Universitatea Transilvania din Brașov

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor

Franciza
Referat – Dreptul Afacerilor

Îndrumător referat:
Lect. dr. DAJ ALEXIS Studenta
Hosu Loredana Manuela
Specializarea „Finanțe și Bănci”
anul I de studiu – grupa 8522

-Brașov 2013-
“Franciza” – Dreptul afacerilor – Brașov 2013

FRANCIZA

Hosu Loredana Manuela – Finanțe și Bănci – an I - 8522 2

“Franciza” – Dreptul afacerilor – Brașov 2013

CUPRINS

partea: pagina:
I De ce am ales această temă? 4
Ce este franciza? 4
Cum operează franciza? 5
II
Cine este în franchising? 5
De câte tipuri este franciza? 5
III Avajtajele și dezavantajele francizei. 7
IV Perspectiva sistemului de franciză. 8
V Contractul de franciză. 8
Franciza în România (studiu de caz) 8
VI
Studiu de caz 10
VII Legea francizei . 11
Concluzie 14
VIII
Bibliografie 15

Hosu Loredana Manuela – Finanțe și Bănci – an I - 8522 3

“Franciza” – Dreptul afacerilor – Brașov 2013

FRANCIZA

 De ce am ales această temă?

De ce franciza?.. În primul rând mi-am ales această temă deoarece consider că este
necesar ca și economiști să cunoaștem acest subiect, vom termina facultatea și cu siguranță
vom dori să punem în practică ceea ce am învatat. O afacere ar fi o idee foarte bună, ceea ce
înseamna că trebuie să cunoaștem din timp cum ar trebui să începem ce anume ar trebui să
știm și ce trebuie să facem.
Deși în cursul anilor univrsitari vom dezvolta aceste cunoștințe și la cursuri, consider
că o documentare în plus este bine venită.
În al doilea rând am ales Franciza ca subiect de dezbatere pentru că am auzit de foarte
multe ori acest termen însa nu am știut niciodată la ce se referă mai exact, am fost curioasă
din acest punct de vedere și am căutat informații, iar o cultură generală în acest domeniu este
bine venită..

 Ce este Franciza?

Franciza reprezintă o formă de cooperare contractuală între un francizor şi un francizat

(persoane fizice sau persoane juridice, independente din punct de vedere financiar) prin care
primul, contra unei taxe de intrare în franciză („drept de intare”) şi a unei taxe anuale raportată la
cifra de afaceri („redevenţă”), acordă celui de-al doilea dreptul de comercializare a bunurilor şi
serviciilor folosind marca, numele, magazinele puternic personalizate, sistemele publicitare
proprii, know-how-ul francizorului.

Sitemul de franciză a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii şi a cunoscut
două etape distincte în dezvoltarea sa:
I. începutul secolului al XX-lea – axată pe franciza vânzărilor de automobile şi a
organizării staţiilor pentru distribuirea benzinei şi a lubrifianţilor;
II. anii 1950-1960 – marcaţi de expansiunea deosebită a francizei produselor
alimentare de mare consum.
Franciza este un sistem de care este bine să ţină cont în special întreprinderile mici, care
vor să pătrundă pe pieţe deja ocupate de firme cu o experienţă îndelungată şi care doresc să
obţină succese imediate. În concluzie putem afirma că, prin intermediul contractului de franciză,
francizorul îşi poate extinde afacerea cu cheltuieli reduse, în timp ce francizatul beneficiază de
renumele unei firme de prestigiu şi de sprijinul interesat al francizorului.

Între motivaţiile optării către sistemul de franciză putem să amintim:

 nevoia de independenţă profesională;
 posibilităţi substanţiale de câştig;
 risc relativ limitat;
 costuri mai reduse (în funcţie de tipul de franciză) etc

Hosu Loredana Manuela – Finanțe și Bănci – an I - 8522 4

“Franciza” – Dreptul afacerilor – Brașov 2013

 Cum operează franciza?

"It's a business marriage" între un business deja existent (al francizorului) și un nou sosit
în piata de afaceri (francizatul). Beneficiarul francizei (francizatul) cumpară de la francizor
drepturile înregistrate pentru a reproduce întregul pachet de afaceri, într-un format "la cheie", pe
un teritoriu specific și pe o perioadă de timp delimitată.

Francizorul trebuie să pună la dispoziție un format complet al business-ului care să

includă numele, imaginea și impactul corporației, dovadă testarii lui anterioare, know-how-ul,
servicii de training si suport.
Beneficiarul francizei investeste capital, timp, efort, și eventual o experiență anterioară în
business pentru a crea "clona" sistemului de business al francizorului.

 Cine este în franchising?

Cele mai multe francize sunt în domeniul: industrial (băuturi răcoritoare, alcoolice,
fabricarea materialelor de construcții), acestea fiind urmate de cele, din servicii (financiare, de
personal, de intreținere, imobiliare), retail (fără industrie alimentară), fast-food și industria
hotelieră.

Deși poate mai greu de crezut, din cauza distanței relativ mari față de România, cele mai
multe afaceri de tip franciză provin din:→ SUA (43)→ Pe locul 2, franciza românească, cu 35 de
branduri.→ Italia, cu 21 de branduri→ Franta, cu 18.

Exemple de franciză : McDonalds, Shell, Call Kwik, KFC, Pizza Hut, 5aSec, Coca Cola
Avenue, Burger King, Hertz, Prontaprint, Holiday Inn, Novotel, Sofitel, Hilton, Europa Cars,
Dunkin' Donuts, Haagen-Dazs, Avis, Subway, NesCafe, Bang&Olufsen și mulți alții.

 De câte tipuri este franciza?

Franciza apare sub o varietate de forme prin care proprietarul unui

produs/serviciu/afacere/marcă etc. cedează dreptul de utilizare a acestor elemente unei alte
persoane contra unei sume de bani. Cele mai cunoscute tipuri de franciză, atât în economia
americană cât şi în celelate state occidentale, sunt:
 Franciza de producţie sau a mărcilor de fabrică – Product and Trade Name
Franchising – în cadrul căreia produsele sunt fabricate de către francizor şi
distribuite prin intermediul francizaţilor. Este cazul vânzărilor de automobile, dar
şi al firmelor profilate pe îmbutelierea şi distribuţia băuturilor nealcoolice.
 Franciza de distribuţie - Business Format Franchising – care are drept
particularitate faptul că relaţia dintre francizor şi francizat se prelungeşte şi în
ceea ce priveşte gestiunea punctelor de vânzare, managemntul afacerii, strategiile
de marketing etc.

Hosu Loredana Manuela – Finanțe și Bănci – an I - 8522 5

“Franciza” – Dreptul afacerilor – Brașov 2013

Acest tip de franciză cuprinde restaurantele, comerţul cu amănuntul, prestaţiile de

servicii etc. Totodată, trebuie menţionat că acest tip de franciză tinde să se devolte într-un ritm
net superior primului, datorită vânzărilor semnificativ mai mari pe care le aduce.
La rândul său, sistemul francizei de distribuţie se împarte în următoarele trei categorii de
francize:
 Franciza de comerţ cu amănuntul – Retailing – care cuprinde:
a) restaurantele – reprezintă acea ramură a francizei care are ca obiectiv
principal armonizarea activităţilor de alimentaţie publică şi cazare cu cele
privind înfiinţarea şi organizarea unui comerţ mobil itinerant de
alimentaţie publică în vederea asigurării mesei unor colectivităţi izolate
din diverse zone ale unei arii comerciale delimitate;
b) magazinele alimentare de proximitate sau de comoditate – Convenience
Store – caută să se adapteze stilului de viaţă din ce în ce mai dinamic al
unei părţi importante a populaţiei. Ele se caracterizează prin
comercializarea produselor de primă necesitate, prin practicarea
autoservirii, dar şi a unor orare de funcţionare prelungite, uneori chiar 24
de ore din 24 sau 7 zile din 7;
c) unităţile de distribuţie a mărfurilor nealimentare – specializate pe
comercializarea articolelor de bricolaj, mobilă, asrticole sportive etc.
d) unităţile de distribuţie a pieselor de schimb, a echipamentelor şi service-
ului pentru autovehicule – unităţi specializate pe activităţi de service
(spălătorii, schimbări de piese, reparaţii), dar şi pe comercializarea unor
produse de maximă necesitate pentru categoria de clienţi deservită.
 Franciza de agrement şi voiaj – Leisure and Travel Business – a cunoscut o
dezvoltare semnificativă ca urmare a creşterii veniturilor populaţiei, a schimbării
stilului de viaţă al oamenilor, a creşterii numărului de reşedinţe ale unei persoane
într-un anumit teritoriu etc.
 Franciza prestaţiilor de servicii către întreprinderi şi populaţie – Business
and Personal Services – este un sector care se găseşte în plină dezvoltare ca
urmare a creşterii solicitărilor pentru astfel de servicii din partea populaţiei şi a
întreprinderilor, dar şi datorită diversificării din ce în ce mai accentuate a acestora.
Potrivit specialiştilor americani, există şase tipuri de prestaţii:
a) servicii către întreprinderi (Business Aid and Services);
b) serviciile privind închirierile de autoturisme şi camioane (Auto and Truck
Rental Services);
c) servicii privind locuinţele (Construction, Home Improvement and
Cleaning Services);
d) servicii de spălătorieşi curăţătorii publice (Laundry and Drycleaning
Services);
e) servicii de închiriere a diferitelor tipuri de echipament (Equipment
Rental);
f) servicii de educaţie (Educational Services).

Hosu Loredana Manuela – Finanțe și Bănci – an I - 8522 6

“Franciza” – Dreptul afacerilor – Brașov 2013

 Avantajele şi dezavantajele francizei

Atât avantajele cât şi dezavanteajele pe care le oferă sistemul de franciză trebuie analizate
avându-i în vedere pe cei doi parteneri care reprezintă extremele sistemului: francizorul şi
francizatul.

Francizor
Avantaje Dezavantaje
Modalitate relativ simplă de iniţiere şi Crearea unei imagini nefavorabile pe piaţă
extindere a unei afaceri investind costuri (datorită lipsei de experienţă sau a unui
minime. personal pregătit necorespunzător).
Obţinerea unor câştiguri ridicate. Acordarea de asistenţă tehnică şi comercială.
Sporirea renumelui mărcii şi îmbunătăţirea
imaginii firmei pe piaţă.
Informarea permanentă asupra pieţei prin
intermediul francizaţilor.
Creşterea cotei de piaţă.

Francizat
Avantaje Dezavantaje
Beneficiază de un nume de marcă recunoscut. Costul francizei. Taxa de intrare într-o franciză
variază în funcţie de serviciile oferite de la 10-
20000 euro până la milioanede de dolari în
SUA. De asemenea, redevenţa plătită lunar de
către francizor poate să ia valori între 1 şi 20%
din cifra de afaceri (în comerţ redevenţele sunt
de 2-5%, în timp ce în domeniul prestărilor de
srvicii se ridică la 10-20%.
Beneficiază de programe de pregătire Limitarea independenţei francizatului.
managerială, dar şi de asistenţă a personalului
comercial.
Beneficiază de programe de publicitate Restricţii cu privire la furnizorii de materii
desfăşurate pe piaţa locală sau naţională. prime, materiale, echipamente etc.
Obţinerea unor avantaje în procesul de Oferirea de programe manageriale şi de
aprovozionare (produse şi servicii de calitate la pregătire necorespunzătoare.
preţuri competitive).
În general, costurile de intrare într-o franciză Limitarea gamei de produse comercializate.
sunt mai mici decât în cazul unei afaceri
proprii.
Obţinerea unor câştiguri substanţiale.
Riscuri scăzute de faliment (francizele
garantează succesul dacă nu există abateri de
la contractul de franciză). Rata eşecurilor în
această afacere este de doar 4%, mult mai
scăzută decât în cazul demarării unei afaceri pe

Hosu Loredana Manuela – Finanțe și Bănci – an I - 8522 7

“Franciza” – Dreptul afacerilor – Brașov 2013

cont propriu.

o Perspectivele sistemului de franciză

Sistemul de franciză reprezintă o soluţie ce trebuie luată din ce în ce mai mult în calcul
atunci când se doreşte iniţierea unei afaceri. Cu precădere, întreprinderile mici vor fi „obligate”
să se orienteze pe termen lung către cumpărarea unei francize, datorită avantajelor substanţilae
pe care le oferă. Aceste companii mici trebuie să reacţioenze rapid la schimbările pieţei, să caute
produse şi servicii din ce în ce mai diversificate menite să atragă intersul clienţilor potenţiali.
o Contractul de franciză

Franciza este una dintre operațiunele folosite pe scară largă în comerțul internațional. În
contractul de franciză participă două persoane: pe de o parte, francizorul sau concedentul și, pe
de altă parte, beneficiarul sau concesionarul.
Obiectul contractului este format din concesiunea unei mărci de fabrică sau de serviciu,
împreună cu asistența tehnică și toate cunoștințele necesare pentru exploatarea acesteia.
Cunoștințele transmise pot avea atât natură industrială cât și comercială întrucât în desfășurarea
activității sale, beneficiarul francizei poate fi atât producător cât și distribuitor.
Pentru desfășurea contractului, francizorul trebuie să îi furnizeze partenerului său
elemente de engineering și know-how privind amenajarea și organizarea întreprinderii, elemente
de marketing cuprinzând metodele, mijloacele și tehnicile de comercializare a produsului sau
serviciului, și mijloacele pentru pregătirea profesională a personalului. Francizorul este ținut să
acorde asistență tehnică pe toată durata de desfășurare a contractului de franciză.

 Franciza în România (stidiu de caz)

La începutul anului 2006 a luat ființa in România, Asociația Română de Franciza o

organizație non- guvernamentală, apolitică si non-lucrativă, la inițiativa unor oameni de afaceri
americani si români care activeaza în domeniul francizei din România și SUA, ca francizor,
francizat sau consultant. Ideea creării unui organism oficial care să raspundă nevoii de informare
a mediului de afaceri în sistem de franciză și care să promoveze și să dezvolte franciza ca metodă
comercială, pe piața romanească, s-a concretizat prin apariția Asociației Române de Franciză
(ARF). Singura asociație profesională care are un cod de etică în domeniul francizei și o comisie
de mediere în vederea rezolvării conflictelor dintre francizor si francizat.

La începutul anului 2002, în România erau aproximativ 30 de lanțuri de franciză.

Acum potrivit statisticilor oficiale, există 170 de branduri francizate, respectiv 1.300 de
francizați.
Împreună, ei totalizează afaceri de 900 de milioane de Euro.
Cea mai nouă intrare pe piața românească este magazinul Mr. Bricolage, pentru care
investiția se ridică la 6,2 milioane de Euro. Franciza aparține companiei Brico Expert.
Cele mai ieftine francize in România pornesc de la aproximativ 200 de euro iar cele mai
scumpe ajung la cateva zeci de mii de euro.
Pe piața românească ar fi loc pentru francize, mai ales că o asemenea afacere are, din
start, 80% șanse de reușită.

Hosu Loredana Manuela – Finanțe și Bănci – an I - 8522 8

“Franciza” – Dreptul afacerilor – Brașov 2013

În România, principala piedică în dezvoltarea acestui sistem este costul mare al finanțării.
Așa că astfel de afaceri au, deocamdată, o pondere de numai 7% din totalul comerțului.
Majoritatea băncilor percep dobânzi și comisioane foarte mari și, în plus, sunt foarte reticente în
a împrumuta o firmă care „împrumută“, la rândul ei, o afacere. Există chiar companii care își
vând brandurile numai celor care își deschid o firma nouă, considerând că în acest fel se reduce
riscul de compromitere a mărcii pe piață.

Categorii de franciză Corespunzător domeniilor de activitate economică și manierei în

care se realizează, se disting acorduri de franciză în domeniul producției de bunuri, a distribuției
de mărfuri și a prestărilor de servicii, precum și o formă specială de franciză denumită și întâlnită
frecvent sub denumirea de "master franchise" sau franciza principală.

 Acorduri de franciză industrială

Acordurile de franciză industrială vizează producția de bunuri. Francizatul este autorizat,

prin mijlocirea unei licențe, să fabrice, sub marca francizorului și cu asistența sa tehnică,
produsele acestuia. Francizorul are astfel posibilitatea de a-și face cunoscute produsele sale în
străinătate sub propria sa marcă, fără a fi nevoit să facă investiții importante. Francizorul acorda
consultanță managerială, pregătește personalul, oferă asistență tehnică și comercială, know-how-
ul, dreptul de a folosi marca sa, precum și alte drepturi de proprietate industrială și intelectuală,
se ocupă de publicitate. Foarte cunoscute acorduri de franciză industrială sunt cele care au ca
obiect produsele CAMPARI, SCHWEPPES, COCA-COLA și PEPSI-COLA.

 Acorduri de franciză de distribuție

În aceste acorduri, francizorul este fie un producător care desface produsele sale prin
intermediul unui francizat, fie un angrosist care revinde produsele sub marca sa unor francizați.
În aceste acorduri, francizorul acordă consultanță, pregătește personalul, oferă francizatului
dreptul de a folosi marca sa pentru produsele ce fac obiecții francizei etc. Francize de distribuție
foarte cunoscute sunt: SANTAL, VERITAS, UNIC, YVES ROCHER, CHRIS-TIANSENS.

 Acorduri de franciza de servicii

Sunt acorduri prin care francizorul, care a pus la punct o metodă sau o tehnică specifică
de prestare de servicii, autorizează pe francizat să utilizeze aceste metode și tehnici în prestarea
aceluiași gen de servicii. Aceste tipuri de acorduri de franciză sunt cele mai răspândite, între ele
numărându-se: FAST-FOODS, MC DONALD’S, PIZZA HUT, HERTZ, AVIS, RENT A CAR,
SHERATON, HILTON, HOLIDAY INN etc. Acordurile de franciză nu se limitează la cele
enunțate. Legea noastră vorbește despre franciză în domeniul exploatării și dezvoltării unor
afaceri, produse, tehnologii sau servicii.

Hosu Loredana Manuela – Finanțe și Bănci – an I - 8522 9

“Franciza” – Dreptul afacerilor – Brașov 2013

 STUDIU DE CAZ - Patiseriile Fornetti

Patiseriile Fornetti provin din Ungaria și s-au extins rapid în țarile din estul Europei și
mai ales în România.
Fornetti produce o sortimentație bogată de pateuri dulci și sărate, vândute la kilogram
sau la bucată, iar din anul 2007 s-a asimilat în producție și gama Pontino (produse de tip mini-
pizza). Partenerii valorifică produsele proaspete la kilogram, coapte la faţa locului în
cuptoarele cu coacere la vedere.
Fornetti România Srl a avut o cifră de afaceri în creștere din anul 2001 până în anul
2009 cu excepția anului 2009, când aceasta a avut o valoare de 119.396.623,00 RON.
Din 2001 până în 2009 cifra de afaceri a crescut cu 117.410.545,00 RON, adică cu 5.911,68 %.
Pentru a deschide o franciză Fornetti aveți nevoie: de un spațiu comercial de 15-25 mp
închiriat sau în proprietate, un SRL, iar experiența managerială este un plus. Se semnează un
contract de franciză și se plătește taxa de intrare, în jur de 4000 de euro, în schimbul căreia
francizatului îi intra în custodie următoarele: cuptor, vitrină, rafturi de inox, mobilier
personalizat, coșuri, uniforme.

Cele mai căutate francize românești sunt în domeniul alimentar și în servicii

( ziar on_line : „Franciza” Redactor: Oana Caltea - 2011 București )

Potrivit consultanților din domeniu, francizele cu investiții mici pe aceste segmente nu implică o
infrastructură foarte dezvoltată și ajung rapid la maturitate. În plus, în domeniul alimentar, investitorii
mizează pe nevoia zilnică a oamenilor de a se hrăni.
 
Eugen Driga, director de program la IMO Franchising Group, spune că o franciză nu se
deoșebeste prea mult de o afacere obișnuită. Investitorul se orientează către cumpărarea și dezvoltarea
unei afaceri într-un domeniu în care el crede că poate avea succes, iar afacerea poate fi o franciză sau nu.
“Diferența între o franciză autohtona și una internațională este dată de faptul că prima este mult
mai adaptată la specificul pieței locale. Francizele internaționale vin cu condiții internaționale și se
adaptează greu la piața locală”, explică Eugen Driga.
Pe de altă parte, el spune că francizele autohtone nu sunt suficient testate ca sistem. De aceea
există sisteme care se închid destul de repede. Potrivit lui Eugen Driga, aceste lucruri sunt general
valabile pentru francizele autohtone, însa în perioada de criză devin cu atât mai accentuate.
“Business-urile autohtone cu tradiție, cu rețele de francizați bine consolidate, activând cu
precădere pe segmentul food și servicii, sunt cele mai căutate pentru plasarea investițiilor în franciză, în
contextul actual de piață”, spune Raluca Stanciu (franchise development manager la Advice Givers).

Potrivit Ralucăi Stanciu, cele mai puternice ajustări la nivelul planurilor de extindere pentru
perioada în curs se produc în cazul francizelor care se dezvoltă pe segmente afectate de noul context
economic, cum ar fi serviciile financiar-bancare, francize din domeniul imobiliar/construcții, francize
autohtone din segmentul de fașhion retail etc.
Eugen Driga spune că pe segmentul francizelor autohtone din domeniile imobiliar și financiar s-a
înregistrat un regres de 90%, față de perioada anterioara crizei economice. În același timp, fashion
retail-ul a înregistrat o scădere de 60%, iar restul domeniilor au avut o scădere de 30%.

Reprezentanta Advice Givers menționează că tinând cont de evoluția pieței și de cerințele pentru
perioada în curs, investitorii autohtoni migrează de la un domeniu de activitate către altul.

Hosu Loredana Manuela – Finanțe și Bănci – an I - 8522 10

“Franciza” – Dreptul afacerilor – Brașov 2013

“Un exemplu elocvent îl reprezintă candidații la sistemele de franciză financiar-bancare. Odată

cu noul context din piață, aceștia se orientează către francizele de brokeraj în asigurări. Safety Broker,
concept autohton de franciză dezvoltând operațiuni în domeniul asigurărilor de tip obligatoriu (non-
viață), și-a extins rețeaua de francizați pentru anul 2009”, spune Raluca Stanciu.
Eugen Driga menționează că, în perioada de criza, au continuat extinderea sistemelor de franciză
cu investiție de start-up sub 10.000 euro și cu punctul de breakeven sub un an.
“Aici intră francizele care nu implică o infrastructură foarte dezvoltată și care ajung la
maturitate foarte rapid - francize ieftine pe segmentul de food sau francize din servicii”, completeaza
reprezentantul IMO Franchising Group.
Reprezentanta Advice Givers spune că, pe partea de servicii, se investește în asigurari, servicii de
training, programe afterschool pentru copii, saloane de înfrumusețare, spălătorii auto, curățătorii de haine
etc.
Pe segmentul de food, investitorii mizează pe nevoia zilnică a oamenilor de a se hrani.
Raluca Stanciu mai spune că se investește în special în concepte de tip fast food (take away) și mai putin
pe segmentul de francize de tip restaurant, unde timpul de sedere la masă este influențat de puterea de
cumpărare a consumatorilor.
(Oana Caltea – Redactor la Ziarul On_Line cu teme economice. )

 Legea francizei
Ordonanța  nr.52 din 28 august 1997
- privind regimul juridic al francizei în prezentare prescurtată -

Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane

fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită
francizor, acordă unei alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta
o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu. 
Francizorul este un comerciant care: 
- este titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate; drepturile trebuie să fie
exercitate pe o durată cel putin egală cu durata contractului de franciză; 
- conferă dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un
serviciu; 
- asigură beneficiarului o pregătire inițială pentru exploatarea mărcii înregistrate;
- utilizează personal și mijloace financiare pentru promovarea mărcii sale, cercetării și
inovației, asigurând dezvoltarea și viabilitatea produsului. 
Beneficiarul este un comerciant, persoană fizică sau juridică, selecționat de francizor,
care aderă la principiul omogenitații rețelei de franciză, așa cum este ea definită de către
francizori. 
Know-how este ansamblul formulelor, definițiilor tehnice, documentelor, desenelor și
modelelor, rețelelor, procedeelor și al altor elemente analoage, care servesc la fabricarea și
comercializarea unui produs. 
Rețeaua de franciză cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale între un francizor și
mai mulți beneficiari, în scopul promovării unei tehnologii, unui produs sau serviciu, precum și
pentru dezvoltarea producției și distribuției unui produs sau serviciu. 
Norme privind relațiile dintre parți. Relatiile precontractuale, contractuale,
postcontractuale. Faza precontractuala are ca scop să permită fiecărei parți să-și confirme decizia
de a colabora. 

Hosu Loredana Manuela – Finanțe și Bănci – an I - 8522 11

“Franciza” – Dreptul afacerilor – Brașov 2013

Francizorul furnizează viitorului beneficiar informații care îi permit acestuia să participe,

în deplină cunoștința de cauză, la derularea contractului de franciză. 
Francizorul se obligă să furnizeze beneficiarului informații despre: 
- experiența dobândită și transferabilă; 
- condițiile financiare ale contractului, respectiv redeventa inițiala sau taxa de intrare în
rețea, redeventele periodice, redeventele din publicitate, determinarea tarifelor privind prestările
de servicii și tarifele privind produsele, serviciile și tehnologiile, în cazul clauzei obligatiilor
contractuale de cumpărare;
- elementele care permit beneficiarului să faca calculul rezultatului previzionat și să-și
întocmească planul financiar;
- obiectivele și aria exclusivitații acordate;
- durata contractului, condițiile reînnoirii, rezilierii, cesiunii. 
Contractul de franciză trebuie să reflecte interesele membrilor rețelei de franciză,
protejând drepturile de proprietate industrială sau intelectuală ale francizorului, prin menținerea
identitații comune și a reputației rețelei de franciză. 
Contractul de franciză trebuie să definească, fară ambiguitate, obligațiile și
responsabilitațile fiecărei parți, precum și orice alte clauze ale colaborării. 

Francizorul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: 

a) să dețină și să exploateze o activitate comercială, pe o anumită perioad, anterior

lansarii rețelei de franciză; 
b) să fie titularul drepturilor de proprietate intelectuală și/sau industrială; 
c) să asigure beneficiarilor săi o pregătire initială, precum și asistență comercială și/sau
tehnică permanentă, pe toată durata existenței drepturilor contractuale. 

Beneficiarul  trebuie să îndeplinească urmatoarele cerințe: 

a) să dezvolte rețeaua de franciză și să mențină identitatea sa comuna, precum și reputația

acesteia; 
b) să furnizeze francizorului orice informație de natură, a facilita cunoașterea și analiza
performanțelor și a situației reale financiare, pentru a asigura o gestiune eficientă în legatură
cu franciza; 
c) să nu divulge la terțe persoane know-how-ul furnizat de către francizor, atât pe toată
durata contractului de franciză, cât și ulterior. 

Contractul de franciza trebuie să cuprindă următoarele clauze:

- obiectul contractului; 
- drepturile și obligațiile parților; 
- condițiile financiare; 
- durata contractului; 
- condițiile de modificare, prelungire și reziliere. 

Hosu Loredana Manuela – Finanțe și Bănci – an I - 8522 12

“Franciza” – Dreptul afacerilor – Brașov 2013

Contractul de franciză va respecta următoarele principii: 

- termenul va fi fixat astfel încât să permită beneficiarului amortizarea

investițiilor specifice francizei;
- francizorul va înștiința pe beneficiar cu un preaviz suficient de mare asupra intenției de
a nu reînnoi contractul la data expirării sau de a nu semna un nou contract;
- în cadrul clauzelor de reziliere, se vor stabili în mod clar circumstantele care pot să
determine o reziliere fără preaviz;
- condițiile în care va putea să opereze cesiunea drepturilor decurgând din contract vor fi
cu claritate precizate, în special condițiile de desemnare a unui succesor;
- dreptul de preemtiune va fi prevăzut, dacă interesul menținerii sau dezvoltării rețelei de
franciză necesită recunoașterea acestui drept;
- clauzele de nonconcurență vor fi cuprinse în contract, pentru protejarea know-how-ului;
- obligațiile financiare ale beneficiarului vor fi cu claritate precizate și vor fi determinate
astfel încat să favorizeze atingerea obiectivelor comune. 

Prin contractul de franciză, francizorul controlează respectarea tuturor elementelor

constitutive ale imaginii mărcii. Marca francizorului, simbol al identitații si al renumelui rețelei
de franciza, constituie garantia calitatii produsului/serviciului/tehnologiei furnizate
consumatorului.
Această garanție este asigurată prin transmiterea și prin controlul respectării know-how-
ului, furnizarea unei game omogene de produse și/sau servicii și/sau tehnologii. Francizorul se
asigură că beneficiarul, printr-o publicitate adecvată, face cunoscut că este o persoană
independentă din punct de vedere financiar în raport cu francizorul sau cu alte persoane. 
Dreptul care se transferă obligă beneficiarul la plata unei redevente și îl autorizeaza să
utilizeze marca produselor și/sau serviciilor și/sau tehnologiilor, know-how-ul ori o altă
experiență deosebită de franciză, precum și orice alte drepturi de proprietate intelectuală sau
industrială, dupa caz, susținut permanent de asistența comercială și/sau tehnică a francizorului,
pe toată durata de valabilitate a contractului de franciză. 
Francizorul va notifica în scris beneficiarului orice încalcare a obligațiilor contractuale și
îi va acorda un termen rezonabil de remediere. 
La încetarea relațiilor contractuale, relațiile postcontractuale se vor baza pe regulile
unei concurențe loiale. 
Francizorul poate să impuna obligații ferme fostului beneficiar, asigurând astfel
protejarea caracterului confidențial al afacerii și, în special, neutilizarea know-how-ului de către
o rețea concurentă. 
În cazul în care francizorul propune semnarea unui contract de exclusivitate, vor fi
respectate următoarele reguli:
- dacă este încasată o taxă de intrare în rețeaua de franciză, la semnarea contractului de
franciză, suma privind drepturile de exclusivitate, prevăzută în contract, este proporțională cu
taxa de intrare și se adaugă acesteia;
- în lipsa taxei de intrare, modalitățile de rambursare a taxei de exclusivitate sunt
precizate în cazul rezilierii contractului de franciză;
- taxa de exclusivitate poate fi destinată pentru a acoperi o parte a cheltuielilor necesare
implementării francizei și/sau pentru a delimita zona și/sau pentru know-how-ul transmis; 

Hosu Loredana Manuela – Finanțe și Bănci – an I - 8522 13

“Franciza” – Dreptul afacerilor – Brașov 2013

- contractul de exclusivitate trebuie să prevadă o clauză de reziliere, convenabilă ambelor părți; 

- durata este determinată în funcție de caracteristicile proprii fiecarei francize. 
Francizorul poate să impună o clauză de nonconcurență și de confidențialitate, pentru a
împiedica înstrainarea know-how-ului transmis pe durata contractului de exclusivitate. 
În temeiul relațiilor contractuale cu beneficiarii săi, francizorul va întemeia o rețea de
franciză, care trebuie exploatată astfel încât să permită păstrarea identitații și renumelui rețelei
pentru care francizorul este garant. 
 Rețeaua de franciză este formată din francizor si beneficiari. Prin organizare și
dezvoltare, rețeaua de franciză trebuie sa contribuie la ameliorarea producției și/sau distribuției
de produse și/sau de servicii. 

Publicitate și selecție

Publicitatea pentru selecționarea beneficiarilor trebuie să fie lipsită de ambiguitate și să

nu conțină informații eronate.
Documentele publicitare, care prezintă rezultatele financiare previzionate ale unui
beneficiar, vor trebui să fie obiective și verificabile. 
(1) Francizorul selecționează beneficiarul care face dovada competențelor solicitate, respectiv:
calitați manageriale și capacitate financiară pentru exploatarea afacerii. 
(2) Francizorul, în calitate de inițiator și garant al rețelei de franciză, trebuie să vegheze la
păstrarea identitații și a reputației rețelei de franciză. 

 Concluzie:

Noțiunea de franciză face încă obiectul de studiu în ceea ce privește definirea atât din
punct de vedere juridic, cât și la nivelul conceptual al marketingului.
Succint, franciza se poate defini ca o metodă comercială de "împrumut" al numelui, prin
care un business al francizorului este dat în folosința unui beneficiar în anumite condiții
contractuale. Astfel, pe de o parte franciza devine un vehicul de extindere a activității
francizorului prin "multiplicarea" afacerii sale, pe de altă parte fiind o oportunitate accesibilă
a investitorului gata să își construiască o carieră în afaceri.

Observație: - de reținut:

Afacerile românești cu tradiție, cu rețele de francizați bine consolidate, activând cu

precădere în domeniul alimentar și în servicii, sunt cele mai căutate de investitorii în franciză,
în contextul actual de piață.
Pe partea de servicii, se caută francizele din asigurări, servicii de training, programe
afterschool pentru copii, saloane de înfrumusețare, spălatorii auto, curățătorii de haine etc.
Pe segmentul de food se investește în special în concepte de tip fast food (take away) și
mai puțin pe segmentul de francize de tip restaurant, unde timpul de ședere la masă este
influențat de puterea de cumpărare a consumatorilor.

Hosu Loredana Manuela – Finanțe și Bănci – an I - 8522 14

“Franciza” – Dreptul afacerilor – Brașov 2013

Bibliografie
 Patriche Dumitru – “Politici, programe, tehnici şi operaţiuni de comerţ”, Ed.
Economică, Bucureşti 2003, p. 75
 Ziar on_line - „Franciza” Redactor: Oana Caltea 2011 București
 Legea francizei – Ordonanța  nr.52 din 28 august 1997
 Contractul internațional de franciză – Doctorand: Dana Iarina - Facultatea de
drept București 2010
 www.francizor.ro
 Wikipedia
 Franciza – generalități / referat – student: Ion Radu – Facultatea de Științe
Economice

Hosu Loredana Manuela – Finanțe și Bănci – an I - 8522 15