PROIECT DE LECŢIE

Profesor: Oprea Georgiana Otilia

Data: 21 mai 2021
Clasa: a VIII-a A
Obiectul: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNÃ
Unitatea de învăţare: UNITATEA 5 – „ÎNCOTRO SE ÎNDREAPTÃ LUMEA?”
Subiectul: TEXTUL NONLITERAR – TEXTUL DE OPINIE
Tipul lecţiei: DE ÎNSUŞIRE DE NOI CUNOŞTINŢE

DEMERSUL DIDACTIC

A )COMPETENŢE GENERALE:

1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi producerea textului oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

B) COMPETENŢE SPECIFICE

1.1. Exprimarea unui punct de vedere propriu privind reprezentarea aceleiaşi teme în texte diferite, în vederea evaluării informațiilor, a
intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative
1.4. Participarea activă la dezbateri simple, formulând puncte de vedere și/sau continuând ideile celorlalți, exprimând un punct de
vedere faţă de opiniile expuse de interlocutor(i),
2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale
2.3. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor
interpretări multiple
3.1. Redactarea unui text complex, în care să îşi exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte
citite
4.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse
4.5. Dezvoltarea gândirii logice şi analogice (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare), prin utilizarea deprinderilor de comunicare
corectă în limba română literară, în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii.
 C) OBIECTIVE

a)COGNITIVE:

1. să definească textul nonliterar și, în special, textul de opinie;

2. să recunoască un text literar/nonliterar;
3. să facă diferența dintre un text literar și cel nonliterar;
4. să identifice structura textului de opinie;
5. să găsească tipare textuale specifice textului de opinie;
6. să poată redacta un astfel de text.

b)AFECTIVE:

6. să participe cu interes la lecţie;

7. să manifeste grijă pentru felul în care îşi construiesc răspunsurile orale cât şi pentru felul în care scriu;

STRATEGII DIDACTICE:

a) Metode si procedee: conversatia, explicaţia, exerciţiul, învãţarea prin descoperire, lectura expresivă, conversaţia euristică, scheletul de
recenzie, jocul didactic, lucrul cu manualul.;
b) Mijloace: tabla, manualul, fişe de lucru, videoproiector, calculator;
c) Resurse: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, sala de clasă;

FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe şi individual

FORME DE EVALUARE: evaluare orală, evaluare scrisã

BIBLIOGRAFIE:
- „Limba română” – manual pentru clasa a VIII-a, Ed. Art;
- Parfene Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999;
- Alina Pamfil, Limba şi literatura romană în gimnaziu.Structuri didactice deschise, ed. Paralela 45, Bucureşti,2003.
Nr. Etapele lecţiei Ob./ Timp Activitatea profesorului Activitatea Strategia didactică Evaluare
crt C. s. elevului
Metode şi Mijloace Forma de
procedee de organizare
învăţământ
1. Moment 2’ Profesorul stabileşte ordinea şi Elevii îşi conversaţia - activitate Observare
organizatoric disciplina, apoi pregăteşte pregătesc frontală
materialele necesare orei de limba cele necesare
română. orei de limba
română.

2. Verificarea 5’ Verific tema atât cantitativ, cât şi Elevii prezintă conversaţia caietul de activitate observare
temei scrise. calitativ. caietele, citesc teme; frontală sistematic
tema şi fac manualul ă;
Verificarea calitativă se face corecturile aprecieri
selectiv; elevii vor fi solicitaţi, prin necesare. verbale
sondaj, să citească, să motiveze,
antrenându-se, prin întrebări,
întreaga clasă.
3. Captarea O2 5’ Profesorul va cere elevilor să-și Răspund la Învăţarea Fişa de activitate aprecieri
atenţiei aleagă un număr de la 1-8. În solicitarea prin lcuru frontală verbale
elevilor funcție de numărul ales, aceștia vor profesorului descoperie Anexa 1
primi bilețele pe care sunt scrise
diferite fragmente de texte literare/
nonliterare. Fiecare citește biletul
cu textul și numește tipul de text:
literar/ nonliterar.
4. Actualizarea O3 5’ Profesorul îi antrenează pe elevi Elevii identifică Învăţarea Activitate Aprecieri
cunoştinţelor într-o discuţie referitoare la textele caracteristicile prin frontală verbale
anterioare. studiate anterior şi stabilim textului literar. descoperire
caracteristicile textului literar, Conversaţi
urmând ca la sfârşitul orei să a
discutăm şi despre caracteristicile
textului nonliterar.
Textul literar înfăţişează
 întâmplări, situaţii sau lucruri
aparţinând ficţiunii, imaginaţiei
scriitorului.
5. Anunţarea 1’ Astăzi vom studia Textul Elevii urmăresc conversaţia caietul activitate urmărirea
titlului lecţiei, nonliterar şi, aplicativ, textul de cu atenţie tabla frontală comporta
a tipului ei şi a opinie. Scriu titlul pe tablă. anunţarea mentului
obiectivelor Comunic obiectivele propuse. obiectivelor şi elevilor
operaţionale scriu titlul în
caiete.
6. Prezentarea 1’ Înmânez fişele (anexa 2) după care Elevii ascultă şi conversaţia fişa de activitate observarea
sarcinilor de se va conduce procesul de însuşire adresează lucru frontală
învăţare a cunoştinţelor. întrebări dacă au
neclarităţi.
7. Dirijarea 20’ Profesorul le cere elevilor să Elevii ascultă Videoproie
Învăţării citească textul din manual Când indicaţiile şi Explicaţia ctor
vei fi adult, e posibil să nu ai loc participă activ
dând
de muncă după Yuval Noah
răspunsurile
Harari. aşteptate de
profesor.
Se propun întrebări pentru
Exerciţiul fişă de activitate
decodarea textului: elevii vor avea lucru pe grupe Observa-
de rezolvat sarcinile din manual: re
Încuraja-
O1  Când vei fi adult, e posibil rea
O2 să nu ai un loc de muncă face elevilor
parte din categoria textelor literare prin
sau nonliterare? Justifică-ți diferite
răspunsul, apelând la: calificati-
ve.
o un exemplu legat de
O4 conținut;
o un exemplu legat de
modul în care este scris.
 Explică intenția autorului,
având în vedere titlul textului.
  Care crezi că este
receptorul pe care îl are în vedere
autorul?
 Formulează tema textului.
 Prin ce mijloace este
exprimată atitudinea autorului în
acest text?
O5  Precizează ce structuri
textuale recunoști și exemplifică-
le.
Valorificând răspunsurile
elevilor, profesorul scoate în
evidență trăsăturile textului de
opinie și structura acestuia apoi
solicită identificarea în textul citit
a elementelor specifice acestui tip
de text.
Elevii rezolvă
Elevii vor primi ca model un text
O6 cerința pe caiete,
de opinie (Anexa 2), iar pe baza iar după
acestuia vor trebui să creeze și ei terminarea
unul pornind de la următoarea timpului alocat,
afirmație: elevii-purtători
de cuvânt-
În viitor meseria de profesor va fi prezintă
făcută de un robot rezolvările

8. Asigurarea Se realizează pe tot parcursul orei. Îşi notează aprecieri caiete activitate
feedbackului Voi face aprecieri generale şi aprecierile. frontală
individuale, pozitive şi negative şi
voi nota ,dacă este cazul, câţiva
elevi
9. Asigurarea O3 5’ Profesorul realizează o schemă Elevii notează Conversaţi Caiet activitate analiza
 retenţiei şi care cuprinde trăsăturile ambelor schema pe a individual lecţiei
transferului tipuri de texte privite în paralel. caiete. ă
Elevii primesc sarcina de a rezolva
scheletul de recenzie(Anexa 3)
10. Tema pentru 1’ Stabilesc tema pentru acasă: Elevii ascultă, Conversaţi Caiet
acasă Tema: notează tema. a
https://wordwall.net/ro/resource/96 Explicaţia
28478/textul-literar-%C8%99i-
nonliterar
Anexa 1

Tipuri de texte

I. Rețeta fericirii
Ingrediente:
- un răsărit cu arome ruginii,
- o tigaie,
- 1 lingură de bună-dispoziție,
- 2 linguri de optimism,
- 2 linguri de răbdare,
-1 litru de veselie.
Mod de preparare:
Se admiră răsăritul cu arome ruginii în drum spre magazin de unde se cumpără o tigaie. Apoi se încinge
bine veselia, se adaugă buna-dispoziție în cascadă și se amestecă bine. Când s-au rumenit, se presară
optimismul și răbdarea. La final, se ornează cu puncte cadou, și gata! Fericirea e în mâinile voastre, gata
să fie savurată.

II. În lumina oblică a soarelui de toamnă scăpărară arme. Apăru un pâlc de opt ori zece călăreţi, în
fruntea cărora se vădea un boier tânăr moldovan pe-un arăbesc roib. Purta cizme roşii, contăş, cu guler
şi mânicuţi de jderi, şi gugiuman de aceeaşi pelcică.
(Zodia cancerului sau vremea Ducăi-Vodă, Mihail Sadoveanu)

III. Cuvântul familia provine din famulus (servitor) şi pare că a desemnat – potrivit Dicţionarului
etimologic al limbii latine – „ansamblul sclavilor şi al servitorilor ce trăiau sub acelaşi acoperiş”, iar
mai apoi casa în întregime, stăpânul pe de o parte, soţia, copiii şi servitorii, pe de alta.
(Psihosociologia familiei, Florin Druţă)

IV. Chiriţa: (...) Auzi ce spune monsiu Şarlă?... Zâce că ai să vorbeşti franţuzăşte ca pe apă...N’est-ce
pas Monsieur Charles, qu’il parlera comme l’eau? [...]
...Da’ ian să-i fac eu un examen...Guliţă, spune nineacăi, cum să cheamă franţuzăşte
furculiţa?
Guliţă: Furculision.
(Vasile Alecsandri - Chiriţa în provincie)

V. Te-ai săturat de aceeaşi haină veche şi demodată?

Vrei altceva?
Noi îţi oferim, la preţuri incredibile, marochinărie specială.
Haine din pielea clientului!
Mănuşi pentru copii cu un deget!
Poşete din piele de damă!
Nu pierde ocazia!
Numai la noi, ocazia e bună!
S.C. Pielicica
Str. Blănarilor nr. 8, Cluj-Napoca

VI. La un concurs de animale, în cadrul unei sărbători agricole, s-a afișat programul:
-ora10.00 - prezentarea invitaților,
-ora12.00 - prezentarea animalelor,
-ora14.00 - masa comună.

VII. Sub flori de măr

Ce mi se scutură în păr
Se umple sufletul de soare;
Pe orice frunți suferitoare,
Oh! ningeți, albe flori de măr.
(Primăvara de Alexandru Macedonski)

VIII. A revenit frumoasa primăvară;

Copacii parcă-s ninși de-atâta floare;
Dorinți copilărești, renăscătoare,
Fac inimile noastre să tresară ....
(Sonet - A revenit frumoasa primăvara de Alexandru Vlahuță)
 Anexa 2

Textul de opinie- model

ENUNȚURILE PĂRȚILE UNUI TEXT ORDINEA FORMULE/CONECTORI

DE OPINIE

a. Spun asta pentru că, dacă argument 2 conector care introduce un

privești în jur cu atenție, argument: pentru că
poți descoperi lucruri
minunate.
b. Cred că frumusețea se opinie 1 formulă pentru exprimarea
află pretutindeni în jurul opiniei: cred că
nostru.
c. De exemplu, poți vedea exemplu 3 conector care introduce un
oameni frumoși, un gest exemplu: de exemplu
frumos făcut de cineva, o
floare care tocmai a înflorit
sau un copac pe care atârnă
țurțuri de gheață, o clădire
cu arhitectură armonioasă
etc.
d. Așadar, depinde de noi concluzie 4 conector care introduce o
dacă suntem capabili să concluzie: așadar
vedem frumusețea din
preajma noastră.

a. Construiește un argument în favoarea și altul împotriva opiniei de mai jos.

În viitor meseria de profesor va fi făcută de un robot

b. Construiește câte un exemplu atât pentru argumentul ce susține opinia, cât și pentru cel care o
contrazice.
b. Formulează o concluzie referitoare la opinia dată. 

Anexa 3
 Schelet de recenzie

Completati un Schelet de recenzie, pentru a

dobândi un algoritm de realizare a unui rezumat.
Se cere:
• Exprimati într-o propoziţie sau frază
despre ce este vorba în textul citit, să
prezinte, pe scurt, subiectul acestuia.
• Alegeti o expresie semnificativă
(sintagmă pentru conţinutul textului).
• Rezumati , într-un cuvânt, esenţa
textului.
• Descrieti “culoarea sentimentală” a
textului.
• Găsiti un simbol (grafic) pentru textul în
cauză.
• Completati propoziţia: “Cel mai bun /
mai interesant lucru din acest text
este...”
*Nota: Recenzia este o analiză succintă (pe
scurt) asupra unei lucrări literare abia apărute ,
pentru informarea publicului.

TEXTUL LITERAR este obţinută prin diferite procedee

artistice/ figuri de stil

- prezintă o mare varietate de forme: opere

lirice, epice, dramatice, aparţinând
- are caracter ficţional – este o plăsmuire a diverselor specii literare
imaginaţiei autorului, care transfigurează
realitatea, o modelează, transformând-o
într-un univers imaginar propriu

- în logica ficţiunii, textul literar nu poate

fi considerat nici adevărat, nici fals

- nu are ca scop transmiterea de informaţii

exacte către cititor, ci provocarea
fanteziei şi a emoţiei acestuia, printr-o
unitate deplină a conţinutului cu forma
(scop estetic)

- expresivitatea este o trăsătură TEXTUL NONLITERAR

fundamentală a textului literar, în funcţie
de sensibilitatea şi imaginaţia autorului;
- este rezultatul observării realităţii şi al
transformării acesteia în informaţie

- are un caracter nonficţional – este bazat

pe aspecte adevărate, controlabile,
concrete ale realităţii cotidiene

- are drept scop informarea cititorului, dar

şi transmiterea unor convingeri,
încercarea de a-l determina pe acesta să
facă / să creadă un anumit lucru

- în general, este lipsit de expresivitate, dar

unele specii, cum ar fi reclamele, mizează
pe jocuri de cuvinte, figuri de stil, cuvinte
polisemantice

- este folosit aspectul corect, îngrijit al

limbii

- obiectivitate, claritate, accesibilitate

relativă, în funcţie de domeniu

- prezintă o mare varietate de forme: texte

de lege, reţete, prospecte de
medicamente, instrucţiuni de
montare/utilizare a aparatelor, ghiduri
turistice, reclame, articole de ziar sau de
revistă, ştiri, interviuri, anunţuri de mică
publicitate, lucrări ştiinţifice