Cap.7 Grinzi continue.

Ecuaţia celor trei momente

Grinda continuă este o grindă dreaptă pe mai multe reazeme, din care unul fix (articulaţie sau
încastrare) şi restul mobile (reazeme simple). Grinzile continue se întîlnesc curent ca structuri de
rezistenţă în construcţii, de exemplu la poduri, la planşee.
Reazemele simple permit alungirea sau scurtarea liberă a grinzii continue.
Sub acţiunea încărcărilor grinda se deformează respectînd continuitatea pe reazemele
intermediare, astfel că cele două ramuri ale deformatei au în dreptul reazemului tangentă comună;
aceasta reprezintă condiţia de continuitate pe reazemul respectiv.
Gradul de nedeterminare staticǎ se stabileşte astfel:
-pentru grinzile continue cu n reazeme, dintre care unul este o articulaţie planǎ, atunci gradul de
nedeterminare staticǎ este egal cu n-2, respectiv numǎrul reazemelor intermediare (fig. 7.1a).
-pentru grinzile continue care au un capǎt încastrat, gradul de nedeterminare staticǎ este egal cu
numǎrul reazemelor simple (fig.7.1b)
a)

b)

c)

Fig.7.1 Tipuri de grinzi continue

Dupa cum se ştie rezolvarea structurilor static nedeterminate prin metoda eforturilor implică
alegerea unui sistem de bază, existînd o infinitate de posibilităţi de alegere a acestui sistem.
Rezolvarea grinzilor continue se poate simplifica prin alegerea unui sistem de bază particular.
Acesta este de alegere a sistemului de bază obţinut prin întreruperea continuitǎţii grinzii în secţiunile
din dreptul reazemelor şi introducerea de articulaţii şi a echivalentului mecanic, necunoscuta X i (fig.
7.2b). Sistemul de bază astfel ales permite o rezolvare mai facilă, fiind posibilă sistematizarea
calculului grinzilor continue.
Acest sistem de bază, care conţine articulaţii în dreptul reazemelor intermediare are
particularitatea că diagramele unitare apar numai pe deschiderile adiacente reazemului în care s-a
acţionat cu perechea de momente unitare.

Ecuaţia celor trei momente

Se consideră o grindă continuă de n ori static nedeterminată (fig. 7.2). Sistemul de bază optim
se obţine prin suprimarea cîte unei legături în continuitatea grinzii pe reazemele intermediare. Sistemul
de bază rezultat este format dintr-o succesiune de grinzi simplu rezemate. Necunoscutele sînt
momentele încovoietoare pe grinda continuă în secţiunile de pe reazemele suplimentare.
Acest mod de rezolvare a fost elaborat de Clapeyron.
Sistemul de bazǎ este prezentat în (fig.7.2b), diagramele unitare (fig.7.2c,d,e) şi diagrama M p0
este reprezentatǎ în figura (7.2f).
Pentru acest sistem de bazǎ, ecuaţia generalǎ a metodei eforturilor, care reprezintǎ condiţia de
continuitate în secţiunea din dreptul reazemelor intermediare, are ca semnificaţie fizicǎ condiţia ca
rotirea relativǎ dintre douǎ deschideri adiacente sǎ fie nulǎ.
122
 Astfel exprimînd condiţia de continuitate din secţiunea j este θjrel=0 , aceasta are forma
dezvoltatǎ:
(7.1)  j1 X 1   j 2 X 2  ...   ji X i   jj X j   jk X k  ...   jn X n   jp  0
unde  ji reprezintǎ deplasarea pe direcţia necunoscutei j cînd sistemul de bazǎ este încǎrcat cu X i=1,
iar Δjp este deplasarea pe direcţia necunoscutei j cînd sistemul de bazǎ este încǎrcat cu forţele
exterioare.

P p P P
i-1 i j k K+1
a)

i 1,i i, j  j,k k ,k 1

S.B. b)
X i 1 Xi Xj Xk X k 1

m1 Xi 1 c)

X j 1
m2 d)
Xk 1
m3 e)

0
Mp f)

g)

Ri 1,i Ri ,i1 Ri , j R j ,i R j ,k Rk , j Rk ,k 1 Rk 1,k

Fig.7.2 Diagrame unitare (c,d,e) ;Reacţiuni pentru sistemul de bază incărcat cu M p0 răsturnat

Deoarece diagramele unitare se extind numai pe douǎ deschideri alăturate reazemului în care s-
a acţionat cu perechea de momente, coeficienţii δji, δjj şi δjk sînt diferiţi de zero, ceilalţi fiind egali cu
zero. Astfel ecuaţia (7.1) se reduce la forma (7.2), care conţine numai trei necunoscute:
(7.2)  ji X i   jj X j   jk X k   jp  0
Forma aceasta a ecuaţiei se numeşte ecuaţia celor trei momente deoarece necunoscutele ce
intervin în ecuaţie sînt momentele încovoietoare X i , X j , X k , corespunzătoare la trei secţiuni succesive.
Calculînd coeficienţii necunoscutelor şi termenii liberi şi multiplicand cu 6 EI o , unde I 0 este un
moment de inerţie de comparaţie, rezultă forma finală a ecuaţiei de condiţie “j”:
I I
(7.3)  ij X i  2(ij   jk ) X j   jk X k  6 R ji 0  6 R jk 0
I ij I jk
Ecuaţia de mai sus se exprimă pentru fiecare reazem în care a fost introdusă perechea de momente
unitare, rezultînd un număr de ecuaţii egal cu numărul de necunoscute. Se obţine astfel un sistem de n

123
ecuaţii cu n necunoscute,fiecare ecuaţie avînd cel mult trei necunoscute şi în care necunoscutele sînt
momentele de pe reazemele respective.
După rezolvarea sistemului de ecuaţii, soluţiile sistemului reprezintă momentele de pe reazeme,
iar în cîmp se pot obţine momentele prin suprapunere de efecte:
0
(7.4)  M p  M p  m1 X 1  m2 X 2  ....  mn X n
Pentru trasarea diagramei de forţe tăietoare se poate proceda în modul următor:
-se izolează fiecare tronson de grindă, considerîndu-se ca o grindă dreaptă simplu rezemată (fig.7.3)
-această grindă se încarcă cu forţele exterioare aferente ei şi cu momentele de capăt obţinute din
rezolvarea sistemului de ecuaţii.
-se rezolvă grinda static determinată, obţinîndu-se diagrama de forţă tăietoare pe grinda respectivă.
-în final prin concatenarea diagramelor independente pentru fiecare deschidere, se obţine diagrama de
forţă tăietoare pentru întreaga grindă continuă.
-de remarcat că reacţiunea totală dintr-un reazem intermediar al grinzii continue se obţine din sumarea
reacţiunilor obţinute pentru deschiderile adiacente în care dorim să calculăm reacţiunea respectivă.
P
M 12 M 21
1 2
l
T12 T21
x
Fig.7.3 Tronson de grindă încărcată cu sarcini exterioare şi momente de capăt

De exemplu, pentru deschiderea din fig.7.3 rezultǎ:

l2
M 12  M 21  p
l 2
M 2  0, T12 l  M 12  p  l 
2
 M 21  0, T12 
l
l2
M 21  M 12  p
l 2
M 1  0,   M 12  p  l 
2
 T21  l  M 21  0, T21 
l
T x
Tx  T12  px, Tx  0,  x  12 ; M max  T12  x  M 12  p  x 
p 2
Observaţii:
-prin folosirea ecuaţiei celor trei momente devine inutilă trasarea diagramelor unitare .
-în convenţia pentru necunoscute, reacţiunile fictive R ji şi Rjk se introduc în ecuaţie cu semnul plus dacǎ
au sensul de jos în sus şi cu semnul minus dacǎ au sensul de sus în jos.
-pentru grinda continuă cu încastrare la un capăt, momentul în încastrarea respectivă este o
necunoscută. Încastrarea poate fi înlocuită cu două reazeme, iar pe tronsonul dintre cele două reazeme
se alege momentul de inerţie egal cu infinit.
-în cazul unei grinzi continue cu consolă la capete, momentul de pe primul şi ultimul reazem va fi de
această dată diferit de zero. Pentru o consolă aferentă ultimului reazem, spre exemplu, necunoscuta X k
(corespunzătoare ecuaţiei celor trei momente scrisă în secţiunea precedentă ultimului reazem)va fi
diferită de zero şi egală cu momentul încovoietor creat pe ultimul reazem de forţele care acţionează pe
consolă. Aceasta ar fi una din modalităţile de introducere în calcul a efectului consolei.
O altă modalitate ar reprezenta-o folosirea diagramei de moment creată de forţele de pe consolă
pe deschiderea adiacentă consolei. La calculul reacţiunilor fictive se consideră numai diagrama M p0
de pe deschidere, nu şi aceea de pe consolă.

124
Exemplul 1. Se cere trasarea diagramelor de eforturi pentru grinda continuă din fig. 7.4
75KN
15KN/m

0 4I 1 2I 2I 2 I 3
2 10 4 4 6

75KN
15KN/m X1 X2

30
M p0

150
R012  012 R10 2

12
 011 R12 R21
R011 R101
127.5 19.05
30
M

75.6
65.03
51.33 3.17 +
+ +
T
- -
-
23.66
84.97
Fig.7.4 Grindă continuă rezolvată folosind ecuația celor 3 momente

Calculul lungimilor transformate:

I
ij  l ij 0
I ij
I I I
01  10   2.5 ; 12  8  4 ;  23  6  6
4I 2I I
Calculul reacțiunilor fictive:
' 2 15  10 2
 01    10  1250
3 8
'
'  01
R01   625
2

125
 2 1 300
 01   30  10   150
2 2
2 2 2 2
R01    01   150  100
3 3
2 1 2
R10    01  50
3
1
12   150  8  600
2

R12  12  300
2
Ecuația celor 3 momente:
I0 I
ij X i  2(ij   jk ) X j   jk X k  6 R ji  6 0 R jk
I ij I jk
Nod1:
I 1 2 I
2(2.5  4) X 1  4 X 2  6 ( R10  R10 )  6 R12
4I 2I
13 X 1  4 X 2  1.5(625  50)  3  300  1762.5
Nod2:
I
4 X 1  2(4  6) X 2  6 R21
2I
4 X 1  20 X 2  3  300  900
Se obține astfel: X 1  121.71 ; X 2  19.05

126
Exemplul 2. Se cere trasarea diagramelor de eforturi pentru grinda continuă din fig. 7.5
60KN
15 KN / m

I 2I
8 12 3

15KN / m X2 60KN
X1
12  8 23  4

180
M p0

pl 2
 120
8 R23 2  23 2 R32 2

12
1
R12 R21 R231  23 R321

60 120
180
M

52.5
85 60
+ + +
T
- -
67.5 95
Fig.7.5 Grindă continuă rezolvată folosind ecuația celor 3 momente

Calculul lungimilor transformate:

I I
01  0 ; 12  8  8 ;  23  12   4
I 3I
Calculul reacțiunilor fictive:
2 1 2 15  12 2
12   120  8  640 ;  23    12  2160
3 3 8
2 1
 23   180  12  1080
2
1
12
R12  R21   320
2

127
 1
1 1  23
R23  R32   1080
2
1 1 2 2 2 2
R23   23  360 ; R32   23  720
3 3

Nod1:
6I
2(0  8) X 1  8 X 2   320  16 X 1  8 X 2  1920
I
Nod2:
I I 1 2
8 X 1  2(8  4) X 2  6 R21  6 ( R23  R23 ) 
I 3I
8 X 1  24 X 2  6  320  2(1080  360)  3360
X 1  60
X 2  120

128
Exemplul 3: Se cere trasarea diagramelor de eforturi pentru grinda continuă din fig. 7.6

10KN/m 30KN

2I I
5 4 2
10KN/m 30KN
X1 X2
0 S.B.
01  0 1 12  2.5 2
23  4 3

60
0
Mp

2
R23
2  23 2
R32

1 1
R23  23 R32
1

3.4 60
- M
+
6.81
2.04 30
3.29
+
T
-

36.71
Fig.7.6 Grindă continuă rezolvată folosind ecuația celor 3 momente

Calculul lungimilor transformate:

I I
12  5   2.5 ;  23  4   4
2I I
Calculul reacțiunilor fictive:
1 2 pl 2 2 10  4 2
 23      4  53.33
3 8 3 8

129
 2 1
 23   60  4  120
2
1
1 1  23
R23  R32   26.66
2
2 1 2 1 2 2
R23    23   120  40 ; R32   120  80
3 3 3
Nod1:
2(0  2.5) X 1  2.5 X 2  0
Nod2:
I 1 2
2.5 X 1  2(2.5  4) X 2  6  ( R23  R23 )
I
2.5 X 1  13 X 2  6(26.66  40)  80.04
5 X 1  2.5 X 2  0
2.5 X 1  13 X 2  80.04
X 1  3.4 ; X 2  6.81

130
Exemplul 4: Se cere trasarea diagramelor de eforturi pentru grinda continuă din fig. 7.7
folosind metoda deplasărilor.
30KN
20KN/m

1 2 3
2I I
3 3 6

30KN Z1
20KN/m
S .B.
2i0 1i0

pl
 22.5 pl 2
8  90
8
M p0

4i12  8

m1
2i24  4
3i23  3
71.54

M
2.02
71.92
2.74
+ +
- T
-
27.26
48.07
Fig. 7.7 Grindă continuă rezolvată folosind metoda deplasărilor
67.5
Ecuaţia de condiţie în metoda deplasărilor are forma: r11 Z 1  R1 p  0  Z 1   6.13
11
M 12  22.5  4  6.13  2.02 ; M 21  22.5  8  6.13  71.54

131
Exemplul 5: Se cere trasarea diagramelor de eforturi pentru grinda continuă din fig. 7.8 utilizînd
ecuaţia celor 3 momente.
30KN
15KN/m
0 1 2 3

2 2 6 4

30KN
X1 X2
15KN/m
S.B.
01  4 12  3 23  4

M p0

Pl pl 2
 60  67.5
4 8

01  60 12  67.5

19.43 3.06
M

25.14
47.73
+ + 0.76
+ T
- -
34.86
42.27

Fig.7.8 Grindă continuă rezolvată folosind ecuația celor 3 momente

Alegem momentul de inerţie de comparaţie I0 =I
I I I
Lungimile transformate ij  l ij 0 ; 01  4  4 ; 12  6   3 ;  23  4
I ij I 2I
 01
 01  60  R01  R10   30
2

132
 12
12  67.5  R12  R21   33.75
2
I I
ij X i  2(ij   jk ) X j   jk X k  6 o R ji  6 0 R jk
I ij I jk
Nod 1: i=0;j=1;k=2
I I
2(4  3) X 1  3 X 2  6 R10  6 R12 
I 2I
14 X 1  3 X 2  6  30  3  33.75  14 X 1  3 X 2  281.25
Nod 2:

I
3 X 1  2(3  4) X 2  6 R21 
2I
3 X 1  14 X 2  3  33.75  3 X 1  14 X 2  101.25
14 X 1  3 X 2  281.25
3 X 1  14 X 2  101.25
X 1  19.43
X 2  3.06

133
Exemplul 6: Se cere trasarea diagramelor de eforturi pentru grinda continuă din fig. 7.9 utilizînd
ecuaţia celor 3 momente.
240KNm

I 2I
9 6 6
240KNm
X1 X2
S.B.
12  9 23  6
120
0
Mp
120
R23  23 '

 23 ' ' R32

7.05 127.6
M
14.1 113.4
2.65
+
T
-
21.1
Fig.7.9 Grindă continuă rezolvată folosind ecuația celor 3 momente

Calculul lungimilor transformate: 12  9 ;  23  6

' 1
Calculul reacţiunilor fictive:  23   120  6  360
2
 M 3  0   R23  12  360  8  360  4  0  R23  120KN
Nod1: 2(0  9) X 1  9 X 2  0
I
Nod2: 9 X 1  2(9  6) X 2  6 (120)
2I
18 X 1  9 X 2  0
9 X 1  30 X 2  360
 X 1  7.05 ; X 2  14.11

134
Exemplul 7: Se cere trasarea diagramelor de eforturi pentru grinda continuă din fig. 7.10 ,încărcată cu
cedări de reazem,utilizînd ecuaţia celor 3 momente .
0 1 2
I v  4cm I
4 3

01  4 12  3

X1  1

1/4 1/4 1/3 1/3

M
39.94
9.98
+
T
-
13.31
13.31
Fig. 7.10 Grindă continuă supusă la cedări de reazem
Relaţia de calcul are forma:
ij X i  2(ij   jk ) X j   jk X k  6 EI 0  j unde  j   rki  k
EI  24000KNm 2
1 1
 j   rki  k      4  10  2  0.0233
 4 3
2(4  3) X 1  559.2  X 1  39.94

135
Exemplul 8: Se cere trasarea diagramelor de eforturi pentru grinda continuă din fig. 7.11 ,încărcată cu
cedări de reazem,utilizînd ecuaţia celor 3 momente .
0 1 2 3
I I v  4cm I
6 4 5

X2
S.B.
01  6 12  4 23  5
X1  1
1/6 1/6 1/4 1/4
X2 1

1/4 1/4 1/5 1/5

105.48

M
167.44
68.23
+
- - T
17.57 33.40
33.40
Fig.7.11 Grindă continuă încărcată cu cedări de reazem
EI  24000KNm 2 ;I0=I;
I I I
Calculul lungimilor transformate: 01  6 ; 12  4  4 ;  23  5  5
I I I
Relaţia de calcul are forma:
ij X i  2(ij   jk ) X j   jk X k  6 EI 0  j unde  j   rki  k
 1
 1      4  10  2  1  10  2
 4
1 1
 2       4  10  2  1.8  10  2
 4 5
2(6  4) X 1  4 X 2  6 EI  1  10 2
4 X 1  2(4  5) X 2  6 EI  1.8  10 2
20 X 1  4 X 2  1440 X 1  105.48
;
4 X 1  18 X 2  2592 X 2  167.44

136
Exemplul 9: Se cere trasarea diagramelor de eforturi pentru grinda continuă din fig. 7.12 încărcată cu
variaţii de temperatură ,utilizînd ecuaţia celor 3 momente .

h  60cm h  60cm
 60
I I
4 6
200
1 2 X
0 X1 t  260 2 t  260 3
S.B.
12  4 23  6
01  0
13.86
8.66 -
Mt

+ Tt
-

Fig.7.12 Grindă continuă încărcată cu variaţii de temperatură

EI  24000KNm 2

I I
Calculul lungimilor transformate: 01  0 ; 12  4  4 ;  23  6 6
I 2I
Ecuaţia celor trei momente în cazul acţiunii variaţiei de temperatură are forma:
 t t 
ij X i  2(ij   jk ) X j   jk X k  3EI 0  lij  l jk   0

 hij h jk 
26
2(0  4) X 1  4 X 2  3  10 5  24000  4  0
0 .6
 26 26 
4 X 1  2(4  6) X 2  3  10 5  24000 4  6  0
 0 .6 0 .6 
8 X 1  4 X 2  124.8
4 X 1  20 X 2  0.72(173.3  260)  312
X 1  8.66
X 2  13.86

137