Ministerul Sănătaţii al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

" Nicolae Testimiţanu "

Catedra de otorinolaringologie

Şef de catedră
Membru-corespondent AŞ RM
d.h.ş.m.,profesor universitar,
Ion Ababii

Conducătorul grupei: prof.univ. Sandul Alexandru

Foaie de Observaţie clinică

Numele, prenumele bolnavului- Cojocaru Gheorghe

Diagnosticul Clinic – Rinosinusita cronica polipoasa bilaterala.

Complicaţii - Fără complicaţii.

Boli asociate - Nu suportă.

Curator, studenta:
Bojinov Cristina
Anul V,
Grupa M1234
 Chişinău 2017
I. Date generale :
Date de paşaport:
Numele şi prenumele: Cojocaru Gheorghe
Vîrsta: 23.03. 1968
Sex: M.
Naţionalitatea: moldovean
Locul de trai: r. Cimislia, s. Satul Nou
Data internării:21.05.17. ora 11:25
Diagnosticul de trimititere: Rinosinusita polipoasa
Diagnosticul de internare: Rinosinusita cronica polipoasa bilaterala.
Diagnosticul clinic: Rinosinusita cronica polipoasa bilaterala.

II. Date despre examenul primar al bolnavului :

Acuze:
*respiraţie nazală dificilă;
*rinoree seroasa
*hiposmie
*obstrucţie nazală, indeosebi la temperaturi scazute;
*cefalee.
Istoricul actualei boli ( anamnesis morbi ):
Se considera bolnav timp de aproximativ 7 ani, de cand au aparut acuzele sus-mentionate. A
folosit picaturi nazale – Otilin, Naftizin, efectul carora era de scurta durata. A mai administrat
la domiciliu si antibiotic – Ceftriaxon, insa nu a fost eficace. Pacientul afirma ca in ultima
perioada respiratia a devenit mai dificila, a aparut rinoreea seroasa, obstructia nazala. S-a
adresat la medicul de familie de pe sector unde a fost îndreptat în spitalul Republican pentru
investigaţii şi efectuarea tratamentului. Pacientul se spitalizeaza in mod programat in Sectia de
ORL pentru tratament chirurgical. Confirma diagnosticul CT a polipozei nazale: opacifierea a
celulelor etmoidale.

Istoricul vieţii bolnavului ( anamnesis vitae ):

1.Dezvoltarea organismului fizică şi intelectuală: Copil de la prima naştere şi prima sarcină.
Naştere la 39 săptămîni , masa 3500 g, lungimea 55 cm. Alimentaţie naturală pînă la 6 luni.
Dezvoltarea fizică-A început a ţine capul la 4 luni, a început sa şadă la 7 luni, a început să
meargă la 12 luni. Vaccinat conform calendarului, reacţii alergice nu s-au inregistrat.
2.Începutul activităţii de muncă, condiţiile de muncă la momentul curaţiei: De la 6 ani
copilul a început să meargă la şcoală, a manifestat interes fata de activitati extrascolare, a dus
o viata activa, in prezent este somer.

2
3.Anamneza familială. În familie sînt 2 maturi şi 4 copii: toţi sînt sănătoşi. Antecedente
eredocolaterale în familie nu sînt prezente.
4.Anamneza alergologică: Alergie la medicamente, la vaccinuri, alimente, polen, alţi alergeni
neagă.

III. Starea actuală a bolnavului ( tatus praesens):

A. Date generale:
Starea generală a pacientului este satisfacatoare.
Starea de conştiinţă clară, expresia feţei obişnuită.
Conformaţia: tip constituţional hiperstenic; dezvoltarea fizică normală înălţimea 185 cm,
greutatea 100 kg.
Tegumentele – curate, de culoare roz-pală. Umeditatea şi turgorul pielii normale. Părul – cu
luciul păstrat, unghiile normale, cu luciul păstrat, puls capilar se determină.
Ţesutul celulo-adipos subcutanat dezvoltat satisfăcător, grosimea plicii în regiunea Traube- 1
cm, fără regiuni de depuneri de grăsimi.
Capul este proporţional, puncte dureroase nu se determină.
Gîtul este proporţional. Glanda tiroidă vizual şi palpator nu se determină, pulsaţia venelor
jugulare nu se determină.
Ganglionii limfatici (sternocleidomastoidieni, supraclaviculari, infraclaviculari, axilari)
palpator nu se determina.
Muşchii sînt bine dezvoltaţi, tonusul este normal, puterea muşchilor normală, senzaţii
dureroase lipsesc.
Ţesutul osos – oasele sînt proporţionale, fără deformaţii, percutor puncte dureroase nu se
determină. În articulaţii mobilitatea deplină, fără dureri; deformaţii, crepitaţii nu se determină.

B. Examinarea pe sisteme de organe:

Sistemul respirator
Acuze
Pacientul acuza respiratie dificila, obstrucie nazala, sunt prezente secretii nazale sero-mucoase
in cantitate moderata.
Inspecţia
Aripile nasului putin participă în actul de respiraţie, respiraţia nazală este îngreunată. Vocea
este putin nazonata. Toracele de conformaţie normală, fără deformaţii globale, scapulae alatae
nu sînt prezente. Retracţii parietale nu se determină. Fosele supra- şi infra- claviculare
uniforme pe ambele hemitorace, retracţia sau proeminenţa lor nu se determină. Ambele
hemitorace participă simetric şi uniform in actul respiratiei. Tipul respiraţiei este abdominala.
Mişcările respiratorii sînt ritmice, frecvenţa mişcărilor respiratoriie ste 20/min.
Palpaţia
Elasticitatea toracelui este păstrată. Vibraţiile vocale sînt uniforme pe ariile simetrice ale
toracelui.
3
Percuţia
Percuţia comparativă
La percuţie sunet clar pulmonar pe întreaga arie pulmonară.
Percuţia topografică
1. Limitele pulmonare Dreapta Stînga
apexiene
a) anterioare 4 cm superior de claviculă 4 cm superior de claviculă
b) posterioare Procesus spinosus C 7 Procesus spinosus C 7
2. Aria cîmpului Krőnig 5 cm 5 cm

Limitele pulmonare Dreapta Stînga

inferioare după liniile
topografice clasice
a) parasternală Spaţiul intercostal 6
b) medioclaviculară Marginea superioară a
coastei 6
c) axilară anterioară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 7 costei 7
d) axilară medie Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 8 costei 8
e) axilară posterioară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 9 costei 9
f) scapulară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 10 costei 10
g) paravertebrală La nivelul vertebrei Th 11 La nivelul vertebrei Th 11
Mobilitatea bazei 7 cm 7 cm
pulmonare pe linia axilară
medie

Auscultaţia
Frecvenţa respiraţiei este 20/min., corelaţia inspir: expir este 3: 1. Pe întreaga arie pulmonară
auscultativ – murmur vezicular.

Sistemul cardio-vascular
Acuze
Bolnavul nu prezintă acuze din partea sistemului cardiovascular.
Inspecţia
La inspecţia vaselor gîtului nu se determină pulsaţie patologică a arterelor carotide,
turgescenţa venelor jugulare sau puls venos pozitiv.
La inspecţia regiuniiprecordialenu se determină bombare sau retracţie. Şocul apexian şi
pulsaţie în epigastru nu se determină.
4
Palpaţia cordului
La palpaţie şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng 5, cu 1 cm medial de linia
medioclaviculară. Suprafaţa şocului apexian aproximativ 2 cm², înălţimea, puterea şi
rezistenţa în normă. Şocul cardiac nu se determină. Freamăt sistolic şi diastolic la palpaţie nu
se determină.
Percuţia
Determinarea matităţii relative a copdului: limita dreaptă se află în spaţiul intercostal 4 din
dreapta cu 1,5 cm lateral de marginea sternului; limita stîngă se află în spaţiul intercostal 5
stîng cu 0,5 cm medial de linia medioclaviculară; limita superioară se află pe linia parasternală
stîngă, la nivelul coastei 3. Dimensiunile pediculului vascular în spaţiul intercostal 2
constituie 5 cm. Dimensiunea transversală a cordului constituie 12 cm. Configuraţia cordului
este normală.
Auscultaţia
În aria mitrală zgomotul 1 se auscultă mai bine, zgomotele cardiace sînt ritmice, sonore. În
aria aortală zgomotul 2 se auscultă mai bine, , zgomotele cardiace sînt ritmice, sonore. În aria
arterei pulmonare zgomotul 2 se auscultă mai bine, zgomotele cardiace sînt ritmice, sonore.
La procesul xifoid ( valvula tricuspidă ) zgomotul 1 se auscultă mai bine, zgomotele cardiace
sînt ritmice, sonore. În punctul Botkin zgomotul 2 se auscultă mai bine, , zgomotele cardiace
sînt ritmice, sonore. Zgomotul 1 cardiac corespunde cu pulsul pe artera carotidă. Modificări
de ritm, sonoritate, dedublări, accentuări sau diminuări a zgomotelor cardiace nu se determină.
Simptomul Sirotinin – Kukuverov negativ.
Investigarea vaselor sangvine
La palpare se determină pe arterele radiale, femurale, poplitee, dorsalis pedis şi tibialis
posterior. La palparea vaselor nu se determină simptomul " gîtului de gîscă ". Pe artera
radială puls ritmic, plin, tensiunea şi amplituda în normă, identic la ambele mîini, cu frecvenţa
62/min, deficit de puls nu se determină. Puls capilar lipseşte. Pe arterele femurale nu se
auscultă zgomotul dublu Traube şi suflul dublu Vinogradov – Durosier. Pe arterele carotide
nu se auscultă suflu. La examinarea venelor membrelor inferioare nu se determină dilatarea
varicoasă, palpator segmente dure şi/sau dureroase nu se determină.
Tensiunea arterială: 120/70 mm Hg
Puls: 68 b/min.

Sistemul digestiv
Acuze
Bolnavul nu prezintă acuze. Apetitul este bun, cantitatea de lichide consumată nictimeral
normală, deglutiţia liberă. Scaunul este în mediu o dată în 24 ore, masele fecale de culoare
cafenie, consistenţă obişnuită.
Inspecţia
Cavitatea bucală fără miros fetid, mucoasa de culoare roz, fără ulceraţii. Limba de culoare
roz, umedă, fără adipozitaşi sau ulceraţii. Gingiile de culoare roz, fără ulceraţii sau porţiuni
necrotizate, hemoragii. Dinţii – sunt prezente proteze dentare. Vălul palatin de culoare roz,
5
fără ulceraţii, tonsilele palatine – roz, nu sînt hiperemiate fără adipozităţi. Forma abdomenului
– obişnuită, abdomenul este simetric, participă în actul de respiraţie. Colaterale venoase
( capul meduzei ) şi cicatrici nu se determină.
Palpaţia
Palpaţia superficială
Abdomenul este suplu, indolor. Protecţie musculară şi hernii ( ale liniei albe,umbilicale,
inghinale ) nu se determină.
Palpaţia profundă după Obrazţov – Strajesco
Colonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil, cu suprafaţa netedă, dureros. Cecul
cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă. Sectorul teminal al ileonului cilindric, indolor,
moale, cu suprafaţă netedă. Colonul ascendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă,
puţin mobil.
Colonul descendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin mobil.
Percuţia
La percuţie se determină sunet timpanic în toate regiunile abdomenului. În cavitatea
abdominală nu se determină lichid liber sau încapsulat.
Auscultaţia
La auscultaţie se determină garguimentul intestinal. Frotaţie peritoneală nu se auscultă.
Pancreasul
Palpator nu se determină.
Splina
Inspecţia
La inspecţie nu se determină proeminenţă în hipocondrul stîng.
Percuţia
Dimensiunile splinei – longitudinală aproximativ 9 cm, transversală aproximativ 6 cm.
Palpaţia
Splina nu se palpează
Auscultaţia
Nu se determină suflu.
Ficatul şi vezica biliară
Acuze
La momentul curaţie bolnava n-a prezentate acuze.
Inspecţia
Proeminenţă sau pulsaţie în rebordul costal drept şi hipocondrul drept nu se detmină.
Percuţia
Dimensiunile ficatului după Curlov: între punctul 1 şi 2 – 9 cm; între punctul 3 şi 4 – 8 cm;
între punctul 3 şi 5 – 7 cm.
Palpaţia
Ficatul la marginea rebordului costal, cu suprafaţa netedă, consistenţa moale, nedureros.
Auscultaţia
La auscultaţie suflu nu se detrmină.
6
Sistemul uro-genital
Acuze
Dureri în regiunea lombară lipsesc. Edeme ale feţei şi pleoapelor lipsesc. Micţiunea liberă,
indoloră. Diureza nocturnă: o dată, de două ori pe noapte.
Inspecţia
Edeme ale feţei şi pleoapelor nu sînt. La inspecţia ergiunii lombare eritem şi tumefiere nu se
determină.
Palpaţia
La palpaţia bimanuală rinichii nu se determină, senzaţii dureroase lipsesc.
Percuţia
Simptomul Jordani negativ bilateral.
Auscultaţia
Suflu nu se determină.

Sistemul endocrin
Acuze
Slăbiciune generală, cefalee. Polifagia, poliuria nu prezinta in momentul curaţie
Inspecţia
Ţesutul celulo-adipos subcutanat este repartizat uniform tip masculin. Hiperpigmentaţii,
hipertrihoză sau căderea părului nu se determină.
Inspecţia glandei tiroide
La inspecţie nu se determină, deformări ale laringelu nu este, deglutiţia este liberă.
Palpaţia
Palpator glanda tiroidă nu se determină.
Auscultaţia
Deasupra tiroidei sufluri nu se determină.
Sistemul nervos
Starea psihică este normală, dispoziţia bună. Reacţia fotomotorie directă şi reciprocă
normală. Dureri pe parcursul nervilor, spasme, parestezii nu se determină. În poziţia
Romberg reacţia motorie normală, tremorul mîinilor nu se determină. Nu prezinte acuze la
vizune sau la auz. Se orienteaza liber in timp si spatiu.

Starea organelor ORL:

Nas:
La inspecţia şi palpaţia piramidei nazale: configuraţia externă a scheletului osteo-cartilaginos
este de formă obişnuite, mucoasele sunt hiperemiate.
Mobilitatea aripelor nazale în respiraţie este limitate, nu este crepitaţia şi nu sunt puncte
dureroase. La intrarea in ambele narine se observa eliminari sero-mucoase in cantitate
moderata.

7
Narinoscopia şi rinoscopia anterioară: respiraţia nazală diminuată, septul nazal in norma,
continutul cavitatii nazale cu polipi bilateral, eliminări sero-mucoase în meaturi, cornetele
hipertrofiate.
Cavitatea bucală:
Dinţi fără particularităţi, corespunzători vârstei, prezenta protezelor dentare, gingiile fără
particularitaţi, mucoasa palatului dur de culoarea roză nu sunt ulceraţi sau malformaţii.
Bucofaringe:
Palatul moale mobil, culoarea roză, amigdalele palatine sunt de mărimea obişnuite,
consistenţa moale, fară conţinut patologic, sau depuneri patologice. Tunica mucoasă a
faringelui este de culoarea roză roşietică, fără tumefiere, ulceraţie sau alte procese patologice.
Nazofaringe:
Amigdalele nazofaringiene sunt de forma obişnuită, tunica mucoasă hiperemiate, tumefiate,
cozile cornetelor nazale în normă.
Laringe:
Amigdala linguală în starea obişnuita, epiglota fără particularităţi, plicele vocale fără
particularităţi.
Urechi:
AD- conductul auditiv extern larg, curat, fără eliminări patologice. Membrana timpanică-
alb-surie cu limite clare, fără perforaţii.
AS- conductul auditiv extern larg, curat, fără elemineri patologice . Membrana timpanică-
alb-surie cu limite clare, fără perforaţii.

IV.Diagnosticul de probabilitate:
Pe baza datelor anamnestice şi obiective: Din acuze - respiraţie nazală dificilă, rinoree
seroasa, hiposmie, obstrucţie nazală, indeosebi la temperaturi scazute, cefalee .
Din istoricul actualei boli: Se considera bolnav timp de aproximativ 7 ani, de cand au aparut
acuzele sus-mentionate. A folosit picaturi nazale – Otilin, Naftizin, efectul carora era de scurta
durata. A mai administrat la domiciliu si antibiotic – Ceftriaxon, insa nu a fost eficace.
Pacientul afirma ca in ultima perioada respiratia a devenit mai dificila, a aparut rinoreea
seroasa, obstructia nazala. S-a adresat la medicul de familie de pe sector unde a fost îndreptat
în spitalul Republican pentru investigaţii şi efectuarea tratamentului. Pacientul se spitalizeaza
in mod programat in Sectia de ORL pentru tratament chirurgical. Confirma diagnosticul CT a
polipozei nazale: opacifierea a celulelor etmoidale.

Din examenul obiectiv- Starea organelor ORL.

Nas: La inspecţia şi palpaţia piramidei nazale: configuraţia externă a scheletului osteo-
cartilaginos este de formă obişnuite, mucoasele sunt hiperemiate.
Mobilitatea aripelor nazale în respiraţie este limitate, nu este crepitaţia şi nu sunt puncte
dureroase. La intrarea in ambele narine se observa eliminari sero-mucoase in cantitate
moderata.

8
Narinoscopia şi rinoscopia anterioară: respiraţia nazală diminuată, septul nazal in norma,
continutul cavitatii nazale cu polipi bilateral, eliminări sero-mucoase în meaturi, cornetele
hipertrofiate, se presupune diagnosticul de: Rinosinusita polipoasa.

V.Analizele şi Investigaţiile de laborator:

Se cere efectuarea următoarelor investigaţii
1. Analiza generala a sîngelui
2. Analiza biochimica a sangelui
3. Examenul sistemului de hemostaza
4. Analiza generala a urinei
5. ECG

Rezultatele examinării de laborator şi instrumentale:

1.Analiza generala a sîngelui(21.05.2017)
Hb.-139g/l(N.130-160g/l).
Er-4,5x1012/l(N.4-5X1012/l).
IC.-1,0
L-8x 109/l(N.4-9X 10 9).
NESEGMENTATE-4%(N.1-6%).
SEGMENTATE-50%(N.47-72%).
EOZINOFILE-3%(N.0,5-5%).
MONOCITE-7%(N-3-11%).
LIMFOCITE-35%(N.19-37%).
TROMBOCITE-256X109/l.(N.180-320x109/l)
VSH-7mm/h(N.2-10mm/h).
Concluzie: Absenta proceselor inflamatorii. Fara modificari patologice.

2. Analiza biochimica a sangelui (21.05.2017)

- glucoza – 5.89 mmol/l
- ureea – 7.1 mmol/l
- bilirubină totală – 12.2 mmol/l
- bilirubina conjugata – 3.0 mmol/l
- bilirubina libera – 9.2 mmol/l
9
 - proba cu timol – 1.95
- ALAT – 25.4 U/L
- ASAT – 31.9 U/L
- Creatinina – 102.0 mmol/l
- Proteina totală – 64,5 mmol/l
- Amelază pancreatică – 70 g/l
- Lipaza sangvină – 61 U/L
Concluzie: devieri de la norma nu se determina.

3. Analiza generala a urinei (21.05.2017)

Cant – 100,0 ml
Culoare – galbenă
Transparenţa - transparentă
Densitate – 1020
Reacţie – acidă
Eritrocite – 0 în c/v
Epiteliu plat – 1-2 în c/v
Leucocite – 1-2 îm c/v
Glucoză – neg.
Proteine – neg.
Concluzie: modificari patologice nu se determina.

4. Examenul sistemului de hemostaza (21.05.2017)

Protrombina dupa Quick 77%(N 70-120%)
Timpul de tromboplastina partial activat 38 s (24-43s)
Fibrinogenul 2,9g/l (2,0-4,0 g/l)
Concluzie: Parametrii sistemului de hemostaza sunt in limitele normei.

5. ECG (21.05.2017)
Ritm sinusal. FCC – 70/min. Axa electrica a cordului- orizontala. Hipertrofia VS.

VI. Diagnostic diferential

Efectuam diagnosticul diferential cu:
10
  Hipertrofie a vegetatiilor adenoide
 Alergie nazala
 Atresia coanala
 Hipertrofie amigdaliana
 Angiofibrom nazofaringian

VII. Diagnosticul clinic:

Pe baza acuzelor pacientului, a tabloului obiectiv, istoricului bolii şi a rezultatelor
investigaţiilor instrumentale şi de laborator se stabileste diagnoticul clinic: Rinosinusita
cronica polipoasa bilaterala.

VIII.Tratamentul:
1.Chirurgical.
Indicatii operatorii: respiratie nazala dificila, obstructie nazala, rinoree seroasa.
Protocol operator:
Inceputul interventiei chirurgicale: 22.05.17 ora 13:10
Sfarsitul interventiei chirurgicale: 22.05.17 ora 14:10
Denumirea operatiei: Etmoidotomie anterioara bilaterala.
Descrierea operatiei:
In conditii aseptice, sub controlul anesteziei locale aplicata cu sol. Lidocaina 1% - 5 ml
si aparatul sedoanalgezic s-a efectuat:
1. Anestezie locala infiltrativa cu sol. Lidocaina 1% - 5 ml
2. Sub ghidaj endoscopic s-a efectuat etmoidotomie anterioara (cu deschiderea
celulelor etmoidale). Cu ajutorul Shaverului s-a efectuat ablatia polipilor.
Hemoragie moderata.
Tamponament anterior cu mese imbibate cu unguent levomicol.
Hemostaza buna.
Pansament in prastie.
Transfer in salon.
Dupa trezire în salon se va afla sub supravegherea personalului medical.
Demesare peste 24 h.

11
 Tratament medicamentos :
Tratamentul polipilor nazali începe de obicei cu medicamente ce pot determina scăderea
în volum sau dispariţia polipilor de mari dimensiuni şi include:
 Corticosteroizi nazali. Se prescrie un spray cu corticosteroid nazal pentru a reduce
inflamaţia. Acest tratament poate micşora polipii sau, în cazuri foarte  rare, îi poate
elimina complet. Cel mai frecvent utilizate medicamente sunt: budesonide, nasonex şi
fluticazona.
 Corticosteroizi orali şi injectabili: prednison, metilprednisolon, betametazonă orală,
dexametazona

Sol. Zinnat 125 mg/ 5 ml – 2 ori/zi

Picaturi nazale Nasonex 2 pic de 3 ori/zi.

Vitaminoterapie.

Pansament.

IX.Zilnicul:
22.05.17
Starea generala a pacientului de gravitate medie, cu evolutie pozitiva in dinamica. Acuza
cefalee, dureri la nivelul nasului, obstructie nazala, eliminari sero-mucoase. Respiratie
veziculara 17/min. Zgomote cardiace ritmice clare. TA 120/75 mmHg, puls 68 b/min, T-36,6.
Abdomen moale, indolor la palpare. Febra, hemoragie - absente. Mictiuni libere. Scaun
regulat.
S-a efectuat inlaturarea meselor nazale.
Pacientul continua tratamentul conform fisei de indicatii.

23.05.17
Starea generală a pacientului este relativ satisfacatoare, cu evoluţie pozitivă în dinamică
postoperatorie. Acuza dureri moderate la nivelul nasului, obstructie nazala nesemnificativa. S-
a efectuat toaleta cavitatii nazale. Respiratie veziculara 17/min. Zgomote cardiace ritmice
clare. TA 125/80 mmHg, puls 70 b/min, T-36,7. Abdomen moale, indolor la palpare. Mictiuni
libere. Scaun regulat.
Pacientul continua tratamentul conform fisei de indicatie.

X. Pronostic:
Pronosticul pentru viaţă – favorabil.
Prognosticul pentru muncă - favorabil.

12
XI.Epicriză:
Bolnavaul Cojocaru Gheorghe, s-a internat în secţia ORL a spitalului Republican pe data de
21.05.2017, cu diagnosticul de internare – Rinosinusita cronica polipoasa bilaterala, cu
acuze de: respiraţie nazală dificilă, rinoree seroasa, hiposmie, obstrucţie nazală, indeosebi la
temperaturi scazute, cefalee, cu istoricul actualei boli: Se considera bolnav timp de
aproximativ 7 ani, de cand au aparut acuzele sus-mentionate. A folosit picaturi nazale – Otilin,
Naftizin, efectul carora era de scurta durata. A mai administrat la domiciliu si antibiotic –
Ceftriaxon, insa nu a fost eficace. Pacientul afirma ca in ultima perioada respiratia a devenit
mai dificila, a aparut rinoreea seroasa, obstructia nazala. S-a adresat la medicul de familie de
pe sector unde a fost îndreptat în spitalul Republican pentru investigaţii şi efectuarea
tratamentului. Pacientul se spitalizeaza in mod programat in Sectia de ORL pentru tratament
chirurgical. Confirma diagnosticul CT a polipozei nazale: opacifierea a celulelor etmoidale, cu
examenul obiectiv- Starea organelor ORL.
Nas: La inspecţia şi palpaţia piramidei nazale: configuraţia externă a scheletului osteo-
cartilaginos este de formă obişnuite, mucoasele sunt hiperemiate.
Mobilitatea aripelor nazale în respiraţie este limitate, nu este crepitaţia şi nu sunt puncte
dureroase. La intrarea in ambele narine se observa eliminari sero-mucoase in cantitate
moderata.
Narinoscopia şi rinoscopia anterioară: respiraţia nazală diminuată, septul nazal in norma,
continutul cavitatii nazale cu polipi bilateral, eliminări sero-mucoase în meaturi, cornetele
hipertrofiate si in baza investigatiilor paraclinice se stabileste diagnosticul clinc de
Rinosinusita cronica polipoasa bilaterala.
Pacientului i s-a indicat tratament chirurgical – Etmoidotomie anterioara bilaterala.
Evolutia patologiei cu dinamică pozitivă, starea postoperatorie cu ameliorari evidente. Se
recomandă consultatia repetata a medicului de sapecialitate-O.R.L. peste o saptamana,
vitaminoterapie, alimentatie regulata si adecvata, exercitii fizice moderate, evidenta la medicul
de familie. Evitarea pe cit posibil a supraracelii. Pacientul ramine in continuare in stationar
pentru diagnostic si tratament comform foii de observatie.

13