"Nemurirea exista ( cercetările unui fizician român despre vindecarea cancerului)

S-a descoperit energie stocată doar în părul uman, ceea ce confirma din nou
fizica cuantica: viata după moarte exista.
La sfârşitul anilor ’90, la Institutul de Oncologie din Bucureşti a fost pornit un
proiect ieşit din comun: tratarea cancerului la distanţă, prin fire de păr. Testul pe
cobai a fost o reuşită.
Protagonistul acestui tip de cercetare fundamentală, fizicianul Teodor
Săndulescu, a avut curiozitatea să facă unele teste pe firele de păr ale unor
persoane decedate. Concluzia, uluitoare, a fost că, spre deosebire de animale,
“corpul energetic” al omului rămâne viu şi după decesul organismului. Adică
există viaţă după moarte.
“La baza experimentelor a stat ideea că părul menţine legătura cu câmpul
biologic al subiectului de la care a fost tăiat, chiar dacă e dus la mare distanţă de
corpul de origine. Ştiţi povestea lui Samson, din Vechiul Testament, care şi-a
pierdut puterea după ce i-a fost
tăiat părul. De ce avea puterea în păr? Pe de altă parte, se ştie că biocâmpul
organismului este o structură informaţională măsurabilă, sub formă de pulsiuni
electromagnetice, şi are o dinamică diferită de la persoană la persoană”, ne-a
declarat fizicianul (in 2010).
A descoperit energie «stocată» în păr
“Plecând de la aceste date, după ani de experimente, am reuşit să stabilesc că
există o legătură energetică şi informaţională stabilă între firul de păr şi
organismul de la care a fost recoltat, ca într-un fel de oglindă. La om însă, spre
deosebire de animale, firul de păr prezintă pulsiuni energetice chiar şi după
decesul organismului. Asta înseamnă că există o formă de energie spirituală care
rămâne intactă după moartea noastră biologică. Acest lucru mă încurajează să
presupun că sintagma viaţă după moarte se referă la ceva real”, a completat
Teodor Săndulescu, cercetător în cadrul Institutului şi fost referent al Academiei
de Ştiinţe Medicale.
Iniţial, intenţia fizicianului Săndulescu a fost să încerce să vindece cancerul de la
distanţă, prin firele de păr recoltate de la organismele bolnave. În cadrul unui
experiment, cinci şobolani au fost injectaţi subcutanat, în zona spatelui, cu celule
canceroase.
După ce s-au îmbolnăvit, adică li s-au format tumori, li s-a tăiat câte un smoc din
blană. Fiecare smoc a fost supus, într-o incintă specială, situată la o distanţă
apreciabilă de locul unde erau ţinuţi şobolanii, unui flux de radiaţii
electromagnetice cu o anumită lungime de undă.
În mod normal, şobolanii bolnavi mureau după 80 de zile. În cazul celor cu părul
supus unor radiaţii electromagnetice cu o anumită lungime de undă, trei dintre
subiecţi au supravieţuit mai mulţi ani. Practic, s-au vindecat de cancer şi au murit
de bătrâneţe.
Lucrează la brevetarea metodei
Abia după ani de cercetare în domeniul cancerului, fizicianului i-a venit ideea să
studieze din punct de vedere energetic firele de păr ale mai multor specii, inclusiv
ale omului.
“Ceea ce m-a uimit a fost faptul că la toate animalele pulsiunile energetice ale
părului dispar o dată cu moartea organismului, dar nu acelaşi lucru se întâmplă

1
la om. Am constatat că, după moartea biologică, calitatea informaţională a firelor
studiate se păstrează ca şi când omul ar fi viu. Emisia de câmpuri informaţionale
specifice corpului uman are valori extreme la părul decedaţilor după 3 zile şi 40
de zile de la deces. Să nu uităm ce se spune, că Iisus a postit în deşert timp de 40
de zile, s-a înălţat după 40 de zile, pomana morţilor se face la 40 de zile - sunt
prea multe date legate de acest număr 40! Concluzia este că omul nu moare decât
în trup şi că este foarte posibil să existe Lumea de Dincolo, care emite o anumită
radiaţie”, ne-a spus fizicianul Teodor Săndulescu.
Următorul pas a fost să verifice dacă formele geometrice au proprietăţi
excepţionale. “Prin măsurători fizice cu laser, s-a dovedit că semnul crucii este
un puternic emisiv de radiaţie, o radiaţie care nu se încadrează în cele patru tipuri
de forţe fundamentale: magnetic, electric, gravitaţional, nuclear. În condiţiile în
care e folosită în scop de cult, crucea capătă proprietăţi benefice în plus. Crucea
emite o radiaţie specială, care vindecă”, a concluzionat fizicianul Teodor
Săndulescu.
“În acest moment lucrez la brevetarea unui aparat special prin care să pot
determina cu rigoare ştiinţifică toate aceste observaţii. Abia după aceea vor putea
fi validate, oficial”, ne-a spus fizicianul Teodor Săndulescu.
Rezultatele, prezentate la Viena
“Cunosc experimentele lui Teodor Săndulescu şi pot să vă spun că datele acestei
metode au fost prezentate în cadrul unui simpozion la Viena, cu real succes. Eu
cred că subiectul este demn de luat în seamă şi de dezvoltat, oricât ar părea,
acum, de SF”, ne-a spus medicul oncolog Florin Băcanu, vicepreşedinte al
Societăţii Române de Oncologie, filiala Bucureşti.
Fenomenul este cercetat de marile puteri, în secret, de peste 60 de ani
“Studiul influenţei radiaţiilor electromagnetice emise sub formă de impulsuri sau
radiaţie continuă (unde) asupra materiei vii se face cu asiduitate în cele mai
secrete laboratoare ale marilor puteri, de peste 60 de ani. Experimente cu
rezultate de necontestat au arătat că radiaţia electromagnetică pe anumite
spectre şi frecvenţe poate avea efecte terapeutice. Personal, am făcut cunoscute
cercetările domnului Teodor Săndulescu prin emisiunile de televiziune pe care le
realizez”, ne-a spus generalul de brigadă (r) Emil Străinu, doctor în probleme de
război geofizic, fost consilier parlamentar pe ameninţări neconvenţionale şi
asimetrice.
Americanii au confirmat că nemurirea este ceva real
Fizicianul român nu este singurul care e convins că există viaţă după moarte. Iată
câteva exemple ale unor oameni de ştiinţă din străinătate care susţin acelaşi
lucru.
Profesorul Robert Lanza, de la Universitatea de medicină Wake Forest din
Carolina de Nord, SUA, susţine o teorie a biocentrismului. Conform acestuia,
fizica cuantică dovedeşte faptul că există viaţă după moarte. Omul de ştiinţă
spune că moartea este doar o părere imprimată de educaţie. Mai mult, el susţine
chiar că viaţa creează Universul, şi nu invers.
Practic, spaţiul şi timpul nu sunt aşa cum bănuim noi, iar moartea nu există într-
un sens real, aşa cum credem noi astăzi.
Dr. Eben Alexander, un neurochirurg de la Harvard, a fost sceptic în legătură cu
ideea de viaţă după moarte. Cu toate acestea, un accident l-a convins că Raiul

2
există. În anul 2008, dr. Alexander a intrat în comă profundă timp de 7 zile. “Nu
există o explicaţie ştiinţifică pentru faptul că, în timp ce corpul meu zăcea în
comă, sinele interior era viu. În timp ce neuronii din cortexul meu erau blocaţi,
conştiinţa mea nelegată de creier călătorea într-o dimensiune despre care nu am
visat niciodată că ar putea să existe”, a povestit ulterior neurochirurgul despre
experienţa prin care a trecut.
Dr. Gary E. Schwartz, profesor de psihologie, medicină, neurologie, psihiatrie şi
chirurgie la Universitatea Arizona, director al Laboratorului pentru Progrese în
Domeniul Conştiinţei şi Sănătăţii, a avut curajul să-şi rişte reputaţia
internaţională printr- o serie de experimente menite să confirme sau să infirme
existenţa vieţii de după moarte. Rezultatele, descrise în volumul “Experimente
privind viaţa după moarte”, au fost pozitive: există!
PS: Atât indienii, cât și agentele VRIL credeau că parul lung asigură o mai bună
conexiune în comunicări.
Comentariu:
..... făcăturile, vrăjitoriile se fac pe fire de par sau pe fragmente de unghii ale
persoanelor vizate. Astfel, nişte practici ancestrale, care noua ni se păreau nişte
şarlatanii, încep să capete o explicaţie ştiinţifica.
Răspunsul meu
Da, extrem de interesant. Uluitor, chiar. Înseamnă că un fir de păr uman este
un concentrator de energie biologică vitală, de un tip încă necunoscut, care ne
conectează cu Universul, căruia îi transmite informații despre noi. Să fi avut
dreptate celebrul om de știință Ervin Lazlo, care afirma,în cartea Stiința și
câmpul Akashic, că toate informațiile despre noi, după dispariție, sunt depozitate
undeva la marginea Universului ca o holograma.
-=-=-=-=
“Ceea ce m-a uimit a fost faptul că la toate animalele pulsiunile energetice ale
părului dispar odată cu moartea organismului, dar nu acelaşi lucru se întâmplă la
om. Am constatat că, după moartea biologică, calitatea informaţională a firelor
studiate se păstrează ca şi când omul ar fi viu. Emisia de câmpuri informaţionale
specifice corpului uman are valori extreme la părul decedaţilor după 3 zile şi 40
de zile de la deces. Să nu uităm ce se spune, că Iisus a postit în deşert timp de 40
de zile, s-a înălţat după 40 de zile, pomana morţilor se face la 40 de zile – sunt
prea multe date legate de acest număr 40! Concluzia este că o- mul nu moare
decât în trup şi că este foarte posibil să existe Lumea de Dincolo, care emite o
anumită radiaţie”, ne-a spus fizicianul Teodor Săndulescu, cercetător în cadrul
Institutului şi fost referent al Academiei de Ştiinţe Medicale.
Următorul pas a fost să verifice dacă formele geometrice au proprietăţi
excepţionale.
“Prin măsurători fizice cu laser, s-a dovedit că semnul crucii este un puternic
emisiv de radiaţie, o radiaţie care nu se încadrează în cele patru tipuri de forţe
fundamentale: magnetic, electric, gravitaţional, nuclear. În condiţiile în care e
folosită în scop de cult, crucea capătă proprietăţi benefice în plus. Crucea emite o
radiaţie specială, care vindecă”, a concluzionat fizicianul Teodor Săndulescu."
Sursa: Gerard Apostolescu

+++++++

3
https://www.timpul.md/articol/30-de-ani-de-la-accidentul-nuclear-de-la-
cernobil--o-excursie-in-iadul-radioactiv-costa-300-de-dolari-91405.html?
action=print

Timpul.md - E timpul sa stii! Unicul cotidian national!

30 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. O excursie în „Iadul

radioactiv“ costă 300 de dolari

publicat în Ultima oră pe 19 Aprilie 2016, 11:34

Pe 26 aprilie 1986 avea loc unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria
omenirii: explozia centralei nucleare de la Cernobîl. De circa zece ani, se
organizează la fața locului așa-zisul ”turism negru”, unde peisajul a rămas
neschimbat, parcul de distracții fiind atracția principală a micuței localități
ucrainene.

Undeva, după 1 mai 1986, începuseră să apară niște cozi ciudate prin România.
Nu la alimente, ci la iod, distribuit în special gravidelor. Nimeni nu știa clar ce s-a
întâmplat, dar lumea simțea o undă de teroare. Primăvara timpurie dăruise
căpșunele și cireșele înainte de vreme și aprozarele erau pline. Nimeni nu se
temea să guste din fructe imediat ce erau cântărite, deși prin presă, pentru prima
oară, cititorii erau sfătuiți să le spele temeinic. Și atât!

Ce se întâmplase? Pe 26 aprilie 1986, la 1.23 noaptea, la Centrala de la Cernobîl s-

a produs cel mai mare accident nuclear din istoria omenirii, urmată de
contaminarea radioactivă a zonei învecinate. Un nor de precipitaţii radioactive s-
a îndreptat spre părţile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei şi părţile estice ale
Americii de Nord. Suprafeţe mari din Ucraina, Belarus şi Rusia au fost puternic
contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Rusia avea să
recunoască explozia abia după 5 zile. Cât de mare a fost iradierea în România nu
se poate aprecia cu exactitate, mai cu seamă că partea sovietică a dorit să
minimalizeze accidentul în prima fază.

Se estima, la vremea respectivă că zona Cernobîl se va transforma într-un deșert

radioactive pentru o perioadă de cel puțin 500 de ani!

Astăzi, la Cernobîl se face ”turism negru” - cum se numesc excursiile în zone

calamitate: vin curioși din întreaga lume care, cu circa 100 de euro, își satisfac
curiozitatea morbidă. Imediat după accident zona a fost evacuată şi a rămas aşa
pe o rază de 30 de kilometri, din cauza radiaţiilor otrăvitoare care urmau să
transforme locul într-un deşert. Experţii estimau că abia în anul 2.525 emisiile
radioactive vor ajunge la un nivel normal. Cu toate acestea, la Cernobîl (“iarbă
neagră”, în traducere) flora şi fauna prosperă… Cum e posibil?

4
Turiști curajoși sau inconștienți?

“Oamenii vin atraşi de toate aceste mărturii ale vieţii în comunism, de atmosferă,
de poveştile fascinante, dar atât de triste pe care le descoperă aici”, a declarat,
pentru CNN, Dominik Orfanus, ghid şi CEO al Chernobylwel.com, companie care
organizează excursii la Cernobîl din 2008. Turismul negru are parte la Cernobîl
de același decor de trei decenii. Nimic nu e schimbat din 1986, sălbăticia zonei, și
contrastul dintre trecut şi prezent fac din Cernobîl o destinaţie de neratat pentru
fotografi.

Cel mai des fotografiat este parcul de distracţii din Pripiat, niciodată folosit.
Deschiderea oficială fusese programată pentru 1 mai 1986, dar oraşul a fost deja
evacuat cu câteva zile înainte.

Acum, specialiştii Centrului Medical de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Poluării

Radioactive susţin că turismul în zona de excludere Cernobîl este absolut
inofensiv pentru sănătate, încă din 2012.

Potrivit departamentului de coordonare, planificare şi analiză al cercetărilor

ştiinţifice al Centrului, turul de o zi şi chiar o excursie de câteva zile în zona de
excludere Cernobîl sunt inofensive pentru sănătatea umană. Vizitatorii nu ajung
la reactor, acolo unde există riscul de contaminare radioactivă, ci pur şi simplu li
se arată locuri interesante, în care este imposibil să se infesteze cu o doză
semnificativă de radiaţii pentru organism. Medicii mai spun că doza de radiaţii în
timpul unei excursie în zona de excludere este comparabilă cu cea care poate fi
primită zburând deasupra acestui teritoriu în aeronavă. Deci, nesemnificativ…

Însă acești specialiști nu au arătat niciodată un temeinic studiu de urmărire a

efectului radiațiilor în acești 30 de ani.

Variante diverse pentru un „sejur atomic“

Pripiat, orașul-fantomă cel mai apropiat de centrala Cernobîl, se află la 110 km de

Kiev. Pentru a ajunge în oraș, turistul are nevoie de un permis pentru zona de
excludere de 30 de km, permis care se obține cel mai ușor de la un operator de
tururi din Pripiat. Un zbor București-Kiev are un tarif ce pornește de la 173 euro,
potrivit site-urilor de specialitate. Dar, pentru confort, se poate apela la mai
multe companii care organizează excursii în orașul-fantomă. De pildă,
ukrainianweb.com are o vechime de peste zece ani în turismul de la Cernobîl și
oferă excursii de o zi pentru un preț de 89 euro, cu tot cu ghid, permis de acces și
un prânz. Dar mai sunt și alți operatori, precum Amazing Chernobyl Tour sau
ChernobylTrip.com.

”O excursie până acolo se poate face și cu trenul pe ruta București-Chișinău, iar

de acolo tot cu trenul la Odesa, de unde se ia autobuzul până aproape de

5
Cernobîl. Călătoria costă cam 200 de dolari, iar pentru mâncare este bine să mai
aveți o rezervă de 100 de dolari. Acestea sunt costurile dus-întors”, ne-a explicat
Milu Păun, un pensionar din Popești-Leordeni care are rude în Ucraina pe care le
vizitează frecvent.

Este adevărat că situația din Ucraina este instabilă din cauza confruntărilor
dintre armată și trupele rusești, însă acestea sunt departe, în partea de est a
Ucrainei, la 7-800 km față de Kiev și Cernobîl, dar acest lucru nu pare să îi sperie
pe turiștii sosiți aici în număr tot mai mare, de la an la an.

Japonezul dublu iradiat care a trăit 94 de ani

Locuinţele şi fermele abandonate, adică potenţialul deşert, s-au transformat între

timp în mlaştini şi păduri devenite cămin pentru numeroase specii de animale.
Luate prin surprindere de faptul că sălbăticiunile nu au ţinut cont de restricţiile
impuse de contaminare, autorităţile din Ucraina au transformat zona Cernobîl
într-o rezervaţie naturală.

Regiunea este, spre surprinderea cercetătorilor, una din cele mai mari rezervaţii
naturale din Europa, fără nici o intervenţie din partea oamenilor. Acum, trăiesc
acolo căprioare, lupi, mistreţi… fauna din pădurile zonei temperate!

Cum rămâne cu iradierea pentru 500 de ani, unde este deşertul? Nu au trecut,
totuşi, decât 30 de ani… În prima decadă de după explozie, când nivelul de
radioactivitate era foarte ridicat, cercetătorii au descoperit nenumărate exemple
de mutaţii, cum ar fi malformaţiile, nanismul, gigantismul sau alte anomalii, însă
doar în rândul plantelor. Animale malformate nu au fost observate. Pisicile şi
câinii rămaşi în zonă nu au murit, ci s-au sălbăticit.

Un alt exemplu elocvent este legat de exploziile nucleare de la Hiroshima şi

Nagasaki, din 1945. Întâmplarea a făcut ca un japonez să supravieţuiască
miraculos celor două atacuri. Tsutomu Yamaguchi era la doar 3 kilometri de
“zona zero” din Hiroshima când a căzut prima bombă. Se afla în oraş într-o
călătorie de afaceri şi a fost ars serios pe partea stângă a corpului. A plecat spre
casă pe 8 august, cu o zi înainte de cea de-a doua explozie. La Nagasaki s-a expus
din nou radiaţiilor reziduale, cautându-şi rudele printre dărâmături. Pe 29 martie
2009, guvernul japonez l-a numit pe Tsutomu Yamaguchi dublu hibakusha (om
afectat de explozie). Născut în 1916, Tsutomu Yamaguchi a trăit până în anul
2010, adică 94 de ani.

Primăvara şi toamna, celula vie este foarte rezistentă la radiaţii

Oexplicaţie, cel puţin parţială, a fenomenului de la Cernobîl pare să fi găsit un

fizician român, Teodor Săndulescu. Acesta cercetează de ani buni efectele
radiaţiilor asupra organismelor şi a ajuns la concluzii uluitoare. “Teoretic,
radioactivitatea provoacă în celula vie tăierea catenelor ADN şi, astfel, aduce
decesul. Începând cu anul 1968, am avut ocazia să lucrez în cercetare la Institutul

6
de Oncologie din Bucureşti şi am verificat puterea organismelor de a rezista
diferitelor tipuri de radiaţii. Fenomele așa-zis genetice sunt aproape de
necontrolat, nu avem o experiență posibilă în spate care să descrie cum a fost și
ce urmează să se întâmple în urma iradierii”, ne-a declarat fizicianul Teodor
Săndulescu, fost referent al Academiei de Ştiinţe Medicale, fost cercetător
(cercetare fundamentală) la Institutul de Oncologie București.

Specialistul a lucrat zeci de ani pe porci, şobolani, ciuperci, insecte și cartofi.

Trebuia să determine nivelul de iradiere pe care îl suportă celula vie, pentru a afla
la ce nivel de expunere se poate face tratamentul împotriva cancerului. “Am
descoperit, printre altele, că primăvara şi toamna, celula vie este foarte rezistentă
la radiaţii. De asemenea, se pare că organismele se adaptează mult mai repede
decât credeam noi. Insectele sunt aproape imune, de pildă, deşi sunt tot
organisme vii! Misterul de la Cernobîl ne arată că, deocamdată, teoriile în acest
domeniu sunt şubrede. Efectele iradierii există, dar nu ştim decât aproximativ
care sunt consecinţele reale. Nu am fost la Cernobîl să măsor, dar nici nu m-aș
duce acolo”, a concluzionat cercetătorul.

Teodor Săndulescu a mai explicat că alături de un specialist biolog a

experimentat radierea cartofului: ”După primul an de la iradierea bulbilor au
crescut niște cartofi zdraveni. Dar în anul al doilea un «ceva» a determinat
reducerea dimensiunii cartofilor respectivi. Deci e posibil ca după
supradimensionarea din primul an să se ducă în următorul și, încetul cu încetul,
totul să reintre în normal”.

Reactoarele erau neanvelopate

Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenţia Internaţională

Atomică (AIEA) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS),

a atribuit 56 de decese directe – 47 de lucrători şi 9 copii cu cancer tiroidian –

exploziei de la Cernobîl. Mai mult de 9.000 de persoane, dintre cele aproximativ
6,6 milioane foarte expuse, pot muri din cauza unei forme de cancer, se mai arată
în Raport.

Catastrofa nucleară de la Cernobîl nu a fost o noutate pentru omenire. Încă din

anii ’50 au fost înregistrate mai multe accidente de acest gen, în Statele Unite,
Anglia, Rusia, Japonia, a căror gravitate a fost clasificată după o scală
internaţională a evenimentelor nucleare cu şapte puncte, în care nivelul 7
reprezintă maximum de gravitate, iar 1, minimum. Până în prezent, catastrofa de
la Cernobîl, din 1986, rămâne de departe cea mai gravă, având gradul 7. Între
timp însă, experţii au ridicat şi dezastrul de la Fukushima, din 11 martie 2011, de
la nivelul 5 la nivelul 7.

Potrivit specialiştilor, explozia de la reactorul 4 al Centralei nucleare Cernobîl,

Ucraina, din 26 aprilie 1986, a generat radiaţii cât 500 de bombe nucleare de

7
mărimea celor de la Hiroshima şi Nagasaki. Pentru a opri emisiile radioactive,
zona activă a reactorului a fost acoperită cu un “sarcofag” de beton.

După accident au fost interzise culturile pe 784.320 de hectare de teren agricol,

iar pe alte 700.000 de hectare a fost interzisă plantarea de păduri. Un nor
radioactiv a acoperit Europa de Nord, apoi Europa de Est, expunând populaţia
acestor zone la radiaţii de 100 de ori mai mari decât cele normale. Se considera
atunci că vom asista la o nenorocire generalizată din cauza radiaţiilor, iar zona
Cernobîl va deveni un deșert…

În accidentele nucleare la centralele electrice, contaminarea mediului este

semnificativ redusă sau chiar stopată dacă reactorul este anvelopat – adică are
înveliş de protecţie din beton armat, cu o grosime de 1-2 metri, care reţine mare
parte din radiaţii.

Sovieticii au construit la Cernobîl o centrală nucleară care imita modelul de

reactor CANDU, dar care era neanvelopat şi folosea ca moderator grafitul, și nu
apa grea. Pe 26 aprilie 1986, grafitul din reactorul 4 de la Cernobîl a luat foc şi a
explodat.

Ca o paralelă, trebuie menționat că anvelopele de la Centrala Cernavodă sunt

gândite în aşa fel încât nici dacă sunt lovite de un avion să nu se poată ajunge la
reactoare. În partea superioară există bazine mari pline cu apă, care se varsă
imediat peste reactor, în caz de incendiu.

„Teoretic, radioactivitatea provoacă în celula vie tăierea catenelor ADN şi, astfel,
aduce decesul. Începând cu anul 1968, am avut ocazia să lucrez în cercetare la
Institutul de Oncologie din Bucureşti şi am verificat puterea organismelor de a
rezista diferitelor tipuri de radiaţii. Fenomele așa-zis genetice sunt aproape de
necontrolat, nu avem o experiență posibilă în spate care să descrie cum a fost și
ce urmează să se întâmple în urma iradierii.“ Teodor Săndulescu, fizician, fost
referent al Academiei de Ştiinţe Medicale.

Sursa: Romanialibera.ro
https://www.timpul.md/articol/30-de-ani-de-la-accidentul-nuclear-de-la-
cernobil--o-excursie-in-iadul-radioactiv-costa-300-de-dolari-91405.html?
action=print

+++++

duminică, 2 august 2015

Radionica in vindecarea cancerului
Voi prelua un articol dintr-o sursa tabloid, care nu face cinste presei romanesti,
dar contine un  mare sambure de adevar ascuns printre afirmatii senzationaliste,
nesustenabile:
http://www.libertatea.ro/detalii/articol/un-roman-poate-demonstra-existenta-

8
vietii-dupa-moarte-491907.html Articol postat de: Sorin Golea la 10 Mai 2014,
Ora 23:45
(Voi comenta cu rosu acolo unde cred de cuviinta, n.a.)

La sfârşitul anilor ’90, la Institutul de Oncologie din Bucureşti a fost demarat un

proiect ieşit din comun: tratarea cancerului la distanţă, prin fire de păr. Testul pe
cobai a fost o reuşită. Protagonistul acestui tip de cercetare fundamentală,
fizicianul Teodor Săndulescu, a avut curiozitatea să facă unele teste pe firele de
păr ale unor persoane decedate (cobai?). Concluzia, uluitoare, a fost că, spre
deosebire de animale, “corpul energetic” al omului rămâne viu şi după decesul
organismului. (Concluzia e pripita. Amprenta energetica persista temporar. Se
poate evidentia prin fotografie Kirlian. Si nu doar la om, ci la orice proba organica
desprinsa dintr-un organism viu. Fizicianul Teodor Săndulescu a pus in evidenta
efectul de "entanglement",
vezi https://ro.wikipedia.org/wiki/Entanglement_cuantic.
Dar, pentru ca a uitat mecanica cuantica, el redescopera roata si radionica.
Scuzabil pentru el, radionica nu se invata la nici o scoala acreditata oficial).
 Adică există viaţă după moarte.
(Este adevarat, dar Teodor Săndulescu nu o demonsteaza cu cobaii respectivi.)
“La baza experimentelor a stat ideea că părul menţine legătura cu câmpul
biologic al subiectului de la care a fost tăiat, chiar dacă e dus la mare distanţă de
corpul de origine. Ştiţi povestea lui Samson, din Vechiul Testament, care şi-a
pierdut puterea după ce i-a fost tăiat părul. De ce avea puterea în păr? Pe de altă
parte, se ştie că biocâmpul organismului este o structură informaţională
măsurabilă, sub formă de pulsiuni electromagnetice, şi are o dinamică diferită de
la persoană la persoană”, ne-a declarat fizicianul.
(De fapt: "Părul este o extensie a sistemului nervos, ce poate fi văzută ca nervi
exteriorizaţi, un fel de «antene» foarte evoluate care transmit mari cantităţi de
informaţii importante la trunchiul cerebral, sistemul limbic şi neocortex."
sursa: http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=8253)

A descoperit energie «stocată» în păr

“Plecând de la aceste date, după ani de experimente, am reuşit să stabilesc că

există o legătură energetică şi informaţională stabilă între firul de păr şi
organismul de la care a fost recoltat, ca într-un fel de oglindă. La om însă, spre
deosebire de animale, firul de păr prezintă pulsiuni energetice chiar şi după
decesul organismului. Asta înseamnă că există o formă de energie spirituală care
rămâne intactă după moartea noastră biologică. Acest lucru mă încurajează să
presupun că sintagma viaţă după moarte se referă la ceva real”, a completat
Teodor Săndulescu, cercetător în cadrul institutului şi fost referent al Academiei
de Ştiinţe Medicale.
(Ca sa revenim la afirmatia ca "fizicianul a avut curiozitatea să facă
unele teste pe firele de păr ale unor persoane decedate", UNDE ni se
spune in articolul din "Libertatea" ce teste a facut pe firele de par
umane comparativ cu cele de sobolani, ca sa traga astfel de
concluzii?).

9
Iniţial, intenţia fizicianului Săndulescu a fost să încerce să vindece cancerul de la
distanţă, prin firele de păr recoltate de la organismele bolnave. În cadrul unui
experiment, cinci şobolani au fost injectaţi subcutanat, în zona spatelui, cu celule
canceroase.

După ce s-au îmbolnăvit, adică li s-au format tumori, li s-a tăiat câte un smoc din
blană. Fiecare smoc a fost supus, într-o incintă specială, situată la o distanţă
apreciabilă de locul unde erau ţinuţi şobolanii, unui flux de radiaţii
electromagnetice cu o anumită lungime de undă.

În mod normal, şobolanii bolnavi mureau după 80 de zile. (Asta inseamna stire
de "Libertatea": nu exista nici un normal aici, nu se poate prevedea cand mor
sobolanii de cancer. Cifra de 80 de zile in toate cazurile de sobolani bolnavi,
rotunda si frumoasa e aberanta. Puteau sa scrie ca 2 din cei 5 sobolani au murit
"normal" de cancer la 80 de zile.)
În cazul celor cu părul supus unor radiaţii electromagnetice cu o anumită
lungime de undă, trei dintre subiecţi au supravieţuit mai mulţi ani. Practic, s-au
vindecat de cancer şi au murit de bătrâneţe. (Pai, le-au mai facut autopsia si n-au
mai descoperit celule canceroase? De ce nu spun clar asta?)

Lucrează la brevetarea metodei

Abia după ani de cercetare în domeniul cancerului, fizicianului i-a venit ideea să
studieze din punct de vedere energetic firele de păr ale mai multor specii, inclusiv
ale omului. (Si care au fost rezultatele dupa ani de cercetare? O idee?)

“Ceea ce m-a uimit a fost faptul că la toate animalele pulsiunile energetice ale
părului dispar odată cu moartea organismului, dar nu acelaşi lucru se întâmplă la
om. În acest moment lucrez la brevetarea unui aparat special prin care să pot
determina cu rigoare ştiinţifică toate aceste observaţii. Abia după aceea vor putea
fi validate, oficial”, ne-a spus fizicianul Teodor Săndulescu. (Nu este adevarat ca
la animale e altfel decat la oameni. Pai, n-a testat marele fizician Teodor
Săndulescu pe sobolani si extrapoleaza la oameni? Nu se fac teste pe cobai si apoi
se trece la teste pe oameni? Ce rost ar avea testele pe cobai, daca nu acelasi lucru
s-ar intampla la oameni? Ar trebui sa testeze pe maimutze, ca vorba lui Darwin,
din maimutze ne tragem.)
Ce sa breveteze? O cutie radionica, un tun orgonic? Haida, de! Astea sunt deja
brevetate si trecute in dotarea armatei, ca doar cimpazeii de acolo iau tot cei
mai bun, trec la secret si aplica distructiv, ca sa-si mentina privilegiile de putere.
Parul, unghiile si alte tesuturi organice sau o fotografie realizata pe saruri de
Ag constituie amprente si sunt tinte pentru dispozitivele radionice.)
Rezultatele, prezentate la Viena

10
 “Cunosc experimentele lui Teodor Săndulescu şi pot să vă spun că
datele acestei metode au fost prezentate în cadrul unui simpozion la Viena, cu
real succes. Eu cred că subiectul este demn de luat în seamă şi de dezvoltat, oricât
ar părea, acum, de SF”, ne-a spus medicul oncolog Florin Băcanu, vicepreşedinte
al Societăţii Române de Oncologie, filiala Bucureşti. (Da? Si ce-ai facut mai
departe pentru bolnavii de cancer care au venit la tine? Ai
recomandat radiatii, chirurgie si chimioterapie scumpa, ca radionica
pare acum SF?)
«Fenomenul este cercetat de marile puteri, în secret, de peste 60 de
ani»
“Studiul influenţei radiaţiilor electromagnetice emise sub formă de impulsuri sau
radiaţie continuă (unde) asupra materiei vii se face cu asiduitate în cele mai
secrete laboratoare ale marilor puteri, de peste 60 de ani. Experimente cu
rezultate de necontestat au arătat că radiaţia electromagnetică pe anumite
spectre şi frecvenţe poate avea efecte terapeutice. Personal, am făcut cunoscute
cercetările domnului Teodor Săndulescu prin emisiunile de televiziune pe care le
realizez”, ne-a spus generalul de brigadă Emil Străinu (foto), doctor în
probleme de război geofizic, fost consilier parlamentar pe ameninţări
neconvenţionale şi asimetrice. (Hai, dom' fost general Dr. Emil Străinu din asta
mai castiga si el o paine. Isi da cu parerea si nu lamureste NIMIC. Poate ne spune
cum a murit Stanley Kubrik subit dupa ce a lansat filmul "Eyes wide shut", in
traducere "Cu ochii larg închişi"? Asa sunt medicii din sistemul sanitar
actual! http://oradetimis.oradestiri.ro/misterul-mortii-regizorului-stanley-
kubrick/)
Americanii au confirmat că nemurirea este ceva real
(In continuare sunt confirmari de tabloid. Bine ca nu au scris ca "celebrii
cercetatori de la NASA au confirmat si ei ca nemurirea este reala",
dupa care au murit putin.)

Fizicianul român nu este singurul care e convins că există viaţă după moarte. Iată
câteva exemple ale unor oameni de ştiinţă din străinătate care susţin acelaşi
lucru.

Profesorul Robert Lanza, de la Universitatea de medicină Wake Forest din

Carolina de Nord, SUA, susţine o teorie a biocentrismului. Conform acestuia,
fizica cuantică dovedeşte faptul că există viaţă după moarte. Omul de ştiinţă
spune că moartea este doar o părere imprimată de educaţie. Mai mult, el susţine
chiar că viaţa creează Universul, şi nu invers. Practic, spaţiul şi timpul nu sunt
aşa cum bănuim noi, iar moartea nu există într-un sens real, aşa cum credem noi
astăzi.

11
Dr. Eben Alexander, un neurochirurg de la Harvard, a fost sceptic în legătură
cu ideea de viaţă după moarte. Cu toate acestea, un accident l-a convins că Raiul
există. În anul 2008, dr. Alexander a intrat în comă profundă timp de 7 zile. “Nu
există o explicaţie ştiinţifică pentru faptul că în timp ce corpul meu zăcea în
comă, sinele interior era viu. În timp ce neuronii din cortexul meu erau blocaţi,
conştiinţa mea nelegată de creier călătorea într-o dimensiune despre care nu am
visat niciodată că ar putea să existe”, a povestit ulterior neurochirurgul despre
experienţa prin care a trecut.

Dr. Gary E. Schwartz, profesor de psihologie, medicină, neurologie, psihiatrie

şi chirurgie la Universitatea Arizona, director al Laboratorului pentru Progrese în
Domeniul Conştiinţei şi Sănătăţii, a avut curajul să-şi rişte reputaţia
internaţională printr- o serie de experimente menite să confirme sau să infirme
existenţa vieţii de după moarte. Rezultatele, descrise în volumul “Experimente
privind viaţa după moarte”, au fost pozitive: există!

(In concluzie: Un fenomen real este discreditat prin publicarea intr-un tabloid.
Da, dispozitivele orgonice si radionice pot fi aplicate in vindecarea
oricaror boli sau afectiuni prin Medicina Vibrationala, asa cum s-a
ajuns sa fie aplicata BIOREZONANTA. Aceasta actioneaza in plan
energetic.
Dar, s-a preferat aplicarea distructiva a radionicii de peste 60 de ani,
asa cum spune generalul Emil Strainu. Aplicarea benefica nu primeste
finantare, ci e trecuta la index, pentru ca ar trezi constiintele adormite
ale oamenilor si nu s-ar mai vinde medicamentele.)

http://vindecareacancerului.blogspot.com/2015/08/radionica-in-vindecarea-
cancerului.html

++++++

http://www.cfmr.ro/fizica-medicala/personalitati

Teodor Săndulescu (n. ? - d. 2019, Bucuresti)

          · absolvent al Facultății de Fizică a Universității București 
          · face parte dintre primii fizicieni angajati (1950-1955) intr-un spital din Romania
(spital din regiunea Valahia)
          · 1960-2016: Fizician principal, cerc. st. pr. gr. I Laboratorul de Radioterapie cu Energii
Inalte, Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” Bucuresti
         · 1990-2000: membru fondator al Asociatiei Romane a Fizicienilor din Medicina (ARFM)
         · referent al Academiei de Ştiinţe Medicale
          · coautor: "Atlas de izodoze pentru teleterapia tumorilor maligne cu Co-60" (primul atlas
de dozimetrie in radioterapie in limba Romana) , publicat de Comitetul de Stat pentru
Energia Nucleara - Institutul de Fizica Atomica si IAEA (1974)
          · preocupat de vindecarea cancerului prin terapie cu radiaţie electromagnetică de la distanţă
cu teste pe cobai

12
https://romanialibera.ro/special/documentare/cresterea-incidentei-tumorilor-
maligne--66796

https://www.sfatulmedicului.ro/spitale/institutul-oncologic-prof-dr-alexandru-
trestiorean_19

Adresa: Sos. Fundeni nr. 252

Localitate: Sectorul 2, Bucuresti
Telefon: 0213183252
Email: office@iob.ro
Web: www.iob.ro

https://www.libertatea.ro/stiri/un-roman-poate-demonstra-existenta-vietii-
dupa-moarte-1021624

13