Sunteți pe pagina 1din 13

Academia de Studii Economice

Recenzie

« Intoarcerea economiei declinului si


criza din 2008 »
Paul Krugman

Studenta : Aevoae Sinziana


Facultatea de Marketing
An 1
Grupa 1718

Paul Krugman este laureatul din anul 2008 al Premiului Nobel pentru Economie.
Autorul unei rubrici bi-saptamanale de opinie editoriala care apare in New York
Times, si al unui blog zilnic intitulat "Constiinta unui liberal", dupa cartea cu acelasi titlu,
Krugman a fost desemnat Publicistul Comentator al Anului de catre revista Editor and
Publisher.

Este profesor de economie si afaceri internationale la Universitatea Princeton si autor


sau coautor a douazeci de carti si a peste doua sute de articole aparute in publicatii de
specialitate.

Intoarcerea economiei declinului si criza din 2008 de Paul Krugman este a doua
carte din Co-lectia de economie, un proiect realizat in parteneriat cu Business Magazin si
sustinut de OTP Bank – o selectie de carti "clasice” despre principiile de functionare a
economiei.

In aceasta carte, devenita deja o lucrare clasica a domeniului, Paul Krugman studiaza
crizele economice care au maturat Asia si America Latina, aratand ca ele reprezentau un
avertisment pentru noi toti: la fel ca bolile devenite rezistente la antibiotice, maladiile
economice care au provocat Marea Criza isi faceau din nou aparitia.

In anii care au urmat, pe masura ce bursa de pe Wall Street inflorea si expertii in


"inginerii financiare" realizau profituri uriase, crizele internationale ale anilor 1990 s-au
estompat din memoria colectiva. Dar acum, economia declinului a ajuns in America.

In aceasta noua si substantial revizuita editie a Intoarcerii economiei declinului,


Krugman arata cum neputinta de a tine pasul, prin reglementare, cu un sistem financiar
tot mai iesit de sub control a impins Statele Unite si restul lumii in cea mai grava criza
financiara din anii 1930 incoace. De asemenea, el descrie si masurile care se impun
pentru a limita amploarea crizei si a readuce pe linia de plutire o economie mondiala care
aluneca intr-o recesiune profunda.
Inca in introducere , Krugman atrage atentia ca un plan a ceea ce urma sa
scrie , asupra comparatiei ce se impune permanent intre marea criza din 29
-31 si criza 2008- ?
Acum mai evoluate economiile si guvernele moderne nu-si propun sa
studieze, din nou, simptomele recesiunii si nu recunosc, insemnalele
economiilor Asiei din anii 90, prevestirea stagnarii economice. Carte la a
doua editie autorul face trimiteri la prima sa lucrare, lansata dupa declararea
crizei in Asia. Noua editie, subliniaza autorul, va pune accent mai curand pe
« de ce » decat pe « ce » s-a intamplat.
CAPITOLUL 1

« Problema centrala a fost rezolvata »

Capitalism triumfator : in anii 90 se produce caderea comunismului dar urmeaza colaps


in China si URSS. Asadar, comunismul este abandonat in favoarea economiei de piata.
Dar caderea comunismului in URSS a subminat celelalte state comuniste ale lumii,
tipul lor de organizare sociala s-a dovedit a fi fost finantat de URSS si , cand acesta a
cazut , Cuba, Coreea si miscarile radicale din Europa , pretinse marcsiste , s-au
recunoscut sarace , demoralizate.
Este prezentata apoi logica pietei libere : echilibrul cerere - oferta , ca si recesiunea
vazuta drept oferta supradimensionata comparativ cu o cerere absurd redusa.
Istorioara asociatiei babysitting va reveni in mai multe capitole drept model la scara
redusa a situatiei de recesiune a economiei mondiale.
Subliniaza, mai ales, ca recesiunea n-are a face cu atuurile sau slabiciunile economiilor
tarilor si ca solutiile de iesire din criza pot fi banale
CAPITOLUL 2

« Un avertisment ignorat : crizele Americii Latine »

Sunt prezentate , pe rand, caderea si revigorarea economiilor Mexicului si Argentinei.


Fiecare economie cu modelul sau de alternanta la putere a democratiei cu dictatura si cu
tipul propriu de refacere : functie si de piata internationala si de intelegerea fenomenului
globalizarii. Factorul politic al tarii respective, dar si al marelui vecin , USA, primeaza.
Marii lor economisti, scoliti in USA, isi valorifica atat cunostintele cat si creativitatea in
crearea modelelor si sprijinirea guvernelor in alegerea unei anumite solutii pentru iesirea
din criza , deschiderea catre piata externa , devalorizarea monedei nationale , privatizarea
pana la ultimul « copac » . Premiatul nobel pentru economie , Krugman, prezinta
dinamica import - export , cresterile de preturi, nivelul deficitului bugetar pentru fiecare
stat in discutie si compara mereu situatia din teren – realitatea economica – cu teoriile
economice.
CAPITOLUL 3

« Capcana Japoniei »

Pentru un european ce poate fi numit « contribuabil » mai curand decat « bancher » ,


evolutia Japoniei este o poveste de-a dreptul fascinanta.
Cresterea economica a acestei tari, pana la a deveni a doua putere economica a lumii, este
absolut particulara.Modelul relatiei stranse intre stat si banci sau firme , cu planificare
judicioasa – si atent urmarita la punerea in practica – a dezvoltarii diverselor sectoare ale
economiei este uluitoare.
Desi exporturile au explodat , si-au fost proprii finantatori, chiar finantatori ai altor
state , balonul Japonez s-a spart .
Te intrebi daca exista o teorie economica astfel incat , pusa in practica, sa evite caderea
– aparent inevitabila – dupa o mare ascensiune economica.Merita economia Japoniei un
termen special creat : « recesiunea cresterii ».
Situatia dobanzilor si capcana lichiditatilor sunt alti termeni nou intrati in discutie la
intalnirea cu Japonia.
Inflatia, asteptata ca solutie a stimularii consumului, pare, unui cititor neavizat , cel putin
ciudata. Ca si concluzia ca revenirea la cresterea economica prin exporturi este solutia de
moment.
CAPITOLUL 4

« Crahul Asiatic »

Deschiderea pietelor asiatice, alternativa la cele occidentale, considerate sigure ,


inventeaza un nou termen pentru tarile lumii a treia : economii emergente ( in curs de
dezvoltare).
Thailanda care , din punctul de vedere al SUA , treaba ei daca exista, atrage capital strain
si devine vizibila pentru investitori.
Creditele externe modifica echilibrul cursului de schimb intre dolar si moneda locala ,
bahtul.
Aparitia societatilor financiare care au relatii politice este propusa ca valabila pentru
multe alte tari prinse de criza : cap – castiga nepotul ministrului, pajura : pierde
contribuabilul.

« Multor oameni nu le vine sa creada ca o economie de piata poate realmente sa


fie atat de instabila , ca feedback-urile dintre 1 : pierderea increderii , 2 : moneda in
picaj, rate ale dobanzii in crestere, economie in declin , 3 : probleme financiare pentru
firme , banci cetateni, pot fi atat de puternice incat sa dea nastere unei crize explozive.
Dar iata ca sunt »
CAPITOLUL 5

« Efectul pervers al politicilor »

Criza a pus problema resurselor de supravietuire a capitalismului ca sistem de


organizare sociala.
Moneda unica internationala , globul , cedeaza locul monedelor continentale : dolar ,
euro , afro, latino, care sa serveasca mai bine interesele economiilor .
FMI si Banca Mondiala , organizatii financiare internationale , sustinute prin angajarea
celor mai buni economisti ai lumii urmau sa dea o mana de ajutor guvernelor. Tendinta
generala , politica logica, era stabilizarea monendei proprii in raport cu celelalte valute
prin vanzare si cumparare.
Acesta a fost un scenariu posibil. Tarile lumii trebuie sa aleaga intre cele 3 dorinte :
libertate de miscare in politica monetara, curs de schimb stabil, libertatea circuitului de
afaceri internationale.
Castigarea, cu orice pret , a increderii investitorilor a devenit un exercitiu de
psihologie si politica economica internationala a sfarsit prin a avea prea putina legatura
cu stiinta economica.
CAPITOLUL 6

« Stapanii Universului »

Fondurile de hedging incearca sa evite sau sa micsoreze o pierdere prin afaceri al


caror castig sa balanseze pierderea. Ar fi fonduri de investitii cu capital protejat sau cu
acoperire contra riscurilor.
Se traduce jargonul financiar al pozitiilor « scurte » si « lungi » , se descrie influenta
investitorilor care actioneaza pe piete in acest fel si , evident, atacul lui Soros asupra lirei
sterline in 1992. Admiratia noastra pentru paradisul pietei libere Hong Kong ramane
nestirbita datorita ripostei guvernului la atacul fondurilor de hedging.
Hong Kong practica modelul consiliului monetar , adica bancile aveau in depozit
echivalentul in dolari americani al monedei locale in circulatie. Guvernul a cumparat
actiuni autohtone producand , astfel, cresterea preturilor lor . Apoi guvernul a
restrictionat tranzactiile “in scurt” , firmele de hedging s-au retras dar si protestele lor au
fost pe masura.
In ceea ce priveste economia potemkinista , potentiala amenintare a armelor nucleare
, detinute de Rusia mostinitoare a fostei URSS, a determinat SUA sa implice FMI in
ajutorarea cu bani a Rusiei astfel incat aceasta si-a folosit armamentul nuclear ca garantie
la imprumuturi. Si-a atras , astfel, fonduri de hedging. In 1998 insa, devalorizarea rublei a
lovit operatorii financiari ceea ce a condus la efecte ridicol de mari in restul lumii.
In 1998 a aparut o concurenta acerba intre fondurile de hedging, Rezerva Federala a
salvat LTCM , kintesenta genului modern ai carei savanti nu puteau, totusi, prevedea
pertubatia masiva a pietei.
CAPITOLUL 7

« Baloanele lui Greenspan »

In mandatul sau, a prezidat baloanele speculative pe piata valorilor mobiliare si apoi


pe piata locuintelor. Optimismul generat de prosperitatea perioadei cu somaj redus , fara
inflatie galopanta ( Clinton ) si tehnologia informatiei , aparuta pe piata , a produs si
gesturi necugetate desi economistii inca mai cauta motivele reale ale situatiei grave pe
care nu le putuse anticipa.
Aflam despre caderea pietei imobiliare ca s-a datorat cresterii exagerate a preturilor
locuintelor si acordarii creditelor ipotecare cu prea mare usurinta, fara destule garantii ,
inclusiv persoanelor care nu puteau plati ratele intr-o eventuala crestere a dobanzilor la
credite. Scaderea preturilor la locuinte nici nu fusese luate in calcul. Repercursiunile
exploziei balonului imobiliar au fost mai rele decat si-ar fi inchipuit oricine pentru ca
situatia financiara se schimbase in niste moduri pe care nimeni nu le-a apreciat la justa lor
valoare .
CAPITOLUL 8

“Banci lucrand in umbra”

Numite , inca, sistem bancar paralel , banci care nu sunt banci , au devenit mai
numeroase dupa prabusirea , in 2008 , a sistemului titlurilor de valoare cu dobanda
licitata . Acestea operau in afara reglementarilor bancare si erau numite sistem financiar
nebancar.
CAPITOLUL 9

« Suma tuturor temerilor »

In 2007 , criza a adus laolalta un balon speculativ al pietei imobiliare care se


sparge ( ca in Japonia 1990) , asalt de retrageri din banci (1930) , capcane lichiditatii in
SUA si pertubarea fluxurilor internationale de capital si un val de crize monetare ( ca in
Asia 1990) .

Aceasta « mama a tuturor crizelor valutare » este un dezastru inedit pentru sistemul
financiar al lumii . Ascensiunea globalizarii financiare a permis propagarea globala a
crizei cu debut intr-o banca franceza , in august 2007.
CAPITOLUL 10

« Intoarcerea economiei declinului »

O recesiune anuleaza ani intregi de progres economic . Iesirea din criza s-ar putea
realiza prin generarea unei cereri suficiente dar solutiile traditionale de politica publica nu
par sa mai aiba un efect .

Masuri de urgente : relansarea creditarii si stimularea cheltuielilor prin


recapitalizarea bancilor . Masurile trebuie luate imediat si , daca unele nu dau roade,
trebuie insistat cu altele , pana la rezolvare.