Sunteți pe pagina 1din 488

I. Bostan A. Morariu I. Costea

I. Bostan ● A. Morariu ● I. Costea Drept financiar public

Drept financiar public

Prof. univ. dr. Ionel BOSTAN

Lect. univ. drd. Alunica MORARIU

Prep. univ. Ioana COSTEA

Prof. univ. dr. Ionel BOSTAN Lect. univ. drd. Alunica MORARIU Prep. univ. Ioana COSTEA Cluj-Napoca
Prof. univ. dr. Ionel BOSTAN Lect. univ. drd. Alunica MORARIU Prep. univ. Ioana COSTEA Cluj-Napoca

Cluj-Napoca

Editura Dacia, Cluj-Napoca Tel. 0264/ 429675 Redactor-Şef: Mihaela Pop

Referenţi ştiinţifici:

- Prof.univ.dr. Ioan Macovei, Universitatea ”Al. I.Cuza” Iaşi

- Prof.univ.dr. Ovidiu Stoica, Universitatea ”Al. I.Cuza” Iaşi

Tehnoredactare şi copertă:

Ioan Herghelegiu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale

Drept financiar public Bostan, Ionel

I. Bostan, Ionel II. Morariu, Alunica III. Costea, Ioana

Cluj-Napoca, 2006, Editura Dacia 487 p., Bibliografie

ISBN (10) 973-35-2087-X ; ISBN (13) 978-973-35-2087-0

336.13(498)

346.62(498)

Editura Dacia este acreditată de CNCSIS al M.Ed.C.

© 2006. Toate drepturile rezervate. Este interzisă reproducerea totală sau parţială a lucrării, prin orice procedee, fără permisiunea scrisă a autorilor.

ISBN: 973-35-2087-X; ISBN: (13) 978-973-35-2087-0

Raporturile de drept financiar se nasc numai în cadrul activităţii financiare înfăptuite de stat şi organele sale. În cadrul acestor raporturi, fără excepţie, unul dintre subiecte este statul, printr-un organ de specialitate care intră în rapor- tul juridic de pe poziţia de purtător al autorităţii de stat. Această particularitate creează o poziţie de subordonare a tuturor celorlalte subiecte participante, faţă de subiectul purtător al autorităţii de stat. Raporturile de drept financiar se nasc, se modifică şi se sting pe baza manifestării unilaterale de voinţă a statului, prin forme specifice prevăzute de normele juridice financiare.

- Dan Drosu Şaguna -

IONEL BOSTAN, profesor universitar, conducător de doctorat, şef de catedră, publicist. N. 21 februarie 1962, Giurgeşti (Iaşi). Este licenţiat în ştiinţe economice şi în ştiinţe juridice al Universităţii ”Al. I. Cuza” Iaşi. Are un masterat în Management public, un doctorat în economie şi, în curs de finalizare, un doctorat în drept. În prezent urmează Facultatea de Filosofie (anul III). Conduce doctorate în domeniul Managementului. Este autor a 8 cărţi, apărute la prestigioase edituri din Iaşi, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova şi Constanţa, precum şi a peste 400 articole şi studii de specialitate. A scris, de asemenea, 5 cărţi de factură literară (proză scurtă, eseistică, poem) şi a publicat foiletoane şi poezii în paginile unor reviste literare (pseudonim I.B. Giurgeşteanu). Este expert contabil şi are o experienţă de 15 ani în domeniul controlului financiar – Garda Financiară şi Curtea de Conturi. ALUNICA MORARIU, lector universitar, doctorand în economie

– Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultatea de Ştiinţe Economice.

Este licenţiată a două facultăţi: ştiinţe economice şi ştiinţe administrative, din cadrul Universităţii ”Ştefan cel Mare” Suceava,

având şi un masterat în Management public. Este autoare şi coautoare

a trei cărţi universitare. A publicat peste 20 articole şi comunicări

ştiinţifice. A efectuat stagii de pregătire şi perfecţionare în domeniul ştiinţelor administrative.

IOANA COSTEA, preparator universitar – disciplina Drept financiar – la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii ”Al. I. Cuza” Iaşi. A absolvit Facultatea de Drept şi cursul postuniversitar de Ştiinţe Penale. Este coautoare a lucrării Drept bugetar, apărută în anul 2005 la EDP Bucureşti.

CUPRINS

Consideraţii introductive ………………………………………

11

Capitolul 1

Definiţia, obiectul şi izvoarele dreptului financiar; normele şi raporturile specifice ………………………………………………

13

1.1. Definiţia şi obiectul dreptului financiar ………………………… 14

1.2. Izvoarele dreptului financiar ……………………………………. 15

1.3. Normele şi raporturile de drept financiar ………………………. 15

1.4. Poziţia dreptului financiar în cadrul sistemului de drept ………

17

Capitolul 2 Bugetul public naţional ……………………………………………

19

2.1. Prezentare generală ……………………………………………

20

2.2. Bugetul statului …………………………………………………. 21

2.2.1. Definirea bugetului de stat; principalele teorii privind

natura sa juridică şi principiile dreptului bugetar ………………… 21

2.2.2. Cuprinsul bugetului de stat ………………………………… 25

2.2.2.1. Veniturile bugetului de stat ……………………………… 25

2.2.2.2. Cheltuielile bugetului de stat ……………………………. 26

Capitolul 3 Derularea procesului bugetar ……………………………………

3.1. Elemente esenţiale pentru înţelegerea procesului bugetar ……… 32

37

3.2. Competenţe şi responsabilităţi în procesul bugetar ……………

3.3. Procesul bugetar ………………………………………………… 41

3.3.1. Proceduri privind elaborarea bugetelor ……………………. 41

3.3.2. Calendarul bugetar ………………………………………… 43

31

3.3.3. Prevederi referitoare la investiţii publice ………………….

46

3.3.4. Execuţia bugetară ………………………………………….

48

3.4. Finanţele instituţiilor publice …………………………………… 55

8

I. Bostan A. Morariu I. Costea

8 I. Bostan ● A. Morariu ● I. Costea Capitolul 4 Bugetul asigur ă rilor sociale

Capitolul 4 Bugetul asigurărilor sociale de stat ………………………………

67

4.1. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat ………………

70

4.2. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat ………………. 71

4.3. Sistemul public de pensii ………………………………………

73

4.3.1. Obiective …………………………………………………

73

4.3.2. Contribuabilii sistemului public de pensii …………………. 75

4.3.3. Cotele de contribuţie de asigurări sociale (C.A.S.) ………

77

4.3.4. Categoriile de pensii, condiţiile de obţinere şi modul de

calcul ……………………………………………………………

80

4.4.

Procedura bugetului asigurărilor sociale ………………………

97

Capitolul 5 Bugetele locale ……………………………………………………… 101

5.1. Terminologie specifică …………………………………………

103

5.2. Reglementări în materie ………………………………………… 108

5.2.1. Veniturile şi cheltuielile bugetare …………………………. 108

5.2.2. Principii, reguli şi responsabilităţi ………………………… 109

5.2.3. Procesul bugetar …………………………………………… 114

124

5.2.5. Calendarul bugetar ………………………………………… 129

5.2.4. Competenţe în stabilirea impozitelor şi taxelor locale ……

5.2.6. Investiţiile publice locale …………………………………

132

5.2.7. Execuţia bugetară …………………………………………

135

5.2.8. Împrumuturi. Fonduri de risc. Verificări. Excedente ……… 140

Capitolul 6 Împrumutul public …………………………………………………. 149

6.1. Aspecte teoretice ………………………………………………

150

6.2. Împrumutul public – trăsături şi tipologie ……………………… 153

6.3. Reglementarea împrumuturilor publice ………………………… 156

158

6.3.2. Datoria publică externă ……………………………………. 159

6.3.1. Datoria publică internă ……………………………………

6.4. Atribuţii ale Ministerului Finanţelor privind datoria publică

161

6.5. Mijloace de stingere sau de reducere a datoriei publice ………

163

6.6. Reglementări privind datoria publică valabile începând cu

exerciţiul financiar 2005 ……………………………………………

166

6.6.1. Contractarea şi rambursarea datoriei publice ……………… 172

6.6.2. Instrumentele datoriei publice guvernamentale …………… 173

Drept financiar public

9

Drept financiar public 9 6.6.4. Gestiunea garan ţ iilor de stat ş i a subîmprumuturilor ………

6.6.4. Gestiunea garanţiilor de stat şi a subîmprumuturilor ……… 176

Capitolul 7

Formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului ……………………………………………………………… 183

185

7.1. Operaţiuni derulate prin trezoreria statului ……………………

7.2. Administrarea resurselor contului curent general al trezoreriei

statului ………………………………………………………………. 185

7.3. Utilizarea şi fructificarea disponibilităţilor contului curent

general al trezoreriei statului ………………………………………… 188

7.4. Bugetul trezoreriei statului ……………………………………

191

7.5.

Contravenţii ……………………………………………………

193

Capitolul 8 Impozite directe prevăzute de Codul fiscal ………………………. 195

8.1. Cadrul general …………………………………………………

196

8.2. Impozitul pe profit. Impozitarea dividendelor …………………

206

8.3. Impozitul pe venit ………………………………………………. 232

8.4. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor …………………

268

8.5. Impozitul pe reprezentanţe ……………………………………… 275

Capitolul 9 Regimul juridic al impozitelor indirecte …………………………

9.1. Taxa pe valoarea adăugată ……………………………………… 278

277

9.2. Accize …………………………………………………………

312

9.3. Sancţiuni ………………………………………………………

355

Capitolul 10 Venituri ale bugetelor locale prevăzute de Codul fiscal …………. 359

10.1. Impozitul pe clădiri ……………………………………………. 360

368

10.3. Taxa asupra mijloacelor de transport …………………………. 375

10.2. Impozitul pe teren ……………………………………………

10.4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor

388

10.5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate …

397

10.6. Impozitul pe spectacole ………………………………………

399

10.7. Taxa hotelieră …………………………………………………. 402

10.8. Taxe speciale …………………………………………………

404

10.9. Alte taxe locale ………………………………………………

404

10

I. Bostan A. Morariu I. Costea

10 I. Bostan ● A. Morariu ● I. Costea Capitolul 11 Procedura fiscal ă

Capitolul 11 Procedura fiscală …………………………………………………… 411

11.1. Administrarea creanţei fiscale - Codul de procedură fiscală

(Ordonanţa Guvernului 92 din 2003, republicată) …………………

412

11.1.1. Raportul juridic de drept fiscal …………………………… 412

11.1.2. Subiectele raportului de drept fiscal ……………………… 413

11.1.3. Conţinutul raportului juridic fiscal ………………………

417

11.1.4. Domiciliul fiscal …………………………………………

418

11.2. Competenţa organului fiscal …………………………………

419

11.3. Înregistrarea fiscală ……………………………………………. 421

11.3.1. Declaraţia de înregistrare fiscală …………………………. 422

11.3.2. Codul de identificare fiscală ……………………………… 423

11.3.3. Certificatul de înregistrare fiscală ………………………

11.3.4. Declaraţia fiscală …………………………………………. 425

424

11.3.5. Registrul contribuabililor ………………………………… 426

426

11.5. Executarea voluntară a obligaţiilor fiscale ……………………. 429

11.4. Inspecţia fiscală ………………………………………………

11.6. Executarea silită a obligaţilor fiscale …………………………

435

11.6.1.

Prescripţia dreptului de a cere executarea silită şi a

dreptului de a cere compensarea sau restituirea …………………

436

11.6.2. Organele de executare silită ……………………………… 438

11.6.2.1. Competenţa ……………………………………………

438

11.6.2.2. Titlul executoriu ………………………………………

440

11.6.3. Procedura de executare silită – condiţii generale ………… 441

11.6.4. Procedura de executare silită – condiţii speciale ………… 442

11.6.4.1. Executarea silită prin poprire …………………………

11.6.4.2. Executarea silită a bunurilor mobile ……………………. 444

446

11.6.4.3. Executarea silită a bunurilor imobile …………………

11.6.4.4. Executarea silită a altor bunuri …………………………. 447

11.6.5. Valorificarea bunurilor puse sub sechestru ………………. 448

442

11.7. Soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative

fiscale ………………………………………………………………

450

11.7.1. Actul administrativ fiscal - noţiune, elemente constitutive

şi caractere juridice ………………………………………………. 451

11.7.2. Căi administrative şi jurisdicţionale de atac împotriva

actelor administrative fiscale ……………………………………

452

Anexe ……………………………………………………………… 455

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

Dreptul financiar public este dat, în mare măsură, de ansamblul actelor normative care reglementează relaţiile de constituire, repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti ale statului şi ale instituţiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale societăţii. Acesta se concentrează predilect asupra noţiunilor, teoriilor şi reglementărilor juridice referitoare la bugetul de stat şi procedura elaborării, aprobării şi executării lui, la cheltuielile bugetare şi finanţarea instituţiilor publice, la cuprinsul şi procedura bugetului asigurărilor sociale de stat, a bugetelor locale şi fondurilor speciale ş.a. Între izvoarele dreptului financiar public evidenţiem existenţa a patru categorii de norme juridice:

a) Prevederile constituţionale. Acestea stabilesc competenţa organelor puterii legislative şi executive în materie de buget public, cuprinzând şi dispoziţii privitoare la organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. b) Legile. Între acestea se detaşează:

- legea privind finanţele publice;

- legile bugetare anuale;

- legile fiscale.

c) Acte normative emise de organele centrale ale autorităţii executive. Aici se includ:

- ordonanţele guvernamentale;

- hotărârile de guvern;

- instrucţiunile, ordinele şi precizările Ministerului de Finanţe.

d) Hotărâri ale consiliilor locale. Prin acestea se aprobă anual bugetele proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile de executare şi conturile de execuţie a acestor bugete; tot prin hotărâri ale consiliilor locale se stabilesc cotele unor impozite şi taxe locale şi se acordă anumite înlesniri fiscale. Dreptul financiar face parte integrantă din dreptul public, cuprinzând norme juridice prin intermediul cărora se mobilizează, se

12

I. Bostan A. Morariu I. Costea

12 I. Bostan ● A. Morariu ● I. Costea administreaz ă ş i se repartizeaz ă

administrează şi se repartizează fondurile băneşti destinate satisfacerii nevoilor publice. Înţelegerea unei discipline atât de complexă şi, în acelaşi timp, profundă, presupune deţinerea de cunoştinţe din aproape toate ramurile de drept, dar şi din economie (finanţe publice). Încheiem prin a releva că, dată fiind importanţa componentei privind realizarea fondurilor băneşti la dispoziţia statului, o parte semnificativă a demersului de faţă este consacrată problematicii fiscale, axându-ne pe prevederile Codului fiscal şi ale Codului de procedură fiscală.

- Autorii -

Capitolul 1

DEFINIŢIA, OBIECTUL ŞI IZVOARELE DREPTULUI FINANCIAR; NORMELE ŞI RAPORTURILE SPECIFICE

1.1. Definiţia şi obiectul dreptului financiar

1.2. Izvoarele dreptului financiar

1.3. Normele şi raporturile de drept financiar

1.4. Poziţia dreptului financiar în cadrul sistemului de drept

14

I. Bostan A. Morariu I. Costea

14 I. Bostan ● A. Morariu ● I. Costea DEFINI Ţ IA, OBIECTUL Ş I IZVOARELE

DEFINIŢIA, OBIECTUL ŞI IZVOARELE DREPTULUI FINANCIAR; NORMELE ŞI RAPORTURILE SPECIFICE

1.1. Definiţia şi obiectul dreptului financiar

Literatura de specialitate relevă faptul că ştiinţa dreptului financiar public se afirmă într-o interferenţă deosebită cu ştiinţa finanţelor publice” 1 . De altfel conceptele specifice finanţelor publice 2 stau la baza ideilor şi teoriilor dreptului financiar care sunt reflectate în conţinutul reglementărilor juridice privitoare la bugetul public, impozite, taxe, cheltuieli bugetare etc. În privinţa definirii dreptului financiar, se apreciază 3 că acesta este dat de ansamblul actelor normative care reglementează relaţiile de constituire, repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti ale statului şi ale instituţiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-economice ale societăţii. Dreptul financiar se concentrează predilect asupra noţiunilor, teo- riilor şi reglementărilor juridice referitoare la 4 :

bugetul de stat şi procedura elaborării, aprobării şi executării lui;

cheltuielile bugetare şi finanţarea instituţiilor publice;

teoria impozitelor, legislaţia şi procedura fiscală;

cuprinsul şi procedura bugetului asigurărilor sociale de stat, a bugetelor locale şi fondurilor speciale;

teoria şi operaţiunile creditului public intern şi extern;

controlul financiar.

1 I. Gliga, Drept financiar public, Ed. All, Bucureşti, 1994, p. 40.

2 Se apreciază că ştiinţa finanţelor publice este atât o ramură a ştiinţelor economice cât şi o ramură a ştiinţei publice care studiază mijloacele şi tehnicile financiare - cheltuieli, taxe, impozite, împrumuturi, buget etc., prin care statul intervine nu numai în domeniul economic ci şi în domeniile social şi politic - cf. M. Duverger, Finances publiques, Presses Universitaires de France, Paris, 1978, p. 18-27 apud I. Gliga, ibid.

3 D.D. Şaguna, Drept financiar şi fiscal, vol. 1, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1997, p. 79

4 I. Gliga, op. cit., p. 42.

Drept financiar public

15

Drept financiar public 15 1.2. Izvoarele dreptului financiar Între izvoarele dreptului financiar eviden ţ iem existen

1.2. Izvoarele dreptului financiar

Între izvoarele dreptului financiar evidenţiem existenţa a patru categorii de norme juridice:

a) Prevederile constituţionale. Acestea stabilesc competenţa

organelor puterii legislative şi executive în materie de buget public, cuprinzând şi dispoziţii privitoare la organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

b) Legile. Între acestea se detaşează:

legea privind finanţele publice; legile bugetare anuale; legile fiscale.

c) Acte

normative

emise

de

organele

centrale

autorităţii executive. Aici se includ:

ale

ordonanţele guvernamentale; hotărârile de guvern; instrucţiunile, ordinele şi precizările Ministerului de Finanţe.

d) Hotărâri ale consiliilor locale. Prin acestea se aprobă

anual bugetele proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile de executare şi conturile de execuţie a acestor bugete; tot prin hotărâri ale consiliilor locale se stabilesc cotele unor impozite şi taxe locale şi se acordă anumite înlesniri fiscale.

Unele lucrări 5 aşează între izvoarele dreptului financiar şi re- gulamentele, normele şi alte acte cu caracter normativ emise de Banca Naţională a României.

1.3. Normele şi raporturile de drept financiar

Definite drept „reguli de conduită stabilite sau recunoscute de stat, care cuprind drepturile şi obligaţiile subiecţilor participanţi la raportul

5 I. Condor, Drept fiscal şi financiar, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 1996.

16

I. Bostan A. Morariu I. Costea

16 I. Bostan ● A. Morariu ● I. Costea de drept financiar ş i a c

de drept financiar şi a căror respectare este asigurată de către stat6 , normele juridice financiare prezintă o anumită specificitate în raport cu ceea ce reprezintă în general norma juridică 7 , diferenţiindu-se semnificativ prin sancţiune. Sancţiunea, care se constată de către organele fiscale şi financiare, în acest context, poate îmbrăca forme ca:

amendă fiscală;

aplicarea majorărilor de întârziere, dobânzilor şi penalităţilor;

suspendarea finanţării etc.

Raporturile de drept financiar sunt, de fapt, „relaţii sociale care iau naştere şi se sting în procesul constituirii, repartizării, şi utilizării fondurilor băneşti ale statului şi care sunt reglementate de normele juridice financiare” 8 , putându-se grupa, în funcţie de sfera de cuprindere a finanţelor publice, în:

raporturi juridice bugetare;

raporturi juridice fiscale;

raporturi juridice de control financiar şi fiscal;

raporturi juridice de credit public etc.

Raporturile de drept financiar se nasc numai în cadrul activităţii financiare înfăptuite de stat şi organele sale. În cadrul acestor raporturi, fără excepţie, unul dintre subiecte este statul, printr-un organ de specialitate care intră în raportul juridic de pe poziţia de purtător al autorităţii de stat. Această particularitate creează o poziţie de subordonare a tuturor celorlalte subiecte participante, faţă de subiectul purtător al autorităţii de stat. Raporturile de drept financiar se nasc, se modifică şi se sting pe baza manifestării unilaterale de voinţă a statului, prin forme specifice prevăzute de normele juridice financiare. Această particularitate oferă posibilitatea executării directe a creanţelor fiscale de către organele de stat, fără a fi necesară, în acest sens, o hotărâre judecătorească.

[Sursa: D.D. Şaguna, Drept financiar şi fiscal, vol. I, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1996, p. 83]

În tabelul nr. 1.3.1. redăm pe scurt unele elemente care reflectă faptul că raporturile juridice financiare se disting, faţă de celelalte

6 D.D. Şaguna, op. cit., p. 82.

7 Conţinutul normei de drept financiar are aceeaşi structură logico-juridică - ipoteză, dispoziţie şi sancţiune - precum şi o construcţie externă dată de modul de exprimare al actelor normative: capitole, secţiuni, articole, alineate, şi paragrafe [cf. D.D. Şaguna, ibid.].

8 Ibid., p. 83.

Drept financiar public

17

Drept financiar public 17 raporturi de drept, printr -o serie de particularit ăţ i. Tabel nr.

raporturi de drept, printr-o serie de particularităţi.

Tabel nr. 1.3.1. Repere privind diferenţierea raporturilor juridice financiare faţă de celelalte raporturi de drept

Nr.

Elemente de

 

Specificaţie

crt.

particularizare

 

0

1.

 

2.

1.

Subiecte

A. Statul - reprezentat printr-un organ de specialitate în acti- vitatea financiară, învestit cu atribuţii în procesul de constituire, repartizare şi utilizare a fondurilor publice.

participante

B. Persoane fizice sau juridice. Persoanele fizice pot fi:

cetăţeni români;

cetăţeni străini rezidenţi (reprezentanţi diplomatici, comercianţi, doctoranzi, studenţi, apatrizi); cetăţeni străini nerezidenţi (specialişti, oameni de cultură, artişti, sportivi). În cadrul persoanelor juridice se includ: regiile autonome, societăţile comerciale, instituţiile publice etc.

2.

Conţinutul

Este dat de drepturile şi obligaţiile subiectelor participante al că- ror cuprins este stabilit în legătură cu necesitatea şi importanţa constituirii, repartizării şi utilizării fondurilor băneşti ale statului.

raporturilor de

drept financiar

3.

Obiectul

Este foarte diferit datorită:

raporturilor de

sferei extinse şi complexe a finanţelor publice (prognoză, organizare bugetară, control financiar etc.); actelor normative şi operaţiunilor specifice cu privire la activitatea fiscală.

drept financiar

[Sursa: Adaptare după D.D. Şaguna, op. cit., p. 85]

1.4. Poziţia dreptului financiar în cadrul sistemului de drept

În mod evident, dreptul financiar face parte integrantă din dreptul public 9 , cuprinzând totalitatea normelor juridice prin intermediul cărora se mobilizează, se administrează şi se repartizează fondurile băneşti destinate satisfacerii nevoilor publice 10 . Înţelegerea unei discipline atât de complexă şi, în acelaşi timp, pro- fundă, presupune deţinerea de cunoştinţe din aproape toate ramurile de

9 I. Condor, op. cit., p. 79 „Acea parte a dreptului care tratează constituirea şi funcţionarea organelor centrale şi locale de stat, relaţiile dintre persoane (fizice sau juridice) şi stat, relaţiile dintre persoanele care sunt în legătură directă cu statul. Dreptul public cuprinde, în general, dreptul constituţional, dreptul administrativ, dreptul financiar (după unele opinii, dreptul fiscal) şi dreptul penal”. 10 Problematica financiară ce caracterizează agenţii economici, persoanele fizice, societăţile non-profit etc. ţine de dreptul privat.

18

I. Bostan A. Morariu I. Costea

18 I. Bostan ● A. Morariu ● I. Costea drept, dar ş i din economie (finan

drept, dar şi din economie (finanţe publice). Reprezentarea grafică din figura nr. 1.4.1. sugerează existenţa legăturilor dintre dreptul financiar şi alte discipline.

DREPT COMERCIAL DREPT CIVIL • Se aseamănă, deoarece cuprind norme juridice care reglementează în mod
DREPT
COMERCIAL
DREPT
CIVIL
• Se aseamănă, deoarece cuprind norme juridice care reglementează în mod prioritar
raporturi patrimoniale având ca obiect drepturi şi obligaţii exprimate în bani.
• Se deosebesc, deoarece dreptul financiar cuprinde norme referitoare la mobilitatea, admi-
nistrarea şi repartizarea fondurilor băneşti necesare satisfacerii nevoilor publice, iar dreptul
civil şi dreptul comercial cuprind norme ce reglementează relaţiile băneşti dintre persoanele
fizice şi/sau juridice.
Conexiunile
Conexiunile
sunt determi-
sunt determi-
nate de
nate de
constatarea şi
formarea şi
DREPT
DREPTUL
DREPT
combaterea
utilizarea
PENAL
MUNCII
FINANCIAR
infracţiunilor
fondurilor
din domeniul
pentru asigu-
financiar.
rările sociale
de stat.
Ştiinţa finanţelor publice cercetează aspecte-
le legate de procurarea resurselor necesare,
utilizarea lor în spirit de economie, repartiza-
rea sarcinilor fiscale, contractarea şi rambur-
sarea împrumuturilor de stat, întocmirea şi
executarea echilibrată a bugetului, respecta-
rea anumitor reguli care ţin de disciplina
financiară şi de buna gestionare a fondurilor.
Corelaţiile dintre cele două ramuri sunt date de:
în ambele raporturi, cel puţin unul din
subiecte este un organ al statului;
aparatul financiar face parte din sistemul
administrativ de stat;
reglementarea celor două categorii de
raporturi se face prin aceeaşi metodă a
subordonării părţii raportului juridic.
FINANŢE
PUBLICE
DREPT
ADMINISTRATIV

Fig. 1.4.1. Legăturile dreptului financiar cu alte discipline

În prezent, conceptul de drept financiar capătă un contur din ce în ce mai pronunţat, această importantă ramură a dreptului impunându-se tot mai mult în cadrul sistemului contemporan de drept.

Capitolul 2

BUGETUL PUBLIC NAŢIONAL

2.1. Prezentare generală

2.2. Bugetul statului

2.2.1. Definirea bugetului de stat; principalele teorii privind natura sa

juridică şi principiile dreptului bugetar

2.2.2. Cuprinsul bugetului de stat

2.2.2.1. Veniturile bugetului de stat

2.2.2.2. Cheltuielile bugetului de stat

20

I. Bostan A. Morariu I. Costea

20 I. Bostan ● A. Morariu ● I. Costea BUGETUL PUBLIC NA Ţ IONAL 2.1. Prezentare

BUGETUL PUBLIC NAŢIONAL

2.1. Prezentare generală

Considerat veriga centrală a sistemului financiar din cadrul unui stat, bugetul public constituie „expresia unui tip specific de relaţii financiare – relaţiile bugetare – care se manifestă în procesele formării, repartizării şi utilizării fondurilor bugetare necesare organelor statale de la nivel naţional şi de la nivelul unităţilor sale administrativ-teritoriale” 1 . Structura sistemului bugetar din România corespunde structurii organizatorice a statului. Într-o altă abordare, bugetul public reprezintă document de bază, având putere de lege, prin care se stabilesc atât natura şi mărimea veniturilor ce se utilizează la dispoziţia statului, dar şi categoriile şi nivelul alocaţiilor bugetare ce se vor dirija de către stat pentru finanţarea diverselor activităţi în cadrul unui exerciţiu bugetar (de regulă, un an). Etimologic, cuvântul buget îşi are originea în latinescul „bulgo” – a cărui semnificaţie este aceea de „pungă cu bani”. Ulterior, în Franţa s-au folosit expresiile „bouge” şi „bougette”, cu sensul de „săculeţ”. În Anglia, prin cuvântul „budget” se înţelegea mapa de piele a Cancelarului Trezore- riei, în care erau aduse la Parlament documentele referitoare la situaţia veniturilor şi cheltuielilor statului. În ţările române, folosirea expresiei „buget” s-a introdus prin Regulamentele organice (1831 - 1832), în care se vorbea despre „biudje” sau „bugea”. În privinţa conţinutului bugetului public naţional (autohton), la acesta face referire atât Constituţia ţării, cât şi Legea finanţelor publice. Constituţia României, în art. 137 arată că bugetul public naţional cuprinde „bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor”. Apoi, în Legea privind finanţele publice 2 se stipulează că resursele financiare publice se constituie şi se gestionează printr-un sistem unitar de bugete, şi anume:

1 I. Talpoş, Finanţele României, vol. I, Ed. Sedona, Timişoara, 1995, p. 79.

2 Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în M.Of. nr. 597/13 august 2002.

Drept financiar public

21

Drept financiar public 21 bugetul de stat, bugetul asigur ă rilor sociale de stat, bugetele locale,

bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului şi bugetele altor instituţii publice cu caracter autonom, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte conturi se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, în condiţiile asigurării echilibrului financiar.

2.2. Bugetul statului

Locul cel mai important în cadrul actualului sistem bugetar al României îl deţine bugetul de stat 3 care, de altfel, îndeplineşte un rol major în raport cu celelalte bugete componente. Situaţia se explică prin faptul că în bugetul de stat regăsim o pondere apreciabilă a veniturilor publice, prin intermediul acestuia finanţându-se importante sectoare şi activităţi: sănătate, cultură, artă, învăţământ, apărare, ordine publică, siguranţă naţională etc.

2.2.1. Definirea bugetului de stat; principalele teorii privind natura sa juridică şi principiile dreptului bugetar

Definit drept actul de stabilire şi autorizare a veniturilor şi cheltu- ielilor anuale ale statului, bugetul de stat este şi „un procedeu tehnico- financiar de fixare şi coordonare a veniturilor cu cheltuielile din fiecare an; de asemenea, el este un act de conducere a gestiunii financiare a statului” 4 . Sub aspectul naturii juridice a bugetului de stat, literatura de specialitate vine cu o serie de teorii regăsite în prima parte a secolului douăzeci. Dintre acestea, le prezentăm sintetic pe cele mai importante 5 :

(1) Teoria bugetului de stat act – condiţiune de natură adminis- trativă este centrată pe faptul că în statele moderne, prin bugetele anuale, sunt condiţionate atât veniturile cât şi cheltuielile publice, sub aspecte parţial diferite, dar comune actelor administrative de acest fel. (2) Teoria naturii juridice de lege a bugetului statului este fondată pe constatarea că „legea este orice deciziune emanată de la puterea legislativă, iar în împrejurarea în care bugetul statului este o

3 Lucrările de specialitate utilizează cu acelaşi sens noţiunile de buget de stat şi buget al administraţiei centrale de stat.

4 Dr. C. Albuţ, C. Diaconu, Drept financiar, Editura Fundaţiei „Chemarea”, Iaşi, 1998, p. 24.

5 I. Gliga, Drept financiar public, Editura All, Bucureşti, 1994, pp. 51-52.

22

I. Bostan A. Morariu I. Costea

22 I. Bostan ● A. Morariu ● I. Costea decizie a legislatorului, el este o lege

decizie a legislatorului, el este o lege propriu-zisă6 . (3) Teoria bugetului de stat lege (şi simultan) act administrativ susţine, pornind de la deosebirea dintre legea finală şi legea materială, că bugetul de stat „este lege, în partea lui creatoare de dispoziţii generale, şi act de administraţie în partea creatoare de acte individuale şi concrete” 7 . Apoi, mai există unele teorii care consideră că bugetul de stat este „un act de planificare financiară care, în urma adoptării de către organul suprem al puterii de stat, printr-o lege emisă în acest scop, dobândeşte natura juridică specifică de lege” 8 , sau mai simplu, „principalul plan financiar anual cu caracter operativ al statului” 9 . Arătăm că, deşi este un plan, bugetul de stat are o pregnantă natură juridică de lege, Parlamentul adoptând anual Legea bugetului de stat. Guvernul elaborează proiectele bugetului de stat şi le supune spre aprobare Parlamentului, iar după aprobare răspunde de realizarea prevederilor bugetare. Principiile care stau la baza elaborării, aprobării, executării şi încheierii bugetului de stat sunt redate în cele ce urmează.

Principiul universalităţii

- Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume

brute.

- Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.

Principiul publicităţii

- Sistemul bugetar este deschis şi transparent, acestea realizându-se

prin:

a) dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării

acestora;

b) dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuţie a

bugetelor, cu prilejul aprobării acestora;

c) publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor

normative de aprobare a bugetelor şi conturilor anuale de execuţie a

acestora;

6 Ibid., citându-se după C. de Malberg, Contribution à la théorie generale de l’État, Paris, 1920, p. 154.

7 Ibid., citându-se după L. Duguit, Traité de Droit constitutionnel, vol. II, Paris, 1923, p. 144.

8 D.D. Şaguna, Drept financiar şi fiscal, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1997, p. 13.

9 Ibid.

Drept financiar public

23

Drept financiar public 23 d) mijloacele de informare în mas ă , pentru difuzarea informa ţ

d) mijloacele de informare în masă, pentru difuzarea informaţiilor asupra conţinutului bugetului, exceptând informaţiile şi documentele nepublicabile, prevăzute de lege.

Principiul unităţii

- Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur

document, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice.

- Toate veniturile reţinute şi utilizate în sistem extrabugetar, sub

diverse forme şi denumiri, se introduc în bugetul de stat, urmând regulile

şi principiile acestui buget, cu excepţia celor provenite din venituri proprii şi subvenţii din surse publice, precum şi a celor pentru constituirea, potrivit legii, a fondurilor de stimulare a personalului.

- Veniturile şi cheltuielile Fondului special pentru dezvoltarea

sistemului energetic şi ale Fondului special al drumurilor publice se

introduc în bugetul de stat ca venituri şi cheltuieli cu destinaţie specială, urmând regulile şi principiile acestui buget.

- În vederea respectării principiilor bugetare, Guvernul va propune

Parlamentului modificarea actelor normative pentru desfiinţarea veniturilor şi cheltuielilor cu destinaţie specială incluse în bugetul de stat.

Principiul anualităţii

- Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar. 10

10 Referindu-se la datele anului bugetar, I. Talpoş, în op. cit., pp. 105-106, arată că în diverse ţări ale lumii au fost stabilite astfel:

- între 1 ianuarie şi 31 decembrie în: Austria, Belgia, Brazilia, Franţa, Germania, Grecia, Indonezia, Olanda,

Peru, România, Venezuela etc.;

- între 1 aprilie şi 31 martie următor în: Canada, Danemarca, India, Iordania, Irak, Japonia, Marea Britanie etc.;

- între 1 iulie şi 30 iunie următor în: Australia, Filipine, Italia (din 1964), Pakistan, Suedia etc.;

- în fine, între 1 octombrie şi 30 septembrie următor în: S.U.A. - începând din anul 1976 (până la care anul bugetar coincidea cu anul calendaristic). Fiecare dintre datele menţionate prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje, fiind argumentate pro şi înserate critici diverse. Referindu-ne la data de 1 ianuarie, care este una dintre cele mai obişnuite pentru începerea anului bugetar, menţionăm din criticile care i se aduc şi anume:

- parlamentarii dispun de un timp prea restrâns pentru discutarea şi votarea bugetului, ce se limitează la

maximum un trimestru - între data reluării sesiunii după vacanţa de vară şi 31 decembrie;

- data fixată obligă la efectuarea de previziuni bugetare în primăvară, când lipsesc informaţiile cu privire la

recoltele agricole ale verii şi ale toamnei. Desigur, acest ultim inconvenient se poate elimina, dar presupune efortul îmbunătăţirii previziunilor bugetare cuprinse în proiectul legii bugetului public, în momentele cunoaşterii nivelului recoltelor. Data de 1 iulie este criticată prin aceea că, valoarea bugetului în ajunul vacanţei parlamentare de vară obligă, deseori, la dezbateri făcute în grabă, având consecinţe asupra cunoaşterii aprofundate de către parlamentari a cifrelor bugetare şi dând câştig de cauză guvernului.

Data de 1 aprilie este considerată a fi cea mai avantajoasă, argumentându-se prin aceea că:

24

I. Bostan A. Morariu I. Costea

24 I. Bostan ● A. Morariu ● I. Costea - Opera ţ iunile de încas ă

- Operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar

în contul unui buget aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.

Principiul specializării bugetare

- Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se aprobă în buget

pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică şi destinaţia acestora, potrivit clasificaţiei bugetare.

Principiul unităţii monetare

- Toate operaţiunile bugetare se exprimă în monedă naţională.

Reguli privind cheltuielile bugetare

- Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi specifice şi în legile bugetare anuale.

- Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele publice şi nici

angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială.

- În acelaşi timp, nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi

angajată, ordonanţă şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are

prevederi bugetare.

Limite privind micşorarea veniturilor şi majorarea cheltuielilor bugetare

- În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de

acte normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, iniţiatorii au obligaţia să prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creşterea cheltuielilor. În acest scop iniţiatorii trebuie să elaboreze, cu sprijinul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii implicate, fişa financiară care însoţeşte expunerea de motive sau nota de fundamentare, după caz, şi care va fi actualizată în concordanţă cu eventualele modificări intervenite în proiectul de act normativ. În această

- oferă un timp destul de lung parlamentarilor pentru discutarea şi votarea autorizaţiei bugetare (de la reluarea sesiunii în septembrie-octombrie şi până la 31 martie – adică aproximativ două trimestre);

- există posibilitatea de a avea la dispoziţie elemente de judecată mai apropiate de realitate, în legătură cu producţia agricolă.

Drept financiar public

25

Drept financiar public 25 fi şă se înscriu efectele financiare asup ra bugetului general consolidat, care

fişă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie să aibă în vedere:

a) schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru

următorii 5 ani;

b) eşalonarea anuală a creditelor bugetare, în cazul acţiunilor multianuale;

c) propuneri realiste în vederea acoperirii majorării cheltuielilor;

d) propuneri realiste în vederea acoperirii minusului de venituri.

- După depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament pot fi aprobate acte normative numai în condiţiile arătate anterior, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare, aferente exerciţiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul.

2.2.2. Cuprinsul bugetului de stat

Bugetul statului nostru, ca de altfel al oricărui stat, cuprinde în mod constant două părţi, şi anume veniturile bugetare şi cheltuielile bugetare.

2.2.2.1. Veniturile bugetului de stat

„Veniturile statului sunt o parte pe care fiecare cetăţean o dă din bunul său pentru a avea siguranţa celeilalte părţi rămasă lui, sau de a se bucura deplin de aceasta”.

[Montesquieu, „Spiritul legilor”, cartea XIII]

Ansamblul resurselor băneşti care alimentează bugetul de stat constituie sistemul de venituri bugetare. Veniturile bugetare sunt mijloacele de alcătuire a bugetului de stat care se mobilizează în baza unor prevederi legale exprese, edictate de fiecare stat în funcţie de politica sa economico-financiară privind repartiţia produsului intern net şi mobilizarea unor surse externe (accesibile) 11 . Constituirea resurselor financiare publice se face pe seama impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi veniturilor nefiscale, prelevate de la persoane juridice şi fizice, cu luarea în consideraţie a potenţialului lor economic şi a altor criterii stabilite de lege; apoi, orice sumă care se

11 I. Talpoş, op. cit., p. 176.

26

I. Bostan A. Morariu I. Costea

26 I. Bostan ● A. Morariu ● I. Costea cuvine statului se face ve nit la

cuvine statului se face venit la bugetul de stat, dacă legea nu prevede altfel.

Veniturile nefiscale se referă la dividendele încasate de stat cores- punzător cotei de capital deţinută de societăţi comerciale, la plăţile către buget din profitul net al regiilor autonome (societăţilor naţionale), la venituri de la instituţii publice etc. Veniturile de capital se referă la încasările realizate din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice şi din valorificarea stocurilor rezervelor de stat şi din mobilizare.

2.2.2.2. Cheltuielile bugetului de stat

Conţinutul părţii de cheltuieli a bugetului de stat este dat de mai multe categorii de cheltuieli, între care mai importante sunt cele social- culturale, pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru organele puterii de stat, pentru cercetare ştiinţifică, datorie publică etc. Asemenea cheltuieli (de fapt, cheltuielile publice în general) sunt caracterizate de trei elemente constitutive 12 :

întrebuinţarea unei sume de bani;

de către o persoană juridică (stat, instituţie, comună etc.);

în vederea satisfacerii unei trebuinţe publice.

Clasificaţia cheltuielilor (desprinsă din clasificaţia bugetară care reprezintă gruparea, numerotarea şi denumirea legală a veniturilor şi cheltuielilor bugetare) prezintă două faţete: una funcţională (redată mai sus) şi una economică. În cadrul clasificaţiei funcţionale, cheltuielile bugetare, grupate pe părţi, se divizează mai departe pe capitole şi subcapitole. Clasificaţia economică are menirea să precizeze speciile şi subspeciile de cheltuieli limitativ admise şi finanţate din bugetul de stat, introducând articolele de cheltuieli - conform modelului de mai jos (Tabel nr. 2.2.2.2.1.).

Drept financiar public

27

Drept financiar public 27 Tabel nr. 2.2.2.2.1. Clasifica ţ ia economic ă a cheltuielilor bugetare Articol

Tabel nr. 2.2.2.2.1. Clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare

Articol

Alineat

Denumirea cheltuielilor

   

A. CHELTUIELI CURENTE

   

TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL

10

 

Cheltuieli cu salariile

 

10.01

Salarii

 

10.02

Salarii plătite cu ora, plăţi pentru ore suplimentare

 

10.03

Alte drepturi de personal

11

 

Contribuţii pentru asigurări sociale de stat

12.

 

Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj

13

 

Deplasări, detaşări, transferuri

20

 

TITLUL II CHELTUIELI MATERIALE ŞI SERVICII

21.

 

Drepturi cu caracter social

 

21.01

Manuale şi rechizite şcolare

 

21.02

Transport elevi, studenţi, asistenţi, bolnavi invalizi şi însoţitorii lor

 

21.03

Drepturi pentru elevi şi studenţi pe perioada concursurilor şi campionatelor

 

21.04

Drepturi pentru donatorii de sânge

 

21.05

Alte drepturi stabilite de dispoziţiile legale

 

21.06

Tratament balnear şi odihnă

 

21.07

Masa caldă la mineri şi geologi

 

21.08

Cheltuieli pentru compensarea preţurilor la medicamente

22

 

Hrana

 

22.01

Hrana pentru oameni

 

22.02

Hrana pentru animale

23

 

Medicamente şi materiale sanitare

24.

 

Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie

 

24.01

Încălzit

 

24.02

Iluminat şi forţă motrică

 

24.03

Apă, canal, salubritate

 

24.04

Poştă, telefon, telex, radio, televizor

 

24.05

Furnituri de birou

 

24.06

Materiale pentru curăţenie

 

24.07

Alte materiale şi prestări de servicii

25

 

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional

26

 

Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament

27

 

Reparaţii curente

28

 

Reparaţii capitale

29

 

Cărţi şi publicaţii

30

 

Alte cheltuieli

 

30.01

Calificarea, perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor

 

30.02

Protocol

 

30.03

Protecţia muncii

 

30.04

Transmiterea pensiilor

 

30.05

Cheltuieli privind efectuarea plăţii ajutorului de şomaj

 

30.06

Calificarea şi recalificarea şomerilor

 

30.07

Alte cheltuieli autorizate prin dispoziţiile legale

   

TITLUL III SUBVENŢII

35

 

Subvenţii

 

35.01

Subvenţii pentru instituţiile publice

 

35.02

Subvenţii pentru regii autonome şi societăţi comerciale de stat

 

35.03

Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif

 

35.10

Alte subvenţii

28

I. Bostan A. Morariu I. Costea

28 I. Bostan ● A. Morariu ● I. Costea Articol Alineat   Denumirea cheltuielilor    

Articol

Alineat

 

Denumirea cheltuielilor

   

TITLUL IV TRANSFERURI

36

 

Transferuri

 

36.01

Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale

 

36.02

Transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat

 

36.03

Transferuri din bugetul de stat pentru completarea fondului pentru plata ajutorului de şomaj

 

36.04

 

Locuinţe

 

36.05

Burse

 

36.08

Alocaţii şi alte ajutoare pentru copii

 

36.09

Pensii şi ajutoare IOVR, militari şi alte persoane

 

36.11

Pensii de asigurări sociale de stat

 

36.12

Indemnizaţii plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat

 

36.13

Ajutoare sociale

 

36.15

Pensia suplimentară

 

36.16

Ajutorul de şomaj

 

36.17

Plata personalului agenţilor economici a căror activitate s-a întrerupt temporar

 

36.18

Cheltuieli privind plata absolvenţilor învăţământului superior şi liceal

 

36.20

Contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale

 

36.21

Alte transferuri

   

TITLUL V ÎMPRUMUTURI

40

 

Împrumuturi

 

40.01

Împrumuturi acordate Casei Autonome de pensii a Ţărănimii

 

40.02

Împrumuturi acordate bugetului asigurărilor sociale de stat

49

 

TITLUL VI PLATA DE DOBÂNZI

50

 

Dobânzi aferente datoriei publice

 

50.01

Dobânzi aferente datoriei publice externe

   

B.

CHELTUIELI DE CAPITAL

70

 

TITLUL VII CHELTUIELI DE CAPITAL

71

 

Stocuri pentru rezervă de stat şi de mobilizare

72

 

Investiţii ale instituţiilor publice

73

 

Investiţii ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale de stat

74

 

Investiţii ale instituţiilor publice şi activităţilor autofinanţate

75

 

Investiţii ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital de stat

   

C.

REZERVE EXCEDENT/DEFICIT

90

 

TITLUL VIII REZERVE, EXCEDENT/DEFICIT

91

   

Rezerve

92

   

Excedent

93

   

Deficit

În structură economică, cheltuielile bugetului de stat se împart

astfel:

1. Cheltuieli curente, acestea la rândul lor fiind divizate după cum urmează<