ARGUMENT

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă

precum cea desfăşurată în alte sectoare-cheie din economia mondială
(industrie, agricultură, comerţ).

Privit din perspectiva celui care plăteşte, turismul poate fi agrement şi

plăcere, lucru valabil chiar şi în cazul turismului care intersectează sfera
publică (turismul de eveniment şi de conferinţe) sau cel cu scop lucrativ. Privit
din perspectiva celui care încasează banii, turismul este o activitate
economică, supusă rigorilor acesteia: satisfacerea cerinţelor consumatorului
şi obţinerea profitului.

Tipurile de turism se diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea

şi, prin aceasta, atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini.
Într-o staţiune turistică, cazinoul acolo unde există - constituie locul cel
mai animat. Amplasate în staţiuni sau în mari oraşe, unele cazinouri
funcţionează în cadrul hotelurilor sau în legătură cu acestea. Este şi cazul
cazinourilor de la hotelurile Continental şi Intercontinental Bucureşti, precum
şi a celui din cadrul World Trade Center Bucureşti. Marile hoteluri din Las
Vegas, cele mai mari din lume, sunt hoteluri cu cazino. Motivul şederii în
asemenea hoteluri este reprezentat tocmai de jocurile de cazino. La nivelul
Uniunii Europene, piaţa jocurilor de noroc înregistrează o cifră de afaceri
anuală de peste 50 miliarde ECU, devansând importante sectoare industriale.
 CAPITOLUL I
LOCUL ŞI ROLUL TURISMULUI ÎN ECONOMIE

Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice

activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând
deopotrivă economişti, geografi, psihologi si sociologi. Primele menţiuni
privind preocupările de a voiaja, apar în antichitate în operele geografului
Strabon. Descrierile lăsate de Marco Polo cu ocazia periplului său asiatic
(secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai
aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocupările viitoare privind
practicarea călătoriei.
Turismul devine un complex fenomen de masă la sfârşitului secolului al
XIX-lea fiind puternic articulat în mediul înconjurător.
Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a
fost definit în variante dintre cele mai felurite: ‘arta de a călători pentru propria
plăcere’ (M. Peyromarre Debord); ‘activitate din timpul liber care constă în a
voiaja sau a locui departe de locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihnă,
îmbogăţirea experienţei şi culturii, datorită cunoaşterii unor noi aspecte
umane şi a unor peisaje necunoscute’ (Jan Medecin); ”fenomen al timpurilor
noastre, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi de
schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru
frumuseţile naturii ca rezultat al dezvoltării comerţului, industriei şi al
perfecţionării mijloacelor de transpor”’ (Guy Freuler).
Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic-
natural antropic - diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt
organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute în practica turismului
mondial sunt:
 turismul balnear maritim, cu o largă dezvoltare în teritoriu, practicat
pentru cura heliotermă sau climaterica sau având alte motivaţii terapeutice;
 turismul montan şi de sporturi de iarnă, practicat pe arie largă
pentru drumeţie, cura climaterică şi practicarea sporturilor de iarnă;
  turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile
terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termale şi minerale, nămoluri, aer
ionizat);
 turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă,
cultură şi a altor realizări ale activităţii umane;
 turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată
de mari manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori;
 turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice
(etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale;
 turismul sportiv, care cunoaşte o mare extindere pe plan naţional
şi internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive,
interne şi internaţionale , până la manifestări sportive de amploare (olimpiade,
competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc.);
 turismul de vânătoare (safari), practicat de ţările occidentale, în
general pe teritoriul Africii, al Americii Latine, în teritoriile artice şi antartice.
Este o forma de turism "distractiv", a cărui dezvoltare - marcată de
spectaculos şi inedit - aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei,
începând cu diminuarea sau, după caz cu dispariţia unor specii extrem de
valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.
Tipurile de turism se diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea
şi, prin aceasta, atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini.
Una dintre bogăţiile actuale de bază în domeniul turismului priveşte
studiul elementelor regionale, în funcţie de care se organizează activităţi
turistice tipice anumitor zone, şi se pun în evidenţă posibilităţile de amenajare
complexă a acestora. Deşi nu s-a ajuns la o viziune taxonomică unitară în
domeniu, diferitele accepţiuni utilizate pe plan internaţional şi în ţara noastră
relevă următoarele unităţi ce pot fi luate în consideraţie:
• Regiunea turistică, concepută ca un spaţiu de mari dimensiuni, cu o
structură organizatorică bine consolidată şi un patrimoniu turistic diversificat
(de exemplu, regiunea Alpilor Dianarici, iar pentru România - cea a Carpaţilor
Orientali);
 • Zona turistică - un areal mai restrâns consacrat pentru activitatea
turistică de un anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau alte
motivaţii pentru turism (exemplu: zona turistică a Coastei Dalmaţiei din Alpii
Dinarici sau zona Bucovinei din Carpaţii Orientali);
• Centre turistice, reprezentând puncte de convergenţă (puncte de
plecare pentru zonele montane, porturi, alte centre consacrate prin
patrimoniul lor turistic) a unor fluxuri de turism, putând fi, în general, staţiuni
alpine (Plitvice, în Alpii Dinarici) sau balneare şi de odihnă (Dubrovnik, Split,
Rijeka - pe coasta Dalmatici). Pentru România, rămânând în acelaşi cadru al
Carpaţilor Orientali, se pot menţiona Vatra Dornei şi Borşa;
• Puncte turistice amenajate (peşteri, defilee, gheţari, mânăstiri, case
memoriale, hoteluri alpine etc.).
Într-o serie de ţări cu vechi tradiţii (Austria, Canada, Germania,Finlanda,
Danemarca, Franţa, S.U.A, Italia etc.), turismul este susţinut de un patrimoniu
natural şi antropic de excepţie, mai importante fiind parcurile şi rezervaţiile
naturale sau alte zone cu peisaj deosebit (ex. Yellowstone, Grand Canyon,
Cascada Niagara, Death Vally, precum şi cele două mari regiuni turistice -
California si Florida, în S.U.A; Alpii Francezi, Munţii Pirinei, peisaje andine cu
aşezări ce urcă până la 5.000 m altitudine, pădurea amazoniană etc.) se
adaugă un bogat patrimoniu istoric constituit din elemente unicat ale culturii şi
civilizaţiei universale, precum vestigiile antichităţii din Italia, Grecia şi Egipt,
cele ale vechilor civilizaţii din America Latină, monumentele istorice şi de artă
ale ţărilor din vestul Europei China, Japonia, Orientul Mijlociu şi Apropiat ş.a.,
elementele ale culturi populare, etnografice şi manifestări folclorice care
personalizează modelele culturale naţionale, făcând din fiecare naţiune a
Terrei un unicat în timp şi spaţiu.
I.1 GENERALITĂŢI PRIVIND ACTIVITATEA DE TURISM

Drumul străbătut de omenire pe calea progresului a fost sprijinit de

victoriile obţinute în cucerirea spaţiului pe care le-au obţinut exploratorii,
comercianţii şi oamenii de ştiinţă care au deschis practic ”porţile cunoaşterii”
prin necesitatea şi dorinţa de a călători.
Încă din cele mai vechi timpuri se poate discuta despre apariţia
călătoriei izvorâtă din necesităţile materiale pe care oamenii comunei
primitive nu le puteau afla în jurul locului în care trăiau. Practicarea
războaielor a împins practic oamenii dincolo de sfera de influenţa a grupului
social din care făceau parte, trezind dorinţa de deplasare şi curiozitatea de a
cunoaşte ceea ce se află dincolo de sfera lor vizuală.
Călătoria turistică apare în antichitate odată cu dezvoltarea interesului
oamenilor pentru vizitarea locurilor sfinte, băilor curative şi participarea
acestora la jocurile sportive olimpice organizate la perioade regulate de timp
în Grecia antică concomitent cu dezvoltarea construcţiilor de drumuri şi
apariţia primelor unităţi de cazare din Roma antică unde, majoritatea
călătoriilor aveau scopuri comerciale, culturale şi militare.
Călătoriilor comerciale li se vor adăuga în timp cele în scopurile ştiinţei,
artei şi dezvoltării intelectualităţii. Odată cu dezvoltarea transporturilor pe apă
apar marile descoperiri geografice : drumul spre Indii şi America, noi
orizonturi de cunoaştere ce impulsionează accentuarea diviziunii
internaţionale a muncii determinând dezvoltarea comerţului internaţional.
Transformarea produselor în marfă determină creşterea circulaţiei banilor şi
transformarea economiei naturale în economie de piaţă. Avântul circulaţiei de
călători a fost determinat de asemeni de creşterea circulaţiei comerciale şi
are consecinţă apariţia predicatorilor, misionarilor, persoane care călătoreau
la distanţe mari pentru propaganda religioasă alături de profesori şi studenţi
care studiau în străinătate .
 Transformarea circulaţiei de călători în turism propriu-zis are loc odată
cu sfârşitul războaielor napoleoniene precedate de inventarea şi aplicarea
motorului cu aburi la trenuri şi vapoare.
“ Grand-tour” se formează în jurul anului 1700 şi reprezintă primul
itinerar turistic ce cuprindea oraşele : Paris, Torino, Florenţa, Roma, Neapole,
Veneţia, Viena, regiunea Rinului din Germania. Durata acestei călătorii era de
3 ani şi consecinţa sa este însăşi apariţia noţiunilor de “turism” şi “turist”.
”Industria hotelieră” apare în ţările în care circulaţia turistică era liberă şi
este însoţită de editarea ghidurilor, apariţia meseriei de ghid, a restaurantelor
şi a crupierilor .
Primul birou de voiaj este înfiinţat în anul 1841 de către Thomas Cook
în Anglia şi reprezintă prima organizaţie comercială al cărei scop a fost
organizarea călătoriilor . Începând cu anul 1855 activitatea acestuia se
extinde pe plan internaţional astfel încât anul 1872 aduce primul voiaj
organizat în jurul lumii .
Oficiul Naţional de turism din Franţa se înfiinţează în anul 1914 şi este
precedat de dezvoltarea mijloacelor de transport pentru pasageri prin apariţia
şi includerea în activitate a automobilului şi a avionului.
Turismul devine din ce în ce mai mult un remediu pentru ieşirea din
impasul economic prin intrarea turiştilor străini, practicarea regimului vizelor
pentru persoanele cu venituri mari, acesta reprezintă o mare sursă de venituri
exprimate în valută.
Anul 1924 aduce în România înfiinţarea oficială a Oficiului Naţional
pentru Turism. Ritmurile de creştere a turismului s-au intensificat după anul
1950 mai ales în domeniul transporturilor, ceea ce a condus la dezvoltarea
călătoriilor atât pe plan naţional cât şi internaţional ca urmare a eliminării
treptate a restricţiilor vamale şi valutare dar şi a dezvoltării progresului tehnic.
În anul 1975 se înfiinţează Organizaţia Mondială a Turismului.
Dezvoltarea continuă a infrastructurii, industriei şi creşterea mediei de viaţă
împreună cu creşterea timpului liber sunt elemente care stimulează
dezvoltarea continuă a fenomenului turistic.
 ”Etimologic, cuvântul TURISM provine din englezescul «To tour» (a
călători, a colinda), având deci semnificaţia de excursie; el a fost vehiculat în
Anglia, în secolul al XVII-lea şi a desemnat iniţial acţiunea de a voiaja în
Europa.”1
Conform Organizaţie Mondiale a Turismului, turismul se referă la
“activităţile desfăşurate de persoane, pe durata călătoriilor şi sejururilor, în
locuri situate în afara reşedinţei obişnuite, pentru o perioadă consecutivă ce
nu depăşeşte un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte
motive.”2
Principalele elemente de referinţă ale activităţii de turism sunt : locul,
perioada şi scopul călătoriei.
În ceea ce priveşte turistul acesta este reprezentat de “orice persoană
care se deplasează spre un loc situat în afara reşedinţei sale obişnuite,
pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi ale cărei motive principale de
călătorie sunt altele decât desfăşurarea unei activităţi remunerate în locul
vizitat”3
Principalele elemente de referinţă ale noţiunii de ”turist” sunt: voiajul,
sejurul şi motivul călătoriei.

I.2 MOTIVAŢIA TURISTICĂ ŞI PRINCIPALII FACTORI DE

INFLUENŢĂ AI ACTIVITĂŢII DE TURISM

I.2.1 MOTIVAŢIA TURISTICĂ

Se recunoaşte necesitatea identificării motivelor călătoriei în scopul
evaluării comportamentului de consum şi a cheltuielilor vizitatorilor.
Structurarea acestora pe grupe este:
 loisir, recreere şi vacanţă (odihnă) : vizitarea oraşelor, participarea

la diverse manifestări culturale şi sportive, efectuarea cumpărăturilor,

plajă, croaziere, voiaje de nuntă, practicarea diferitelor sporturi sau/şi
a jocurilor de noroc;

1
“Tehnologia Turismului” coordonator Gabriela Stănciulescu, Editura Niculescu, 2002, pag.8
2
“Economia turismului” , Rodica Minciu, Editura Uranus Bucureşti,2001,pag.17
3
“Economia turismului” , Rodica Minciu, Editura Uranus Bucureşti,2001,pag.18
  vizite la rude şi prieteni : vizitarea părinţilor, concedii în familie,

participarea la programe de îngrijire a invalizilor, participarea la

funerarii, etc.;
 afaceri şi motive profesionale :participare la reuniuni, conferinţe şi

congrese, târguri şi expoziţii; studii, cursuri de limbi străine; inspecţii;

vânzări şi cumpărări în contul firmelor, pregătire profesional, instalarea
de echipamente, etc.;
 tratament medical : staţiuni balneare, staţiuni termale, cure de

înfrumuseţare, slăbire, talazoterapie, kineoterapie, fitness, etc.

 religie, pelerinaje : participarea la diverse evenimente religioase,

pelerinaje;
 alte motive :echipajele vaselor, aeronavelor (personal însoţitor de

bord), tranzit şi alte activităţi.

Conform Organizaţie Mondiale a Turismului clasificarea vizitatorilor se
realizează astfel :
Turişti
Vizitatori internaţionali
Excursionişti
Vizitatori
Turişti
Vizitatori interni
Excursionişti

 turişti – persoane care petrec cel puţin o noapte la locul vizitat

 excursionişti – vizitatori de o zi
 Călătorii sunt clasificaţi internaţional conform Organizaţie Mondiale a
Turismului astfel:

CĂLĂTORI

Neincluşi în statistica
turismului

Vizitatori Lucrători la
de o zi frontieră

Pasageri în
tranzit

Nomazi
Incluşi în statistica
turismului
Refugiaţi

Membrii forţelor
Vizitatori armate

Reprezentanţi
Pasageri în croazieră consulari

Turişti Vizitatori Diplomaţi

de o zi Vizitatori pentru o zi

Imigranţi
temporar
Echipaje de o zi

Non rezidenţi Imigranţi

permanent

Naţionali rezidenţi în afară

Membrii echipajelor

Turismul are ca scop satisfacerea anumitor necesităţi de ordin social,

spiritual, cultural, medical şi urmăreşte satisfacerea nevoilor de consum
turistic.
 Implică alegerea deliberată a itinerariilor, perioadei şi sejurului de către
fiecare turist în parte, considerente ce au determinat diferite clasificări ale
formelor de turism practicate şi anume:
1. DUPĂ LOCUL DE PROVENIENŢĂ A TURIŞTILOR:
- turism naţional
- turism internaţional - turism receptor
- turism emiţător
2. DUPĂ GRADUL DE MOBILITATE A TURISTULUI:
- turism de sejur - lung
- de durată medie
- scurt
- turism de circulaţie
- turism de tranzit
3. DUPĂ SEZONABILITATE:
- turism de iarnă
- turism de vară
- turism de circumstanţă
4. DUPĂ MIJLOCUL DE TRANSPORT FOLOSIT DE TURIST:
- drumeţie
- turism cu trenul
- turism rutier - cu autocarul
- cu autoturismul - propriu
- închiriat
- turism naval - naval
- fluvial
- turism aerian
5. DUPĂ MOTIVELE DEPLASĂRILOR:
- turism de agrement
- turism de odihnă şi recreere
- turism sportiv
- turism de tratament şi cură
6. DUPĂ CARACTERISTICILE SOCIO-ECONOMICE ALE CERERII:
- turism social
- turism de afaceri şi congrese
- turism particular
7. DUPĂ CARACTERISTICILE PRESTAŢIEI TURISTICE PRINCIPALE:
- turism montan
- turism de litoral
- turism cu caracter special - vânătoare
- pescuit sportiv
 - turism în staţiunile balneoclimaterice

8. DUPĂ CATEGORIA DE VÂRSTĂ ŞI OCUPAŢIA TURIŞTILOR:

- turism pentru populaţia activă
- turism pentru tineret
- turism pentru pensionari
9. DUPĂ MOMENTUL ŞI MODUL DE ANGAJARE A PRESTAŢIILOR:
- turism neorganizat
- turism organizat
- turism semiorganizat

I.2.2 FACTORII DE INFLUENŢĂ AI ACTIVITĂŢII DE TURISM

Turismul evoluează sub incidenţa a numeroşi factori cu acţiune globală

sau particularizată asupra unei forme sau a unei componente a activităţii
turistice.
Analiza determinanţilor fundamentali ai turismului este limitată la
prezentarea şi cuantificarea influenţei celor mai importanţi. Cele mai
cunoscute criterii de clasificare a factorilor de influenţă ar fi:

1. DUPĂ CONŢINUTUL SAU NATURA FACTORILOR:

- factori economici - veniturile populaţiei
- oferta turistică
- preţurile şi tarifele produselor turistice
- factori tehnici - performanţele mijloacelor de transport
- dotările tehnice hoteliere
- tehnologiile folosite în construcţii
- factori sociali - urbanizarea
- timpul liber
- factori demografici - evoluţia numerică a populaţiei
- structura pe vârste, sexe, categorii socio-
profesionale
- modificarea duratei medii de viaţă
- factori naturali - aşezarea geografică
- relieful
- clima
- poziţia faţă principalele căi de comunicaţie
- factori organizatorici şi politici - formalităţile la frontieră
- facilităţi în turismul organizat
- regimul vizelor
- conflictele sociale, etnice şi
religioase
 2. DUPĂ DURATA ACŢIUNII LOR ÎN TIMP:

- factori cu acţiune permanentă - creşterea timpului liber

- factori sezonieri
- factori conjucturali
- modificarea veniturilor
- mişcarea demografică
- succesiunea anotimpurilor
- structura anului şcolar/universitar
- activitatea în agricultură
- crizele economice şi politice
- confruntările armate
- catastrofe naturale
- condiţii meteorologice

3. DUPĂ ROLUL LOR ÎN DETERMINAREA FENOMENULUI TURISTIC:

- factori primari - veniturile populaţiei

- factori secundari
- oferta
- preţurile şi tarifele
- timpul liber
- mutaţiile demografice
- climatul internaţional
- formalităţi de viză sau diverse facilităţi

4. ÎN FUNCŢIE DE DIRECŢIA DE ACŢIUNE:

- factori exogeni
- factori endogeni
- creşterea veniturilor
- evoluţia numerică a populaţiei
- creşterea gradului de urbanizare
- lansarea noilor produse
- diversificarea gamei de servicii oferite
- nivelul tarifelor
- pregătirea personalului

5. DUPĂ PROFILUL DE MARKETING:

- factori ai cererii turistice - veniturile populaţiei

 - urbanizarea
- timpul liber
- factori ai ofertei turistice - baza materială
- costul prestaţiilor
- calitatea şi diversitatea
serviciilor
- condiţiile naturale
- factori ai confruntării dintre cerere şi ofertă - distribuţia agenţilor de
voiaj
- calitatea infrastructurii
- sistemul legislativ

Cei mai importanţi şi agreaţi factori de influenţă ai activităţii de turism

sunt : creşterea economică, oferta, mutaţiile demografice şi timpul liber.
Principala condiţie pentru manifestarea cererii turistice o reprezintă
veniturile populaţiei al căror nivel este influenţat de nivelul de dezvoltare
economică şi socială a unei ţări. Acestea influenţează atât cantitativ cât şi
calitativ activitatea turistică, determinând durata deplasării, distanţa la care se
efectuează călătoria precum şi realizarea acesteia în interiorul sau exteriorul
graniţelor ţării, opţiunea pentru un anumit mijloc de transport.
Sporirea veniturilor individuale influenţează nivelurile cheltuielilor pentru
turism, mai ales partea ce rămâne după acoperirea nevoilor fiziologice.
Ansamblul elementelor care motivează deplasarea în scop turistic este
reprezentat de oferta turistică şi anume : resursele turistice naturale şi
antropice, echipamentele turistice alături de bunurile şi serviciile destinate
consumului turistic împreună cu forţa de muncă.
Deşi importantă, existenţa resurselor turistice valoroase, nu este suficientă
pentru atragerea turiştilor în zonă. Valorificarea acestora depinde de gradul
de dezvoltare a bazei materiale, calitatea şi diversitatea serviciilor prestate.
Preţurile şi tarifele reprezintă un factor de stimulare a dezvoltării
turismului. Acţiunea lor vizează produsul turistic în ansamblul său ori o
singură componentă: cazare, transport, alimentare, agrement manifestându-
se diferit în raport cu piaţa internă sau cu cea internaţională. Practicarea unor
tarife ridicate limitează accesul la serviciile turistice reflectându-se în
reducerea numărului de turişti, a duratei sejururilor, a distanţei călătoriei şi a
frecvenţei plecărilor în vacanţă. În acelaşi timp, tarifele foarte scăzute sau
reducerea drastică a acestora generează neîncrederea turiştilor în calitatea
serviciilor alături de reducerea intensităţii călătoriilor.
Ca o consecinţă a celor precizate, raportul calitate-preţ joacă un rol
deosebit în formarea cererii turistice şi în afirmarea acesteia.
Mărimea şi posibilităţile de practicare a turismului sunt în strânsă
legătură cu timpul liber al sfârşitului de săptămână, concediilor şi vacanţelor.
Progresele înregistrate în dezvoltarea economică au condus la sporirea
disponibilităţilor de timp realizată pe seama reducerii săptămânii de lucru,
promovării sistemelor de lucru cu timp parţial, diminuarea zilei de muncă la 8
ore şi chiar mai puţin, creşterea duratei concediului anual plătit şi rducerea
timpului total de muncă în cadrul vieţii.
Studiile realizate de Organizaţia Mondială a Turismului identifică şi
grupează efectele turismului în trei categorii:
 Efecte asupra strategiei globale a dezvoltării unei zone/ţări sau
simplu efecte globale;
 Efecte externe în domeniul socio-cultural, fizic şi cel al resurselor
umane cu rezultate indirecte economice;
 Efecte parţiale asupra economiei naţionale, asupra agenţiilor,
sectoarelor, variabilelor şi macrodimensiunilor fundamentale ale
economiei.
Turismul acţionează ca un factor stimulator al sistemului economic fiind
un creator al P.I.B cu o contribuţie majoră la realizarea valorii adăugate
alături de efectul de antrenare şi stimulare a producţiei în alte domenii prin
caracterul său de ramură de interferenţă.
Reprezintă o cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor de
resurse şi o pârghie de atenuare a dezechilibrelor inter-regionale, o soluţie
pentru prosperitatea zonelor defavorizate, un remediu clar pentru localităţile
dezindustrializate.

I.3 CALITATEA SERVICIILOR PRESTATE ÎN TURISM(INDUSTRIA

OSPITALITAŢII)

În economia de piaţă funcţională, datorită concurenţei tot mai intense,

furnizorii de produse / servicii sunt tot mai mult constrânşi să ţină cont - în
ceea ce priveşte diversitatea, calitatea şi preţul / tariful acestora - de nevoile,
cerinţele şi aşteptările clienţilor / consumatorilor lor, întrucât aceştia - fiind tot
mai bine informaţi şi instruiţi, deci mai exigenţi - preferă tot mai frecvent să
achiziţioneze produse şi servicii de calitate maximă la preţ / tarif minim. În
consecinţă, şi managerii, şi angajaţii firmelor din industria ospitalităţii -
hoteluri, restaurante, agenţii de turism etc. - ar trebui să aibă interesul de-a
oferi pe piaţă doar produse şi servicii de calitate maximă, la preţuri şi tarife
cât mai reduse, astfel încât ei să-şi poată păstra clienţii şi să câştige noi
clienţi, în scopul creşterii continue a cifrei de afaceri, a profitului şi a
segmentului de piaţă. Pentru a comercializa produse / servicii de calitate,
managerii şi angajaţii firmelor ar trebui - în ordine - să vrea, să poată şi să
ştie să realizeze calitatea, s-o evalueze şi s-o îmbunătăţească permanent.

I.4 TURISMUL DE AGREMENT

INTRODUCEREA CONCEPTELOR ŞI INSTRUMENTELOR CALITĂŢII ÎN

SERVICIILE HOTELIERE DIN ROMÂNIA

Privit din perspectiva celui care plăteşte, turismul poate fi agrement şi

plăcere, lucru valabil chiar şi în cazul turismului care intersectează sfera
publică (turismul de eveniment şi de conferinţe) sau cel cu scop lucrativ. Privit
din perspectiva celui care încasează banii, turismul este o activitate
economică, supusă rigorilor acesteia: satisfacerea cerinţelor consumatorului
şi obţinerea profitului.
 Din punct de vedere economic, omul are două dimensiuni esenţiale:
cea de producător şi cea de consumator, fiecare dintre cele două ipostaze
având caracteristicile şi regulile ei. Dintre regulile care guvernează
comportamentul consumatorului se detaşează în mod pregnant aceea a
realizării în actul de consum a raportului optim calitate / preţ - bunuri sau
servicii de calitate cât mai ridicată, la un preţ cât mai mic. Este legea de fier a
consumului, în orice moment şi în orice domeniu, de la banala cumpărare,
dimineaţa, în drum spre serviciu, a unui pachet de ţigări, până la contractarea
celei mai sofisticate vacanţe ("de vis") în Caraibe, în Tahiti, prin Nepal sau
aiurea, prin Orinoco, Ucayali sau Ţara de Foc. Pentru a întregi tabloul, trebuie
spus că legea de fier a producătorului este satisfacerea optimă a cerinţelor
consumatorului - adică a-i oferi acestuia bunuri sau servicii de calitate cât mai
ridicată, la costuri cât mai mici.
 CAPITOLUL II
CAZINOUL-COMPONENTĂ A ANIMAŢIEI
TURISTICE
CAZINOUL – AFACERE SAU AGREMENT ?

Într-o staţiune turistică, cazinoul acolo unde există - constituie locul

cel mai animat. Amplasate în staţiuni sau în mari oraşe, unele cazinouri
funcţionează în cadrul hotelurilor sau în legătură cu acestea. Este şi cazul
cazinourilor de la hotelurile Continental şi Intercontinental Bucureşti, precum
şi a celui din cadrul World Trade Center Bucureşti. Marile hoteluri din Las
Vegas, cele mai mari din lume, sunt hoteluri cu cazino. Motivul şederii în
asemenea hoteluri este reprezentat tocmai de jocurile de cazino. La nivelul
Uniunii Europene, piaţa jocurilor de noroc înregistrează o cifră de afaceri
anuală de peste 50 miliarde ECU, devansând importante sectoare industriale.
Cazinoul este o sală de jocuri, care, adesea, îşi asociază unul sau
mai multe restaurante şi un cabaret. De exemplu, la Cazino Vctoria din
Bucureşti sunt reunite două săli de joc, un teatru de cabaret şi un restaurant
de lux. Activitatea de cazino se desfăşoară legal în aproape 100 de ţări.
Începuturile industriei jocurilor de noroc sunt legate de numele unor
indivizi cu moralitate dubioasă. De-a lungul timpului, reacţia puterii publice a
fost de adoptare a unei atitudini reticente comparabilă cu poziţia faţă de
crearea caselor de toleranţă. De altfel, în clasificarea formelor animaţiei
turistice, în particular a animaţiei pentru destindere, cazinoul, alături de
prostituţie, dă conţinut unei categorii distincte - animaţia ludică. Astăzi,
probabil, jocurile de cazino constituie activitatea cea mai reglementată din
lume. În majoritatea statelor occidentale, licenţa de deschidere a unui cazino
este un privilegiu, nu un drept.
Reglementarea activităţii de cazino, adesea restrictivă, este motivată
prin următoarele consideraţii:
 Riscul sporirii banilor, adică al justificării cu certificate de câştig emise de
către cazinouri a originii capitalurilor obţinute pe căi obscure şi al
reintroducerii lor în circuitul economic ;
 Reputaţia echivocă, determinată de relativ frecventele cazuri de
neglijenţă, nereguli şi excrocherie a proprietarilor şi a exploatanţilor de
cazinouri;
 Conform normelor legale, bacşişurile primite de personal trebuie să fie
colectate în cutii special amenajate şi trecute în evidenţa contabilă;
 Situaţiile relativ frecvente de anomalii în funcţionarea maşinilor electronice
etc. - potrivit unor aprecieri, în România, deşi astfel de nereguli nu sunt
rare, ele sunt în suficientă măsura conştientizate de către autorităţi ;

Pe fondul general al liberalizării moravurilor, se crede că un cazino

reprezintă o fascinaţie de care tinerii ar trebui ţinuţi la distanţă; totuşi, nu se
pierde din vedere că o sursă bugetară relativ importantă poate fi produsul
brut al jocurilor ; în general, reprezentat de taxele de impozitare a jocurilor de
cazino, partea din miza care revine jucătorilor depăşeşte 85%; diferenţa
semnifică tocmai produsul brut al jocurilor, care este impus impozitării.
În diferite ţări, cazinourile s-au dezvoltat după două concepţii: pe de o
parte, cazinoul de tip Las Vegas şi pe de altă parte, modelul european. În
cazinourile de tip Las Vegas, începând cu decorul, totul este conceput pentru
a-i provoca pe jucători. Sălile nu au ferestre şi nici ceasuri, roşul este
culoarea predominantă, iar băuturile sunt gratuite. Jucătorii se manifestă
gălăgios. Un cazino poate avea 150 de mese de joc şi 200 de maşini
electronice, toate amplasate într-o sală imensă, compartimentată prin
elemente de decor.
Adesea, finanţarea jocurilor se face prin creditele acordate jucătorilor
‘serioşi’ de cazinoul însuşi.
Pentru a încuraja afluenţa jucătorilor, o dată în plus, tarifele camerelor şi
preţurile la restaurantul hotelului sunt relativ scăzute.
 Crearea cazinourilor de acest fel s-a făcut pentru asigurarea bazei
economice sau revigorarea unei regiuni.
Exemplele cele mai relevante sunt Las Vegas şi Atlantic City, care, împreună,
numără 167 de cazinouri şi înregistrează 52 de milioane de vizitatori.
Deşi taxa de impozitare este de doar 6% din produsul brut al jocurilor, pe
această cale se obţine mai mult din jumătate de venituri bugetare ale oraşelor
respective, creându-se, în acelaşi timp, numeroase locuri de muncă. Cu toate
acestea, in statul vecin al Nevadei, în California, cazinourile sunt interzise.

Oraşul Las Vegas, cunoscut pentru luxul şi oamenii super-bogaţi care îl

vizitează, găzduieşte însă şi un cazino pentru săraci. Western Hotel-Cazino
uimeşte încă de la intrare cu uşile foarte modeste, holul sumbru şi întunecos,
zgomotul asurzitor al monedelor înghiţite de aparate vechi, şi mesele de joc
cu aspect extrem de ieftin.

Nici un valet nu te întâmpină la intrare. Acest loc este destinat oamenilor

cu venituri mici, dar care vor totuşi să joace şi ei măcar o dată în viaţă la Las
Vegas sau celor care au pierdut totul în luxoasele cazinouri.
Potrivit modelului European, cazinoul constituie un factor de divertisment
în staţiunile turistice sau în marile oraşe. În Anglia şi Olanda se urmăreşte, de
asemenea, descurajarea activităţilor ilegale de acest gen. De regulă, într-un
oraş nu există mai multe cazinouri. Numărul de cazinouri de pe raza unei
localităţi poate fi limitat iîn funcţie de numărul de locuri, existând un anume
număr de cazinouri la suta de mii de locuitori (în Polonia) ; în această situaţie,
dreptul de a deschide cazinouri este adjudecat prin licitaţie. În Europa,
adesea, cazinourile sunt amplasate în afara localităţilor. La Paris se pare că
cel mai apropiat cazinou funcţionează la 130 km distanţă de centru, conform
unei restricţii introduse chiar de Napoleon.

Publicul este exclusivist, accesul localnicilor putând fi, în unele cazuri,

chiar oprit (inclusiv în Turcia). Ministerul de interne al guvernului islamic turc
(al lui Necmettin Erbakan) a emis un ordin prin care interzice accesul
populaţiei băştinaşe în cazinouri.
În ciuda protestelor formulate de marile firme implicate în industria
jocurilor, ministerul şi-a menţinut hotărârea, motivând că sporirea alarmantă a
sinucidereilor de persoane cu datorii mari, făcute din cauza jocurilor, trebuie
combătută cumva.
Patronii de cazinouri au replicat arătând că ordinul ministrului turc nu va
face altceva decât fie să încurajeze cazinourile ilegale, privând bugetul de o
importantă sursă de venituri, fie să-i determine pe jucători să meargă la
cazinourile din străinătate, cu acelaşi rezultat pentru stat. La începutul anului
1998, statul turc a interzis complet funcţionarea cazinourilor ; de altfel,
aceasta este politica actuală a tuturor ţărilor islamice.
Cazinourile europene tipice au ferestre mari, predomină culorile
liniştitoare şi nu există inscripţii luminoase.
Jucătorii nu se manifestă zgomotos. În medie un cazinou nu are mai
mult de 10 mese dejoc şi, oferă ruleta şi baccara ; se adaugă maşinile
electronice cu câştiguri, care, însă, sunt instalate în săli distincte.
"BLACK LIST". Angajaţii cazinoului zâmbesc amabil încă de la intrare. Aici,
personalul de la recepţie verifică dacă numele tău nu se află cumva pe
celebra "black list", adică lista neagră pe care sunt puşi trişorii, "numărătorii
de cărţi" sau cei care au deranjat alţi clienţi în timpul jocului. Sala de joc a
ajuns pentru unii loc de întâlnire sau de a-şi petrece zilele onomastice gratis.
Nici aceştia nu scapă de sistemele video de supraveghere şi de vigilenţa
personalului. Sunt trecuţi imediat pe lista neagră.
Dacă se trişează, riscul să piardă cazinoul este foarte mare. Dacă se
joacă cinstit şi constant, cazinoul iese, pe termen lung, în câştig". În România
nu există legi pe baza cărora cei care trişează să poată fi condamnaţi.
Supraveghetorii cazinoului îi sperie puţin, le confiscă banii şi ii dau afară.

Atunci când un jucător câştigă foarte mulţi bani, reprezentantul

cazinoului îşi pune întrebări de genul: Trişează? E foarte deştept? Are noroc?
Iar dacă ceva este suspect, masa cu pricina începe să fie supravegheată. În
cazul în care jucătorul este prins că trişează, acestuia i se iau banii, e dat
afară şi trecut pe această "black list".
Deşi maşinile electronice cu câştiguri pot multiplica de mai multe ori
încasările cazinourile, dat fiind riscul apariţiei anomaliilor în funcţionare,
admiterea utilizării acestora s-a făcut cu precauţie. Este în primul rând cazul
Franţei, care a autorizat instalarea maşinilor electronice în primele 16
cazinouri - dintr-un total de 138 – abia în 1988.
Dintre ţările vest-europene, doar Germania, Marea Britanie, Spania şi
Olanda admit instalarea maşinilor electronice în afara cazinourilor.
În Europa, de regulă, participarea la joc presupune plata unei taxe.
Creditul acordat jucătorilor este aproape inexistent.
Taxele de impozitare a produsului brut al jocurilor sunt incomparabil mai
mari. Ele ajung la 80% în Germania, fără sa constituie însă o parte
importantă a bugetului federal. Nici măcar liliputanul principat Monaco nu-şi
mai asigură din activitatea celor două cazinouri decât 4% din venituri. Dacă la
începutul secolului cazinoul de la Monaco Carlo (deschis in 1871) îi aducea
98% din încasări, astăzi principatul preferă să mizeze pe turismul de afaceri.
Cu toate acestea, cazinourile monegasce realizează un produs brut al
jocurilor mai mare decât Olanda sau Austria.
Cazinouri sunt amenajate şi la bordul unor nave de croazieră. Au apărut
şi ‘cybercazinos’, cazinouri virtuale, pe Internet, care prin imagini şi sunete,
reproduc atmosfera dintr-un cazinou ‘clasic’. Majoritatea acceptă plăţile prin
cărţile de credit.
Indezirabile în Sua, aceste ‘cybercazinos’ şi-au stabilit ‘adresa’ în
Caraibe şi în unele ţări europene. C. Rouyer-directorul Sindicatului
cazinourilor din Franţa- afirma că ‘sunt contrare filosofiei noastre. Un cazino
nu trebuie să ofere exclusiv jocuri. În egală măsură este restaurant, loc de
spectacol şi animaţie’.
 Şi conchide : ‘cybercazinos’ sunt ‘o afacere detestabilă’. Şi totuşi
banda sonoră evocă ambianţa unui cazino autentic ; se aud până şi
anunţurile făcute de crupieri, în general voci feminine.
În Bucureşti-ul de dinainte de război existau aproape 40 de cazinouri. În
România, în septembrie 1996 erau acordate licenţe pentru 55 de cazinouri,
214 săli de bingo şi 50.000 de aparate atrbuitoare de câştiguri (‘jocuri
mecanice’). Din totalul cazinourilor, 19 erau deschise în Bucureşti.

II.1 PERSONALUL DIN CAZINOURI

MANAGEMENT (CONDUCERE)

Structură

 Cazino General Director (Directorul general al cazinoului)

 Cazino Deputy General Director (Directorul adjunct al cazinoului)
 Assistant Cazino Manager (Assistent manager)
 Head Cashier (Casier şef)
 Security & Surveillance Manager (Directorul departamentului de securitate şi
supraveghere )
 Slot Machines Manager (Director aparate de joc)

Funcţii

- stabilesc şi comunică viziunea, misiunea, valorile, politicile şi

strategiile organizaţiei către angajaţi şi către ceilalţi parteneri de
interes;
- stabilesc şi comunică politica şi obiectivele generale ale unităţii
în domeniul calităţii;
- stabilesc obiective detaliate pe termen scurt, mediu şi lung
pentru satisfacerea nevoilor, cerinţelor şi aşteptărilor clienţilor;
- se concentrează pe crearea valorii aşteptate de clienţi şi de
ceilalţi parteneri de interes;
- stabilesc un sistem de determinare a nevoilor pieţei;
- creează un mediu de lucru favorabil îmbunătăţirii continue şi
inovării în cadrul organizaţiei;
- creează un mediu de lucru care să impună atitudini şi
comportamente etice şi legale;
- evaluează în mod continuu performanţele organizaţiei şi ale
angajaţilor;
- organizează un sistem de comunicare eficace şi eficient la nivel
intra departamental şi cu partenerii din exteriorul organizaţiei;
- elaborează fişele de post pentru toţi angajaţii.
- elaborează liste de verificare pentru toate activităţile;
- verifică actualizarea permanentă a bazelor de date privind clienţii
şi asigură păstrarea confidenţialităţii acestora;
- organizează informarea zilnică a tuturor angajaţilor în legătură cu
activitatea unităţii hoteliere;
- organizează şi menţin un sistem de colectare a sugestiilor şi
propunerilor angajaţilor;
- creează un climat de transparenţă în cadrul organizaţiei;
- stabilesc un sistem echitabil de recrutare, selecţie şi motivare a
angajaţilor;
- oferă un exemplu personal de atitudine şi comportament în ceea
ce priveşte calitatea;
- promovează lucrul în echipă la toate nivelurile;
- stabilesc un sistem eficace şi eficient de soluţionare a
problemelor calităţii;
- creează un sistem de evaluare continuă a gradului de
satisfacere a clienţilor;
- asigură confidenţialitatea clauzelor contractuale în relaţiile lor cu
furnizorii, clienţii şi creditorii.
B.DEPARTAMENTS (DEPARTAMENTE)

 Dealers and Inspectors (Dealeri (crupieri) şi inspectori care strâng fisele de pe tablouri,
anunţă câştigurile şi fac plăţile)
 Pit Bosses (Şef de masă care urmăreşte jocul şi supraveghează plăţile)
 Cash Desk (Casierie)
 Security & Surveillance (Departamentul de securitate şi supraveghere)
 Reception (Recepţie)
 Bar (Bar)
 Slots changer (Schimbător de fise)
 Wardrobe (Garderobă)
 Drivers (Şoferi)
 Administration (Departamentul Administraţie)

II. CRITERII DE PERFORMANŢĂ PENTRU ANGAJAŢI

Generale

- Angajaţii au permanent o ţinută îngrijită şi adecvată;

- Fiecare angajat are ecuson de identificare personală;
- Angajaţii care intră în contact cu clienţii cunosc cel puţin una sau
două limbi străine de circulaţie internaţională, în funcţie de
categoria unităţii hoteliere.
- Angajaţii furnizează informaţii în legătură cu serviciile oferite de
hotel;
- Angajaţii asigură securitatea şi confidenţialitatea datelor clienţilor.

Rezervare

- Angajaţii răspund personalizat la cererea de rezervare;

- Răspunsul cuprinde detalii privind serviciile rezervate;
- Răspunsul include menţiuni privind modul şi traseul de acces la
hotel;
 - Răspunsul la apelurile telefonice este prompt (maximum 3 apeluri
până la răspuns, la al 4-lea apel se conectează robotul telefonic
al hotelului);
- Răspunsul este politicos şi include o formulă de salut cu
prezentarea numelui hotelului şi a numelui persoanei care
răspunde);
- Răspunsul este formulat într-un mod clar, corect şi prietenos;
- Răspunsul furnizează informaţii corecte privind modul şi traseul
de acces la hotel ;
- Răspunsul conţine sugestii, alternative atunci când hotelul este
ocupat integral;
- Răspunsul conţine sugestii de servicii (camere pentru nefumători,
săli de conferinţă, piscină, saună, etc.);
- Răspunsul include o cerere de informaţii privind data sosirii
clientului şi instrucţiuni în cazul în care acesta întârzie;
- Răspunsul conţine în final repetarea tuturor datelor rezervării;
- Conversaţia se încheie cu o formula de salut prietenoasă.

Primire (CHECK IN)

- Clientul este întâmpinat de angajaţii din recepţie în picioare;

- Clientul este salutat politicos;
- Angajaţii îşi întâmpină clienţii zâmbind;
- Angajaţii stabilesc contactul vizual cu clienţii;
- Persoanele cu handicap sunt întâmpinate cu atenţie sporită;
- Serviciile solicitate sunt prestate rapid;
- Angajaţii dau permanent dovadă de disponibilitate, amabilitate şi
solicitudine în relaţiile cu clienţii;

Angajaţii pot oferi cel puţin o hartă a zonei turistice unde se află hotelul
şi informaţii corecte şi complete privind activităţile turistice, sportive, culturale
din zonă, precum şi adresele instituţiilor.
 II.2 CALIFICAREA PERSONALULUI PENTRU CAZINOURI

CAZINO DELEARS TRAINING SCHOOL ”VLADYDAMAS S.R.L”

A fost înfiinţată în anul 2001, şi se mândreşte cu faptul că sunt prima

societate privată din România care a fost îndrumată şi asistată de ANOFM
din cadrul Ministerului Muncii, prima societate autorizată pentru pregătirea
şi antrenarea tinerilor, în meseria de crupieri.

Fondatorii şi lectorii societăţii sunt crupieri cu o experienţă de peste 12

ani, care, după ce şi-au început cariera în România, au plecat să lucreze
pentru diferite cazinouri din Ungaria, Turcia, etc., cât şi pe vase de croaziera (
Carnival Corporation, Holland America Line, Costa Crociere Line) şi care, de-
a lungul anilor, au avut deseori ocazia să antreneze noi crupieri şi să-i aducă
la un înalt standard profesional.

OBIECTUL CURSULUI

Oferta este largă şi diversificată, menită să satisfacă toate opţiunile

dumneavoastră. Cursurile sunt intensive, cu sistem modern de predare, la un
înalt standard profesional, cu evaluări periodice şi cu limba engleză - limbă de
bază pentru predare.
Iniţiere - pentru acele persoane care nu au mai lucrat în domeniu
şi doresc să se califice în meseria de crupier, să înceapă o carieră în
Industria Cazinourilor.
Specializare - pentru persoanele care au deja o bază de
cunoştinţe specifice acestui domeniu, dar doresc să-şi îmbunătăţească
aptitudinile profesionale şi să acumuleze cunoştinţe despre alte jocuri,
care nu se practică în cazinourile din România, jocuri cerute de către
angajatorii din străinătate şi necesare pentru cei ce doresc să lucreze pe
vase de croazieră.
 DICE-CRAPS - un joc rar întâlnit în Europa, dar cel mai
căutat în cazinourile de pe vasele de croazieră şi Statele Unite, un joc
care este esenţial, atât în promovarea pe scara ierarhică a unui cazinou,
cât şi a salarizării.
Cursuri de casierie - cursuri de iniţiere în meseria de "Cazino
cashier" - pentru persoanele care au aptitudini matematice deosebite şi
optează pentru departamentul financiar al cazinoului.

Tematica cursurilor:
 înţelegerea şi utilizarea comunicare a termenilor şi conceptelor
specifice acestei profesii, în limba Engleză;
 formarea şi dezvoltarea capacităţilor motorii necesare;
 regulamente de joc şi proceduri specifice atât jocurilor europene cât şi a
celor practicate pe vase de croazieră;
 exerciţii, algoritmi şi artificii matematice necesare efectuării plăţilor
aferente;
 înţelegerea şi însuşirea criteriilor standard de securitate, atât a jocurilor
cât şi a crupierului;
 formarea unei atitudini specifice pentru lucrul cu publicul; discuţii şi
informaţii referitoare la munca, viaţa socială, veniturile obţinute şi
etapele ce trebuiesc parcurse în vederea obţinerii unui loc de muncă
într-un cazinou din Vest sau pe vase de croazieră.

Funcţie de numărul de jocuri pe care doriţi să le învăţaţi, de tipul şi

complexitatea acestora, ofertele variază între 300 € + tva şi 800 € + tva.
Plata se va face în două sau trei rate, prima - în momentul semnării
contractului, iar celelalte rate - pe parcursul cursului, în funcţie de înţelegerea
de comun acord între dumneavoastră şi societate.
Se acordă reduceri pentru cupluri sau grupuri de prieteni.
De asemenea, timpul alocat unui curs depinde de oferta pe care o
alegeţi şi variază între 40 ore şi 150 ore.
Programul de lucru: flexibil, în toate zilele săptămânii, stabilit de comun
acord între societate şi client, cu sesiuni de dimineaţa, prânz şi seara.

Toate companiile de croazieră sunt în permanentă căutare de personal

pentru diferite departamente şi, în mod special, de crupieri şi casieri pentru
cazino.
Această profesie vă oferă posibilitatea de a obţine venituri substanţiale,
mult peste veniturile obişnuite în România, vă deschide drumul către locuri de
vis, vă oferă o viaţă antrenantă, plină de aventuri, lipsită de griji, şi mai ales,
oportunitatea de a cunoaşte oameni din toate colţurile lumii, de a vă integra în
diferite culturi şi de a închega prietenii cu oameni de toate naţionalităţile.
Profesia de crupier este o profesie internaţională şi oferă posibilitatea de
a va găsi o slujbă în oricare din marile cazinouri ale lumii: Monte Carlo, Las
Vegas, Atlantic City, Cruise Line Ships, Daily Ships.
Cursuri de crupieri - iniţiere şi pregătire intensivă specializată pentru
vase de croazieră.
Jocuri de tip American şi European: Roulette, Regular Black Jack, Fun
21, Face-up Black Jack, Caribbean Stud Poker / Draw Poker, Three Cards
Poker, Seven Cards PK, Let them Ride Poker, Texas Holdem PK, Dice -
Craps.
Pentru optimizarea cursului, pentru obţinerea unor rezultate deosebite,
rapide şi de calitate superioară, predarea se face în mod INDIVIDUAL :
Lector -> Cursant, practica de joc realizându-se într-o atmosferă similară cu
cea dintr-un cazino, spiritul de competiţie între cursanţi ocupând un loc
important în procesul de antrenare.
”VLADYDAMAS S.R.L”- pune la dispoziţie o echipă de lectori
profesionişti, cu experienţă pedagogică şi, mai ales, dedicaţi meseriei de
crupieri, dispuşi să-şi împartă cunoştinţele şi experienţa cu dumneavoastră.
Ei folosesc metode moderne de predare, echipamente specifice de cazinou şi
materiale didactice (în română şi engleză) adaptate şi prelucrate într-o
variantă proprie, menită să faciliteze procesul de învăţare.
 CAPITOLUL III
PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC DE
AGREMENT

A. PUBLICITATEA

Publicitatea comercială urmăreşte să atragă atenţia, să suscite

interesul, să provoace dorinţa, să incite clientul la achiziţionarea produsului.
Se diferenţiază de propagandă prin faptul că mesajele ei sunt semnale
ce sunt controlate de organisme publice şi organizaţii ale consumatorilor.
Publicitatea nu este un remediu universal. Ea nu poate anula sau
estompa erori calitative ale produselor şi serviciilor pe care le însoţeşte.
Mediul de publicitate reprezintă cadrul general de transmitere a
mesajelor promoţionale format dintr-o grupă de suporturi publicitare care
folosesc acelaşi mijloc de exprimare. Cele mai folosite medii sunt ale
comunicării în masă sunt : presa, televiziunea, radioul, cinematograful,
afişajul, tipăriturile.
În ţările cu economie de piaţă dezvoltată, presa (ce poate fi cotidiană
sau periodică, centrală sau locală) deţine prima poziţie în rândul mediilor de
publicitate .
Mesajul publicitar este ideea ce se vrea transmisă şi care ia diferite
forme în funcţie de mediu şi de suport. Dacă acesta se transmite sub forma
unui text (tipărit sau citit) el poate fi : fie informativ, fie creator al anumitelor
sentimente faţă de produs, fie un text gazetăresc pentru publicitatea
editorială.
Sloganul reprezintă mesajul publicitar format, de regulă, din 5-8
cuvinte, care să semnaleze produsul sau marca sa şi să-i asocieze cele mai
sugestive caracteristici (atribute) de natură promoţională.
Sloganul este elementul promoţional cel mai incitant în formarea unei imagini
pozitive asupra bunului căruia i se face publicitate.
Majoritatea sloganurilor atrag atenţia asupra unei satisfacţii oferite de produs,
asupra unei acţiuni de urmat sau asupra ambelor elemente. Ele trebuie să fie
uşor de memorat, distractive, şi dacă este posibil, ritmice .
Axul promoţional (publicitar) reprezintă elementul psihologic motor al
conţinutului publicităţii. El este reprezentat de ideea esenţială, care se
doreşte a fi transmisă, pentru a-i servi la redarea realităţii psihologice a
produsului, adică la reprezentarea acestuia în mintea utilizatorului, pe care
intenţionăm să-l convingem asupra oportunităţii achiziţionării mărfii
respective. Axul publicitar va dirija orientarea întregii creaţii promoţionale ; el
impune mai întâi tema, care este ideea centrală a programului, iar apoi
constituirea mesajului propriu-zis .Pentru un anumit produs se poate ca axul
publicitar să fie diferit în raport cu natura publicului (intermediari, distribuitori
ai mărfii sau consumatori finali) şi cu obiectivul publicitar (atragerea unor noi
consumatori potenţiali la cumpărare, intensificarea consumului, formarea
unor deprinderi de cumpărare sau modificarea celor existente) .
Creaţia publicitară reprezintă o etapă de maximă concentrare
intelectuală în cadrul programului promoţional. Ea urmăreşte conceperea
axului publicitar, stabilirea unui simbol grafic pentru produsul sau marca
căreia i se face publicitate.

B. PIAŢA TURISTICĂ ONLINE

Multe agenţii de turism mari din China şi de peste hotare încearcă din
răsputeri să controleze o cotă cât mai mare de pe piaţa turistică online.
Potrivit datelor furnizate de prestigioasă instituţie de sondaj Forrest Research,
în 2004, piaţa serviciilor turistice on-line pe Internet din Statele Unite a atins
52 de miliarde de dolari şi întrucât ritmul de creştere în acest domeniu este
ridicat, această cifră va ajunge în scurt timp la 119 miliarde de dolari.
 Conform datelor furnizate în septembrie de Biroul de Stat pentru Turism
din China, volumul tranzacţiilor turistice încheiate în acest an pe Internet a
atins 4-5 miliarde de yuani, ocupând circa 20% din volumul total al serviciilor
electronice pe Internet. Potrivit estimărilor, în următorii doi ani, această
pondere va ajunge la 30%.

Dl. Xu Yongsheng, director general adjunct al Companiei de Turism

Zhonglu din Guangdong, a menţionat că în viitor, turismul de agrement va
depăşi turismul de afaceri. Or, cei implicaţi în turismul de agrement sunt
totdeauna receptivi la nou, fiind obişnuiţi să facă rezervări la biletele de avion
sau la hotel prin Internet sau telefon. Avantajul cel mai mare al pieţei turistice
on-line este tocmai că prin îmbinarea turismului şi a facilităţilor oferite de
Internet se creează un potenţial de piaţă uriaş.

Un expert în domeniu opinează că, având în vedere condiţiile concrete

din ţara noastră, nu este deocamdată oportună rezervarea sau comenzile
exclusive prin Internet. Agenţiile de turism din ţară şi de peste hotare trebuie
mai întâi să creeze în China un puternic dispecerat, prin care să se realizeze
majoritatea abonamentelor şi comenzilor. O dată cu perfecţionarea site-urilor
Internet, serviciile on-line vor cunoaşte o dezvoltare constantă. Procesul de
dezvoltare a turismului on-line din Statele Unite poate oferi un exemplu. La
sfârşitul anilor 90 ai secolului trecut, aproape toate comenzile pentru servicii
turistice on-line erau făcute prin centrala de apel. Dar după 12 ani, serviciile
pentru comenzi turistice on-line s-au extins în mod independent, ocupând
acum o pondere de peste 90% din piaţa turistică.
 CAPITOLUL IV
"CASINO BUCHAREST"

Casinos Austria Internaţional a primit prima licenţa, pentru

deschiderea unui cazinou, eliberată în România după cel de-al doilea
Război Mondial, şi a deschis Casino Bucharest în anul 1991.
În timpul scurs de atunci "Casino Bucharest" a dobândit
reputaţia celui mai corect şi profesionist cazinou având totodată cel mai înalt
standard al serviciilor oferite.
În anul 2001 "Casino Bucharest" a fost mutat într-un nou local,
în cadrul hotelului Intercontinental, fiind amenajat după o concepţie modernă
şi elegantă. "Casino Bucharest" dă tonul printre cazinourile din Bucureşti în
ceea ce se numeşte stil, fiind în acelaşi timp orientaţi către satisfacţia şi
confortul clienţilor noştri.
În istoria sa, Casinos Austria Internaţional a deschis mai multe
cazinouri decât orice altă companie din lume, peste 100 de cazinouri pe uscat
şi 80 de cazinouri pe luxoase vase de croazieră. Astăzi Casinos Austria
Internaţional numără 74 de cazinouri in 15 ţări.
 

Strategia Casinos Austria Internaţional

Casinos Austria Internaţional a dezvoltat şi a impus o strategie care a

situat compania în fruntea industriei cazinourilor din întreaga lume, punând
accent pe ideea de a oferi servicii de o înaltă calitate, promovând prin
angajaţii companiei o mentalitate orientată către satisfacţia totală a clienţilor.
Prin acest angajament Casinos Austria Internaţional a creat un mediu ce
se adresează atât vizitatorilor ocazionali cât şi jucătorilor pasionaţi.
Misiunea Cazinos Austria Internaţional

Îndeplinirea misiunii de a atinge cel mai înalt nivel de "customer

service" prin angajamentul faţă de un sistem de valori ce priveşte,
servicii de calitate, respect, entuziasm , împreună cu mândria personală
şi un puternic spirit de echipă, asigurând astfel dezvoltarea şi
menţinerea reputaţia de calitate şi integritate în cadrul industriei
noastre şi al comunităţii.

Deviza Casinos Austria Internaţional

“ NOI CONDUCEM; CEILALŢI NU POT DECÂT SĂ NE URMEZE”

Localizare
În interiorul hotelului Intercontinental.
Cerinţe pentru intrare

Cazinoul este deschis în fiecare zi de la ora 18:00 la 06:00.

Intrarea este gratuită pentru toţi oaspeţii.
Vârsta minimă pentru a putea intra în cazinou este de 18 ani.
Înregistrarea pentru prima dată a unui client presupune şi realizarea
unei fotografii.
Clienţii se pot identifica cu unul din următoarele tipuri de acte :
    * Paşaport
    * Carnet de conducere
    * Buletin sau carte de identitate
    * Permis de rezident

Odată înregistrat clientul va primi o carte de membru cu care se va

legitima la orice vizită ulterioară în cazinoul nostru.
 Aparatele de fotografiat şi orice alte obiecte electronice vor fi lăsate la
recepţia cazinoului pe durata vizitei.

Telefoanele mobile pot fi introduse în cazino cu rugămintea ca pe

durata vizitei volumul soneriei telefonului să fie potrivit la minim sau acolo
unde este posibil telefonul să fie trecut în modul "vibraţie".
De asemenea oaspeţii sunt rugaţi să se îndepărteze de orice masă
de joc sau joc mecanic atunci când folosesc telefoanele mobile pentru a
nu deranja de la joc pe ceilalţi jucători.

Valute
Toate jocurile din cazino se desfăşoară în dolari SUA iar oaspeţii
noştri pot cumpăra jetoane direct de la mesele de joc folosind valuta
mai sus amintită. Clienţii care deţin alte valute liber convertibile le pot
schimba la casieria cazinoului în jetoane valorice fără a fi perceput vreun
comision.
Cărţile de credit ca Visa, Diners, Eurocard/Mastercard, JCB sunt
de asemenea acceptate. Clienţilor noştri care deţin lei le oferim
posibilitatea de a cumpăra dolari SUA de la propria casa de schimb valutar
situată în interiorul cazinoului.

Băuturi şi gustări

Barul cazinoului, atractiv şi elegant, este perfect pentru o întâlnire cu

prietenii, aici având posibilitatea de a savura o băutură în timp ce urmăriţi, de
exemplu, un eveniment sportiv televizat.
Clienţii pot servi masa sau doar o gustare în zona rezervată
acestor activităţi fără a pierde contactul cu atmosfera de joc.
Un separeu este la dispoziţia membrilor VIP în sala de joc privată.

Petreceri
Cazinoul găzduieşte periodic petreceri şi evenimente speciale pentru a
întreţine buna dispoziţie a oaspeţilor. Aici trebuie menţionat că în fiecare lună
se organizează o seară de Jazz Live însoţită de cocktail-uri exotice din
cele mai variate. Seara de Jazz se organizează în prima vineri a fiecărei
luni începând cu orele 23.00.

Transport

Casino Bucharest oferă clienţilor săi transport către şi de la cazinou

între orele 19.00-07.00 cu limuzine prevăzute cu tot confortul.
Pentru securitatea oaspeţilor noştri se poate oferi şi escortă .
Pentru a beneficia de aceste servicii trebuie să sunaţi la recepţia cazinoului
după orele 18.00 ale fiecărei zile .

Servicii de înaltă calitate

Toţi clienţii noştri vor beneficia de toată atenţia - cele mai mici
amănunte fiind luate în consideraţie. Dorinţa celor de la Casino Bucharest
este de a anticipa toate dorinţele şi de a întrunii toate aşteptările
dumneavoastră.

TIPURI DE JOCURI PRACTICATE

Jocurile de cazino par, la prima vedere, simple jocuri de noroc dar, în

realitate, sunt jocuri ştiinţifice, matematice, algebrice şi geometrice
colaborând la realizarea şi înţelegerea lor.

Totul se bazează pe legi şi principii, cum ar fi: Legea Echilibrului, Legea

Ecartului, Legea Figurilor, Teoria Numerelor Mari, Teoria Numerelor Mici,
Teoria Numerelor Calde, Teoria Numerelor Reci, etc.

Majoritatea jucătorilor de cazino nu cunosc fundamentul ştiinţific al

acestor jocuri atât de atractive financiar, pasionante şi distractive totodată.
Fie că este vorba de ruletă sau poker, bacara sau blackjack, ei joacă
totalmente "la noroc", pe numere şi şanse alese la întâmplare, după inspiraţia
momentului.

Ca şi la Loto, mulţi joacă pe vârsta iubitei, pe data naşterii copiilor, pe

numărul de la casă ori de la maşină şi chiar pe aniversarea soacrei. Uneori
nimeresc şi câştigă. Sunt fericiţi şi mizează din ce în ce mai mult şi mai aiurit,
dar până la urmă norocul cel întâmplător îi părăseşte şi ajung să piardă
iremediabil.

Şi totuşi, calculul probabilităţilor şi diverse legi şi teorii ale numerelor,

precum şi inventivitatea jucătorilor profesionişti au dus la imaginarea unor
sisteme geometrice, algebrice, aritmetice, de la cele mai simple la cele mai
complicate. Aplicate corect, într-un moment sau altul al jocului, unele dintre
aceste sisteme duc la câştiguri rapide, sigure şi consistente.

Şansele câştigului la jocurile de noroc de tip cazino (ruletă, poker,

blackjack, bacara, slots, craps, keno,etc.) sunt mult mai mari decât la orice fel
de loterie. În plus, într-un cazino te destinzi şi ai satisfacţia spectacolului
jocului şi jucătorilor şi satisfacţia de a urmări şi controla, într-o oarecare
măsura, jocul care se desfăşoară chiar în faţa ta şi la care participi în mod
direct şi nemijlocit.

INFORMAŢII DESPRE JOCURI

Limite de joc
Oaspeţii noştri pot juca la maşinile electronice începând cu 0.25$ sau
la ruletă începând cu 1$.

Cazinoul oferă o gamă variată de minime şi maxime la mesele

de joc care cu siguranţă vor satisface toate dorinţele, cu menţiunea că este
posibilă şi acordarea unor maxime speciale pentru cei interesaţi.
Cazino Bucharest oferă oaspeţilor săi servicii de calitate într-o
atmosferă de lux, confort şi securitate depline.
Jocurile mecanice din incinta cazinoului oferă o experienţă deosebită
cu şansa de a câştiga unul din cele două Jackpot-uri progressive.
Pentru oaspeţii noştri care preferă emoţiile meselor de joc oferim 6
mese de Ruletă, 5 mese de Black Jack , 3 mese de Poker .
Casino Bucharest oferă VIP-urilor o sală de joc privată foarte
discretă şi confortabilă.

Ruleta Americană

La aceasta Regină a jocurilor de noroc, jucătorii pot paria pe un număr

sau o combinaţie de numere de la 0 la 36. Aceste numere sunt dispuse pe
roata Ruletei şi poziţiile de pariat sunt imprimate pe plusul care acoperă masa
de joc.
Se schimbă bancnotele sau fisele de valoare pentru fise de culoare la
masa la care doriţi sa jucaţi. Fisele de culoare vor fi marcate cu o valoare la
alegerea dvs. şi care să se încadreze în limitele afişate la masa de joc.
Crupierul va învârti bila în roata Ruletei, anunţând când se poate
începe parierea şi când aceasta trebuie încetată. Toate pariurile plasate după
ce crupierul a anunţat " Nu mai pariaţi, vă rog" vor fi returnate jucătorilor.
După ce bila se va opri într-un număr, crupierul va marca numărul câştigător
pe masa de joc. Toate pariurile necâştigătoare vor fi îndepărtate şi toate
pariurile câştigătoare vor fi plătite după cum urmează:

straight-up - 35 la 1 (acoperă un număr)

split - 17 la 1 (acoperă 2 numere)

street - 11 la 1 (acoperă 3 numere)

corner - 8 la 1 (acoperă 4 numere)

six-line - 5 la 1 (acoperă 6 numere)

duzine şi coloane - 2 la 1 (acoperă 12 numere)

şanse egale - 1 la 1 (acoperă 18 numere)

Când părăsiţi masa de joc cereţi crupierului să vă schimbe jetoanele de

culoare pentru jetoane de valoare.
 Jetoanele de valoare pot fi schimbate în bancnote la oricare dintre
casieriile sălilor de joc.

Black Jack  

Toţi jucătorii joacă împotriva crupierului. Scopul este de a cere cărţi

pentru obţinerea unui total mai mare decât cel al cărţilor crupierului, fără a se
depăşi 21.

Plasaţi pariul şi veţi primi două cărţi. ”Figurile” au valoare de 10. Aşii
au valoare de 1 sau 11, iar restul cărţilor au valoarea pe care o reprezintă.

Combinaţia de cărţi cea mai valoroasă este Black Jack 21 din primele
2 cărţi şi se plăteşte 3 la 2. Toate celelalte combinaţii câştigătoare se
plătesc 1 la 1. Crupierul este obligat să tragă carte la un total de 16 sau mai
puţin şi să se oprească la un total de 17 sau mai mult.

Dacă totalul cărţilor dvs. este egal cu cel al crupierului, pariul nu pierde dar
nici nu câştigă "staţionează". După ce primiţi primele 2 cărţi este decizia dvs.
dacă vă opriţi sau cereţi cărţi în continuare pentru îmbunătăţirea totalului dvs.
 
Alte opţiuni :

Dublu - Dublarea pariului iniţial cu obţinerea a încă unei cărţi de joc pentru
dublarea sumei pe care o puteţi câştiga.

Split - În cazul în care primele 2 cărţi au aceeaşi valoare le puteţi separa

pentru a crea 2 poziţii "mâini", pariind o sumă egală cu pariul iniţial. Cărţile
pot fi separate pentru a crea un maxim de 4 poziţii, care la rândul lor pot fi
dublate. Aşii, după separare primesc o singură carte, iar un total de 21 nu
este considerat Black Jack.

Asigurarea - Asigurarea se poate face în cazul în care crupierul are prima

carte un As, în vederea recuperării mizei dacă acesta va obţine un Black
Jack. Asigurarea este un pariu separat de miza iniţiala şi nu poate depăşi
jumătate din valoarea acesteia. Acest pariu va fi plătit 2 la 1 în cazul în care
crupierul are Black Jack şi se va pierde în cazul oricărui alt total al cărţilor
crupierului.

Surrender - Puteţi considera în avantajul dvs. să predaţi cărţile în cazul unei

"mâini" neavantajoase, în schimbul a jumătate din valoarea mizei iniţiale.

Continental Poker

Jucaţi doar împotriva cărţilor crupierului, nu şi a cărţilor celorlalţi jucători.

Fiecare jucător plasează o miză iniţială plus un pariu opţional pentru
bonus şi primeşte 5 cărţi, aşezate cu faţa în jos, dintr-un pachet standard de
52 de cărţi de joc. Crupierul primeşte 4 cărţi aşezate cu faţa în jos şi o carte
aşezată cu faţa în sus.

După examinarea cărţilor dvs., puteţi decide să jucaţi mai departe prin
parierea unei sume egale cu dublul mizei iniţiale, sau puteţi renunţa la cărţi cu
pierderea a jumătate din valoarea acesteia.

Pentru a se califica, crupierul trebuie să realizeze o combinaţie de cel

puţin As si Popă. După calificare , crupierul va compara cărţile sale cu ale
fiecărui jucător în parte, combinaţia de cărţi cea mai valoroasă va fi
câştigătoare.

Dacă crupierul nu se califică, mizele iniţiale vor fi plătite 1 la 1, pariurile

ulterioare nefiind luate în consideraţie. Nu este necesară calificarea
crupierului pentru ca Bonusul să fie câştigător. Este doar o carte care va
lipseşte pentru obţinerea unui Full House sau Chinta Royală ? La
Casino Bucharest întotdeauna vi se oferă acea şansă suplimentară!
 CAPITOLUL V

LEGISLAŢIA ÎN VIGOARE CARE REGLEMENTEAZĂ

JOCURILE DE NOROC

Ordonanţa Guvernului nr. 159/1999 pune bazele Companiei

Naţionale “Loteria Română” SA. Prin aceasta, după înregistrarea la Camera
Comerţului, Administraţia Locală cunoscută sub numele de “Loteria
Naţională” a fost abrogată pe 25 octombrie 1999.
Acţiunile Loteriei Române se află în proprietatea exclusivă a Statului
Român.
Date cronologice privind legislaţia din domeniul jocurilor de noroc.
 Reglementările din 25/08/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Comisiei de coordonare, aprobare şi certificare a jocurilor de noroc.
 Decizia Guvernului nr. 181/1992, privind definirea jocurilor de noroc şi
stabilirea pedepselor în cazul practicării lor în România.
 Hotărârea Guvernului nr. 764/1992, care modifică decizia
guvernamentală 181/92 privind definirea jocurilor de noroc şi stabilirea
pedepselor în cazul practicării lor în România şi hotărârea guvernului
nr. 486/1992 pentru aprobarea Reglementărilor privind organizarea şi
funcţionarea Comisiei de coordonare, aprobare şi certificare a jocurilor
de noroc şi anumite modificări la decizia guvernamentală nr. 181/1992.
 Regula Tehnică nr. 613/1993 (Ministerul Finanţelor) asupra organizării
şi funcţionării activităţilor considerate jocuri de noroc.
 Reglementările din Cadrul din 18/04/1997 privind autorizarea,
organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, precum şi aducerea la zi
a taxei corespunzătoare de licenţă.
 Hotărârea Guvernului nr. 64/1997, care modifică decizia
guvernamentală 181/92 privind definirea jocurilor de noroc şi stabilirea
pedepselor în cazul practicării lor în România
 Hotărârea Guvernului 130/1997 privind aprobarea Cadrului privind
autorizarea, organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, precum şi
aducerea la zi a taxei corespunzătoare de licenţă.
 Ordinul nr. 69/1998 privind organizarea jocurilor de noroc.
 Hotărârea Guvernului nr. 219/1998 privind modificarea Anexei 2 a
Cadrului privind autorizarea, organizarea şi exploatarea jocurilor de
 noroc, precum şi aducerea la zi a taxei corespunzătoare de licenţă
aprobată de HG nr. 130/1997
 Statutul din 21/10/1999 al Loteriei Române – SA Companie
Naţională.
 Ordinul Guvernului nr. 159/1999 privind înfiinţarea Loteriei Române –
SA Companie Naţională.
 Legea nr. 166/1999 pentru aprobarea HG 69/1998 privind autorizarea
activităţilor cum sunt jocurile de noroc.
 HG nr. 251/1999 privind condiţiile pentru autorizarea, organizarea şi
exploatarea jocurilor de noroc.
 Regulile tehnice din 30/06/2000 (Ministerul Industriei şi Comerţului)
pentru verificarea condiţiilor generale a aparatelor folosite la jocuri -
N.T.V.-01-2000;
 Ordinul Guvernului nr. 36/2000 pentru schimbarea şi completarea HG
69/1998 privind autorizarea jocurilor de noroc.
 Ordinul nr. 184/2001 (Ministerul Industriei şi Comerţului privind
aprobarea Regulilor Tehnice pentru verificarea condiţiilor generale a
aparatelor folosite la jocuri - N.T.V.-01-2000;
 Legea nr. 288/2001 pentru aprobarea HG nr. 159/1999 privind
înfiinţarea Companiei Naţionale Loteria Română SA.
 HG nr. 348/2002 pentru schimbarea HG nr. 251/1999 privind condiţiile
de autorizare, organizare şi exploatare a jocurilor de noroc.
 Legea nr. 391/2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.
36/2000 privind schimbarea şi completarea Ordinului Guvernului nr.
69/1998 privind autorizarea jocurilor de noroc.
 Ordinul nr. 69/1998 privind autorizarea jocurilor de noroc, schimbat şi
completat de Ordinul Guvernului nr. 36/2000
HG nr. 205/2003 privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor
stipulaţii din Hotărârile de Urgenţă ale Guvernului.
 CONCLUZII

Cazinoul – componentă a animaţiei turistice, rămâne indiscutabil, o

afacere profitabilă, neputându-se însă discuta niciodată de profit, acesta fiind
adesea ”ascuns”. El este specific oraşelor turistice dar şi marilor oraşe
El reprezintă o sursă bugetară relativ importantă a unei ţări şi din
prisma dezoltării industriei hoteliere, a acelor hoteluri care “găzduiesc”
cazinouri.
”Câştigul” este cuvântul de ordine atât al clienţilor cât şi al angajaţilor,
aceştia având o motivaţie clară a muncii depuse . Ca în orice meserie şi în
aceasta există cursuri de calificare cu posibilităţi de lucru pe vase de
croazieră care găzduiesc aşa numitele ‘cybercazinos’.
Cazinoul nu este o simplă sală de jocuri, adesea îşi asociază unul sau
mai multe restaurante şi un cabaret, un bar şi multe alte facilităţi menite să
satisfacă pe cât posibil gusturile şi preferinţele diferite ale clienţilor. De
asemenea cazinourile reprezintă locul ideal pentru unii clienţi, de a-şi
sărbători ziua de naştere, de a petrece timpul liber şi nu în ultimul rând locul
câştigului şi al “îmbogăţirii peste noapte”. Cazinoul , se poate transforma însă
şi în cel mai “aprig duşman” care în numai o seară te poate face să-ţi pierzi
banii, casa sau maşina printr-o simplă învârtire a unei rulete. Riscul este însă
cuvântul de bază în aceste locuri şi fiecare client se obligă să şi-l asume.
Este sau nu legal cazinoul? Aceasta este o întrebare care se
vehiculează adesea şi stârneşte controverse.
Sunt ţări în care cazinoul este legal dar există şi ţări în care, poate trece
în ilegalitate în urma unor decizii date de conducerea ţării într-un timp extrem
de scurt , ca urmare a unor nereguli descoperite sau a unor cauze mult prea
complexe.
 Există şi cazinouri care îşi desfăşoară activitatea în ilegalitate şi jucători
care străbat distanţe mari pentru a-şi satisface plăcerea de a juca, plăcere
care devine un “viciu” asemeni jocului la loto sau alt joc de noroc.