Sunteți pe pagina 1din 28

Curs Contabilitate 07.10.

2010
Stocuri
A. 1. Evaluarea la intrare: - cost de achizitie
- cost de productie
2. Evaluarea la iesire: - FIFO
- LIFO
- CMP: - global
- si dupa fiecare oper. de intr.
- pret standard
- pret cu amanuntul
3. Evaluarea la bilant
4. Evaluarea la inventar
B. Reduceri comerciale si financiare
C. Cumparari/vanzari fara factura (pe baza de Aviz de insotire)
C. Inventar permanent si intermitent

Evaluarea la intrare
a) pt bunurile primite cu titlu oneros avem:
cost de achizitie:
•pretul de cumparare
+ taxe vamale
+ chelt. de trans. si manipulare
+ alte chelt. care pot fi atrib. in mod dir. achizitiei de stocuri
- reduceri comerciale
= Costul de achizitie
b) pt bunurile obt. din prod. proprie avem:
cost de productie:
•chelt. cu mat. prime si mat. consum.
+ alte chelt. directe
+ chelt. indirecte repartizate in mod rational in functie de
gradul de utilizare al capacitatii de productie
= Cost de productie
Chelt. indirecte: - fixe (in functie de gr. de utilitate)
- variabile (100%)
ni v e l r ea l
Gradul de util. a capacit. de prod.: = x 100
ni v el nor m al
Ex.: Pt. fabricarea a 600 buc. din prod. A in cursul anului s-au efectuat urmatoarele chelt.:
- chelt. directe 5.000
- chelt. indirecte 3.000, din care variabile 1.800
Capacit. normala de prod. este de 1.000 buc. Se cere costul de prod. si formula ctb.
Cost de prod. = • Chelt. dir.
+ Chelt. indir. var.
+ Chelt. indir. fixe x gradul de utilizare
CP = • 5.000 CD
+ 1.800 CIV 7.520
+ 1.200 x 60% = 720
600 ni v e l r ea l
x 100=60 la suta x 100
Gradul de util. = 1000 ni v el nor m al
Formula cont. = 345 = 711 7.520

Evaluarea la iesire
a) FIFO
Ex.: Sit. si micsorarea stocurilor unei S.C. este:
01.03 Stoc initial 500 buc x 1.000 lei/buc
05.03 Intrari 600 buc x 1.200 lei/buc
10.03 Intrari 400 buc x 1.500 lei/buc
15.03 Intrari 300 buc x 1.600 lei/buc
30.03 Intrari 100 buc x 1.300 lei/buc
07.03 Iesiri 900 buc
18.03 Iesiri 800 buc
Care este val. iesirilor si val. stocului final evaluat prin net.
Prin metoda FIFO:
01.03 Si 500 buc x 1.000 lei
05.03 I 600 buc x 1.200 lei
07.03 E 900 buc: - 500 buc x 1.000 lei = 500.000
- 400 buc x 1.200 lei = 480.000
900 buc = 980.000
Stoc ramas: 200 buc x 1.200 lei
10.03 I 400 buc x 1.500 lei
15.03 I 300 buc x 1.600 lei
18.03 E 800 buc: - 200 buc x 1.200 lei = 240.000
- 400 buc x 1.500 lei = 600.000
- 200 buc x 1.600 lei = 320.000
800 buc = 1.160.000
Stoc ramas: 100 buc x 1.600 lei
30.03 I 100 buc x 1.300 lei
Stoc final 100 buc x 1.600 lei = 160.000
100 buc x 1.300 lei = 130.000
200 buc = 290.000 lei
Prin metoda LIFO:
01.03 Si 500 buc x 1.000 lei
05.03 I 600 buc x 1.200 lei
07.03 E 900 buc: - 600 buc x 1.200 lei = 720.000
- 300 buc x 1.000 lei = 300.000
900 buc = 1.020.000
Stoc ramas: 200 buc x 1.000 lei
10.03 I 400 buc x 1.500 lei
15.03 I 300 buc x 1.600 lei
18.03 E 800 buc: - 300 buc x 1.600 lei = 480.000
- 400 buc x 1.500 lei = 600.000
- 100 buc x 1.000 lei = 100.000
800 buc = 1.180.000
Stoc ramas: 100 buc x 1.000 lei
30.03 I 100 buc x 1.300 lei
Stoc final 100 buc x 1.000 lei = 100.000
100 buc x 1.300 lei = 130.000
200 buc = 230.000
=> Rezultate diferite la metode diferite !!!
P Q S i P Q I
Costul mediu ponderat (CMP) C M P=
Q S iQ I
V a l . S iV a l . I
C M P=
C a n t i t . S iC a n t i t . I
Var. 1: CMP global: se calculeaza o singura data la sf. lunii si se aplica tuturor iesirilor din
luna respectiva:
Ex: Se dau datele pt. stocul de mat. prime pt. luna sept.:
01.09 Si 500 buc x 20 lei/buc
03.09 I 100 buc x 22 lei/buc
18.09 I 200 buc x 24 lei/buc
IESIRILE
10.09 E 300 buc
28.09 E 400 buc
date in ordine cronologica:
01.09 Si 500 buc x 20 lei
03.09 I 100 buc x 22 lei
10.09 E 300 buc
18.09 I 200 buc x 24 lei
28.09 E 400 buc
La sf. lunii: 30.09  500 x 20 100 x 22  200 x 24 
C M P g l o b a l=
500100200
10.0002.2004.800 17.000
= =21,25 l e i/b u c
800 800
Val. iesirilor 21,25 lei x 300 buc = 6.375 lei
21,25 lei x 400 buc = 8.500 lei
700 buc = 14.875 lei
Stoc final: 100 buc x 21,25 lei/buc = 2.125 lei
Var. 2: CMP dupa fiecare operatie de intrare
01.09 Si 500 buc x 20 lei/buc
03.09 I 100 buc x 22 lei/buc
10.09 E 300 buc
500 x 20 l e i 100 x 22 l e i  10.0002.200
C M P 1= = =20,33l e i /b u c
500100 600
Val. iesiri = 300 buc x 20,33 lei/buc ≈ 6.100 lei
Stoc ramas = 300 buc x 20,33 lei
18.09 I 200 buc x 24 lei
28.09 E 400 buc
 300 x 20,33 200 x 24  6.1004.800 10.900
C M P2= = = =21,8 l e i
300200 500 500
Val. iesiri = 400 buc x 21,8 lei = 8.720 lei
Stoc final: 100 x 21,8 lei = 2.180 lei

Costul standard:
Obs.: Metoda inreg. in negru
D Dif. de pret C
|
Dif. nefav. | Dif. fav.
=> S.F.D | => S.F.C.
|
S.F.C S.F.D
La bilant SFC se ia cu semnul - iar SFD se ia cu semnul +.
371 ± 378
371 + 378 SFD - 378 SFC
Met. inreg. in rosu
D Dif. de pret C
|Div. favorabile
| |dif. nefavorabile|
Ex.: O societ. com. tine evid. stocului de mat. prime la pret prestabilit. Sit. initiala a stocului de
mat. prime este:
- mat. prime A = 3.000 buc x 40 lei pret prestabilit
- mat. prime B = 1.800 buc x 100 lei pret prestabilit
Dif. de pret favorabile = 60.000 lei
In cursul lunii au loc urmatoarele operatii:
- intrari mat. prima A = 15.000 buc x 35 lei pret de cumparare
- intrari mat. prima B = 9.000 buc x 90 lei pret de cumparare
- chelt. de transport inscrise in factura = 45.000 lei
- TVA 24%
IESIRI: - 14.400 buc mat. prima A
- 9.600 buc mat. prima B
Se cere formula contabila privind scoaterea din gestiune a mat. prime.
Sit. initiala:
D 301 C D 308 C
Si 300.000 | |Si 60.000
I 1.500.000 | | Dif. I 120.000
| E 1.536.000 153.600 |
SFD 264.000 | | SFC 26.400

Si 301 la pret prestabilit = • 3.000 buc x 40 lei = 120.000 lei


+ 1.800 buc x 100 lei = 180.000 lei
= 300.000 lei
Sit. intrarilor:
* la pret prestabilit: • 15.000 buc x 40 lei = 600.000
+ 9.000 buc x 100 lei = 900.000
= 1.500.000
* la cost de achizitie:
fact. cuprinde: • pret achiz. A: 15.000 buc x 35 lei = 525.000
+ pret achiz. B: 9.000 buc x 90 lei = 810.000
+ chelt. trans. 45.000
= cost de achizitie 1.380.000
+ TVA 24% 331.200
TOTAL FACTURA 1.711.200
1.831.200 % = % 1.831.200
1.500.000 301 401 1.711.000
331.200 4426 308 120.000
Sit. iesirilor:
Val. iesirilor la pret prestabilit: • 14.400 buc. A x 40 lei = 576.000
+ 9.600 buc. B x 100 lei = 960.000
= 1.536.000
S i C 308R C 308 60.000120.000
K= K= =0,1
S i D 301R D 301 300.0001.500.000
Obs: Pt. a afla rulajul debitor al contului 308 se inmulteste val. iesirilor la pret prestabilit
cu K.
RD = 1.536.000 x 0,1 (K) = 153.600
308
Formula contabila:
% = 301 1.536.000
601 1.382.400 (dif. dintre 1.536.000 si 153.600)
308 153.600
Pretul cu amanuntul:
- se face in 5 etape:
1) achizitia de marfuri
2) adaosul comercial
3) TVA neexigibil
4) Vanzarea
5) Descarcarea din gestiune
Ex.: O soc. cu amanuntul a carui adaos comercial practicat este de 30% se
aprovizioneaza cu marfuri pe baza factura:
- pret de cump. 9.500
- chelt. de tr. inscrise in fact 500
- TVA 24%
Sa se determine pretul cu amanuntul.
1) Achizitia de marfuri
Factura cuprine: • pret de achiz. 9.500
+ chelt. de tr. 500
Cost de achiz. 10.000
+ TVA 24% 2.400
Total factura 12.400
Formula ctb.:
% = 401 12.400
371 10.000
4426 2.400
2) Adaos comercial = X% x Cost de achiz.
Ad. com. = 30% x 10.000 = 3.000
3) TVA neexigibil = 24% x (Cost. achiz. + Ad. com.)
= 24% x (10.000 + 3.000) = 3.120
Formula ctb.:
371 = % 6.120
378 3.000
4428 3.120
Pretul afisat in magazin = Pret adaos + ad. com. + TVA neexgib.
Pret afisat = 10.000 + 3.000 + 3.120 = 16.120
4) Vanzarea marfurilor
5311 = % 16.120
707 13.000
4427 3.120 (24/124 TVA) x 16.120
5) Descarcarea din gestiune
% = 371 16.120
607 10.000
378 3.000
4428 3.120
Ex.: O soc. com. tine evid. marfurilor la pret de vanzare inclusiv TVA 19% si care practica
un ad. com. de 30%, a vandut si a incasat marfuri in val. de 2.629.900 (pretul de vanzare include
TVA). Care este costul de achiz., ad. com. si TVA-ul si cum se inreg. iesirea din gest. a marfurilor
vandute.
Pret de vz. cu amanuntul = 2.629.900 (este compus din: cost achiz. + ad. com. + TVA neexig.)
TVA neexig. = 19
x 2.629.900=419.900
119
Cost de achiz. + adaos = 2.629.900 - 419.900 = 2.210.000
Cost de achiz. + 30% x cost de achiz. = 2.210.000
1,3 cost de achiz. = 2.210.000
=> Cost de achiz. = 2.210.000
=1.700.000
1,3
Adaos = 30% x 1.700.000 = 510.000
Formula ctb.:
% = 317 2.629.900
607 1.700.000
378 510.000
4428 419.000
Ex.: O soc. tine evid. marfurilor la pret cu amanuntul inclusiv TVA, procent adaos 30%. Ea
se aprovizioneaza cu marfuri pe baza factura, pret de cump. inclusiv TVA 19% - 7.735.000,
reducere com. 10%, scont de decontare 2%. Se cere pretul de vz. afisat in magazin.
Factura cuprinde:
• pret de cump. cu TVA 6.500.000
- reducere com. 10% 650.000
Net comercial = 5.850.000
- Scont 2% 117.000
Net financiar = 5.733.000
+ TVA 19% 1.089.270
TOTAL = 6.822.270
Ne intereseaza net comercial:
Ad. com. = 30% x 5.850.000 = 1.755.000
TVA neexig. = 19% x (cost achiz. + ad. com) = 1.444.950
Pretul afisat in magazin: Cost achiz. + ad. com. + TVA neexig.
=> 5.850.000 + 1.755.000 + 1.444.950 = 9.049.950

Evaluarea la inventar
Ori de cate ori val. contab. depaseste val. de inventar => depreciere.
In contabilitate vom inregistra ajustari pt. deprecierea stocurilor (ct. 39x).
Ex.: La 31.12.N, val. contab. a stocului de mat. prima = 800.000 la val. de inventar de
735.000. La 31.12.N+1, val. contab. a stocului de mat. prime este 900.000, iar val. de inventar este
de 860.000.
Sfarsitul anului N
Val. contab. = 800.000
Val. inventar = 735.000
Val. c. > Val. i. => depreciere de 65.000
6814 = 391 65.000
Sf. an. N+1
Val. c. = 900.000
Val. i. = 860.000
Val. c. > Val. i. => depreciere de 40.000
• ajustare existenta 65.000
• ajustare necesara 40.000
=> anulez sau reiau 25.000
391 = 7814 25.000

Evaluarea la bilant
Cf. IAS 2, stocurile sunt eval. la bilant la val. cea mai mica dintre cost si val. realizabila
neta.
Val. realizabila neta = pret de vz. estimat - chelt. legate de vz. (chelt. cu tr., comisioane
privind vz., costul garantiei acordate dupa vz. etc)
Ex.: Dispuneti de urmatoarele date:
O soc. a achiz. marfuri din import, chelt. legate de achiz. fiind:
- val. in vama 25.000 extracomunitara
- tx. vamale 2.500
- chelt. de tr. 3.000
- chelt. de manipulare 100
- prima de asig. 900
- red. com. primita 600
- dif. de curs val. rezultata din plata fz. extern 100
Intreprinderea estimeaza ca marfurile vor fi vandute la pretul de 60.000. In scopul vz. se fac
urmatoarele chelt.:
- chelt. de tr. 20.000
- comisioane privind vz 6.000
- costul garantiei acordate dupa vz 8.000
Se cere: la ce val. sunt evaluate stocurile la bilant.
La bilant = cost si val. realizabila neta
• val. in vama 25.000
+ tx. vamale 2.500
+ chelt. de tr. 3.000
+ chelt. de man. 100
+ prima de asig. 900
- red. com. primita 600
cost de achiz. 30.900
Val. realizabila neta: • pret de vz estimat 60.000
- chelt. de tr. 20.000
- comisioane 6.000
- garantie dupa vz. 8.000
Val. realizabila neta 26.000

Curs Contabilitate 03.10.2010


Fluxuri de trezorerie
a) Metoda directa
b) Metoda indirecta
a) Met. directa
Flux = incasari - plati
Flux din exploatare = incasari - plati legate de miscari generate de activ. de baza a
intreprinderii (clasa 3 si 4)
Ex.: - incasari de la clienti
- plati catre furnizori
Flux din investitii = incasari - plati generate de miscari in activele imobilizate ale
intreprinderii (clasa 2)
Ex.: - incasari din vz. unui teren
- plata privind achiz. unei cladiri
Flux din finantare = incasari - plati generate de miscari in capitalurile proprii,
imprumuturile bancare si obligatare (clasa 1).
Ex.: - incasari din contractarea unui imprumut bancar pe termen lung
- incasarea imprumutului din emisiunea de obligatiuni
- plata privind rambursarea capit. soc. catre actionari
Obs.: NU AFECTEAZA TREZORERIA:
a) miscarile intre elementele de trezorerie (ridicarea numerarului de la banca, tranzactii etc.)
b) miscarile fara contrapartida in trezorerie (cresterea cap. soc. prin aport in natura, luarea
unui bun in leasing financiar 2xx = 167)
In schimb, plata redeventei imi afecteaza cu semnul "-" plata fluxului din finantare
% = 5121
167
666
Obs.: pt. dobanzi:
*dob platite: De ce platim dob.?
R. Am contractat credite (cont 162) => flux de finantare
*dob. incasate: De ce incasam dob.?
R. Pt. ca am acordat credite (ct. 267) => flux de investitii
Obs.: Dividende:
*dividende incasate: De ce incasam dividende?
R. Pt. ca detin titluri de participare (ct. 265) => flux de investitii
*dividende platite: Cui platim?
R. Propriilor actionari care formeaza cap. soc. (ct. 1012) => flux de finantare
b) Met. indirecta
Rezultatul contabil = venituri - cheltuieli
Pt. determinarea fluxului din exploatare prin metoda indirecta:
* chelt. se vor lua cu semnul "+"
* vanzarile se vor lua cu semnul "-"
Rezultatul brut inaintea impozitarii:
1) elimin elementele de venituri si chelt. nemonetare: (chelt. cu amortizarile, cu
provizioanele, ajustarile, venituri din proviz. si ajust.)
2) elimin elementele de ven. si chelt. care nu apartin exploatarii (chelt. cu dob., dividende)
3) elimin efectele contabilitatii de angajamente (variatia ∆ "delta") necesarului de fond de
rulment.
- Reguli pe active
- Reguli pe pasive
O crestere de active se ia cu semnul "-"
O scadere de active se ia cu semnul "+"
O crestere de pasive se ia cu semnul "+"
O scadere de pasive se ia cu semnul "-"
4) alte incasari si plati legate de activitatile de exploatare (plata imp. pe profit, incasarea unei
asigurari)
Ex.: Se dau datele:
- profit inaintea impozitarii (met. indirecta) 25.000 lei
- chelt. cu amort. 1.700 lei
- pierderi din dif. de curs val. 1.200 lei
- venituri din invest. fin. 3.600 lei
- clienti: - sold initial 7.000 lei
- sold final 4.600 lei
- stocuri - sold initial 7.000 lei
- sold final 1.500 lei
- furnizori - sold initial 4.600 lei
- sold final 3.500 lei
- dob. platite legate de exploatare 1.200 lei
- impozit pe profit platit 1.400 lei
- asigurare incasata 200 lei
Se cere: FE - fluxul din exploatare
1) elimin el. nemonetare:
- chelt. cu amortizarea + 1.700 lei
2) elimin venit./chelt. care nu apartin exploatarii:
- venituri din investii fin. (ct. 76x) minus 3.600 lei
- pierderi (chelt.) din dif. de curs val. (ct. 665) + 1.200 lei
3) ∆ necesarului de fond de rulment (∆NFR):
- crestere clienti (4.000 - 4.600) minus 600 lei
- crestere stocuri (1.500 - 7.000) + 5.500 lei
- scadere furnizori (4.600 - 3.500) minus 1.100 lei
4) alte incasari si plati ce apartin exploatarii
- dob. platite minus 1.200 lei
- imp. pe profit platit minus 1.400 lei
- incasare asig. + 200 lei
=> Un plus de flux de exploatare in val. de 25.700 lei
(s-a folosit met. indirecta)
Ex.: Met. directa:
Date:
- incasari de la clienti 200.000
- plata catre fz. 15.000 lei
- plata catre angajati 2.500 lei
- dob. platite legate de exploatare 100
- imp. pe profit platit 6.000 lei
- plata privind achiz. de terenuri 100.000
- plata privind achiz. de instalatii 400.000
- incasari din vz. echipamente 50.000
- divid. incasate 120.000
- incasari din impr. pe ter. lung 1.500
- ven. din emis. de cap. soc. incasate 7.000
Se cere: fluxul din exploatare, fluxul din finantare, fluxul din investitii.
FE = + 200.000 - 15.000 - 2.500 - 100 - 6.000= + 176.400
FF = + 1.500 + 7.000 = 8.500
FI = - 100.000 - 400.000 + 50.000 + 120.000 = - 330.000
Trezoreria neta = FE + FI + FF = +176.400 - 330.000 + 8.500 = - 145.100

Indicatori
A. Indicatori pe baza contului de profit si pierdere:
S.I.G - solduri intermediare de gestiune
- cifra de afaceri neta: unde avem toata grupa 70 + ct. 7411
Obs.: Pt subventie:
ct. 741: - ct 7411: este singura subventie care se ia cu semnul "+" in calculul
indicatorului "total venituri din exploatare"
- ct 7412: se ia cu semnul "-" in determinarea indicatorului
- ct 7414: se ia cu semnul "-" pt. calcul. indicatorului "total chelt. din
exploatare"
Obs.: Pt. veniturile din provizioane si ajustari (grupa 78) se iau cu semnul "-" pt
determinarea indicatorului "total chelt. de exploatare sau financiare"
Productia exercitiului: = prod. vanduta ± prod. stocata + prod. imobilizata
Prod. vanduta: este formata din grupa 70, mai putin ct. 707
Prod. stocata: ± ct. 711 ± ct. 712
Prod. imobilizata: ± ct. 721 ± ct. 722
Val. adaugata: grupa de ct. 70, 71 si 72 - gr. de ct. 60, 61 si 62
Val. adaugata EBE (excedentul brut din exploatare): val. adaugata - consumurile provenite
de la terti gr. 70, 71, 72 - gr. 60, 61, 62 - gr. 63, 64 + 7411
Rezultatul exploatarii: EBE + gr. 75 - gr. 65 + gr. 78 - gr. 68 (doar ce apartine exploatarii!)
B. Indicatori pe baza de bilant:
A. Active imobilizate
B. Active circulante
C. Chelt. inreg. in avans
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mica de 1 an - dat. pe termen scurt
E. Active circulante nete/datorii circulante nete (B + C - D - I (ven. in avans)
F. Total active - datorii curente nete (A + E sau A + B + C - D - I)
G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1 an - dat. pe termen lung
H. Provizioane
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve
Probleme:
Se dau urmatoarele informatii la sf. anului N:
- marfuri 5.000
- ajustari pt deprecierea marf. 100
- avansuri pt cumpararea de stocuri 1.000
- clienti facturi de intocmit 2.500
- casa si conturile la banci 4.000
- chelt. in avans 1.500
- ven. in avans 500
- imprum. din emis. de oblig. (ramburs. pe 01.06.N+1) 700
- avans. incasate in contul comenzilor 600
- fz. fact. nesosite 250
- inst. teh. si masini 10.000
- amortiz. inst. teh. 2.000
- avansuri pt imob. corp. 1.800
- titluri detinute ca imob. 400
Conf. OMFP 3.055/2009, determinati suma ce se va inscrie la:
1. Active circulante nete
2. Total active - datorii
A. Activ. imobilizate
• 10.000 inst. teh. si masini
- 2.000 amortizarea
+ 1.800 av. imob. corp.
+ 400 titluri
+ 10.200
B. Active circulante
1. Stocuri • 5.000 marfuri
- 100 ajustari
+ 1.000 avansuri
+5.900
2. Creante • 2.500 clienti Total B = 12.400

3. Invest. fin. pe ter. scurt


4. Casa si conturi la banci • 4.000
C. Chelt. in avans • 1.500
D. Dat. pe ter. scurt • 700
+ 600
+ 250
1.550
E. Venituri in avans • 500
Active circulante nete: B + C - D - I = 12.400 + 1.500 - 1.550 - 500 = 11.850
Total active - dat. curente nete: A + E = 10.200 + 11.850 = 22.050
Curs Contabilitate 04.10.2010
1) In baza datelor de mai jos sa se calculeze rezultatul contabil brut, rez. net, val. adaugata,
EBE si sa se inreg. in conta. tranzactiile:
- achizitie de stocuri 3.000
- stocuri initiale 500
- stocuri finale 1.400
- sal. datorate 2.600
- sal. platite 2.800
- servicii nefact. primite de la terti 4.000
- servicii fact. primite de la terti 1.800
- amortizare 600
- amenzi dat. aut. romane 1.900
- amenzi platite aut. rom. 680
- dob. de platit 800
- dob. platite 640
- stocuri initiale de prod. fin. la cost de prod. 20.000
- prod. vanzute in pret de vanzare facturate 35.000
- red. com. acordata 1.000
- produse incasate 38.000
- stocuri de prod. nevandute la cost de prod. 35.000
- ajustari pt deprec. stoc. reluate 1.800
- divid. cuvenite 1.000
- divid. incasate 800
- divid. platite 680
- impozit pe salarii datorat 1.400
Venituri Cheltuieli
711 60.000 601 2.100
C

701 80.000 641 2.600


701 34.000 628 4.000
711 |45.000| 628 1.800
D

781 1.800 681 600


761 1.000 6581 1.900
666 800
TOTAL 131.800 TOTAL 13.800
a) achiz. stoc: 301 = 401 3.000
b) consum de mat. prime: 601 = 301 2.100
c) inreg. sal. datorate: 641 = 421 2.600
d) sal. platite: 421 = 5121 2.800
e) servicii nefacturate: 628 = 408 4.000
f) servicii facturate: 628 = 401 1.800
g) amortizare: 681 = 281 600
h) amenzi dat.: 6581 = 462 1.900
i) amenzi platite: 462 = 5121 680
j) dob. de platit: 666 = 1682 800
k) dob. platite: 1682 = 5121 640
l) obt. prod. finite: 345 = 711 60.000
m) vanzare prod. fin. nefact.: 418 = 701 80.000
n)vanzare prod. fin. fact.: 4111 = 701 34.000
o) prod. incasate: 5121 = 4111 38.000
p) iesire prod. fin: 711 = 345 45.000
Obs.: Pt. ajustari sau provizoane:
a) ajustarile/provizioanele se constituie pe seama CHELTUIELILOR. Formula
generala de forma: 681x = 15x (daca este provizion)
29x (pt. ajustari)
39x (pt. stocuri)
49x (pt. clienti)
b) ajust./prov. se reiau sau se anuleaza pe seama VENITURILOR. Formula generala:
15x = 781x
29x
39x
49x
q) ajust. pt. depreciere stocurilor reluate: 39x = 781 1.800
r) divid. cuvenite: 461 = 761 1.000
s) divid. incasate: 5121 = 461 8000
t) div. platite: 129 = 117 680
117 = 457 680
457 = 5121 680
u) imp. pe sal. datorate: 421 = 444 1.400
Rezultatul contabil = Total ven. - Total chelt.
= 131.800 - 13.800 = 118.000
Rezultatul fiscal = Rez. cont. - ded. fiscale + chelt. nedeductibile
= 118.000 - 1.000 (divid.) + 1.900 (amenzile) = 118.900
Impozit: 16% x 118.900 = 19.024
Rez. net: Rez. cont. - impozit = 118.000 - 19.024 = 98.976
Val. adaugata: grupa 70, 71, 72 - gr. 60, 61, 62 = 121.100
EBE = Val. ad. - gr. 63, 64 + ct. 7411 = 118.500

A. Contabilitatea cap. soc.


1) Constituirea cap. soc:
a) Subscrierea sau promisiunea
456 = 1011
b) Varsarea aporturilor
2xx (activ imobilizat) = 456
3xx (stoc)
5xx (bani)
Concomitent cu b) se face si c)!
c) transferul capitalului
1011 = 1012
d) inreg. chelt. de constituire
201 = 5121
2) Majorarea cap. soc.:
a) prin noi aporturi in bani si/sau natura
b) prin operatiuni interne
c) prin conversia obligatiunilor in actiuni (conversia unui imprumut din emis. de
oblig. in actiuni).
Cand cap. soc. creste din interior se calculeaza drept de atribuire (DA).
Cand cap. soc. creste din exterior se calculeaza drept de subscriere (DS).
Ex. 1: Situatia inainte de cresterea cap. soc. se prezinta astfel:
- cap. soc. 10.000.000, impartit in 10.000 de actiuni
- rezerve 8.000.000
Se decide: cresterea cap. soc. prin aporturi noi in numerar pt. care se emit 5.000 de
actiuni la un pret de emisiune de 1.200 lei pe actiune.
Se cere: - val. matematica contabila (VMC) noua a unei actiuni
- marimea unui DS
- raportul de schimb (RS)
- formula ctb.
Faza inainte de crestere:
• cap. soc. 10.000.000
0
+ rezerve 8.000.000
0
Capital propriu 18.000.000
0

• nr. de actiuni 10.000


0
Val. nominala : Cap. soc./Nr. de act. = 1.000
0
C a p . p r o p r i u 18.000.000
V M C= = =1.800
N r .d ea ct . 10.000

Situatia dupa crestere:


• cap. soc. 10.000.000
0
+ crestere de cap. soc 5.000.000
Cap. soc. 15.000.000
1
+ Prima de emis. 1.000.000
5.000 x (1.200 - 1.000)
+ rezerve 8.000.000
1
Cap. propriu 24.000.000
1
Nr. de act. : Nr. de act. + Act. nou emise = 10.000 + 5.000 = 15.000
1 0
C a p . p r o p r i u1 24.000.000
V M C 1= = =1.600 l e i /a c t .
N r . d e a c t .1 15.000

1DS = VMC - VMC = 1.800 - 1.600 = 200 lei/act


0 1
A c t . v e c h i 10.000
RS= = =2
Act .noi 5.000

=> o actiune noua revine la 2 actiuni vechi.


Formula ctb.:
a) Subscriere sau promisiune
456 = % 6.000.000
1011 5.000.000
1041 1.000.000
b) Varsare aport
5121 = 456 6.000.000
c) Trecerea capitalului
1011 = 1012 5.000.000
Obs.: In cazul in care aportul ar fi fost adus in mai multe transe, regula este ca prima de
emisiune se varsa integral la prima transa.
Ex.: Presupunem ca la problema precedenta aportul se varsa astfel:
- 30% transa 1
- 70% transa 2
a) Subscrierea e identica
b) Varsare aport transa 1 30%
1.000.000 + 30% x Cap. soc. = 1.500.000
5121 = 456 1.500.000
Concomitent
1011 = 1012 1.500.000
Varsare aport transa 2 70%
5121 = 456 3.500.000
Concomitent
1011 = 1012 3.500.000
Ex. 2: Situatia inainte de cresterea cap. soc se prezinta astfel:
- cap. soc. 10.000.000, format din 10.000 de act.
- rezerve 5.000.000
Se decide: cresterea cap. soc. prin incorporari de rezerve in val. de 4.000.000, pt. care
se emit 2.000 de act.
Se cere: - VMC
1
- marimea unui DA
- raportul de schimb
- formula ctb.
Situatia inainte de crestere:
• cap. soc. 10.000.000
0
+ rezerve 5.000.000
0
Capital propriu 15.000.000
0

• nr. de act. 10.000


0:
Val. nom. 1.000 lei
0:
C a p. p r o p r i u 0 15.000.000
V M C 0= = =1.500
N r . d e a c t .0 10.000

Situatia dupa crestere:


• cap. soc. 10.000.000
0
+ crestere de cap. soc 4.000.000
Cap. soc. 14.000.000
1
+ rezerve 1.000.000
1
Cap. propriu 15.000.000
1
Nr. de act. : Act. vechi + act. noi = 10.000 + 2.000 = 12.000
1
C a p . p r o p r i u1 15.000.000
V M C 1= = =1.250 l e i/a c t .
N r . d e a c t .1 12.000

1DA = VMC - VMC = 1.500 - 1.250 = 250 lei/act.


0 1
A c t . v e c h i 10.000
RS= = =5
Act.noi 2.000

=> o act. noua la 5 act. vechi


Formula ctb.:
Nu avem subscriere
a) Incorporare de rezerve
106 = 1012 4.000.000

Ex.3: Se transforma 8.000 de obligatiuni in 3.000 de act., in conditiile in care val. nom. a
unei oblig. este de 1.000 lei si val. nom. a unei act. este de 1.700 lei.
Prima de conversie = Nr. de oblig. x Val. nom. oblig. - Nr. de act. - Val. nom. act.
= (8.000 x 1.000) - (3.000 x 1.700) = 2.900.000
Formula ctb.:
161 = % 8.000.000
1012 5.100.000
1044 2.900.000

3) Micsorarea cap. soc.


Obs.: Daca marirea cap. soc. are loc printr-un aport in natura, atunci cap. soc. = nr. de act.
x val. nominala, iar ce depaseste se constituie intr-o prima de aport (ct. 1043).
a) ca urmare a retragerii unui actionar
b) pt. acoperirea unor pierderi contabile
c) in caz de supradimensionare:
c ) pret de rascumparare mai mare decat val. nominala
1
c ) pret de rascumparare mai mic decat val. nominala
2
Ex. 1: Situatia inainte de micsorarea cap. soc se prezinta astfel:
- Cap. soc. 60.000.000
- Rezerve 12.000.000
- Nr. de act. 10.000
In AGA se decide micsorarea cap. soc. cu 20%, ca urmare:
a) a retragerii unui actionar
b) acoperirii unei pierderi reportate
c) supradimensionarii capitalului:
c ) pret de rascumparare 6.400 lei/act.
1
c ) pret de rascumparare 5.800 lei/act.
2
Metoda aleasa pt. reducerea cap. soc. este scaderea nr. de act., iar val. nom. ramane
constanta.
Situatia inaintea dimunarii:
• Cap. soc. 60.000.000
0
+ rezerve 12.000.000
1
Cap. propriu 72.000.000
0
Nr. de act. : 10.000
0
Val. nom. : 6.000 lei/act.
0
Situatia dupa diminuare:
Val. nom. = Val. nom. = 6.000 lei/act.
1 0
Nr. de act. = nr. de act. - 20% = 10.000 - 20% x 10.000 = 8.000
1 0
Cap. soc. : nr. de act. x val. nom. = 8.000 x 6.000 = 48.000.000
1 1 1
Formule ctb.:
a) a ) Inreg. dat. fata de actionar
1
1012 = 456 12.000.000
a ) plata dat. catre actionar
2
456 = 5121 12.000.000
b) 1012 = 117 12.000.000
c) Obs.: In cazul in care supradimensionarii se fac urmatoarele inreg. contabile:
1) achiz. propriilor act. sau rascumpararea propriilor act.
2) anularea propriilor act.
c ) Pret de rascumparare: 4.600
1
a) rascumpararea
109 = 5121 12.800.000 (12.000 x 6.400)
b) anularea propriilor act.
Val. nom. - 6.000
Pret de rasc. - 6.400
Val. nom. < Pret. de rasc.
=> pierdere de 400 lei/actiune, contabilizata in ct. 149.
% = 109 12.800.000 (2.000 x 6.400)
1012 12.000.000 (2.000 x 6.000)
149 800.000 (2.000 x 400)
a) Rascumpararea
109 = 5121 11.600.000 (2.000 x 5.800)
b) Anularea
Val. nom. 6.000
Pret de rasc. 5.800
Val. nom. > pret de rasc.
=> castig de 200 lei/act., contabilizat in ct. 141
1012 = % 12.000.000 (2.000 x 6.000)
109 11.600.000 (2.000 x 5.800)
141 400.000 (2.000 x 200)

B. Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni


Ex.: Soc. a emis la 1 nov. anul N un imprumut obligatar cu urmatoarele caracteristici:
- nr. de oblig. 1.000 de titluri
- val. nom. 10.000
- pret de emis. 9.700
- pret de rambursare 11.000
- rata dob. 30%
- durata imprumutului 10 ani
- rambursarea se face in 5 transe egale, incepand cu anul N+2
- primele de rambursare se amortizeaza liniar pe durata imprumutului
Obs.: 1) Val. nom. ne este data pt. a determina cuponul (dobanda).
2) Pretul de emisiune este val. care se va inscrie in dreptul contului debitori diversi.
De asemenea, este valoarea pe care o vom incasa.
3) Pretul de rambursare imi indica valoarea totala a datoriei, este valoarea ce se va
inscrie in dreptul contului 161.
In lipsa aceste valori, val. totala a datoriei ne este data de val. nom.
4) Diferenta dintre pretul de rambursare si pretul de emisiune se contabilizeaza sub
forma primelor privind rambursarea imprumuturilor din emisiunea de oblig., valoarea ct. 169.
Obs.: La inventar ne aflam in data de 31.12.N
Sfarsitul unui serviciu reprez. 1 an, 2,3 ... de la data emisiunii.
Indiferent de cerinta problemei, obligatoriu de facut emisiunea.
Pretul de rascumparare este pretul la care se rascumpara de obicei inainte de termen
(scadenta) titlurile la bursa obligatiunilor. Daca pretul de rasc. mai mare decat pretul de ramburs.
=> pierderi pe contul 668.
Daca pretul de rasc. mai mic decat pretul de ramburs. => castig, contabilizat pe ct.
768.
Rezolvare:
01.11.N
a) Emisiune
% = 161 11.000.000 (1.000 x 11.000)
461 9.700.000 (1.000 x 9.700)
169 1.300.000
b) Incasare
5121 = 461 9.700.000
31.12.N
a) Amortizare liniara
6868 = 169 21.667.000 (1.300.000/10 ani x 2/12)
b) Inreg. dobanzii
666 = 1681 500.000
01.11.N+1
a) Inreg. dif. de dob.
01.01.N+1 - 01.11.N+1 = 10 luni
666 = 1681 2.500.000
b) Plata dob. anuale
1681 = 5121 3.000.000
31.12.N+1
a) Amortizare prime (01.01.N+1 - 31.12.N+1)
6868 = 169 130.000
b) Inreg. dob. pe 2 luni
666 = 1681 500.000
01.11.N+2
a) Dif. de dob. pe 10 luni
666 = 1681 2.500.000 (1.000 x 10.000 x 30% x 10/12)
b) Plata dob. anuale
1681 = 5121 3.000.000
c) Rambursarea primei transe
1.000/5 transe = 200 de titluri/transa
200 x 11.000 = 2.200.000
161 = 5121 2.200.000
31.12.N+2
a) Amortizare prime
6868 = 169 130.000
b) Inreg. dob. pe 2 luni
666 = 1681 400.000
01.11.N+3
a) Inreg. dif. de dob. pe 10 luni
666 = 1681 2.000.000 (800 x 10.000 x 30% x 10/12)
b) Plata dob. anuale
1681 = 5121 2.400.000
Curs Contabilitate 08.10.2010
Reduceri comerciale si financiare
Reducerile comerciale: - rabat
- remiza
- risturn
Rabatul: se primeste pt defecte de calitate.
Remiza: se acorda asupra pretului de vanzare pt vanzari mai mari decat volumul convenit.
Risturn: se aplica asupra ansamblului de operatiuni ef. cu aceiasi terti in decursul perioadei.
Reducere financiara - scontul.
Scontul se acorda pt. decontarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate
(inainte de scadenta).
Obs.: Reducerile se scad in cascada, adica procentul de reducere se aplica de fiecare data
asupra ultimului net. Ordinea este mai intai reducerile com. si apoi cele fin.
Dif. dintre pretul de vanzare si red. com. se numeste net comercial.
Dif. dintre netul comercial si scont se num. net financiar.
Obs.: Ordinea in care se scad red. comerciale este cea alfabetica.
Conform OMFP 3.055/2009, red. com. care vin ulterior facturarii se vor inregistra in
conturi distincte in contabilitate, astfel: - ct. 609: red. com. primite
- ct. 709: red. com. acordate
Obs.: Pt. inventarul intermitent:
- la inceput de perioada, soldul initial al conturilor de stocuri trece din clasa 3 in
conturile din clasa 6, formula standard fiind de forma:
6xx = 3xx
- in cursul perioadei, intrarile se contabilizeaza astfel:
% = 401
6xx
4426
- la sf. perioadei, stocul final al conturilor de stocuri trece din conturile de clasa 6 in
conturile de clasa 3, formula fiind:
3xx = 6xx
Val. iesirilor se det. prin formula: E = Si + I - Sf
Ex.1: O soc. achiz. mat. prime in baza facturii, pret de cumparare 60.000, rabat 10%, scont
de decontare 2%, TVA 24%. In conditiile in care scontul se contab. ulterior facturarii, determinati
formula ctb. privind achiz. de mat. prime
Factura cuprine:
• pret de cumparare 60.000
- rabat de 10% 6.000
Net comercial 54.000
- scont de 2% 1.080
Net financiar 52.920
+ TVA 24% 12.701
Total factura 65.621
Scontul se contab. ulterior facturarii
% = 401 66.701
301 54.000
4426 12.701
Inregistrare scontului
401 = 767 1.080
Obs.: Daca scontul s-ar fi contabilizat in momentul facturarii, formula ctb. ar fi fost de
forma:
66.701 % = % 66.701
54.000 301 401 65.621
12.701 4426 767 1.080

Ex.2: Furnizorul A emite o factura reprezentand livrari de marfuri in val. de 2.000, TVA
24%, cu decontare dupa 3 luni. Ulterior, clientul il instiinteaza pe vanzator ca doreste sa-si
deconteze datoria cu 2 luni mai devreme, cu conditia sa beneficieze de un scont. Fz. intocmeste o
fact. de reducere in care inscrie un scont de 10%. Se cere: sa se contab. la cumparator achiz. de
marfuri si fact. de reducere.
Factura initiala
• pret de cumparare 2.000
+ TVA 24% 480
Total factura 2.480
% = 401 2.480
371 2.000
4426 480
Factura ulterioara
• pret de cumparare 2.000
- scont de 10% 200 (creste ct. 767 cu 200 lei)
Net financiar 1.800
+ TVA 24% 432 (scade ct. 4426 cu 48 lei)
Total factura 2.232 (scade ct. 401 cu 248 lei)
401 = % 248
767 200
4426 48

Ex.3: O soc. achiz. in baza factura, pret de cumparare 10.000, scont 1%, TVA 24%.
Ulterior, printr-o factura de reducere se primeste un rabat de 2% si se cere sa se inreg. primirea fact.
ulterioare.
Factura initiala cuprinde:
• pret de cumparare 10.000
- scont 1% 100
Net financiar 9.900
+ TVA 24% 2.376
Total factura 12.276
12.376 % = % 12.376
10.000 371 401 12.276
2.376 4426 767 100
Factura ulterioara cuprinde:
• pret de cumparare 10.000
- rabat 2% 200 (creste ct. 609 cu 200 lei)
Net comercial 9.800
- scont 1% 98
Net financiar 9.702
+ TVA 24% 2.328 (scade ct. 4426 cu 48 lei)
Total factura 12.030 (scade ct. 401 cu 246 lei)
248 % = % 248
2 767 609 200
246 401 4426 48

Achizitii/vanzari de stocuri fara facturi sosite/intocmite


Ex.: In luna X se livreaza prod. finite fara factura, pret de vz. 3.000, TVA 24%, iar
in luna X+1 se intocmeste factura, pret de vz. 4.000, TVA 24%.
In luna X
Vanzare de prod. finite fara factura
418 = % 3.720
701 3.000
4428 720
In luna X+1 se intocmeste factura.
Var.1: stornare formula din luna X
418 = % |3.720|
701 |3.000|
4428 |720|
Var. 2: inreg. diferentelor in plus
4111 = % 4.960
418 3.720
701 1.000
4427 240
Inreg. exigibilitatii TVA-ului
4428 = 4427 720

Ex.: In luna X, soc. Alfa SA cumpara marfuri in val. de 2.000, cu TVA 24%. In luna X+1 se
primeste factura in val. de 1.500 lei, TVA 24%.
In luna X
Cumparare fara fact.
% = 408 2.480
371 2.000
4428 480
In luna X+1
Se primeste factura
Var. 1: stornam: 408 = % 2.480
371 2.000
4428 480
Inreg. primirea fact.
% = 401 1.860
371 1.500
4426 360
Var. 2: Inreg. dif. in minus
408 = 401 1.860
4426 = 4428 360
408 = % 620
371 500
4428 120

Imobilizari
A. Imob. corporale:
1) evaluarea la intrare
2) chelt. ulterioare
3) metode de amortizare
4) reevaluari
5) reevaluari succesive
6) deprecierea
7) evaluarea la iesire (scoatere din evid.): - prin vanzare
- prin casare
B. Imob. fin.
1) titluri de participare
2) creante imobilizate

A. Imob. corporale 1) evaluarea la intrare


- pretul de achiz. pt. bunurile primite cu titlu oneros (cumparate)
- costul de prod. pt. cele obtinute din prod. proprie (val. de utilitate pt. cele primite cu titlu
gratuit si val. de aport pt. cele primite ca aport la formarea cap. soc.)
- costul de achiz. = • pret de cumparare
+ taxe vamale
+ alte taxe sau chelt nedeductibile
+ toate chelt. dir. legate de punerea in funct. a activului (chelt. de tr.,
chelt. de montaj, de instalare, costul proiectului de amplasare, onorariile inginerilor si arhitectilor
implicati in punerea in funct. a bunului).
+ chelt. estimate cu dezmembrarea si refacerea zonei ce sunt
recunoscute ca provizion
- reduceri com. (daca sunt pe factura initiala)
Costul de productie = • cost de achiz. al mat. prime si mat. consumabile
+ alte chelt. directe
+ costurile indirecte de prod. imputate in mod rational
+ rebuturi si alte caderi tehnice in limite normal admise.
2) Chelt. ulterioare:
a) chelt. cu reparatiile menite sa aduca bunul al parametrii initiali, fara sa-i depaseasca (se
contab. pe seama contului de profit si pierdere)
b) chelt. cu modernizarile sau inlocuirile de piese care conduc la cresterea parametrilor
activului peste cei avuti initiali (se contab. pe seama conturilor din clasa 2)
Ex. 1: O intreprindere efectueaza prin intermediul unui tert modernizarea unui utilaj in val.
de 1.000 lei, care duce la cresterea capac. de prod. cu 20% si la scaderea cons. de energ. cu 10%.
Se cere: inregistrarea receptiei lucrarilor.
% = 404 1.240
213 1.000
4426 240
Ex. 2: In anul N, o soc. achiz. o linie tehnologica pt. extractia titeiului. Chelt. legate de
achiz. sunt:
- pret de cumparare 50.000
- chelt. cu proiectul de amplasare 5.000
- taxe vamale 10.000
- chelt. cu montarea 14.000
- chelt. cu reclama 25.000
- chelt. cu dob. la linia de credit 16.000
Inainte de inceperea activitatii se inlocuieste o piesa in val. de 11.000 lei, inlocuire care
conduce la cresterea capac. de prod. cu 30% si scaderea cons. de energ. cu 20%. Nefunctionand la
parametrii initiali, se inlocuieste o piesa in val. de 10.000 lei, chelt. cu montarea 3.000. Determinati
costul de achiz. si formula ctb. privind achiz.
Costul de achiz. = • 50.000 pretul
+ 5.000 proiect
+10.000 taxe vamale
+14.000 montarea
+ 11.000 modernizarea
= 90.000
213 = % 90.000
404 80.000
446 10.000
Inlocuirea piesei: 602 = 302 10.000
Inreg. chelt. de montaj: 628 sau 611 = 401 3.000

3) Metode de amortizare:
a) amort. liniara
b) amort. accelerata
c) amort. degresiva (AD1)
a) Amort. liniara = Val. amortizabila/Nr. de ani
b) Amort. acc.: - 50% din val. amortiz. (in primul an)
- pt. nr. de ani ramasi se trece la amort. liniara
Obs.: Pt. amort. liniara, daca bunul este pus in functiune in cursul lunii (dupa data de 15),
amortiz. se calculeaza incepand cu luna imediat urmatoare.
c) Amort. degres.: Etape:
1) Determinam cota de amort. liniara: 100%/Nr. de ani
2) Determinam cota de amort. degres.: Cota de amort. liniara x K
K: - 1,5 daca bunul este utilizat intre 1 si 5 ani
- 2 daca bunul este utilizat intre 5 si 10 ani
- 2,5 daca bunul este utilizat peste 10 ani
3) In fiecare an calculam atat amort. liniara cat si amort. degresiva. Cele 2 valori se
compara si se retine val. cea mai mare, pana cand amort. liniara este egala sau depaseste ca val.
amort. degres. Incepand din acest moment, pt. nr. de ani ramasi se trece la amort. liniara.
Obs.: Val. amortizabila inseamna: Val. de intrare - Val. reziduala
Val. reziduala reprez. pretul de vanzare estimat a se obtine din vz. bunului la sf. durate de
utilizare.
Ex.: O soc. achiz. in anul N un utilaj la pretul de 70.000, amortizat in 5 ani. Utilajul este
pus in functiune pe data de 17.05.N si este amortizat degresiv. Val. rez. estimata la sf. duratei de
viata este de 15.000 lei.
Nr. de Val. Chelt. cu amort. Val. ramasa de
ani amortizabila amortizat
31.12.N 55.000. 9.625 45.375
31.12.N+1 45.375
31.12.N+2
31.12.N+3
31.12.N+4
31.12N+5
Val. amort. = Val. intrare - Val. rez. = 70.000 - 15.000 = 55.000
Cota de amort. liniara: 100%/5 ani = 20%/an
31.12.N
Amort. lin. = 55.000 x 7 =6.417
5 a ni 12
Amort. degres. = 30% x 55.000 x 7/12 = 9.625
Amort. degres. > Amort. lin. => Amort. degres.

4) Reevaluari
Exista doua metode de reevaluare:
- met. reev. val. nete presupune:
a) anularea amort. cumulate
b) inreg. dif. din reev.
- met. reev. val. brute si a amort. cumulate. Se calculeaza un indice din reevaluare.
Valoare justa
Valoare neta

Cu acest indice se reev. atat val. bruta cat si amort. cumulata.


Ex.: • val. bruta 100.000
- amort. cumulata 30.000
Val. neta 70.000
Val. justa 150.000
Dif. pozitiva 80.000
Var. 1: - met. reev. val. nete
a) 281 = 212 30.000
b) 212 = 105 80.000
Var. 2: - met. reev. val. brute
V a l o a r e j u s t a 150.000
= =2,1428
V al oa r e ne t a 70.000

Val. bruta reev. = Val. bruta x Indice = 100.000 x 2,1428 = 214.285


0
- Amort. cum. neta = 30.000 x 2,1428 = 64.285
Val. neta 150.000
212 = % 114.285 (VB - VB )
1 0
281 34.285
105 80.000

Curs Contabilitate 09.10.2010


5) Reevaluari succesive: Reguli:
a) daca prima reevaluare este poz., atunci ea se va contab. in creditul ct. 105
b) daca a doua reev. este neg., atunci se va debita ct. 105 cu minimul dintre soldul
sau si val. descresterii, iar ceea ce ramane se va trece pe chelt. (ct. 681)
c) daca a treia reev. este poz., mai intai se anuleaza chelt. prin recunoasterea unui
venit (ct. 781) iar ceea ce ramane se va trece in creditul ct. 105.
Ex.: O soc. com. detine un mij. de tr. evaluat la intrare in anul N la val. de 100.000, avand
durata de viata utila 10 ani, metoda de amort. liniara. La sf. anului 3 de funct. are loc prima reev.,
val. justa 87.500. A doua reev. are loc la 2 ani de la prima, val. justa 40.000. A treia reev. are loc
dupa 3 ani de la a doua, val. justa 28.000. Se cere: inreg. in contab. a reev. utilizand met. reev. val.
nete.

Nr. de
Val. amort. Chelt. cu amort. Val. ramasa
ani
1 100.000 10.000 90.000
2 90.000 10.000 80.000
3 80.000 10.000 70.000/87.500
4 87.500 12.500 75.000
5 75.000 12.500 62.500/40.000
6 45.000 8.000 32.000
7 32.000 8.000 24.000
8 24.000 8.000 16.000/28.000
9 28.000 14.000 14.000
10 14.000 14.000 0
Sf. anului 3:
• val. bruta 100.000
- amort. cumulata 30.000
Val. neta 70.000
Val. justa 87.500
=> Dif. pozitiva 17.500
a) anularea amort. cumulate
281 = 213 30.000
b) inreg. dif. din reev.
213 = 105 17.500
Sf. anului 4:
Recalcularea amort.:
Amort. = 87.500/7 ani = 12.500
Sf. anului 5:
• val. bruta 87.500
- amort. cum 25.000
Val. neta 62.500
Val. justa 40.000
=> Dif. negativa 22.500
a) anularea amort. cumulate
281 = 213 25.000
b) inreg. dif. din reev.
% = 213 22.500
105 17.500
681 5.000
Sf. anului 6:
Recalc. amort.: 40.000/5 ani = 8.000
Sf. anului 8:
• val. bruta 40.000
- amort. cum. 24.000
Val. neta 16.000
Val. justa 28.000
=> Dif. pozitiva 12.000
a) anularea amort. cum
281 = 213 24.000
b) inreg. dif. din reev.
213 = % 12.000
781 5.000
105 7.000
Sf. anului 9:
Recalc. amort.: 28.000/2 ani = 14.000

6) Deprecierea
O pierdere din deprecieri trebuie recunoscuta ori de cate ori val. contabila depaseste val.
recuperabila (val. justa).
Ex.: Soc. Alfa SA detine un teren cu o val. contabila de 100.000 lei. La sf. anului N,
terenul este evaluat la val. justa de 90.000. La sf. anului N+1, terenul este evaluat la val. justa de
95.000. Se cere: inreg. contab. deprecierea.
Sf. anului N
• val. bruta 100.000
val. justa 90.000
Daca val. cont. > Val. justa => depreciere de 10.000
Obs.: Pt. inreg. in contab. a deprecierilor, putem opta pt. una din variantele:
a) daca deprecierea este reversibila, atunci constituim AJUSTARI
68x = 29x
b) daca deprecierea este ireversibila, atunci diminuam val. activului
68x = 21x
Constituim ajustari: 6813 = 2911 10.000
Sf. anului N+1
• val. bruta 90.000
val. justa 95.000
Val. justa > val. bruta => apreciere de 5.000
• ajustare existenta 10.000
ajustare necesara 5.000
Anulam deprecierea existanta de 5.000
2911 = 7813 5.000

7) Evaluarea la iesire: a) prin vanzare


b) prin casare
Ex. 1: O soc. detine o cladire achiz. cu 500.000, amortizata pt. o val. de 350.000, pe care o
da spre vanzare la pretul de 230.000. Inregistrati scoaterea din evid. a cladirii.
a) Vanzarea propriu-zisa
461 = % 285.200
7583 230.000
4427 55.200
b) scoaterea din evid
• val. bruta 500.000
- amort. cum. 350.000
Val. ramasa de amort. 150.000
% = 212 500.000
6583 150.000
281 350.000

Ex. 2: O soc. achiz. o constructie la pretul de 40.000, pusa in funct. pe data de 17.04.N si
amort. degresiv in 5 ani. La sf. anului 2 aceasta este casata, chelt. cu casarea 5.000, val. recuperate
din casare 6.000
Nr. de Val. amort. Chelt. cu amort. Val. ramasa de
ani amort.
N 40.000 8.000 32.000
N+1 32.000 9.600 22.400
Cota de amort. lin.: 100%/5 ani = 20%
Cota de amort. degres.: 20% x 1,5 = 30%
La sf. anului N
40.000 8
Amort.lin.= x =5.333
5 ani 12
Am. degres. = 40.000 x 30% x 8/12 = 8.000
Amort. degres. > Amort. lin. => Amort. degres. 8.000

32.000
Amort.lin.= x 12 luni=7.385
52luni
Amort. degres. = 32.000 x 30% = 9.600
Amort. degres. > Amort. lin. => Amort. degres. 9.600
• val. bruta 40.000
- amort. cum. 17.600
Val. ramasa de amort. 22.400
a) Inreg. chelt. cu procesul de casare
658 = 421 5.000
sau
641 = 421 5.000
b) Inreg. val. materiale recuperate din procesul de casare
302 = 758 6.200
c) Scoaterea din evid.
% = 212 40.000
281 17.600
6583 22.400

B. Imobilizari financiare
1) Titluri de participare:
a) contab.titlurilor de val. achiz. trebuie sa tina cont:
- de val. eliberata achitata imediat (ct. 5121)
- de partea eliberata achitata ulterior (ct. 404)
- de partea neeliberata ce urmeaza a fi platita emitentului (ct. 269)
Ex.: Soc. Alfa SA achiz. titluri imobilizate in val. de 40.000, eliberate in proportie de 90%
si achitate prin banca pt. 20.000
40.000: - a) parte eliberate: 90% x 40.000 = 36.000
- b) parte neeliberata: 10% x 40.000 = 4.000
- cu achit. imediata: 20.000
- cu achit. ulterioara: 16.000
263 = % 40.000
5121 20.000
404 16.000
269 4.000
La efectuare varsamintelor: 269 = 5121 40.000

b) veniturile pt. titlurile de valoare incasate reprez. dividende (ct. 761)


Ex.: O soc. com. are de incasat dividende in val. de 10.000, din care a incasat 6.000.
% = 761 10.000
5121 6.000
267 4.000

c) cedarea titlurilor de valoare


Ex.: O soc. com. vinde titluri de val. la un pret de vanzare de 45.000 si plateste un comision
de 900 lei. Titlurile au fost achiz. cu 40.000
Obs.: Achiz. si vanzarea tit. de val. nu este purtatoare de TVA!
Vanzare titlurilor
461 = 7641 45.000
Desc. gestiunii
6641 = 263 40.000
Incasarea
% = 461 45.000
5121 44.100
622 900

Ex.: O soc. com. achiz. 1.000 de titluri de participare cu 10 lei/titlu, din care eliberate 30%,
restul peste 5 ani. Titlurile de val. sunt cesionate inainte de achitarea totala, pretul de cesiune 11.000
lei, cu incasare directa prin contul curent. Cesiunea se realizeaza prin intermediul unei banci care
percepe un comision de 2% din val. tranzactiei, achitata prin contul curent.
10.000: - parte eliberate: 30% x 10.000 = 3.000
- parte neeliberata: 70% x 10.000 = 7.000
a) Achiz.
263 = % 10.000
404 3.000
269 7.000
b) Plata titlurilor
404 = 5121 3.000
c) cesiune inainte de termen
• pret de vanzare 11.000
- parte neeliberata 7.000
Partea incasata 4.000
% = 7641 11.000
5121 4.000
269 7.000
d) Scoaterea din evid.
6641 = 263 10.000
e) Inreg. comis. bancar
627 = 5121 220 (2% x 11.000)

2. Creante imobilizate
Ex.: Soc. Alfa SA acorda soc. Beta un imprumut de 108.000 pe data de 20.08.N, durata 5
ani, dobanda 10%, rambursat in 5 transe egale la sf. fiecarui serviciu cand se achit. si dobanda.
a) 20.08.N - acordare imprumut
2675 = 5121 108.000
b) 31.12.N
- inreg. dobanda (20.08.N - 31.12.N: 130 zile)
2676 = 766 3.900 (10% x 108.000 x 130 zile/360)
c) 20.08.N+1 - inreg. dif. de dob. (01.01.N+1 - 20.08.N+1: 230 zile)
2676 = 766 6.900 (10% x 108.000 x 230 zile/360)
- inreg. incasarii dob.
5121 = 2676 10.800
d) 20.08.N+1 - incasarea primei transe de imprumut
5121 = 2675 21.600 (108.000/5 ani)
e) 31.12.N+1 - inreg. dob. pe 130 zile
2676 = 766 3.120 (108.000 - 21.600) x 10% x 130 zile/360)

Contabilitate de gestiune
Probleme din cartea CECCAR 2010: de la 233 la 284.
Formule:
- Pct. de echilibru: Chelt. fixe/ Marja cost. variabile (MCV)
- MCV: Pret vanzare - Chelt. variabile
- Factorul de acoperire = MCV x 100
Pret vz.

Cifra de af.−cifra de af. la prag


Coef.de siguranta  KS = x 100
cifra de af.
- Indicatorul de siguranta (IS) = Cifra de af. - Cifra de af. la prag
Pct. de echil. reprez. acel nivel de activitate la care chelt. sunt egale cu ven., iar rezultatul
este 0.
Factorul de acoperire reprez. rentabilitatea potentiala. Cu cat fact. de acop. este mai mare, cu
ata contributia produsului respectiv la realizarea profitului este mai mare. Fact. de acop. sta la baza
fundamentarii deciziei privind lansarea in fabricatia unor produse, mentinerea in fabricatie sau
scoaterea din fabric. a unor prod.
KS exprima in cifre relative cu cat pot sa scada vanzarile astfel incat entitatea sa ajunga la
pct. de echil. (sa nu intre in zona pierderilor).
Indicatorul de siguranta exprima in val. absolute cu cat pot sa scada vanzarile a.i.
intreprinderea sa aj. la pct. de echil.