Chestionarul de personalitate

E.N.R.
(Extroversiune - Neuroticism – Rigiditate)

Demers teoretic
Acest chestionar este o metodă de studiu a personalităţii subiectului investigat,
autorul fiind Brengelman. A fost adaptat pe populaţie românească în 1976, la Cluj, în 1987 a fost
etalonat pe populaţie profesională. Există o probă înrudită, şi anume, E.P.Q (Eysenck).
Această metodă vizează relevarea a trei dimensiuni ale personalităţii, prezenţa lor fiind
indicată de mărimea scorului obţinut peste media etalonului. Cele trei trăsături sunt:
extroversiunea (cotă crescută peste media etalonului), neuroticismul (cotă crescută peste media
etalonului), rigiditate (cotă crescută peste media etalonului). Cele trei trăsături au o orientare
bipolară, ceea ce permite o nuanţare a interpretării. Astfel, extraversiunii îi corespunde
(ca trăsătură opusă) introversiunea (această bipolaritate, vizând, după C.G.Jung,
relaţia subiectului cu mediul înconjurător), neuroticismului îi corespunde adaptarea, iar rigidităţii
îi corespunde labilitatea (cu referire la gradul de asimilare şi stabilitate a principiilor de viaţă
dobândite prin educaţie).
Semnificaţia reală a întrebărilor din chestionar este bine mascată, evitându-se astfel
creşterea numărului de răspunsuri acceptate social, care pot distorsiona răspunsurile.

Descrierea sintetică a componentelor chestionarului

1. Extroversiune
O cotă crescută la acest factor indică o orientare a subiectului spre lumea exterioară,
comunicativitate, bună capacitate de adaptare. Subiectul acordă o mai mare importanţă valorilor
obiective decât celor subiective, îşi comunică uşor sentimentele. Cu cât cota este mai crescută,
subiectul este într-o permanentă căutare a noului şi a schimbării. Din perspectiva altor tipologii,
extrovertitului îi corespunde picnicul (după tipologia lui Kretschmer), viscerotonul
(după Sheldon), extratensivul (după Rorschach), toţi aceştia având următoarele caracteristici:
atitudine generală relaxată, sociabilitate, toleranţă, dorinţa de a fi apreciat şi de a beneficia de
afecţiunea celor din jur. Nu se izolează în situaţii dificile, prezintă însă o notă de superficialitate.
O cotă scăzută la extroversiune, denotă că avem de-a face cu opusul acestui factor şi
anume cu introversiunea. Subiectul introvert este interesat de concepte, raţionamentele sale au o
componentă afectivă pronunţată, uneori are reacţii precipitate. Nivelul de adaptare este mai
lent, comunică dificil.
Cu toate acestea, se concentrează destul de rapid şi are o stabilitate mulţumitoare,
având însă o mare cetrare asupra propiei persoane. În tipologie, introvertul are ca şi
corespondent cerebrotonul (la Sheldon) şi introtensivul (la Rorschach).

1
 2. Neuroticismul
Cota crescută la această dimensiune poate să apară şi în următoarele cazuri:
 subiecţi de sex feminin (au de regulă o cotă mai crescută decât subiecţii de sex masculin);
 subiecţi introverţi (cotă mică la extroversiune);
 condiţii improprii investigării.
În orice alt caz, examinatorul trebuie să aibă în vedere aspectele clinice, centrându-se pe
o anamneză amănunţită, ţintită pe următoarele aspecte: tulburări afective sau de dinamică
sexuală, manifestări de tip agresiv, stări de inhibare, tulburări de somn, stări anxioase,
stări conflictuale. În timpul anamnezei se va urmări atât comportamentul verbal, cât mai ales cel
non-verbal şi paraverbal. Psihologul trebuie să facă diferenţierea între o cotă crescută la acest
factor ca urmare a tulburărilor mai sus amintite sau o cotă crescută ca urmare a condiţiilor
specifice examinării.
Cota scăzută la acest factor ne îndreaptă spre dimensiunea polară neuroticismului,
şi anume adaptabilitatea. Aceasta presupune: dinamism, echilibru afectiv, structură armonioasă
a personalităţii.

3. Rigiditatea
Cota crescută la acest factor nu vizează aspecte patologice ale personalităţii,
ci demonstrează doar gradul de asimilare a principiilor de viaţă dobândite prin intermediul
educaţiei (familie, şcoală, mediu). Cota crescută denotă: perseverenţă conform propriilor
convingeri ceea ce determină o flexibilitate adaptativă redusă, minuţiozitate, organizare.
Astfel de subiecţi sunt analitici, activi şi energici, conformişti, foarte buni executanţi,
dar conservatori.
Cota scăzută indică dimensiunea opusă, labilitatea. Aceasta denotă: subiecţi în curs de
maturizare, sugestibili afectiv, adaptare superficială, inconstanţă.

Aplicare şi cotare
Chestionarul cuprinde 56 itemi, la care se poate răspunde în aproximativ 15-25 minute
(timpul este nelimitat), prin una dintre cele trei variante de răspuns: „DA”, „?”, „Nu”.
Notarea răspunsurilor se face pe foaia de răspuns, după ce au fost completate datele de
identificare ale subiectului.
Aplicarea se poate face individual (de dorit) sau colectiv, la subiecţii cu un grad suficient
de şcolarizare şi de dezvoltare a inteligenţei verbale.

Corecţia se face în felul următor:

1. Pentru toate întrebările la care se răspunde indecis (?) se acordă 1 punct;
2. Pentru dimensiunea extroversiune sunt 16 întrebări, dintre care pentru următoarele se
acordă 2 puncte dacă se răspunde cu DA şi 0 puncte dacă se răspunde cu NU: 1, 6, 7, 9,
13, 16, 20, 29, 38, 44. Pentru următoarele întrebări se acordă 0 puncte dacă se răspunde cu
DA şi 2 puncte dacă se răspunde cu NU: 23, 27, 36, 48, 51, 56. Suma punctelor dă cota
dimensiunii.

2
 3. Pentru dimensiunea neuroticism sunt 20 întrebări, fiecare răspuns DA fiind cotat cu 2
puncte, iar fiecare răspuns NU cu 0 puncte. Suma punctelor dă cota dimensiunii. Itemii
corespunzători sunt: 2, 5, 10, 11, 15, 19, 21, 25, 26, 30, 32, 33, 39, 41, 42, 45, 46, 49, 52, 54.
4. Pentru dimensiunea rigiditate sunt 20 întrebări, fiecare răspuns DA fiind cotat cu 2
puncte, iar fiecare răspuns NU cu 0 puncte. Suma punctelor dă cota dimensiunii. Itemii
corespunzători sunt: 3, 4, 8, 12, 14, 17, 18, 22, 24, 28, 31, 34, 35, 37, 40, 43, 47, 50, 53, 55.

INSTRUCTAJ
„Acest caiet conţine 56 de întrebări, care vizează câteva aspecte ce privesc personalitatea
umană. Citiţi pe rând întrebările. La fiecare întrebare există trei posibilităţi de răspuns: „DA, „?”,
„NU”.
Evitaţi pe cât se poate să răspundeţi indecis (?).
Vă rugăm să treceţi pe foaia de răspuns opţiunile dumneavoastră, în dreptul numărului
de ordine corespunzătoar fiecărei întrebări.
Nu scrieţi nimic pe caietul cu întrebări.
Străduiţi-vă să răspundeţi cu toată sinceritatea. Răspunsurile dumneavoastră nu vor fi
ştiute de nimeni, în afară de psiholog. Nu există răspunsuri „corecte” şi „greşite”.
Toate răspunsurile sunt bune. Cu condiţia să fie sincere.
Timpul pentru completarea chestionarului nu este limitat, dar căutaţi totuşi să lucraţi
repede.”
Instructajul se află pe prima filă a setului de întrebări. Este foarte important să se
menţioneze evitarea răspunsurilor incerte.

Exemple de itemi:
 Vă găsiţi deseori într-o dispoziţie proastă, având un sentiment de nemulţumire?
 Faceţi dumneavoastră primul pas în stabilirea unei cunoştinţe?

Interpretare
După obţinerea celor trei cote globale pentru cele trei dimensiuni, acestea vor fi raportate
la etalon. Interpretarea trebuie nuanţată cu aspecte clinice, ţinându-se cont şi de alte variabile,
precum: vârstă, sex, pregătire profesională, etc (informaţii non-test).
În cadrul etalonului, fiecare dimensiune are distribuţia ei în cadrul eşantionului,
precum şi caracteristicile sale: valoarea minimă, valoarea maximă, media, abaterea standard şi
limitele de clase în 5 trepte, pe baza cotelor brute şi a cotelor T corespunzătoare. Prin urmare,
orice cotă a fiecărei dimensiuni va putea fi raportată şi la indicii menţionaţi, permiţându-se o
nuanţare valorică a cotei, precum şi o interpretare în termeni specifici şi uşor de raportat la
celelalte dimensiuni obţinute. Informaţia test urmează apoi a fost corelată cu informaţia
non-test.