și penetreze jetul respectiv etc.
 3. Schemă

Elemenul de pompare este format din

-piston
-cilindru
El este acționat din zona arborelui de distribuție prin intermediul acelei came
speciale.
Cursa de urcre face să crească presiunea, iar arcul (7) aduce inapoi pistonul către
PME. La urcare fiind comandat de către acea camă specială, volumlul se
micșorează, presiunea crește și la o anumită valoare a presiunii se deschide supapa
Și benzina la presiune înaltă iese din acest orificiu, de aici se duce către
injectoarele de înaltă presiune.
Are în partea dreaptă o supapă comandată electric care realizează controlul
pesiunii de refulare. Este o bobină care are un miez și miezul acela controlează
acea supapă și dacă este cazul o parte din combustibil iese și in felul acela se
controlează presiunea, evident controlul acestei electro-supape este realizat de către
calculator.
La partea superioară este un atenuator de vibrații de presiune, un atenuator care
are niște membrane, un dispozitiv special.
(4) Flanșă pentru montarea pompei de înaltă presiune
(6) Element de etanșare
(9) Garnitură de etanșare între gulerul pistonului și piesa conjugată
(2) Supapă limitatoare de presiune

4. Modificarea stării tehnice

 Uzare
Cama de acționare poziționată pe arborele de distribuție
Tachetul
Piston- cilindru este foarte importantă pentru că la presiune inaltă aici este
problema
Această pompă se unge cu ulei, ajunge ulei sub presiune din zona sistemului
de distrbuție.
Benzina nu are calități de ungere, ea spală uleiul și atunci construcșia este
tributară acestor propietăți ale benzinei spre deosebire de pompele de înaltă
presiune de la MAC, unde motorina are propietăți de ungere.
Supape—scaune de supape
Garnitura de etanșare
 Procese de deformare rupere
Arcurile supapelor, arcul deasemenea readucere a pistonașului la PME.
Elemente ale dispozitivului pentru atenuare a vibrațiilor de presiune
 Îmbătrânire
Elementele de etanșare care sunt făcute din cauciuc
 Blocare gripare
Pistonul în cilindru din cauza lipsei de ungere și din cauza uleiului greșit ales
sau degradării puternice a uleiului.
Blocarea la anumite supape poate să apară.
Supapa limtatoare de presiune (2), daca aici creste presiunea, ea este o supapaă
de descărcare.
 Pierderea etanșeității în zona cilindrului
 Oxidarea contactelor electrice
 Depuneri de substanțe, gume și impurități din combustibil
 Defectarea selenoidului (bobina) și alte componente electrice
Selenoidul poate să prezinte scurtcircuit, legătură la masă, circuit întrerupt.

5. Verificări
Presiunea și debitul benzinei.
Funcționarea componentelor electrice.
 6. Operații de reglare
Nu există

7. Întreținerea
 Benzină curată
 Schimbarea la timp a filtrului
 Schimbarea la timp a uleiului cu un ulei corespunzător
 4.9. Mentenanța preventivă a injectoarelor de benzină
1. Funcțiuni
 Injecție indirectă: benzina este pulverizată in colestor și ajută la formarea
amestecului carburant
 Injecția directă: pulverizarea se face în camera de ardere

2. Amplasarea
 Injecția indirectă: în colectorul de admisiune
 Injecția directă: în chiulasă, cu pulverizatorul în legătură cu camera de
ardere.

3. Scheme

Injector electromagnetic pentru injecția indirectă de benzină

Orice injector de benzină reprezintă o supapă, d p d v al echipamentului este o
supapă hidraulică.
Această supapă este controlată electric.
Zona pulverizatorului este specială astfel încât vârful pulverizatorului, vârful
aculul are o formă relativ sferică și pulverizatorul are o anumită formă cu unul sau
cu mai multe orificii.
 Lipsa acului proriu zis ( vârful acului injectorului ) era un vârf pe vremuri
ciindric, conducea la griparea rapidă a injectorului, depuneri de substanțe și
blocarea acului. Din cauza aceasta a trecut la modelul nou de injectoare de benzină.
Părți importante: sunt filtru suplimentar, în partea de sus este rampa de
combustibil, etanșarea filtrelor se face printr-o garnitură de etanșare, iar in partea
de jos este debitul de refulare
Bobina (4)
Acul injectorului, în secțiune are formă de cruce pentru a se micșora suprafețele
de frecare cu ghidul său, aici nu există ungere.
Pulverizatorul în partea de jos și contactele elctrice
Sunt variații a acestor a injectoarelor: injector cu injecție suplimentară de aer,
injector care pulverizatorul are două orificii care în funcționare realizează două
jeturi de combustibil fiecare jet fiind orientat către una din capetele.

Injector electromagnetic pentru injecția directă de benzină

Bobina (4)
Acul injectorului, vârful acului injectorului este sferic.
Pulverizatorul are un număr mare de orificii și are legătură directă cu camera de
ardere.
Filtru tip sită.
 Arcul (3) are rolul de a tine vârful acului în contact cu pulverizatorul ( supapă
normal închisă, injectorul când nu este alimentat este închis și nu are voie să curgă
niciun pic de benzină prin orificile pulverizatorului)
Contactele electrice (2)
4. Modificări de stare tehnică
 Uzare
Supapa: -vârful acului
-scaunul pulverizatorului
Efectul: injectorul picucură/curge depinde de urzarea supapei, înseamnă:
-creșterea conaumului de combustibil
- creșterea emisiilor de gaze
-creșterea hidrocarburilor, a compușilor a monoxiduloi de carbon CO etc
-scăderea Puterii motorului
 Deformare și rupere
Arcul injectorului îsi modifică rigiditate, scade rigiditatea, devine mai moale
arcul și se poate rupe. În ambele situații injectorul injectează o cantitate mare de
benzină sau va prezenta scurgeri.
 Blocaje/gripare
Acul injectorului se poete gripa. Cauza este depunerii de substanțe la interiorul
injectorului și nu mai poate să culiseze sau depunerii majore de substanțe în zona
pulverizatorului.
 Oxidare contacte electrice
 Defectarea solenoidului (bobinei) și a altor componente elctrice
Legături electrice, iar la bobină scurtcircuit, circuit întrerupt legătură la masă.

 Depunerile de substanță sunt foarte importante la injector

Impurități și gume în filtrul injectorului.
Hidrocarburi grele pe extrremitatea și în orificiului pulverizatorului la injecția
indirectă.
La injecția indirectă la oprirea motorului zona pulverizatorului este foarte caldă,
temperatura este foarte ridicată și sunt gaze, sunt substanțe din benzină, substanțe
volatile (benzina își eliberează substanțe ușoare,volatile) din cauza temperaturilor
ridicate și rămân din benzina substanțele cu moleculă lungă, substanțele grele.
Aceste substanțe în condițiile descrise se depun pe vârful pulverizatorului și în
orificii și pe o parte din vârful acului injectorului. Treptat acest fenomen se
agravează mai ales la porniri dese și la rulare în oraș.
La un moment dat depunerea de substanțe este în cantitate așa mare în cât orificiile
se optureaza definitiv și injectoarul nu mai funcționează.
Efectele sunt imediat:
-depuneri mai mult > de 10% din aria de trecere a benzinei.
Cănd apar depuneri: -funcționare neregulată la mers încet în gol
-rateuri în accelerare
-dacă opturarea este mare sau cel puțin un injector este
opturat complet=> în cilindrul aferent acelui injector va ajunge numai aer și aerul
respectiv nu va fi ars, el va trece prin supapele de evacuare și va ajunge în evacuare
inclusiv la traductorul de oxigen care detectează amestec sărac. Detectând amestec
sărac anunță și comandă calculatorul creșterea cantității de benzină injectate, asta
înseamnă amestec bogat la ceilalți cilindrii. Asta înseamnă creșterea emisiei de
hidrocarburi HC, creșterea emisiei de monoxid de carbon CO, scădrerea puterii
motorului și multe neplăceri.
Se pod depune și funigine din sistemul de EGR de recirculare parțială a gazelor
de ardere.
Benzinele moderne sunt aditivate în sensul reducerii risuculi de apariție acestor
depuneri dur pe pulverizator.
 Calamină, pentru injecția directă, pe vâtful pulverizatorului și în orificiile
pulverizatorului
Efectele: -se modifică substanțial caracteristica de debit a injectorului, intră mai
puțină benzină
-amestecul va deveni și mai sărac, prin urmare apar niște induceri în
eroare a calculatorului
-forma fiecărui jet este modificată în rău
-lungimea de penetrare a jetului va fi mai mică astfel încât randamentul
energetic scade, emisia de gaze crește, puterea motorului scade.
 Depuneri de calamină pe pulverizatorul injectorului de injecție directă de benzină

5. Verificări
 Aspectul
Fără demontare se verifică aspectul: -să nu existe scurgeri de benzină
-să nu existe deformare sau existe montare
incorectă.
 Instalarea corectă
 Conexiunea electrică
 Funcționarae părții electrice
Se verifică funcționarea părții electrice cu aparate relativ clasice ( de ex
măsurarea inductanței bobinei se face la motorul oprit si mufa scoasă se utilizează
un voltmetru sau se utilizează un osciloscop și se cuplează la mufa electrică fără a
se demonta mufa și verificarea se face cu motorul în funcțiune, acolo trebuie să
apară un șir de impulsuri electrice și din analiza lor constatăm mai multe
informații, se poate utiliza un sistem computerizat pentru diagnosticare legat la
mufa OBD 2 care comunică niște lucruri legate de starea injectorului respectuv).
Dacă injectorul a fost demontat se poate verifica acea caracteristică de jet a lui,
trebuie injectorul montat pe un stand specializat pentru verificarea și pentru
curățarea injectoarelor.
 Etanșeitatea injectorului
Tot pe standulspecializat se verifică dacă pică în anumite condiții.
6. Reglare
NU există
 7. Întreținere
 Se curăță sita
 Se incearcă curățarea injectorului în funcție de distanța parcursă și de
intervalul de timp de utilizare.
 Fără demontarea injectoreleor din motor
 Cu demonatrea injectoarelor
Depunerile de substanțe au efecte grave pentru funcționarea motorului. În urma
unor verificări se constată că este nevoie de această curățare ( această curățare cel
puțin pentru injectoarele cu injecșie indirectă trebuie făcută pe la 40.000- 80.000
de km, iar pentru automobilele care rulează mai mult în oraș rebuie o dată pe an).
Efecte curățarea corectă: -creșterea puterii
-scăderea consumului
 La metoda fără demontare: se cuplează din exteriorul
automobilului o instalație suplimentară de alimentare, practic se
decuplează conducta de tur și conducta de retur, care leagă sistemul
de alimentare cu rezervorul în spate se decuplează și se cuplează în
locul acestei părți de instalație de alimentare o instalație auxiliară
de alimentare ( care are și ea un rezervor mai mic, care are și ea
pompă de alinetare acționată electric, care și ea are un combustibil,
numai că acest combustibil este un combustibil special care are
niște aditivi foarte puternici cu rolul de a dizolva depunerile de pe
injectoare). Se cuplează la tur și la retur aceast echipament după
care se pune în funcțiune instalația se pune în funcțiune motorul
automobilului și se lasă să se funcționeze un timp de 15 min, în
acest timp se așteaptă ca depunerile de pe pulverizatoare să fie
îndepărtate.
Avantaje: +nu se demontează injectoarele
+manoperă mică
+preț mai redus (50-60euro)
+operații de mentenanță mai modeste
+Această curățare are efecte bune și asupra altor piese care
prezintă depuneri (o pate dincolectorul de admisiune este curățat,
talerul supapelor de admisiune curățate și ele)

Dezavantaj: -nu constatăm propriu zis eficacitatea curățării

 -rezultate calitative indirecte. După ce facem această
curățare trebuie făcute niște verificări, vedem dacă mersul încet în gol
este regulat, dacă mai apar tendințe de detonare în accelerare, dacă
accelerează în mod cursiv, se măsoară emisiile de gaze, se face o
probă de drum.
-nu știm cât de bine se curăță fiecare injector, s-ar putea
cel puțin un injector să fii rămas colmatat mai jult sau mai puțin, nu
prea se știe care dintre el.
În cazul în care nu se obțin rezltate notabile se mai poate încerca o a
doua curățare.
-solventul din combustibil poate să atace materialele
plastice, din cauciuc sau bobina injectorului, s-ar putea să corodeze
suprafețele metalice pe lângă care trece, s-ar putea să afecteze bujiile.
De aceea se recomandă dupa ce s-a facut o curățare fără demontare să
se schimbe filtrul de benzină a automobilului, să se schimbe bujiile, să
se schimbe uleiul și filtrul de ulei.

 La metoda cu demontare: implică scoaterea injectoarelor din/de la

motor (trebuie o mentenanță de calitate). Injectoarele scoase din
zona motorului se vor monta pe niște standuri specializate penru
verificarea și curățarea injectoarelor (se perimite montarea a mai
multor injectoare de benzină, există pe standul respectiv un
rezervor, pompă electrică de alimentare tot ce îi trebuie injectorului
astfel încât el să injecteze, există un lichid special, unele standuri
utilizează infrasunete în lichidul de curățare, infrasunete care au
posibilitatea de a sparge orice fel de depunere de pe injectorul care
prezintă asmenea depuneri) uneori curgerea se face inveris prin
acest injector tocmai pentru a avea o eficiență mai bună la curățare.
Prețul este la 20-30 de euro pe injector. Este metodă mai scumpă decât
cea fără demontare dar este mai ieftină decât dacă am înlocui toate
injectoarele motorului cu injector nou. Hotărârea de a înlocui
injectoarele trebuie facută după câteva etape și nu direct.
Avantaje: +vedem eficțitatea operației de curățare
+jetul este adunat într-o eprubetă gradată
+determinăm caracteristica de debit, forma jetului
 +lichidul de curățare nu are treabă cu alte piese din motor,
nu sutem obligați să ne schimbăm filtrul de ulei, bujii.
Dezavantaje: -manoperă mare
-preț mai mare

 Trebuie utilizate garnituri de etanșare noi la fiecare montare a injectorlui

 Injectoarele care nu pot fi curățate atunci trebuie înlocuite
Operații indirecte:
 Benzină curată, luată din surse autorizate.
 Schimbarea filtrului la timp din sistemul de alimentare cu benzină.
 Curs 9. Mentenanța preventivă a sistemelor de
alimentare cu aer
5.1. Mentenanța preventivă a filtrului de aer
Filtru de aer are importanță în asigurarea unei durate mari de funcționare a
motorului.
1. Scop și cerințe:
 Să filtreze aerul, trebuie să rețină particulele dure din praful atmosferic cu
anumite dimensiuni, se lasă să treacă particule foarte fine și le reține pe cele
relativ mari me cele cu 20 microni μm și mai mult. Cu cât eficiența filtrării e
mai bună cu atât motorul se va simți mai bine, altfel asemenea impurități
dure și du dimensiuni relativ mari ajung în camera de ardere de aici ajung în
cuplele de frecare contribuind la uzarea accentuată și rapidă a lor dar ajung
și în sistemul de ungere etc.
 Carcasa elementului filtrant are rol de atenuator de zgomot, are rol de
reducere a nivelului de zgomot la trecerea aerului prin acest circuit de
alimentare cu aer.
Pricipalul tip de atenuator de zgomot ar fi atenuatorul cu camera, camera fiind
carcasa filtrului, dar există si anumite elemente suplimentare specific de atenuare
în amonte de carcasa filtrului, un fel de tubelcuri un fel de excrencențe în partea
laterală a conductei de alimentare cu aer sunt atenuatoare.
În carcasă ar putea să existe la unele construcții să fie montat si debitmetrul
masic de aer.
 Eficacitate foarte bună la filtrare: trebuie să rețină în filtru mare parte din
cantitatea de praf și particulele dure de la o anumită dimensiune în sus
 Trebuie să prezinte rezistență aerodinamică redusă: se modifică debitul de aer
care ajunge în cilindrii, cu scăderea puterii etc, de aceea trebuie să ne luăm
elemente filtrante pe care le recomandă constructorul.
 Durată mare de viață: să nu se schimbe prea des, dacă nu se schimbă la timp
debitul de aer scade și vor pătrunde mai multe impurități în motor.
 Să rețină o mare cantitate de praf în interiorul acestui filtru

Filtrele sport nu au carcsă, nivelul de zgomot va fi mai mare s-ar putea să aibă
rezistență aerodinamică mai mică elicacitate de filtrare mai proastă.
 2. Modificarea stării tehnice:
 Încărcarea cu impurități și praf
 Poate pătrunde ulei în filtru, poate pătrunde de la turbină
 Deformare sau rupere a elementului filtrant la montare
Se așează greșit elementul filtrant după se forțează în capacul carcasei filtrului,
înseamnă fisurări ruperi de elemente sau montare greșită a filtrului sau a capacului
și asta poate să ducă la pătrunderea de aer nefiltrat în motor sau desprinderipe
drum a camacului si altele.
 Defectarea indicatorului pentru montarea filtrului
Există unele carcase de filtru care prezintă un indicator asupra gradului de
încărcare cu praf și cu impurități. Acest indicator poate să fie montat de carcasa
filtrului sau poate să fie un indicator cuplat intr-un sistem de măsurare și cu
indicatorul la bord. Indicașia este simplă adică prin culoare (VERDE elementul e
bun, ROȘUL elementul e prost, este încărcat) treaba aceasta se găsește la multe
motoare mari pentru autocamioane, dar a existat și la logan. Se bazează pe căderea
de presiune asupara elementului filtrant respectiv funcționarea acestui indicator.

3. Verificări
 Montarea corectă
În timpul elementului filtrant mare atenție
Atenție la montarea carcasei care acoperă elementul filtrant
 Aspect
Cum arată elemenul filtrant.
Un element filtrant foarte îmbâxit prezintă praf și alte obiecte contondente pe
suprafețele exterioare cele care au venit în contact cu aerul atmosferic. Încât zona
în care se utilizează automobilul este mai prăfuită cu atât elementele filtrante se
acoperă cu mai mult praf în timp relativ scurt.
 Activități de cercetare care vizeazăfuncționarea elementului filtrant
( constructori obligă schimarea mai deasă a elementelor filtrante
cănd ele sunt bune, pentru a câștiga bani)
 4. Reglarea
În general nu există, elementul filtrant se înlocuiește. Înlocuirea se face la zeci de
mii de km sau se face o dată pe an, depinde în ce condiții rulează automoblilul, ne
uităm la ce spune constructorul.
Dacă există indicatorul prezent în carcasa filtrului atunci la înlocuirea
elementului filtrant trebuie resetată toată poziția acelui dispozitiv.

5. Întreținere
 Înlocuirea elementului filtrant
 Uneori, rar, în anumite situații filtrul se curăță cu aer comprimat,
asta se face în țările subdezvoltate, se mai întâmplă în scopul
scăderilor prețurilo de mentenanță dar există și la motoare mari
elemente filtrante la carese poate curăța sau chiar se pot spăla.
Curățarea cu aer comprimat mai aduce ceva rezervă pentufiltrul
respectiv, nu este chiar contraindicat, constructorii intrezic asta
pentru a vinde filtrele noi.
 5.2. Mentenanța preventivă a traductorului de debit

1. Funcțiuni
Traductorul de debit de are are rolul de a informa calculatorul asupra cantității
masice de aer care pătrunde în motor.

2. Amplasare
Pe traseul de admisiune, după filtru de aer sau în carcasa lui.

3. Schemă

Traductorul de debit de aer

Elementul sensibil partea (5) este în contact cu o parte din cantitatea de
debit care pătrunde în motor și are proprietatea de a detecta cantitatea
gravitmetrică de aer.
Partea electronică
Dispozitiv de dondiționare
Convertor analog-digital
Alimentare
Partea electrică are mai multe contacte în sistemul electric.
Toate aceste traductoare moderne au ieșire digitală.
Dacă se întâmplă ceva la el se schimbă cu totul.
Traductoarele moderne detectează sensul de curgere, deoarece în traseul
de admisiune au loc oscilații mari de presiune a aerului care uneori produc
curgere inversă și calculatorul trebuie să aibă informații corecte.
Au și traductor de de temperatură.
 4. Modificarea stării tehnice
 Uzarea
Fenomene de uzare NU sunt.
 Deformare-rupere
Se poate constata o rupere a garniturii la locul de asamblare a traductorului.
Spargere/deformare accidentală a carcasei, când se demontează și se montează
incorect.

 Blocare-gripare
NU sunt.
 Depuneri de substanțe
Particule de praf care pătrund cu aerul aspirat și care nu au fost aspirate de
filtru.
Poate să provină ulei de la compresor, depinde de cazul constructiv
Funigine dacă apare probleme la EGR, în cazuri rare.
 Defecte ale componentelor electrice
Oxidarea contactelor electrice și defecte ale componentelor electronice, cele care
sunt în exteriorul traseului de admisiune

5. Verificare
 Poziția corectă de montare, vizual.
 Integritate fără spărturi, ruperi, deformări.
 Starea de funcționare
Starea de funcționare poate să fie detectată cu ajutorul osciloscopului cuplat la
anumite contacte electrice sau cu un sistem de diagnosticare.

6. Reglare
NU există

7. Întreținere
Curățarea contactelor electrice cu perii.
Indirectă: sichimbarea la timp a filtrului de aer.
 5.3. Mentenanța preventivă a ansamblului clapetă obturatoare

1. Funcțiuni
Controlează cantitatea de aer care pătrunde în cilindrii.
Este acționat fără cablu, nu are legătură mecanică directă cu pedala de
accelerație. Prin pedala de accelerație șofercul controlează sarcina motorului.
Comandă indirectă, pedala de accelerație practic este un traductor de poziție,
calculatorul recepționează și accționează clapeta obturatoare prin intermediul unui
motor electric.
La sarcini mici sau mers încet în gol clapeta este aproape închsă.
La sarcină totală clapeta este total deschisă.
Acest subansamblu este și actuator și traductor în acelaș timp.
Actuator/dispozitiv pentru acționare pentru că calculatorul dă comandă
motorului să poziționeze clapeta într-o anumită poziție unghiulară, dar în acelaș
tipm există si un traductor potențiometric dublu care are rolul de a citi, de a detecta
poziția clapetei.
2. Amplasarea
Pe traseul de admisie a aerului.
3. Schema

Anasmblu clapetă obturatoare

 4. Modificarea stării tehnice
 Uzarae
Apare în: -lagărele axului clapetei
-angrenaje, comanda de la motor până la clapetă se realizează prin
intermdiul unor pinioane și angrenaje și roți dințate
-lamelele intră în contact cu un rezistor, din traductor
 Deformări-ruperi
Arcuri care se slăbesc, rigiditatea scade.
Se poate rupe dantura roții dințate.
 Blocare-gripare
Clapetă, se poate obtura pe poziție aproape închisă, dar se pot bloca lagărele
axulului clapetei și atunci toată clapeta poate rămâne bloctă.
 Depuneri de substanță
Funigine, ulei și praf
Efecte:
o Clapeta nu se mai închide corect la mers încet în gol, înseamnă
mers neregulat, turații aiurea de mers încet în gol.
o Cursa clapetei să nu fie cea corectă, motorul să nu funcționeze la
parametrii maximi
o Depunerile reprezintă rezistențe aerodinamice, care produc o
scădere a cantității de aer care intră în motor.
Putere mai redusă, consum mai mare, emisii mai mari etc.
Aceste depuneri sunt favorizate de uzarea turbocompresorului, pătrunderea
uleiului în această zonă sau funugine de la EGR.
 Defecte efectrice
-oxidarea contactelor (contacte electrice (4)
-defectarea traductorului acele care dau poziția unghiulară
-defectarea motorului electric și a altor componente electrice, scurtciruit, legături
la masă, circuit întrerupt.

5. Verificări
 Vizual
Integritatea
Cu demontări de piese se poate vizualiza dacă există depuneri pe suprafața
interioară, pe unde trece aerul.
La motoare uzate constatăm că acest corp clapetă este foarte murdar si are
depuneri multe pe suprafețele interioare
  Parametrii de funcționare
Cu un sistem special sau cu un osciloscop.

6. Reglare
NU există la cele moderne
La sistemele vechi se regla turația de mers încet în gol.
La sistemele moderne o dată amplasat ar trebui să fie reglate prin SOFT pozițiile
extreme ale clapetei obturatoare.

7. Întreținere
 Curățarea contactelor electrice
 Demontarea și curățarea impuritățiilor de pe clapetă și de pe suprafețele
interioare pe unde circulă aerul.
 5.4. Mentenanța preventivă pentru circularea gazelor de ardere (EGR)

Este o supapă comandată electric

1. Rolul recirculării gazelor de ardere
Reducerea emisiilor de Nox și a consumului, precum și a reducerii riscului
apriției detonației, contribuie la limitarea temperaturilor din camera de ardere,
numai că ele funcționează la sarcini mici.

2. Amplasare
Pe circuitul de legătură dintre traseul evacuării gazelor de ardere și cele de
admisiune a aerului.

3. Scheme

Supapă EGR curată Supapă EGR colmatată

Daca supapa este înfundată nu mai trec gaze în admisiune și atunci nu mai își
realizează scopurile, pot apare aprinderii secundare în camera de ardere. Dar si
daca supapa rămâne blocată pe deschis nu este bine, ea trebuie să funcționeze ok.
Supapa trebuie înlocuită sau curățată.

4. Modificarea stării tehnice

 Uzare
-Supapă-scaunului supapei
  Deformări-ruperi
-Arcurile
-Membrana, supapa poate să fie controlată și pneumatic
-Elementele pentru etanșare, dacă nu se mai efectuează etanșarea atunci gazele
de ardere ajung în compartimentul motor și ajung în habitaclu
 Blocare-gripare
-Supapa, dacă rămâne complet închisănu iși mai face rolul, dacă rămâne
permanent deschisă, atunci pătrund gaze în camera de ardere când nu trebuie.
 Depuneri de substanță
Funigine, ulei
Efecte: obturarea supapei respective
 Defecte electrice ale dispozitivului de comandă a supapei, dacă supapa
estecomandatăelectric

5. Verificări
Vizual: - trebuie demontată sau demontate piesele care va perimite o observație
directă asupra egr, semaipoate utiliza o cameră specială de filmat miniaturală pe
care o introducem cu grijă.
Dispozitivul vacumatic, dacă acționarea supapei se face vacumatic, dacă mai
funcționează acea acționare
Parametrii electrici recomandați de constructor.

6. Reglare
NU există
La montare trebuie declarat calculatorului pentru a resta parametrii de
funcționare

7. Întreținere
Demontarea supapei și curățarea impuritățiilor prin care circulă gazele de
evacuare
Înlocuirea garniturii de etanșare
Curățarea contactelor electrice
 5.5. Mentenanța preventivă a altor traductoare

I. Traductorul de poziție unghiulară și de turație ale arborelui cotit

1. Funcțiuni
Trebuie să detecteze turația motorului și poziția unghiulară a arborelui cotit astfel
încât calculatorul să știe când să comande injectarea și scânteia, pt MAS la fiecare
cilindru.

2. Amplasarea
În peretele carcasei ambreiajului spre cutia de viteze.

3. Schemă

Traducor de turație

Extremitatea lui interioară este la o distanță foarte mică de un sector dințat. La

sistemele BOSCH sectorul dințat ar trebui să aibă 60 de dinți din care lipsesc 2.
Fiecare extremitate de dinte trece foarte aproape de extremitatea traductorului.
Este un traductor generator, generează semnal electric la trecerea dinților prin
dreptul unui miez din fier (4)
Bobina (5)
Magnet permanent (1)
Acest traductor funcționează pe baza inducției electromagnetice, generează un
curent. Acesta se numește Traductor inductiv.
 Traductor asemănător ca principiu găsim și la roți sau în sistemul de rulare,
acelea care furnizează informații sitemului ABS și mai nou multor altor sisteme de
ex ESP.
Când trec dinții prin dreptul acestui traductor, plin gol plin, se generează prin
inducție electromagentică un curent, un anumit tip de tensiune, care tensiune apare
ca fiind vasi-sinusoidala. Semnalul respectiv are o formă, o amplitudine și are o
frecvență, o perioadă ( o perioadă coresunde trecerii a doi dinți sau a unui plin și un
gol. Cu cât viteza unghiulară e mai mare cu atât crește amplitudinea semnaluli
generat și creste frecvența și scade perioada semnalului respectiv. Cu cât turația e
mai mică cu atât amplitudinea scade astfel încât la turație mică de exemplu la
rotații sau zeci de rotații pe minut nu se generează suficientă tensiune și atunci
calculatorul nu poate să detecteze așa ceva. Electromotorul pentru pornirea
motorului asigură o turație de pornire la 100-200 rot/min, amplitudinea semnalului
generat în traductor este redusă, dar suficientă pentru a fi detectată pentru
calculator.
Semnalul de ieșire este formatat din punct de vedere electric astfel încât
calculatorul primește informații sub formă de impulsuri electrice de la acest sistem
de măsurare.
Dacă crește distanța dintre extremitatea dinților și extremitatea traductorului,
atunci apare o scădere a amplitudinii tensiunii generată. ( când se slăbește șurubul
sau nu a fost montat corect, atunci trdcutorul stă la o distanță de carcasă,
traductorul poate să oscileze să se miște și atunci ori nu dă semnal ori dă din când
în când astfel calculatorul este indus în eroare și motorul ori nu pornește ori se
oprește în mers etc).

4. Modificarea stării tehnice

 Uzură
NU există.
 Deformare-rupere
Acidental:
-la montarea volantului
-la demontare ambreiajului, motorului
 Blocare-gripare
NU există
 Slăbirea ansamblării demontabile are efect asupra amplitudinii semnalului
 Depuneri de substanțe
 Particule metalice rezultate din garnitura de fricțiune ale discului de ambreiaj,
alte produse de uzare din discul de ambreiaj.
Ulei de la etanșarea greșită a ultimului lagăr palier a arborelui cotit
Ulei de la lagărul arborelui primar. Efecte momente când este afectată tensiunea
generată prin inducție electromagnetică.
 Defecte electrice
-oxidarea contactelor electrice
-defectele bobinei (5) scurtcircuit întrerupere, legătură la masă.

5. Verificări
 Piziția de montare: amplasarea corectă
 Strângerea carcasei traductorului
Traductorul este supus la vibrații mecanice
 Impedanța bobinei
Motorul este oprit, mufa respectivă decuplată și se măsoară cu un ocmetru
impedanța bobinei se compară cu ce spune constructorul
 Semnalul electric de la ieșirea traductorului utilizând un osciloscop sau un
sistem dedicat pentru diagnosticare. Se face cu mufa cuplată, cu ajutorul a
două ace introduse pe lânga fierele electrice, introduse în mufă se analizează
tensiunea generată.

6. Reglarea
NU există.

7. Întreținere
-Curățarea contactelor electrice
-Strângerea carcasei la cuplu
-Cu ocazia demontării se curăță suprafețele exterioare amplasate în carcasa
ambreiajului.
II. Traductorul de oxigen

1. Funcțiuni
NU are legătură cu traseul de curgere a aerului proaspăt.
Imerst în traseul de evacuare a gazelor de ardere, numai că și în gazele de
aredere există oxigen. Oxigenul prezent în gazele de evacuare în compararea cu
oxigenul din atmosferă conduce la aflarea unor informații foarte importante
referitoare la poluare.
Acest traductor este utilizat în scopul protejării mediului, este o parte
componentă din sistemul pentru tratarea gazelor de evacuare, pentru reducerea
consumului de combustibil.
Măsoară cantitatea reziduală de oxigen din gazele de evacuare

2. Amplasare
În colector sau în galeria de evacuare mai aproape de motor.
Este montat mai aproape de motor pentru a intra rapid într-un regim corect de
funcționare din punct de vedere al temperaturii. Acest traductor generator,
generează un anumit tip de funcțuine în funcție de această comparare între interior
și exterior vorbinm despre oxige.
Începe să funcționeze de la temepraturi relati mari (peste 300 de grade), dar are
rezistor de încălzire care are drept scop să îl aducă în parametii termici corecți
pentru a putea să înceapă să funcționeze corect.
Există un timp după pornirea motorului în care calculatorul funcționează după o
anumită evaloare pe care o are el memorată.
La cele moderne există două traductoare: în avalul și în amontele catalizațorului.
3. Schemă

Face un fel de electroliză uscată

Partea propriu-zisă de detecție este imersată în tubul de evacuare a gazelor, iar în
centrul traductorului există legătură cu aerul atmosferic.
Există doi electrozi din platină și intre ei este un strat special ceramic
Aici există niște contacte electrice (3 și 4).
Între (3) si (4) apare o tensiune electrică (U)
Are două pragori de variație o dată pe ala 150 mV si una pa la 900 mV, în
funcție de factorul de exces lamda, la amestec bogat lamda <1 tensiunea sare la
900mV și calculatorul comandă sărăcirea amestecului, dar durează, înseamnă
micșorarea cantității de benzină injectată, amsetecul este ma sărac lamda se duce
către 1, tensiune mică, calculatorul recepționează și comandă puțin îmbogățirea
amestecului.

4. Modificarea stării tehnice

 Uzări
NU există
 Deformare-rupere
Acidental, atunci cînd se montează sau când se demontează
Când se schimbă sistemul de evacuare, când se demontează motorul etc.
 Legătra la masă (4) se blocheaza/sudează și demontarea traductorului este grea
sau putem distruge traductorul
 Blocare-gripare
Asamblarea filetată
 Oxidare
În galeria de evacuare există vapori de apă
 Slăbirea asamblărilor demontabile
Rar se întâmplă, ( solicitarea la vibrații mecanice și regim termic ridicat,
asamblarea filetată)
 Depuneri de substanțe
Pe partea exterioară funigine, ulei, calamină
Efectele: dacă ttrec substanțele de teaca metalică de protecție, ajung să obtureze
informația legată de cantitatea de oxigen din gazele de evacuare. Traductorul nu
mai are o recepție corectă despre gazele din evacuare.
 Defecte electrice
-oxidarea contactelor electrice
-arderea siguranței
-ardrea rezistorului pentru încălzire

5. Verificări
 Poziția de montare și integritatea traductorului
Se verifică vizual
 Strângerea traductorului
Mai ales după ce traductorul a fost demontat sau înlocuit
 Scăpările de gaze de evacuare
Dacă traductorul a fost montat greșit, filetat greșit, se întâmplă, se încalcă spirele
de filet și poate să îl fileteze cu o rotatie, o rotație jumate. În acest fel nu mai
etanșează și gaze de evacuare vor îeși pe acolo. Din cauză de vibrații și de
fluctuații mari de temperatură acel traductor e pozibil să cadă, dar până cade gazele
de evacuare scăpate poluează mediul și atunci comparearea făcută de traductor se
face întere oxigen din gazele de evacuare și ..., și nu mai oferă indicație corectă
despre cantitatea de oxigen.
O metoda de verificare motorul rece, avem motorul pornit și se poziționează
mâna în apropierea asamblării între trad de oxigen și colectorul de evacuare, astfel
încat să nu existe riscul unei accidentări termice. Dacă există scăpări de gaze se
simt la mână.
Altă metoda miroase a gaze de evacuare în habitaclu, dar nu la scăpări mici.
  Starea rezistorului pentru încălzire
Se măsoară impedanța în circuit
 Semnalul de ieșire al traductorului
Se verifică cu un osciloscop sau cu un echipament de testare, diagnosticare

6. Reglare
NU există

7. Întreținere
-Curățarea contactelor electrice
-Strângerea corectă a traductorului mai ales la montare
-Cu ocazia demontării se curăță cu mare atenție teaca metalică de protecție
amplasată în galeria de evacuare.
III. Traductor de temperatură

1. Funcțiuni
Măsoară temperatura în diferite locuri și medii (temp lichidului de răcire, a
aerului pe traseul de admisiune în motor, a uleiului, a cobustibilului, a gazelor de
evacuare)

2. Amplasare depinde
Pentru măsurarea lichidului de răcire este poziționat în peretele chiuloasei, astfel
încât extremitatea traductorului să fie în circuitul de răcire.

3. Schemă

Traductorul de temperatură
Este construit dintr-un rezistor sensibil la temperatură, rezistența electrică a
acestui rezistor variază invers cu temperatura ( la temp redusă, rezistența
este mare, o caracteristică neliniară).

4. Modificarea stării tehnice

 Uzare
NU există
 Deformare-rupere
Accidental: la demontare sau montarea ( motorului)
 Blocare-gripare
NU este cazul
 Slăbirea asamblării demontabile: rar, el este filetat în chiulasă
  Depuneri de substanțe
În lichidul de răcire este și apă, există săruri care se depun pe suprafața
exterioară atraductorului și se formează un strat albicios gri rigid, casant numit
Piatră rea conducătoare de căldură. Prin urmare această depunere face
catraductorul să sesizeze o altă temperatură decât temeratura reală a lichidului de
răcire.
 Defecte electrice
-oxidarea contactelor electrice
-defectarea elementului snsibil

5. Verificări
 Poziția de montare și integritatea traductorului ( Vizual)
 Strângerea traductorului
 Existența scurgerilor de lichid de răcire (Vizual)
 Impedanța elementului sensibil
Cu un ocmetru se verifică, cu motorul rece, cu motorul cald, cele două valori
trebuie să difere semnificativ și se compară cu indicația constructorului
 Modificare impedanței elemetului sensibil cu temparatura

6. Reglarea
NU există

7. Întreținerea
-Curățarea contactelor electrice
-Strângerea corectă a traductorului
-Cu ocazia demontării se curăță cu mare atenție suprafața exterioară aflată în
contact cu lichidul de răcire.
 Curs 10. Mentenanța preventivă a sistemului de alimentare la MAC cu pompă de injecție cu
distribuitor rotativ
Are randament mai bun decât MAS – consum mai mic
Încă este destul de prezent la utilaje. Până de curând era și pe la autoturisme. Common Rail l-a
scos de pe piață.
Funcțiuni:

Schemă:

11 – rezervor – motorina ajunge la o pompă de alimentare cu presiune relativ joasă, ajunge la

bateria de filtre notată cu 13, apoi motorina ajunge la 14 – pompă de transfer cu palete. În paralel
cu această pompă, se află o supapă de reglare 18. 17 este o supapă acționată de șofer prin
intermediul pedalei de accelerație. Motorina ajunge, apoi, în capul hidraulic.
Rolul componentelor:
 - Pompa aduce motorină din rezervor, o trece prin filtru, o aduce la nivelul pompei de
injecție. Motorina ajunge la o presiune 0,1 - 0.3 MPa la nivelul pompei de transfer. E nevoie
de ea, deoarece în acest caz de alimentare există un singur element de pompare. Motorina
este folosită pentru ungere și pentru răcirea cuplelor cu mișcare relativă. Odată cu creșterea
turației, crește și presiunea la ieșirea din pompa de transfer și există riscul distrugerii
pompei. Supapa de reglare are rolul de a preveni asta. (1,1 – 1.3 MPa)
- Motorina ajunge la supapa de reglare controlată de șofer prin pedala de accelerație.
- 1 – rotor – se rotește în statorul 2. Există un element de pompare piston-cilindru.
- 4 camera principală
- Inel cu came interioare – 10 – nu se rotește (cama), ar are mișcări cvasi-circulare, pentru a
se regla automat avansul la injecție
- Motorina dozată prin supapa 17 pătrunde prin orificiul 7 în statorul 2. În corpul rotorului
sunt prelucrate niște canale radiale în număr egal cu numărul de cilindri ai motorului (până
la 6 cilindri).
- Numărul canalelor 9 este egal cu numărul de cilindri (dispuse radial echidistant)
- Motorina ajunge în 7, pătrunde prin canalul axial și ajunge printre pistonașe, pentru a
permite intrarea cantității optime de motorină. Acest subansamblu nu are arcuri. Totul este
făcut de motorină.
- Volumul scade, presiunea crește, motorina ajunge la canalul radial 8 și ajunge în dreptul
orificiului 9, iar presiunea de refulare ajunge la injector. 20-50 MPa
- Rotorul se rotește, orificiul 8 nu mai are legătură cu 9, injecția se oprește și ajunge la
alimentare alt canal radial și se reia ciclul.
Modificarea stării tehnice a pompei de injecție cu distribuitor rotativ:
1. Fenomene de uzare
a. Elementul de injecție – rotorul în stator
b. Pistoane – distribuitor – aici se formează presiunea mare zeci de MPa. Jocul trebuie
să fie foarte mic pentru a se putea face această creștere de presiune. Joc de 2-3
micrometri.
c. Pistoane – papuci – ansamblu special, umerii papucilor se uzează în contact cu
fereastra coliviei
d. Role – inel cu came – uzare în funcționare, duce la modificarea debitului pompei si
a legii de injecție
e. Supapa de reglare – piston – cilindru – are rolul de a controla și regla presiunea de
la ieșirea din pompa de transfer. Permite amorsarea sistemului când lipsește
motorina. Alt rol este de a opri ieșirea motorinei când sistemul este oprit.
 f. Pompa de transfer – are mișcare circulară + mișcare radială dată de excentricul
pompei – frecare între palete si stator, respectiv, rotor – nu mai ajunge la
presiunea de care e nevoie
g. Supapa de dozare – piston față de cilindru
h. Dispozitivul de corecție al avansului cu turația – la creșterea turației trebuie
crescut si avansul din cauză că timpul pentru ardere se micșorează foarte mult.
Dacă nu se face asta, s-ar muta arderea pe destindere, practic, nu ar exista. La
această pompă există un element ce reglează hidraulic avansul. În partea din
stânga ajunge motorina, iar în dreapta este un ansamblu de arcuri elicoidale.
Fereastra coliviei este punctată. La scăderea turației, scade presiunea din camera
din stânga și avansul scade. Invers la creșterea turației. Uzarea pistonului în
cilindru. Dacă uzarea crește prea mult, legea se modifică în rău, uzarea șurubului,
uzarea alezajului, uzarea suprafeței rotorului cu statorul.

i. Regulatorul de turație – un ansamblu de pârghii și articulații

2. Fenomene de rupere
 a. Arcurile din supapa de reglare, modificarea caracteristicii de rigiditate
b. Dispozitivul de corecție al avansului
c. Regulatorul de turație
d. Catastrofale – ruperea pompei și spargerea paletelor
3. Scăderea rigidității arcurilor
4. Fenomene de gripare – jocuri foarte mici din cuplele de frecare ce se obturează din cauza
regimului termic sau a depunerilor de substanțe
Operațiuni de verificare:

Operații dificile.
Operațiuni de reglare:
a. Doza maximă refulată – reglată și de constructori. În scopul standardizării și a scăderii
costurilor. Această pompă costă câteva mii de euro. Reglarea constă în: rotorul conține o
zonă ce conține o colivie în contact cu tacheții cu umeri ai pistonașelor. Tachetul are o
formă specială (35). Umerii intră în niște orificii speciale în colivie. Fiecare fantă are
dimensiuni diferite. Colivia este montată prin intermediul a două șuruburi. Se rotesc în
sens orar fantele.

b. Presiunea de transfer – din supapa de reglare. Se înlocuiește dopul cu guler 10 cu altul.

c. Legea de variație a avansului la injecție în funcție de turație – se face în atelier – se
schimbă anumite șaibe (11). Prin creșterea grosimii pachetului de șaibe, crește forța
elastică și se va obține o altă poziție pentru inelul cu came și avans, implicit.
Operații de întreținere:
1. Curățarea periodică a filtrului-sită din corpul supapei de reglare – cu jet de aer comprimat
sau spălare cu degresant
2. Utilizarea unui combustibil de bună calitate și înlocuirea filtrelor la timp
3. Eliminarea aerului din sistemul de alimentare – dacă pătrunde aer, nu mai pornește
motorul. Aerisirea de pe sistemul de joasă presiune se face manual (cu pompă acționată
manual) sau automat. Se injectează motorină continuu și se face aerisirea până când
motorina curge fără bule de aer pe lângă șurubul de aerisire. Aerisirea pe sistemul de
înaltă presiune: se slăbesc piulițele de pe conductele de înaltă presiune și se acționează
electro-motorul.
Mentenanța preventivă a injectoarelor de motorină comandate hidraulic

Funcțiuni:
• Să introducă motorina în camera de ardere, în camera de ardere presiunea este destul de
mare la sfârșitul comprimării și presiunea motorinei din injector trebuie sa o depăseasca
cu mult;
• Să asigure o pulverizare fină a motorinei, în același timp sa asigure o penetrație corectă în
volumul camerei de ardere și o distributie uniformă a combustibilului in camera de
ardere, acest injector contribuie la formarea amestecului carburant;
• Izolarea sistemului de injecție față de camera de ardere.
Fig.1 Injector pentru motorina (normal inchis)
1- Con pentru etanșare
2- Filet pentru conectare la conducta de înaltă presiune
3- Corp injector
4- Piuliță
5- Disc intermediar
6- Pulverizator
7- Acul pulverizatorului
8- Scaunul supapei pulverizatorului
9- Orificiile pulverizatorului
10- Conducta de înalta presiune
11- Piulița
12- Filtru
13- Racord pentru evacuarea combustibilului
14- Canal pentru evacuarea combustibilului
15- Șaibă pentru reglare
16- Canal pentru combustibil sub presiune
17- Arc elicoidal
18- Disc
19- Știft
20- Știft pentru poziționare

Fig 1
 În interior, motorina ajunge prin conducta de înaltă presiune (10), după care trece prin
filtru (12) și ajunge prin corpul injectorului (3) în pulverizator (6). Pulița speciala (4) are rolul de
a face legătura între corpul injectorului și pulverizator. Aceste piese au o canalizație care duce
motorina până în camera pulverizatorului. Motorina este în permanență și între acul injectorului
și suprafața interioară a pulverizatorului. Acul este în permanență așezat pe scaunul supapei
pulverizatorului, astfel încat supapa este închisă și motorina nu curge. Motorina exista în
permanență în injector, dar presiunea nu este constantă. Atunci când vine presiune ridicată de la
pompa de injecție, această presiune ajunge și în camera pulverizatorului dar în rest dupa ce
injecția s-a terminat presiunea scade considerabil în corpul injectorului.
Când presiunea nu se aplica acestui injector, supapa este închisă pentru ca acul este
apăsat pe scaunul pulverizatorului de către arcul 17. În momentul în care creste presiunea
(inclusiv în camera pulverizatorului care are o zona tronconică ), aceasta acționeaza pe acea zină
tronconica, iar componenta axiala a presiunii tinde să ridice acul către sus,dar pe de alta parte
forța elastică tinde sa deplaseze acul către jos. În momentul în care presiunea depășeste o
anumita valoare componenta axiala produce o forță hidraulică ce depășește forța elastică a
arcului , prin urmare vârful acului se ridică de pe scaun și motorina la presiune mare este
pulverizată prin orificiile din vârful pulverizatorului în camera de ardere. De îndată ce presiunea
motorinei scade acul se închide și injectia încetează.
Ghidarea se face în zona a, jocul este foarte mic, la nivel de 3-4 μm. Chiar dacă jocul este
foarte mic, o cantitate foarte mică de motorină scapă prin această cuplă de frecare. Ungerea în
cuplele care necesita ungere se face de către motorină. Motorina scăpata către partea centrală a
injectorului ajunge în zona corpului și după pe retur (13) .
Acest injector se montează în chiulasă, are filet sau are o bridă de prindere. Se montează
cu ajutorul unei șaibe din alamă sau alt aliaj.
Există și alte variante pentru injectoare, un injector cu șurub de reglare în partea centrală,
admisia motorinei se face din lateral.

Modificarea stării tehnice

• Uzare:
o Ac-pulverizator = uzare abrazivă din cauza imuritătilor din motorina.
 Crește debitul de scăpări de motorină spre retur
 Scade presiunea mare furnizată de către pompă, daca scăderea este
foarte intensă acul nu se mai deschide

o Supapa propriu-zisă, vârful acului-scaunul supapei din pulverizator

 Neetanșarea zonei
 Apariția picăturilor la vârful pulverizatorului sau chiar curgere
continua a injectorului , poate crește reginul termic foarte mult
o Orificiile pulverizatorului
  Modificarea specificațiilor tehnice alea jeturilor de motorină
• Deformare/rupere
o Arcul 17- este supus la o funcționare la temperaturi ridicate si solicitat la oboseală
 Scade rigiditatea, se poate ajunge chiar la ruperea arcului
 Funcționare gresită a supapei
• Gripare
o Zona de ghidare a acului – alezajul pulverizatorului
− Jocul în această zona fiind foarte mic se poate obține numai prin
rodrea reciprocă a pieselor => nu este posibilă schimbarea unei singure
piese din această cuplă
 Regim termin necorespunzător
 Motorină cu impurități
 Prezenta apei in motorină și nefuncționare un timp îndelungat =>
pătarea suprafețelor=> coroziune => blocare
• Depunere de substanță
o Impurități in filtru 12
− chiar dacă motorina a fost filtrată pot apare exfoliații interioare ale
conductelor
o Calamină - pe suprafețele pe părțile și pe suprafețele care au legătura cu camenra
de ardere : vârful pulverizatorului , orificiile pulverizatorului.
 Înfundarea orificiilor sau obturarea parțiala
 Afecteaza jeturile
 Se poate ajunge la scoaterea injectorului din funcțiune
o Cocs – in zonele fără aer de la interiorul pulverizatorului și la temepatură ridicată
 Se depune în camera pulverizatorului dar și în alezajul pulverizatorului
Verificare
• Starea generală de funcționare – nu necesită demontarea injectorului
o Cu motorul funcționând la turatia de mers încet în gol se slabește piulița conductei
de înaltă presiune de la un injector și se urmăresc efectele ( modificarea
funcționării motorului, modificarea turației, oscilațiile si zgomotiul produs de
motor)
o Dacă prin slăbirea piuliței nu se întâmplă nimic, motorul funcționeaza la fel de
prost => injector prost
o Se verifică la toate injectoarele
o Verificare calitativă
• Presiunea de deschidere – injectoarele se demontează
o Cu echipament special = sistem de alimentare în care se montează cate un
injector, există un rezervor, o pompa acționată manual care se cuplează la
injectorul respectiv, pulverizatorul injectorului este introdus într-o eprubetă, are si
un manometru
 o Se acționează manivela acelui stand, crește presiunea. La un moment dat începe
injecția. Atuni se citește pe manometru valoarea presiunii. Presiunile de
deschidere sunt între 20-40(50) MPa
• Etanșeitatea injectorului
o Tot pe stad
o Se acționează manual pompa standului până când manometrul va arăta o presiune
de 10 ori mică fată de cea de deschidere, se menține acea presiune timp de 10s
o Condiția este să nu apară picături pe vârful pulverizatorului
• Etanșeitatea injectorului în ansamblul său
o Se realizează tot pe stand
o Măsurarea duratei de timp în care presiunea din injector scade cu o anumită
valoare. Se crează o anumită presiune fără să se dechidă injectorul, se limitează și
se măsoară timpul în care această presiune scade
• Ruperea și formarea jetului
o În momentul în care injectorul se deschide , acest fenomen de deschidere este
însoțit de un zgomot specific, numit zgomot de rupere. Zgomot destul de puternic.
o Tot pe stand
o Pe lângă citirea presiunii de deschidere se ascultă si acest zgomot de rupere , dacă
apare , dacă nu apare e de rau ))
o Forma jetului – vârful injectorului este introdul într-o eprubetă sau într-un vas
trasnparent, astfel se poate observa forma
• Culisarea acului în pulverizator-injectorul demontat
o Într-o incăpere foarte curată
o Se extrage subansamblul pulverizator-ac și se verifică la mână dacă acul culisează
ușor fără să apară blocări sau gripări
Reglare
• Presiunea de deschidere
o Soluția din fig 1 (nuexistă șurub de reglare)
− Înlocuirea discului 18 cu unul de dimensiune mai mare sau introducerea
unor șaibe de reglaj la extremitatea arcului 17
− Lungimea arcului va fi mai mică, forța elastică va crește și va crește
presiunea de deschidere
− Prin modificarea acestei cote nu se modifică rigiditatea arcului, ci forta
elastica
o Soluția cu șurub
− Extremitatea surubului ajunge în zona arcului și prin rotirea șurubului se
modifică lungimea de lucru a arcului
− Există și o contrapiuliță
Întreținere
• Curățarea filtrul injectorului, daca există
• Curățarea injectorului – îndepărtarea calaminei și a cocsului
o Simptome de injectoare cu depuneri :
− Pornirea dificilă a motorului
− Supraînclazirea motorului
− Creșterea cantității de fum (mai ale fum negru) pe evacuare
− Creșterea consumului de combustibil
− Lipsă se putere
o Curățarea recomandată la 10000-15000km
o Prin demontarea injectoarelor
o O curățare detaliată se face prin demontarea injectorului într-o cameră foarte curată si
curățarea calaminei de pe suprafețele afectate și a cocsului de pe alte suprafete ( cu
truse speciale , nu unelte de uz general )
• Rodarea reciprocă ac-pulverizator
o Dacă acul agață în pulverizator ( nu are o mișcare continua) se utilizează o substanță
abrazivă specială. Se lubrifiază acele piese, se realizează acea mișcare reciproca până
când dispare tendința de blocare a acului
• Schimbarea garniturii metalice cu ajutorul căreia se așează injectorul în chiulasă
• Strângerea la momentul indicat fie injectorul fie brida de strângere
 Mentenanța preventivă a sistemului de alimentare la MAC cu pompă de
injecție cu elemente în linie

Fig. 2 - Sistem de alim la MAC cu Fig. 3 - Sistem de alim la MAC cu

pompă cu elemente în linie cu pompă cu elemente în linie cu
supapă de descărcare în echiparea supapă suplimentară de descărcare
pompei de injecție la nivelul filtrelor

1. rezervor de combustibi
2. pompă de alimentare – pe corpul pompei de injecție
3. fltre de combustibil
4. pompă de injecție cu elemente în linie = șir de elemente de pompare (nr elem= nr cilindri
motor)
5. injector
6. supapă de descărcare

În pompă se realizează creșterea presiunii la aproximativ 20-40 MPa .

Returul de la injector și returul din pompa de injecție cu elemente în linie sunt adunate și trimise
în rezervorul de combustibil.
Pompa de alimentare
Pompa de alimentare are rolul de a aduce motorina din rezervor la pompa de injecție și de a
furniza un debit și o presiune corespunzătoare pentru umplerea pompei cu elemente în linie. Este
montată pe corpul pompei de injecție si este acționată de un exentric poziționat pe arborele cu
came al pompei de injecție.
Solutii de pompa
• cu simplu efect
• cu dublu efect

Fig. 4 – Pompă de alimentare cu Fig. 5 – Pompă de alimentare cu dublu

simplu efect efect

1. arborele pompei de injecție

2. excentric
3. tachet cu rolă
4. tijă împingătoare
5. supapă de admisiune
6. piston
7. arc
8. cameră de aspirație
9. corpul pompei
10. cameră de refulare
11. supapă de refulare
Excentricul forțează un tachet cu rolă să se deplaseze către jos și prin intermediul unei tije (4)
acționează pistonul 6. Pistonul este dudținut de către in arc elicoidal, prin urmare deplasarea
pistonului către jos este asigurată de către excentric, iar deplasarea către sus de arc. La
deplasarea către jos în camera superioară a pompei scade presiunea, datorită aceste scaderi se
deschide supapap 5 și motorina este trasa din rezervor in această cameră. În același timp, are loc
o creștere a presiunii în camera de jos, această creștere face să se deschidă supapa re feulare (11)
și presiunea la o presiune ceva mai mare este trimisa la pompa de injecție. La deplasarea către
sus, motorina va intra în camera de jos, în camera de sus creste presiunea și se deschide supapa
11.
Cuple de frecare :
• piston – ghidaj
• supape
• tija – ghid
• tachet – tijă
• rolă – ac
• rola – excentric
Ungeri :
• cu ulei – de la rezervorul de ulei al pompei de injecție din partea inferioară
• cu motorină

Modificarea stării tehnice

• Uzare
o Cupla tija – ghid
 Parte din motorină se scurge către baia de ulei a pompei contaminând
uleiul
o Supape
 Presiunea și debitul nu mai sunt corespunzătoare la refulare
 Cand se oprește această pompă apar scăpări de motorină către amonte
(rezervor )
o Piston – cilindru
 Scade presiunea refulată și debitul
• Rupere și deformare
o Deformarea arcului
 Scade rigiditatea în timp din cauza solicitării la oboseală
 Revenirea pistonului de jos către sus se face mai greu => nu se mai face
presunea ridicata in camera de sus
o Ruperea arcului
o Arcurile de supape
• Gripare
o Tachet – rolă – ungere deficitară
 o Tachet – ghid - ungere deficitară
o Tijă – ghid - ungere deficitară
o Piston – ghid – motorina cu impurități
Verificări
• Fixarea pompei pe corpul pompei de injecție
o Cu șuruburi sau piulițe
 Dacă se slăbesc, din cauza vibrațiilor, apar scurgeri de ulei între corpul
pompei de alimentare și corpul pompei de injecție
• Etanșarea în zonele de legătură ale pompei de alimentare
o La ulei
o La motorină
o Vizual
• Presiunea de refulare și menținerea ăn timp a presiunii
o Cu manometru introdus în circuitul din aval ala pompei de alimentare
• Depresiunea în admisiune
• Debitul de combustibil refulat

Reglare
• Nu exită
Întreținere
• Stângerea șuruburilor de fixare
• Eliminarea scurgerilor dacă există
• Curățarea sau înlocuirea filtrului decantor – unde se decantează apa din motorină
• Înlocuirea arcurilor (dacă acțiunea este permisă de constructor)
• Dacă pompa de alimentare este defectă se înlocuieste cu una nouă
Pompa de injecție cu elemente în linie

1. cilindru
2. Piston – sertar
3. Camă
4. Arbore cu came
5. Arc
6. Tachet
7. Rolă
8. Ax b
9. Șurub de reglare
10. Disc fix
11. Disc mobil
12. Bucșă
13. Ferestre
14. Sector dințat
15. Șurub
16. Cremalieră
17. Asamblare în formp de T
18. Orificii de alimentare
19. Canal pentru combustibil
20. Corpul pompei
21. Supapă de refulare
22. Scaunul supapei de refulare
23. Aarcul supapei de refulare
24. Racordul pentru presiune

Fig . 6
Pompa este pompă de tip piston – cilindru. Presiunea ridicată se realizează in camera b.
Mișcarea pistonului de la PME la PMI se face cu ajutorul unei came care se ala pe arborele cu
came al pompei. Acționarea pistonului se face prin intermediunl unui tachet cu rola și suprafața
frontală a tachetului nu acționeaza pistonul direct, ci prin intermediul unui surub - piuliță.
Cama ridică tachetul.
Cand pistonul este coborât, motorina intră în camera b prin canalizatii 18. O dată cu ajungerea
suprafeței frontale a pistonului in dreptul orificiilor, acestea se obturează si motorina nu mai
poate sa iasă. Crește presiunea și la o anumită valoare a presiunii se deschide supapa de refulare.
Supapa are o zonă tronconică, un guler cilindric și o zonă relativ cilindrică.
În momentul în care presiunea depășește o anumita valoare ( se intrerupe ), supapa respectivă
controlată prin arcul 23 se deschide.
Motorina se duce către conducta de înaltă presiune , către injector.
Acest element de pompare trebuie să permită modificarea cantității de motorină refulată. Sarcina
se modifică prin modificarea cantității de motorină refulată sau prin modificarea debitului de
motorină refulat.
La capătul cursei pistonului trebuia ca într-un fel să aibă loc o descărcare a presiunii din camera
de înaltă presiune astfel încat supapa de refulare să se închidă. Această descărcare se face
utilizând un cap al pistonului cu o anumită frezare, elicoidală.
Pozitiile caracteristice ale pistonului sertar

Fig. 7 poziții tipice ale pistonului sertar

 1. Piston la PME
2. Cursa preliminară
3. Pistonul la sfârșitul primei curse moarte
4. Cursa utilă
5. Cursa reziduală
6. Pistom la PMI
În pozitia 1 pistonul este adus prin intermediul arcului 5 care se sprijină în corpul pompei și în
partea de jos pe un disc de tip taler. Această poziție corespunde camei sau contanctului dintre
tachet si cercul de bază al camei. Arborele se rotește (este cuplat la arborele cotit prin
intermediul unui angrenaj ) și cama atacă tachetul cu rolă, pistonul începe să se ridice.
În pozoția 2 pistonul se ridică până când suprafața frontală obturează orificiile de alimentare. În
această poziție camera de înaltă presiune nu mai are legătura cu joasta presiune și ar trebui să
înceapă refularea motorinei.
Între 1-2 cursă preliminara , această cursă dă avansul la injecție exprimat pe cale liniară.
Presiunea nu a ajuns la valori ridicate în acest moment, mai este nevoie de încă o deplasare foarte
mica pentru cresterea ei.
Între 2-3 această cursa este prima cursă moartă. În poziția 3 presiunea ajunge la zeci de MPa,
supapa de refulare se deschide si motorina este trimisă la înaltă oresiune către injector . pistonul
continua să se deplaseze către PMI.
În 4 marginea frezării ajunge să fie tangentă cu marginea orificiului din circuitul de joasă
presiune, în acest moment începe descărcarea presiunii înalte din camera de înaltă presiune.
3-4 cursa utilă a pistonului sertar. Pe toată lungimea aceasta, volumul cilindrului este aria
secțiunii transversale*cursa utilă. La sfârșitul etapei 4 începe descărcarea presiunii înalte.
Pistonul continua să se deplaseze catre PMI.
În 5 pistonul ajunge la PMI și se definește această cursa în care are loc descarcarea către circuitul
de joasă presiune. Aceasta cursa se cheamă a II-a cursă moartă.
În 6 (identic cu 5) se definește toată cursa efectuată de pistonul sertar de la poziția 1 la 5.
A=cursa totală a pistonului, data de hnaltimea camei. Cu cat se uzează cama cu atât acea cursă
totală se micșorează.
Modul în care se modifică sarcina motorului, acea cantitate refulată – modificarea cursei utile a
pistonului sertar, în funție de pozitia pedalei de accelerație dar în condițiile în care cursa totală
ramane la fel. Modificarea se face prin rotirea pistonasului prin intermediul cremalierei
 Fig. 8 modificarea debitului de combustibil refulat
1. Cilindru
2. Orificii de alimentare
3. Piston sertar
4. Rampa elicoidala
5. Cremaliera
a. Debit nul
b. Debit parțial
c. Debit maxim
Când se acționează pedala de accelerație, se deplasează cremaliera 5 . în momentul deplasării
axiale a cremalierei, angreneaza cu un sector dințat ( numai pe o porțiune) astfel încat la
deplasarea maximă a cremalierei să fie în permanență în contact cu acel sector. Sectorul este
strâns cu ajutorul unui surub pe bucșa 12. Bucșa 12 are o freazre axială în care intră umerii
pistonului sertar. Rotirea piesei 12 produce rotirea pistonului sertar.
Dacă pistonul sertar se rotește în sens orar cursa utilă crește și debitul de asemenea. În fig a
frezarea longitudinală corespunde cu orificiul de descărcare. În acest fel mișcarea axială a
pistonului nu face să crească presiunea în camera de înaltă presiune, pentru ca motorina intră pe
o parte și se scurge pe cealaltă parte. În cazul în care cremaliera se deplasează către dreapta,
sectorul dințat, bucșa și pistonul se vor roti în sensul acelor de ceasornic, va ajunge într-o pozitie
intermediara, la sarcini parțiale. Începe să se arate parte din acel canal elicoidal si avem o
anumită cursă utilă.
La sarcina totală , poziția c, cursa utilă crește cel mai mult și este debitul maxim refulac către
injector.
Modificarea stării tehnice
• Uzare
▪ Elementul de pompare ( piston sertar - cilindru )
o Cama de acționare - rola
 Modificarea legii de injecție si modificarea cursei totale a pistonului sertar
 Ungerea se face cu uleiul din baia de ulei a pompei - deficitară
− Ulei depresiat
− Ulei neschimbat la timp
− Contaminat cu motorina
o Rolă – ax
 Se uzează axul, rolele, suprafața interioară a rolei
o Suprafața cilindrică a tachetului , suprafata cilindrică a ghidajului
 Lubrifiere cu ulei din baia pompei
o Extremitatea șurubului 9 – extremitatea pistonului sertar
o Lagărele arborelui cu came
− de tip rostogolire
− se utilizează rulmenti radial-axiali
 creșterea jocului axial
 modificarea poziției cestui arbore cu came
 dereglarea funționării pompei de injecție
o Lagărele cremalierei
o Angrenajul dințat (dinții cremailerei – dinții sectorului dințat)
o Cuplajul de tip T (umerii 13 – umerii pistonului sertar )
o Piston – cilindru
− Jocurile nominale sunt foarte mici ( la nivel de 3μm)
− Subansamblul se fabrică utilizând rodarea reciprocă
 Se modifică jocul și forma pieselor aflate în contact
 Uzarea canalelo frezate în capul pistonului sertar
 Creste debitul de pierderi de motorină către partea inferioară a pompei
de injecție, scăderea presiunii maxime și scăderea debitului refulat
▪ Supapa de refulare
o Supapa propriu-zisă (zona tronconică a supapei 21 ) – scaunul supapei (22)
 Apar probleme la menținerea presiunii corecte de refulare și la
menținerea în timp a presiunii de refulare
 Gulerul cilindric al supapei
− Menține presiunea ridicată dupa închidere
− Realizează o descărcare controlată a presiunii înalte de pe
circuitul de refulare astfel încât să nu se produca unde
puternice de presiune care să contribuie la deschiderea
suplimentară a acului injectorului
 Injectie de motorină când nu este cazul
  Consum ridicat
 Emisii ridicate
 Fum
▪ Regulatorul de turație - alcătuit din tije și articulații
o Articulațiile pârghiilor
▪ Dispozitiv de corecție a avansului cu turația – conectat in serie cu mecanismul pentru
acționarea pompei
• Deformare
▪ Elementul de pompare
o Arcul
− Ține în permanență extremitatea pistonului setar în contact cu șurubul 3
− Aduce înapio în contact pe cursa de la PMI la PME
 Scade rigiditatea din cauza solicitării la oboseală
 Se poate rupe arcul
▪ Supapa de refulare
o Arcul
 Scade rigiditatea din cauza solicitării la oboseală
 Se poate rupe arcul
▪ Dispozitiv de corecție a avansului cu turația
o Arcul
▪ Scade rigiditatea din cauza solicitării la oboseală
▪ Se poate rupe arcul

• Gripări
o Elementul de pompare
− Rola 7 se poate bloca
− ungere insuficiente
− apariția corodării din cauza apei din motorină sau din condens
− Tachetul 6 în ghidajul său
− Ungere defficitară
− Impurități
− Cremaliera 16 în ghidajele din corpul pompei
− Pistonul sertar în cilindru
− Jocul foarte mic
− Ungere defectuoasă ( cu motorină )
− Dacă este apă în motorină îi motorul nu funcționeazp un timp
îndelungat
 Apar pete pe suprafețele în contact
 Urme de coroziune
 Pistonul se blochează imediat
 − Daca se schimba o singura piesa a subansamblului (doar pistonul,
doar cilindrul)
o Supapa de refulare
− În zona cilindrica
− În zona în scaunul supapei
− Motorină proastă
− Oxidări
− Coroziuni din cauza apei si a lipsei de funcționare un timp
îndelungat
o Regulatorul de turație
− Pârghiile – daca ruginesc
− Probleme la arcurile elicoidale
Verificări (majoritate pe stande de laborator )
• Uniformitatea avansul la injecție
o Determinarea avansului la fiecare element în parte, comparat cu valorile numerice
de la celelalte elemente de inejcție și efectuare reglări dacă este cazul
o Se face atât pe stand cât și cu pompa montată în cadrul motorului
− Pe standul de laborator se utilizează o lampa stroboscopică cu posibilitatea
de a lumina anumite repere rotative, astfel putem avea o iluzie optică cum
că reperele sunt staționare.
− Când pompa este montată pe motor se poate face această verificare astfel
− Se scoate supapa de refulare de la un element de injecție, se
demontează o porțiune din conducta de înaltă presiune în forma de
U
− Extremitatea conductei U se introduce într-un vas transparent
− Se reglează cremaliera pe poziția de debit maxim, motorul nu
funcționează
− Se poziționează arborele cotit într-o anumită pozitie, legată de
pozitia pistonului sertar
− Se acționează pompa de alimentare, în acest fel motorina va curge
în mod continuu prin țeava în formă de U și începe să se rotească
la mână arborele cotit până când încetează brusc curgerea
motorinei prin acea țeavă
− Se citește în acel moment avansul la injectie
− Se repeta la fiecare element de injecție în parte
• Uniformitatea dozelor refulate
o Se face doar pe stand
o Se acționează arborele pompei cu un motor electric la un anumit regim de
funcționare și motorina refulată se cumulează în vase gradate, dupa un timp se
verifica acea cantitate refulată, se compară cu prevederile constructorului și se
compara între ele
 o Nu sunt permise variații mari ale cantității refulate între elementele pompei de
injecție
• Presiunea de refulare
o Se măsoară cu un dispozitiv special ( maximetru ) un fel de injector modificat
care dă posibilitatea să se modifice presiunea de refulare. Presiunea se citeste de
pe o scara gradată a dispozitivului.
• Jocul axial al arborelui cu came
o Modifică parametrii de fucționare pentru toate elementele de injecție
o Se utilizează un ceas comparator a carui tija este coaxiala cu arborele respectiv
• Poziția de montare pe motor
o Pompa este sensibila la poziție in camparare cu pompa cu distribuitor rotativ , are
o baie de ulei ce trebuie să asigure o suprafață a uleiului paralelă cu axa
longitudinala a arborelui respectiv
o Trebuie asigurata poziția de orizontalitate a pompei respective și coaxialitate și
înclinare față de arborele de antrenare
• Jocul axia și radial al danturii cremalierei și cea a sectorului dințat
• Etanșeitatea pompei
• Starea de uzare a elementelor de injecție
o Se face indirect fără demontarea elementului din corpul pompei
o Direct prin demontarea subansamblului piston sertar-cilindru
− Pe suprafața esterioara cilindrică a psitonului sertar sunt prelucrate niste
urme speciale pentru uzare. Pe măsură ce uzarea avansează, dimensiunile
acelei urme se modifică. Având în vedere noile dimensiuni ale urmei se
constata cât este uzarea.
Întreținere
• Schimbarea periodică a uleiului din rezervorul pompei
o La câteva zeci de mii de km (70000 km) dar trebuie respectate prevederile
constructorului
• Eliminarea aerului din sistemul de alimentare
o pe circuitul de joasă presiune
▪ există suruburi de aerisire în zona bateriei de filtre sau ce corpul pompei
de injecție
▪ trebuie slăbite toate șuruburile
▪ se acționează pompa de alimentare manual până când motorina va iesi în
jet continuu din acele orificii
▪ nu se face bine aceasta aerisire, nu mai porneste motorul
o pe circuitul de înaltă preiune
▪ se slabesc pe rând piulițele conductelor de înaltă presiune dinspre
injectoare
▪ pompa fiind alimentată , o sa iasa motorina discontinuu pe lângă acele
piulite
 ▪ se acționează motorul fără a porni până când iese jet continuu si prin acea
zonă
▪ se strâng piulitele
Reglare
• Uniformitatea deozelor de combustibil refulat
o Trebuie modificată lungimea cursei utile
o Prin schimbarea poziției relative între canalul elicoidal si orificiul de descărcare ,
prin rotirea pistonului sertar în atelier specializat
o Cremaliera se menține în poziție fixă
o Se ajunge la sectorul dințat (printr-un capac de vizitare , in funcție de tipul
pompei)
o Se slăbeste surubul 15, se induce un joc între sectorul dințat și bucșa 12
o Sectorul dințat nu se poate roti pentru că este în angrenare cu cremaliera care este
în poziție fixă, prin urmare si sectorul 14 este fix , dar se poate roti bucșa 12.
o Prin rotirea bucșei se rotește , prin intermediul cuplajului in formă de T, pistonul
setar ( de ordinul minutelor de grad)
o Se stânge surubul 15 , se montează ce mai este de montat
o Se reverifică uniformitatea debitelor
o Se face la toate elementele pompei până când se obține uniformitatea dorită
• Unifomitatea avansului la injecție (pentru fiecare element în parte)
o Are legătura cu acea cursă preliminară a pistonului, dacă suprafața frontală a
pistonului sertar este mai ridicată cursa preliminară e mai mica și avansul crește
o Se modifica prin intermediul surubului dintre piston și tachet (9)
o Se slăbește contra piulița și se rotește surubul 9 în sensul măririi/micșorării
avansului
o Daca se rotește șurubul în sens trigonometric, surubul se ridică și cursa
preliminară se micșorează și avansul la injecție crește
o Se reglează avansul , se strânge contrapiulița
o Se reglează la toate elementele
• Presiunea de refulare
o Modificarea presiunii se face prin utilizarea unei șaibe cu grosime controlată la
una dintre extremitățile arcului 23
o Dacă se pune o șaibă mai groasă , lungimea arcului este mai mica, forșa elastină e
mai mare și presiunea de refulare va crește. Nu se modifică rigiditatea arcului, ci
forța elastică
• Turația de mers încet în gol
o Se reglează dintr-un șurub din zona regulatorului de turație
• Jocul axial al arborelui cu came
o În funcționare rulemțtii se uzează, jocul axial se modifică
o Reglarea se face prin introducerea unor șaibe în extremitățile lagărelor cu
rulmenți radiali axiali astfel încât să se obtină jocul axial necesar
• Avansul inițial ( calarea pompei )
o Se face când pompa trebuie montată pe motor din nou
o În sistemele de alimentare exista o concordanța perfectă între poziția pistonului
din cilindru motor și momentul începerii injecției, asta înseamnp corelarea
poziției între arborele cotit și arborele cu came al pompei de injecție cu elemente
în linie
o Pompa se aduce la motor
o Se pune pe suporții ei
o Se apropie elementele de strângere, dar nu se strâng
o Se cuplează provizoriu sistemul de acționare
o Se aduce arborele cotit al motorului în poziția corespunzătoare începerii injecției
o Se poziționează arborele pompei de injecție, se roteste la mână arborele până când
pistonul de la elementul 1 ajunge la începutul refulării. Actiunea se face după ce
s-a alimentat pompa cu motorină
o Se rotește arborele pompei până când apare motorină refulată la primul element
o Se oprește rotirea arborelui cu came și în această poziție se cuplează arborele cu
came la arborele cotit prin intermediul mecanismului de acționare
o Se strâng elementele de fixare ale pompei
o Se montează conductele de înaltă presiune
o Se face aerisirea pe înalta presiune
o Se strâng piulitele
o Se încearcă pornirea motorului
o Se merge într-o probă de drum și se rulează la sarcini parțiale, viteze medii și se
analizează gazele de evacuare
− Daca nu există fum vizibil pe orificiul de evacuare înseamnă ca motorul
funcționează corect și avansul inițial a fost reglat corect
− Dacă există fun usor albăstrui înseamnă ca avansul a fost reglat corect dar
motorul consumă ulei
− Daca există fum negru în regim staționar ( rularea se face cu pedala de
accelerație apasată constant , regim de funcționare cu parametri fixi)
înseamnă că avansul este prea mic și arderea este deplasată în destindere
sau nu există ardere
− Dacă există fum alb și motorul face un zgomot specific înseamnă ca
avansul este prea mare
 Mentenanța preventivă a sistemului de alimentare la MAC cu sistemul cu
,,rampă comună”

Funcțiuni (cursul 10)

• Presiunea ridicată nu are legătură cu injecția motorinei, exista o pompă de înaltă presiune
care nu are legătură cu poziția pistonului în cilindrul motorului. Nu se pune condiție de
sincronizare între poziția rotorului pompei și poziția pistonului în cilindru. Are doar rolul
de a face presiune înaltă
• Injectarea la momentul potrivit este realizată de injectoarele speciale utilizate în acest
sistem
• Puterea absorbită de acționarea unei pompe de înaltă presiune este ce câțiva kW , de
câteva ori mai puțin decât puterea necesară unei pompe de injecție clasice
• Controlarea precisă a avansului la injecțieși a cantității de motorină injectată, controlul se
face de către calculator și se aplică injectoarelor speciale. Prin acest control se asigură
reducerea emisiilor de gaze la evacuare
• Presiunea de injecție este variabila și foarte mare 20-250 MPa
• Există posibilitatea controlării fine a dizelor de combustibil injectate în cilindru, de aceea
timpul de deschidere este controlat extrem de bine și poate fi extrem de scurt ( de ordinul
ms ). Astfel există posibilitatea să se facă mai multe injecții pe un ciclu motor
• Are rolul de a controla foarte bine modul de creștere a presiunii în cilindru, adica arderea
se face fără violențe uriașe, creșterea mai ponderată a presiunii în camera de ardere.
• Scăderea nivelului de zgomot
• Colaborarea cu anumite sisteme electronice ale autovehiculului (ex - sisteme de control
ale tracțiunii TCS care necesită accelerarea motorului în regim de frânare , sistemul de
control al stabilității ESP...)

Fig.1 Sistemul de injecție cu rampă comună

 1. pompa de înaltă presiune
2. filtru cu dencatare a apei
3. rezervor
5. rampa comună de combustibil
6. traductor de presiune
7. injector
8. regulator de presiune
9. pompă electrică de alimentare

Filtrul cu decantarea apei poate avea posibilitatea de a încălzi motorina pentru a nu se

înfunda cu creistale din parafină.
Motorina la presiune înaltă ajunge în rampa comună, apoi la injectoare. Există retut atât
din injectoare, cât și din partea de rampă, presiunea se poate regla cu ajutorul
regulatorului de presiune, dar există și retur din pompa , toate ajungând ăn rezervor.
Treaductorul de presiune 6 informează calculatorul să știe, pe lângă alți parametri,
presiunea din rampă.

Mentenanța pompelor de alimentare (de joasă presiune )

Tipuri :
• Electrică, amplasată în rezervor. Presiune 0,3 – 0,7 MPa
• Mecanica cu roți dințate , amplasată în zona motorului și acționată special de arborele
cotit sau integrată în construcția pompei de înaltă presiune
Acționarea se face prin cuplare directă, roți dințate sau curea dințată.

Fig. 2 scheme ale pompelor de alimentare

Roțile dințate nu au menirea să transmită moment, ci sa transporte volume de motorină.

În rotirea lor se crează depresiune în amonte, din cauza acestei depresiuni motorina este
trasă sin rezervor, ajunge în zona de intrare și aici motoina este transportată prin
 intermediul golurilor dintre dinți. Prin rotire ajunge în partea opusa, dar la presiuni mai
ridicate.

Modificarea stării tehnice

• Uzare
o Jocul dintre extremitățile dinților si alezajul din corpul pompei
o Jocul dintre suprafețele paralele ale roților dințate și capacele pompei respective
o În zona dinților
o Lagărele diecărei roți
o Alezajul din corpul pompei
 Presiunea de refulare scade
 Debitul refulat scade
• Deformare/ rupere
o Ruperi în mecanismul de acționare
− De dinți
• Slăbiri ale asamblărilor
o Pompa este montată undeva și există riscul , din cauza vibrațiilor și a regimului
ridicat de temperatură, să se slabească legatule. Prin slăbire pot apare scurgeri
ușoare de motorină care afectează coroziv suprafețele metalice pe care ajunge.
• Blocare/gripare
o Roțile dințate – ungerea se face cu motorină, iar dacă motorina nu este cum
trebuie sau dacă motorina este murdară
• Corodare – cauze
o Motorina care se scurge
o Apa din motorină care ajunge în anumite cuple de frecare și care duce la
corodarea anumitor piese mai ales dacă motorul nu funcționează mult timp
Verificări
• Se masoară debitul de motorină refulată
• Presiunea în avalul pompei
• Etanșeitatea ( daca este montată pe ceva)
• Mecanismul de acționarea ( dacă este cazul – întinderea curelei ...)
Reglare
• Nu există
Întretinere (doar indirect )
• Motorină curată
• Filtre schimbate la timp
• Verificarea și restrângerea dispozitivelor de montare a pompei
• Mentenanța pompelor de alimentare (de joasă presiune )
Mentenanța pompelor de înaltă presiune
Rol
• crește foarte mult presiunea motorinei care vine de la pompa de alimentare, care are 0,6-
0,8 MPa și ajunge până la 250 MPa, în funcție de tpul sistemului de alimentare. Se poate
face numai cu un element de pompare cu piston – cilindru
• asigură debit subicient de motorină
Locul în care se află pompa – în ansamblul motorului cu ardere internă fiinf acționată de către
un cuplaj sau un angrenaj, cu lanț sau cu curea dinșată
Lubrifiere
• majoritatea sunt lubrifiate cu motorina din pompă
• există unele situații în care ungerea parșială a anumitor pompe se face cu ulei – folosite la
autocamioane
Din punct de vedere constructiv, la motoarele relativ mici si medii se utilizează pompe care au
trei elemente de pompare poziționate unghiular echidistant, la 120 gr, dar există la motoare mari
pompe cu două elemente de pompare, cu elementele în paralel.

Fig. 3 Pompa de înaltă presiune

 Fig . 4 secțiunea transversală prin pompa

Creșterea presiunii
• Arborele de antrenare sprijinit în două lagăre are un excentric. Când se rotește arborele
acel excentric are o miscare „mai planetara asa”
• Pe excentric este montată o bucșă specială care are trei teșituri, fiecare teșitură fiind
amplasată sub o patină a fiecărui element de injecție
• Când arborele se rotește , apare miscare relativă între suprafața excetricului(1) și bucșa 2.
În mișcarea lui face să se deplaseze ritmic suprafețele teșite către PMI al fiecărui
cilindru, după care arcul îl aduce înapoi
• În momentul în care talpa împinge pistonul către PMI se crează înaltă presiune în camera,
la fiecare element există o supapă de admisiune și o supapă de refulare, la deplasarea
către centru, către PME se deschide supapa de admisiune, intră motorină în camera, iar la
deplasarea către PMI supapa de admisiune se închide , cea de reflare se deschide și
motorina la înaltă presiune merge către rampa comună.
Sunt 3 elemente astfel încât să asigure debitul necesar, de asemenea să realizeze o distribuție a
încărcărilor mecanice cât mai uniform posibilă și dimensiunile să fie ceva mai mici.
Mai există o supapă prin care se controlează presiunea si debitul refulate de către pompa.
Informația despre presiune este dată de traductorul de presiune 6, calculatorul mai are informatii
privind turația morotului și despre alți parametri. În funcție de regimul de funcționare
controlează supapa 11. Controlul se face printr-o electrosupapă. Dacă regimul de funcționare este
mers încet în gol sau sarcini mici rezultă că presiunea si debitul pot fi micșorate , se deschide
supapa și motorina se fupe spre rampă.
Mai este un dispozitiv mecanic care este o electrosupapă care poate scoate din funcțiune un
element de pompare astfel încât la mers încet în gol sau la sarcini mici nu este nevoie de debit
mare și în felul acesta vor funcționa doar 2 elemente de pompare. La acel element pistonul
continuă să se miște, dar supapa de alimentare rămâne permanent deschisă.

Modificarea stării tehnice

• Uzare
o În lagărele arborelui
o Excentric - inelul cu teșituri
o Inel – patină
o Piston – cilindru
o La toate supapele, la fiecare element cât și la supapele speciale
 Scade presiunea înaltă și debitul refulat
o La elementele de etanșare
• Deformări/ruperi
o Din cauza ungerii deficitare și a regimului termic ridicat
 Arborele de antrenare se poate rupe
o Deformarea pistoanelor
o Spargerea carcasei din cauza unor blocări din interior
o Ruperi de arcuri – supape, revenirea pistoanelor
• Slăbiri ale asamblărilor
o Uzarea garniturilor de etanșare
 Piederea etanșeității pompelor
• Blocare/gripare
o Arborele se poate bloca în lagărele lui
o Pistonul în cilindri
• Depuneri de substanță
o Impurități pe filtrul supapei
o Poate apare șpan în pompă care conduce la deteriorarea întregii pompe, dar și la
deteriorarea injectoarelor
• Conponentele electrice
o Supape acționate electrice – pot avea bobine întrerupte, scurtcircuit
o Oxidare de contacte electrice
Fig. 5 – arbore și inel uzate

Fig . 6 – tachet cu rolă

 Capitolul 6

Mentenanţa preventivă a sistemului de alimentare la MAC

6.5 Mentenanţa preventivă a filtrului de motorină

6.5.1 Scop, amplasare

 Reținerea impurităților cu dimensiuni mai mari de 3 – 5 µm

 Separarea apei de combustibil cu un randament mai mare de 93 %
 Preîncălzirea motorinei – previne blocarea elementului filtrant cu cristale din
parafină (nu la toate sistemele de alimentare)
 Informare asupra intervalului de schimbare prin măsurarea presiunii diferențiale (nu
la toate sistemele de alimentare)
 Aerisirea circuitului de alimentare cu dispozitiv amplasat în ansamblul bateriei de
filtre (nu la toate sistemele de alimentare)
 Blocarea circuitului daca se alimentează cu benzină (numai la anumite tipuri de
filtre).

Filtrul principal este amplasat în compartimentul motor, pe circuitul de joasă presiune,

înainte de pompa de înaltă presiune.

6.5.2 Construcție

Este echipat cu elemente de filtrare introduse într-o carcasă specială.

Se pot uliliza două filtre conectate în paralel pentru creșterea capacității pentru
reținerea impurităților.
Se pot utiliza două filtre conectate în serie (filtru brut, filtru fin) pentru creșterea
eficienței la filtrare.

Figura 6.18 Filtru de motorină cu decantarea

apei și cu traductor pentru nivelul apei [BO14]
6.5.3 Modificarea stării tehnice

 Pierderea etanșeității
 Depuneri de impurități, obturare – mai ales la alimentarea cu bicombustibil și după
perioade lungi de nefuncționare
 Decantarea apei
 Depunerea de cristale de parafină care blochează elementul filtrant (iarna)

Figura 6.19 Filtru de motorină cu decantarea

apei și cu traductor pentru nivelul apei [PF]

 Defecțiuni de natură electrică

6.5.4 Verificări

 Etanșeitatea
 Căderea de presiune pe filtru (rar)

6.5.5 Operații de reglare

Nu există.

6.5.6 Întreținere

 Înlocuirea filtrelor sau a elementelor de filtrare, intervale (autoturism aprox. 25000 km)
 Eliminarea apei din decantor (autoturism aprox. 10000 km)
 Aerisirea instalației de alimentare (manual sau automat, utilizând chiar o obțiune
software)
 Motorină curată

6.6 Mentenanţa preventivă a bujiilor pentru preîncălzire

6.6.1 Scop, amplasare

 Încălzirea amestecului aer/combustibil la pornirea motorului rece………

 Menține încălzirea amestecului în anumite condiții
 Contribuie la regenerarea filtrelor de particule
 Amplasare: În chiulasă, extremitatea caldă ajungând în camera de ardere (sau în
camera separată de ardere ……); se utilizeaza la m.a.c. mici și medii.

6.6.2 Construcție

Există mai multe tipuri constructive

 Manta metalică
 Manta ceramică

Figura 6.20 Bujie pentru preîncălzire [BO14]

6.6.3 Modificarea stării tehnice

 Depuneri de calamină (mai ales dacă sunt probleme în camera de ardere)

 Deformări ale mantalei - tensiune prea mare de alimentare, durată prea mare
 Arderea (topirea) extremității mantalei – ardere deficitară, avans greșit la injecție,
orificii pulverizator cu calamină sau uzate, motor uzat, segmenți blocați etc. (figura
6.21)

[BI]

Figura 6.21 Bujii pentru preîncălzire cu mantaua topită [Bi]

 Distrugerea la tentativa de demontare

 Defecțiuni de natură electrică (arderea înfășurării), scurtcircuit la exterior din cauza
utilizării de unelte incorecte etc.
6.6.4 Verificări

Continuitate
Impedanță
Incălzire

6.6.5 Operații de reglare

Nu există

6.6.6 Întreținere

Stângere la moment
Schimbare ritmică

6.7 Mentenanța preventivă a filtrului de particule

6.7.1 Scop, amplasare

Reducerea cantității de particule (funingine); eficiență de reținere mai mare de 95

%; dimensiuni ale particulelor reținute: 10 nm – 1 µm.
Ceramică poroasă, metal sinterizat.
Amplasare: colector evacuare, galerie evacuare.

6.7.2 Construcție

Figura 6.21 Filtru de particule [BO14]

Conține un traductor de presiune diferențială ș.a.

6.7.3 Modificarea stării tehnice

 Colmatare cu funingine, cenușă, microparticule (figura 6.22); crește contrapesiunea

în evacuare: efecte; – remediu: regenerare periodică;
 Încărcarea treptată cu cenușă după fiecare regenerare sau cu cenușă din ulei și din
combustibil; rezultă creșterea ireversibilă a contrapresiunii – rezultă necesitatea
creșterii volumului filtrului, prin creșterea ariei secțiunii transversale
 Spargerea filtrului (din cauza regimurilor foarte ridicate de temperatură; vibrații;
șocuri accidentale)
 Figura 6.22 Filtru colmatat [FI]

 Eliminarea abuzivă a filtrului

 Topirea filtrului (mai probabil în timpul regenerărilor forțate)
 Defectarea traductoarelor
 Defectarea bujiei de incandescență
 Contaminarea uleiului din cauza post-injecției de motorină

6.7.4 Verificări

 Contrapresiunea din evacuare (automat, de către traductor)

 Eliminarea abuzivă a filtrului (automat, de către traductor)
 Temperatura din filtru (automat, de către traductor)
 Parametri verificați prin soft cu testere adecvate
 Emisiile de gaze

6.7.5 Operații de reglare

Nu există propriu-zis.
La înlocuire trebuie resetate informațiile calculatorului.

6.7.6 Întreținere

 Regenerare (arderea funinginei la temperaturi ridicate peste 6000 C, în prezența

oxgenului) – eliminarea automată a particulelor; aproximativ la fiecare 300 - 800
km; durata pentru regenerare: 10 – 15 min; strategii: la rularea pe autostradă
(viteze ridicate, turații și sarcini mari ale motorului, temperaturi ridicate pentru
gazele de evacuare; căi pentru creșterea temperaturii gazelor de evacuare: sarcină
mare sau totală, întârzierea anumitor faze ale injecției, injecție suplimentară în
destindere etc.
 Regenerare forțată (regim staționar sau în rulare)
 Înlocuirea filtrelor ceramice după aproximativ 120000 km (foarte scump!)
 Curățarea filtrelor demontate, dacă este permisă de constructor
 Umplerea periodică a rezervorului cu aditiv (dacă este cazul)