ALEGERILE PARLAMENTARE - RM

Stabilirea pragului de reprezentare

(1) După primirea proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie în care sînt indicate rezultatele
numărării voturilor din toate circumscripţiile electorale, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de
voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie social-politică, de fiecare bloc electoral şi
candidat independent, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare.

(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele proporţii din voturile valabil exprimate în ansamblu pe
ţară:

a) pentru un partid, o organizaţie social-politică – 6%;

b) pentru un bloc electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social-politice – 9%;

c) pentru un bloc electoral format din 3 şi mai multe partide şi/sau organizaţii socialpolitice – 11%;

d) pentru un candidat independent – 2%.

(3) Partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale şi candidaţii independenţi care au întrunit un
număr mai mic de voturi decît cel specificat la alin.(2) se exclud, prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale, din
operaţia de atribuire a mandatelor.

Articolul 87. Numărarea mandatelor obţinute de concurentul electoral

51(1) Mandatele de deputat în Parlament se distribuie numai concurenţilor electorali care au obţinut minimul
necesar de voturi pentru trecerea pragului de reprezentare stabilit la art.86.

(2) Distribuirea mandatelor de deputat între partide, alte organizaţii social-politice şi blocuri electorale se
efectuează numai după ce se stabileşte numărul candidaţilor independenţi care au acumulat cel puţin 2% din
voturile valabil exprimate ale alegătorilor şi se scade numărul respectiv de candidaţi independenţi din numărul
total de mandate de deputat în Parlament.

(3) Numărul de voturi ce le revin candidaţilor independenţi care au acumulat cel puţin 2% din voturile valabil
exprimate se scade din numărul total de voturi valabil exprimate în alegerile parlamentare respective. Numărul
de voturi obţinut se împarte la numărul de mandate de deputat rămase după scăderea mandatelor obţinute de
candidaţii independenţi, obţinîndu-se astfel coeficientul electoral al alegerilor parlamentare respective.

(4) Numărul de voturi valabil exprimate obţinut de fiecare partid, de altă organizaţie socialpolitică sau de fiecare
bloc electoral care a trecut pragul de reprezentare stabilit la art.86 se împarte la coeficientul electoral,
obţinîndu-se astfel numărul de mandate de deputat ce revin fiecărui concurent electoral. Numerele după fracţie
mai mari de 5 se rotunjesc în partea crescîndă, iar cele de 5 şi mai mici se rotunjesc în partea descrescîndă.

(5) Numărul mandatelor de deputat rămase nedistribuite se repartizează succesiv, cîte unul fiecărui partid, altei
organizaţii social-politice, fiecărui bloc electoral, începînd cu concurentul electoral care a obţinut cel mai mare
număr de mandate, în ordine descrescîndă.

Articolul 88. Atribuirea mandatelor

(1) Mandatele se atribuie concurenţilor electorali de către CEC în ordinea înscrierii lor în liste.

(2) Candidaţii incluşi în listele concurenţilor electorali care au trecut pragul de reprezentare stabilit la art.86, dar
nu au fost aleşi, sînt declaraţi supleanţi. Candidatul supleant va fi declarat ales de către Curtea Constituţională,
la adresarea Comisiei Electorale Centrale, dacă, din anumite motive, un mandat de deputat aparţinînd partidului,
altei organizaţii social-politice sau blocului electoral pe care îl reprezintă va deveni vacant. Candidatul supleant
poate refuza mandatul de deputat, depunînd o declaraţie în scris la CEC.

(3) Dacă un partid, o altă organizaţie social-politică sau un bloc electoral obţine un număr de mandate mai mare
decît numărul candidaţilor incluşi în listă, acestui partid, acestei organizaţii social-politice sau acestui bloc
electoral i se distribuie numărul de mandate egal cu numărul de candidaţi din listă.

(4) Mandatele de deputat rămase se redistribuie celorlalte partide, organizaţii socialpolitice sau blocuri
electorale în modul stabilit la art.87 alin.(5). La fel se va proceda în caz de vacanţă ulterioară a mandatelor, dacă
concurentul electoral nu are candidaţi supleanţi ori dacă devine vacant mandatul de deputat obţinut de
candidatul independent.

Articolul 89. Confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor de către Curtea

Constituţională

(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 48 de ore de la totalizarea rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii
Constituţionale actele menţionate la art.60 şi listele deputaţilor aleşi şi candidaţilor supleanţi.

(2) În termen de 10 zile de la primirea actelor de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de
soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de
legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă, printrun aviz, legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea
Constituţională validează mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi.

(3) În cazul în care alegerile sînt declarate legale, CEC eliberează legitimaţii deputaţilor aleşi.

Articolul 90. Atestarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală

(1) Procesul-verbal cu privire la rezultatele alegerilor, însoţit de avizul Curţii

Constituţionale prin care se confirmă legalitatea alegerilor, şi hotărîrea privind validarea a cel puţin 2/3 din
numărul de mandate de deputat se transmit Parlamentului în termen de 2 zile. O copie a actelor menţionate şi
listele candidaţilor supleanţi confirmate se transmit Comisiei Electorale Centrale.

(2) Comisia Electorală Centrală dispune publicarea rezultatelor finale ale alegerilor în termen de 24 de ore de la
primirea actelor de la Curtea Constituţională.

Articolul 91. Alegerile nevalabile

Comisia Electorală Centrală consideră alegerile nevalabile dacă la ele au participat mai puţin de 1/3 din numărul
de persoane înscrise în listele electorale.

Articolul 92. Alegerile nule

Dacă Curtea Constituţională stabileşte că în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor au fost comise
încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor, alegerile sînt
declarate nule.

Articolul 93. Votarea repetată

(1) Dacă alegerile au fost declarate nevalabile sau nule, CEC organizează, în termen de 2 săptămîni, votarea
repetată, în baza aceloraşi liste electorale, pentru aceleaşi candidaturi şi cu aceleaşi consilii şi birouri
electorale.
(2) Concurenţii electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor prezentului cod se sancţionează sau se exclud din
buletinele de vot în baza unei hotărîri judecătoreşti definitive, iar consiliile şi birourile electorale care au comis
asemenea încălcări se înlocuiesc.

(3) Votarea repetată se consideră valabilă indiferent de numărul de alegători care au participat la vot.

Articolul 94. Alegerile noi

(1) Dacă şi după votarea repetată alegerile sînt declarate nevalabile sau nule, Comisia Electorală Centrală
stabileşte data desfăşurării alegerilor noi, care au loc peste cel puţin 60 de zile de la data cînd alegerile sînt
declarate nevalabile sau nule.

(2) În cazul alegerilor anticipate, dacă şi după votarea repetată alegerile sînt declarate nevalabile sau nule,
Preşedintele Republicii Moldova, prin decret, stabileşte data desfăşurării alegerilor noi, ţinînd cont de termenul
indicat la art.76 alin.(3).
PDM/ Partidul Democrat din Moldova
Partidul Democrat din Moldova (PDM) este un partid politic de centru-stânga din Republica Moldova cu
reprezentare în Parlament și Guvern. Fracțiunea parlamentară a democra ților este constituită din 11 deputa ți,
aleși în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. În perioada 1998–1999 și 2009–2015 PDM a
participat la înființarea alianțelor politice care au guvernat Republica Moldova, iar în perioada 2016–2019 a fost
principalul partid care a coordonat activitatea Coaliției de guvernare în componen ța căreia s-a aflat și Partidul
Popular European din Moldova.

PDM

Înregistrat 25 martie 1997

Președinte Pavel Filip

Doctrina Social-democrație

Spectrul politic Centru-stânga

Pavel Filip, președinte al Partidului Democrat din Moldova

Dumitru Diacov, președinte de onoare al Partidului Democrat din Moldova

PL/Partidul Liberal
Partidul Liberal (PL) este un partid politic de dreapta din Republica Moldova. În perioada 2009–2013 și 2015–2017
PL a participat la înființarea alianțelor politice care au guvernat Republica Moldova, iar din 2017 și până în 2019
s-a aflat în opoziție parlamentară.

Partidul Liberal

Simbolul permanent al Partidului Liberal

Denumirea prescurtată PL

Înregistrat 28 septembrie 1993

Președinte Dorin Chirtoacă

Doctrina Liberalism

Spectrul politic Dreapta

președintele de onoare Mihai Ghimpu, prim-vicepreședintele Corina Fusu și 2 vicepre ședin ți.
PSRM/ Partidul Socialiștilor din Republica Moldova
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) este un partid politic de stânga din Republica Moldova,
reprezentat în Parlament de 37 deputați, aleși în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019.

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a fost înfiin țat la 29 iunie 1997. În perioada 2005–2011
formațiunea a avut denumirea de Partidul Socialiștilor din Moldova “Patria-Rodina” (PSMPR).

PSRM este chemat să apere interesele salaria ților angajați în domeniul muncii intelectuale și fizice, ale
producătorilor colectivi și individuali, a căror sursă de venit constituie munca proprie și proprietatea personală,
precum și interesele populației din categoria socialmente vulnerabilă. Conform celor mai recente date, PSRM are
15 892 membri.

Funcția de președinte al Partidului Socialiștilor este ocupată de Igor Dodon. Secretar executiv al partidului este
Vlad Batrîncea.
Partidul „PRO MOLDOVA” https://pro-moldova.eu/
este o formațiune politică de centru-dreapta din Republica Moldova fondată și condusă de fostul pre ședinte al

Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu.

Ideologie

PRO MOLDOVA este un partid modern de centru-dreapta, susținător al unei democra ții liberale autentice. Printre
valorile fundamentale ale formațiunii se numără: liberatea și proprietatea individuală și șansa la oportunită ți
egale a tuturor cetățenilor. Aceasta susține o economie socială de pia ță, având sectorul privat ca principala
sursă de locuri de muncă, cu rolul de a genera bunăstare și dezvoltare.

Partidul își propune să formeze o democrație cât mai participativă, cu un rol mai important al referendumurilor,
dorind și scăderea vârstei de vot. În plus, sus ține descentralizarea țării și formarea unor comunită ților locale
puternice și autonome, inclusiv financiar. Acesta pune accent pe meritocra ție și transparen ță, pe
debirocratizare și digitalizare și pe eliminarea corup ției.

PRO MOLDOVA consideră vectorul european ca fiind principala direc ție de dezvoltare a Republicii Moldova, dar
militează, de asemenea, și pentru o cooperare benefică cu Federa ția Rusă. A șadar, conform manifestului,
parteneriatele cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite ale Americii, România și Ucraina sunt de o importan ță
deosebită.
Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa ”PACE”
https://pacepentru.md/

https://www.facebook.com/PARTIDULPACE/;

https://www.facebook.com/cavcaliuc.gheorghe.md/;

https://www.facebook.com/pg/PARTIDULPACE/posts/

este un partid politic de centru-dreapta din Republica Moldova. Partidul urmează o doctrină liberal-socială și
menține un vector pro-european. Liderul Partidului este Gheorghe Cavcaliuc, colonel în rezervă și fost șef
adjunct al Inspectoratului General de Poliție (IGP)

Ideologie: Partidul Acasă Construim Europa urmează ideologia Liberal-Socială.

PACE a fost creat la inițiativa domnului colonel Gheorghe Cavcaliuc. Acesta și-a anun țat inten ția de a crea un
partid politic încă de la retragerea sa din func ția de șef adjunct al Inspectoratului General de Poli ție (IGP)anul
2019

La data de 8 august 2020, la Chișinău, a avut loc ședin ța congresului de constituire a Partidului Politic ”PACE”.
În cadrul ședinței domnul Gheorghe Cavcaliuc a fost înaintat și votat unanim în calitate de pre ședinte al
partidului pentru un mandat de 4 ani.
PDCM/ Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei

https://pdcm.md/

este un partid politic de centru-dreapta. Viziunile și obiectivele PDCM sunt ancorate în determinarea noastră de
a restabili statul de drept, ordinea si democra ția în Republica Moldova.

Credo-ul nostru este că Republica Moldova și poporul Țării vor prospera, iar dificultă țile actuale vor fi depă șite!
La temelia deciziei de creare a PDCM stă convingerea noastră fermă că într-un orizont de timp relativ scurt,
starea de lucruri în Republica Moldova poate fi schimbată spre bine, iar via ța oamenilor poate fi îmbunătă țită
semnificativ.
Partidul Politic ”Partidul Acțiunii Comune — Congresul Civic”

Susțin aderarea la Uniunea Eurasiatica, împotriva României, resping ideea de limbă română

Lideri: Mark Tkaciuk, Zurab Todua, foști membri PCRM radicali

PMUEM/ Partidul “Moldova Unită — Единая Молдова”

Vladimir Ţurcan: Preşedinte PMUEM

Data înregistrării: 28 februarie 2006

Doctrina: Social-democraţie

Declaraţie comună a lui Igor Dodon şi Vladimir Ţurcan

8 octombrie 2012

Echipa Partidului “Moldova Unită”, condus de Vladimir Ţurcan, se alătură echipei Partidului Socialiştilor, condus
de Igor Dodon, care are toate şansele să reprezinte în viitorul apropiat cea mai influentă forţă politică de stînga
PUN /Partidul Unității Naționale

partid îde centru-dreapta, care promovează idealul unită ții naționale române ști prin reunificarea cu România,
integrarea în Uniunea europeană și aderarea la NATO.

Președinte: Octavian Țîcu (plecat din PNL)

Secretar: Anatol Șalaru

Președinte de onoare: Traian Băsescu

http://pun.md/rom, https://www.facebook.com/pun.office/

https://www.facebook.com/Anatol-Salaru- 153302338021318/?ref=py_c

Președintele

Președintele PUN conduce activitatea generală a partidului, activitatea Congresului, a Consiliului Politic
Republican și a Biroului Politic Republican. Președintele exprimă mesajul politic al partidului, dirijează
activitatea tuturor structurilor PUN, asigură dialogul politic și reprezintă partidul în rela țiile cu alte forma țiuni
social-politice, instituții și autorități publice din Republica Moldova, din România și din străinătate, elaborează,
dirijează și prezintă spre aprobare Biroului Politic Republican politica de constituire, consolidare și dezvoltare a
structurilor teritoriale ale partidului, etc.

PUN s-a lansat în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Evenimentul s-
a desfășurat în Scuarul Europei din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”.

Potrivit liderului PUN, Octavian Țîcu, unirea este un drept istoric de a reveni alături de restul românilor. „Este un
drept de la marii înaintași – Decebal și Burebista”. Cei care contest această legitimitate, i-ar întreba „dacă e
legitim ca cei de peste Prut să aibă salarii, pensii și indemniza ții mai mari?”. „E firesc ca 5 jude țe din România
să fie mai bogate decât o țară – Moldova?”, se întreabă Octavian Țîcu.

Politicianul a remarcat că, Parlamentul României, la 27 martie 2018, a spus clar că este pregătit să facă unirea
cu Republica Moldova, iar acest document așteaptă o replică într-un Parlament al Moldovei. Potrivit lui, urmează
să existe în Parlament o construcție unionistă care e gata să pună pe masă un prim program de reîntregire a
celor două state românești, așa cum va face PUN în următorul Parlament. Următorul Parlament, în opinia lui
Octavian Țîcu, are o singură misiune istorică – votarea unirii cu România. „Avem cu cine face unirea și știm
cum”, a declarat Octavian Țîcu.

Ana Guțu, vicepreședinte PUN, profesor universitar, a remarcat că PUN dore ște ca alegerile din 11 iulie să
genereze o majoritate occidentală și o guvernare românească și pro-occidentală. Potrivit ei, PUN este un partid
românesc care cinstește și onorează profund valorile pro-europene, î și dore ște ca să Moldova să se regăsească
împreună cu România în UE și NATO.