Sunteți pe pagina 1din 16

3 CAPITOLUL 3.

Analiza poziţionării şi rolului IMM-urilor


în economia românească versus Uniunea Europeană

3.1 Evoluţia întreprinderilor mici şi mijlocii în Uniunea Europeană

Încă de la înfiinţarea să, în anul 1956, Uniunea Europeana a privit dezvoltarea


sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii ca o strategie viabila de atingere a obiectivelor
de dezvoltare ale ţărilor, precum creşterea economică, crearea de locuri de muncă,
consolidarea bazei industriale şi a structurii producţiei locale, dezvoltarea sectoarelor în
stagnare, atingerea altor obiective sociale şi politice.
În prezent exista preocupări de a extinde asistenta acordata IMM-urilor, nu numai
prin programe care le privesc exclusiv, ci şi prin situarea acestora în planul altor acţiuni
majore ale UE. În 1998 a fost lansat la Bruxelles cel de-al cincilea program-cadru de
cercetare ştiinţifică pentru perioada 1999-2004, care gestionează fonduri de 15.7
miliarde Euro, în cadrul acestuia stabilindu-se ca obiectiv principal încurajarea dezvoltării
IMM-urilor. De asemenea, UE, prin toate programele de natura economica pe care le
realizează (referitoare la energie, învăţământ profesional), urmăreşte crearea unui mediu
favorizant pentru IMM-uri.
În anul 1994 a fost adoptat Programul Integrat al IMM-urilor, ce a avut în
vedere îndeplinirea următoarelor obiective:
dezvoltarea de servicii locale;
îmbunătăţirea tehnicilor manageriale;
asigurarea de suport financiar pentru cooperarea intre IMM-uri;
diminuarea întârzierii efectuării plaţilor între agenţi economici;
îmbunătăţirea procedurilor de transfer de know-how economic şi a fiscalităţii
pentru IMM-uri;
amplificarea transparentei şi consistentei activităţilor la nivelul UE în acest
domeniu.
De asemenea, a fost adoptat Programul de acţiune pentru IMM-uri, având ca
scopuri stimularea creşterii economice în cadrul UE prin promovarea IMM-urilor,
asigurarea continuităţii politicii privitoare la întreprindere în condiţiile internaţionalizării
activităţilor. Bugetul alocat a fost de 112 milioane EURO.
În vederea monitorizării evoluţiei IMM-urilor, în cadrul UE se realizează
numeroase analize şi investigaţii statistice, prin cooperarea unor instituţii de cercetare din

27
toate tarile membre. Rezultatele acestor cercetări sunt publicate sub forma unor rapoarte
anuale denumite „Observatorul European al IMM-urilor” (adresa paginii de Web pentru
rapoarte este http://www.europa.eu.int/comm/enterprise/library/lib-entrepreneurship/series_observatory.htm).
Ultimele date prezentate în raportul pe anul 2003 arătă următoarea situaţie la
nivelul Uniunii Europene plus
Tabelul 3-1. Rolul IMM-urilor în Europa celor 19*
IMM-uri Întreprinderi
Total Total
Micro Mici Mijlocii Mari
Număr întreprinderi mii 17.820 1.260 190 19.270 40 19.310
Număr angajaţi mii 55.040 24.280 18.100 97.420 42.300 139.720
Angajaţi/întreprindere 3 19 98 5 1.052 7
Cifra de afaceri/întreprindere mii Euro 440 3.610 25.680 890 319.020 1.550
Valoare adăugată/ întreprindere mii Euro 120 1.180 8.860 280 126.030 540
Ponderea exporturilor în CA % 9 13 17 12 23 17
Valoare adăugată/persoană mii Euro 40 60 90 55 120 75
Cheltuielile cu salariile % 57 57 55 56 47 52
* în afară de cele 15 ţări membre UE (până în mai 2004) sunt adăugate Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi
Norvegia (ţările membre AELS).
Sursa: Observatory of European SME’s Report nr.7/2003, p.26.
Analizând „Observatorul” din anul 2003 (mai bine zis cele 7 rapoarte publicate),
unde apar numeroase aspecte interesante referitoare la situaţia IMM-urilor din UE, ţările
candidate (inclusiv cele 10 ce au intrat în Uniunea Europeană în 2004) dar şi din alte ţări
din lume, principalele concluzii sunt următoarele:
În Uniunea Europeană, dar şi în alte ţări dezvoltate din Europa, predomină
IMM-urile, care reprezintă peste 99,7% din firme;
În cadrul IMM-urilor, structura este următoarea:
- din punct de vedere al numărului de întreprinderi existente
ƒ microîntreprinderi............................... 92,5%
ƒ întreprinderi mici ................................ 6,6%
ƒ întreprinderi mijlocii........................... 0,9%

6,6% 0,9%

Microîntreprinderi
Intreprinderi Mici
Intreprinderi Mijlocii

92,5%

Sursa: Observatory of European SME’s Report nr.7/2003


Figura 3-1. Structura IMM-urilor europene din punct de vedere al numărului

28
- din punct de vedere al cifrei de afaceri
ƒ microîntreprinderi............................... 46,1%
ƒ întreprinderi mici ................................ 26,7%
ƒ întreprinderi mijlocii........................... 27,2%

27,2%
46,1%

26,7%
Microîntreprinderi Intreprinderi Mici Intreprinderi Mijlocii

Sursa: Observatory of European SME’s Report nr.7/2003


Figura 3-2. Structura IMM-urilor europene din punct de vedere al cifrei de afaceri
Dimensiunea medie a unei firme, din punct de vedere al numărului de angajaţi şi al
cifrei de afaceri este următoarea:
- din punct de vedere al numărului angajaţi
ƒ microîntreprinderi............................... 3
ƒ întreprinderi mici ................................19
ƒ întreprinderi mijlocii........................... 98
ƒ Total IMM-uri .................................... 5
- din punct de vedere al cifrei de afaceri
ƒ microîntreprinderi............................... 440.000 Euro
ƒ întreprinderi mici ................................ 3.610.000 Euro
ƒ întreprinderi mijlocii........................... 25.680.000 Euro
ƒ Total IMM-uri .................................... 890.000 Euro
Valoarea medie adăugata pe o persoana ocupata în UE este de 55.000 Euro,
diferenţe destul de mari pe categorii:
ƒ microîntreprinderi............................... 40.000 Euro
ƒ întreprinderi mici ................................ 60.000 Euro
ƒ întreprinderi mijlocii........................... 90.000 Euro

29
procentul costurilor salariale în total valoare nou creată variază foarte puţin de la o
categorie de întreprinderi la alta: 57% microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi
55% întreprinderi medii, cu o medie pentru ansamblul IMM-urilor de 56%.

100
Mii Euro

80
90
60
40 60
20 40
0
Microîntreprinderi Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii
Sursa: Observatory of European SME’s Report nr.7/2003
Figura 3-3. Valoarea medie adăugata pe o persoana ocupată pe tipuri de IMM-uri
Analiza situaţiei întreprinderilor mici şi mijlocii din ţările membre ale Uniunii
Europene, scoate în evidenţă faptul că, dacă se ia în calcul ponderea fiecărui tip de
întreprindere (microîntreprindere, întreprinderi mici şi mijlocii, întreprinderi mari) în totalul
populaţiei ocupate, clasa dominantă în Uniunea Europeană o reprezintă microîntreprinderile.
Mai mult, doar în Finlanda, Germania, Marea Britanie şi Olanda, întreprinderile mari au cel
mai mare număr de angajaţi pe total economie.

Tabelul 3-2. Rolul IMM-urilor în ţările membre ale Uniunii Europene (până la 01.05.04)
funcţie de ponderea populaţiei ocupate într-o anumită clasă.
- mii întreprinderi -
Întreprinderi Total Întreprinderi Clasa dominantă
Total
Micro Mici Mijlocii IMM-uri Mari de întreprinderi*
Austria 233 30 5 267 1 268 Micro
Belgia 408 25 4 437 1 438 Micro
Danemarca 180 21 4 205 1 206 Mici şi mijlocii
Finlanda 207 12 2 221 1 222 Mari
Franţa 2.326 144 25 2.495 6 2.501 Micro
Germania 2.656 307 44 3.008 11 3.019 Mari
Grecia 752 16 2 771 0 771 Micro
Irlanda 83 12 2 97 0 97 Mici şi mijlocii
Italia 4.290 177 19 4.486 3 4.489 Micro
Luxemburg 21 3 1 24 0 24 Mici şi mijlocii
Marea Britanie 1.996 200 31 2.226 8 2.234 Mari
Olanda 517 43 9 570 3 572 Mari
Portugalia 648 39 6 693 1 694 Mici şi mijlocii
Spania 2.499 156 19 2.674 3 2.677 Micro
Suedia 454 27 4 485 1 486 Micro
Total UE 17.270 1212 177 18.659 39 18.698 Micro
* funcţie de cea mai mare pondere în numărul total de angajaţi
Sursa: Observatory of European SME’s Report nr.7/2003, p.77-78.

30
3.2 Situaţia IMM-urilor în ţările candidate la Uniunea Europeană

Pe de altă parte, la nivelul anului 2003, în toate cele 13 ţări candidate1 au fost
înregistrate aproximativ 6 milioane de întreprinderi mici şi mijlocii active, cu alte cuvinte,
o medie de 515.000 pentru fiecare ţară candidată. Numărul locurilor de muncă provenite
din aceste întreprinderi a fost de peste 30 milioane, cu o medie pe ţară de 2.360.000 locuri
de muncă. Făcând o comparaţie la aceeaşi dată (2001), în România a fost înregistrat un
număr total de 356.710 de întreprinderi mici şi mijlocii, cu un număr de 2.134.956
angajaţi. Astfel numărul mediu de angajaţi în IMM-urile româneşti este dublu faţă de
media tuturor ţărilor candidate. Dacă luăm în calcul şi întreprinderile mari atunci media de
angajaţi într-o întreprindere românească este mai mult decât dublul mediei înregistrat pe
total ţări candidate: 11 faţă de 5 (vezi tabelul 3-2).
Tabelul 3-3. Rolul IMM-urilor în ţările candidate şi România
Ţările candidate (inclusiv România)
IMM-uri Total Întreprinderi
Total
Micro Mici Medii IMM-uri Mari
Număr întreprinderi 5.670.000 230.000 50.000 5.950.000 10.000 5.960.000
Număr angajaţi 10.210.000 4.970.000 5.350.000 20.530.000 10.150.000 30.680.000
Angajaţi/întreprindere 2 22 107 3 919 5
România
IMM-uri Total Întreprinderi
Total
Micro Mici Medii IMM-uri Mari
Număr întreprinderi 313.485 34.883 8.342 356.710 1.677 358.387
Număr angajaţi 586.880 689.056 859.020 2.134.956 1.841.142 3.976.098
Angajaţi/întreprindere 2 20 103 6 1.098 11
Un alt aspect important îl reprezintă faptul că în România clasa dominantă (din
punct de vedere al ponderii angajaţilor) o reprezintă încă întreprinderile mari, în timp ce la
nivelul ţărilor candidate clasa dominată o reprezintă întreprinderile mici şi mijlocii. Acest
aspect arată odată în plus diferenţele pe care le are de recuperat România pentru
restructurarea economiei sale.
Abordarea IMM-urilor trebuie realizata luând în considerare contextul trecerii la
economia de piaţa al ţărilor din Europa Centrala şi de Est, care se confrunta cu o serie de
probleme similare, care sunt dificil de controlat şi soluţionat.
În toate aceste tari au avut loc şi se desfăşoară concomitent mai multe schimbări pe
planul economiilor, cum sunt privatizarea, restructurarea, demonopolizarea şi dezvoltarea
sectorului de IMM-uri, care au ca rezultat un conglomerat de situaţii politice, economice,
sociale şi culturale deosebite.

1
Prin ţări candidate se înţeleg cele 10 ţări ce au aderat la Uniune Europeană la 1 mai 2004: Cehia, Cipru,
Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria plus Bulgaria, România şi Turcia.

31
Un element distinctiv al acestor economii este faptul ca viteza şi amploarea
privatizării şi restructurării întreprinderilor de stat publice depind în cea mai mare măsura
de viteza şi amploarea creării şi dezvoltării IMM-urilor, singurele care pot să absoarbă
forţa de muncă disponibilizată în număr mare de la întreprinderile de stat.
În tarile Europei Centrale şi de Est, IMM-urile iau naştere în primul rând prin
privatizarea firmelor de stat, dar şi prin înfiinţarea de noi firme de către întreprinzători,
acţiune de o eficacitate majora, deoarece se bazează pe proprietatea exclusiv privata.
În vederea favorizării dezvoltării unui puternic sector de IMM-uri în toate ţările
Europei Centrale şi de Est, au fost luate o serie de masuri, a căror intensitate, eşalonare şi
combinare variază de la o tara la alta. Pe scurt, aceste masuri se refera la:
eliminarea barierelor administrative din calea înfiinţării şi funcţionarii IMM-urilor;
privatizarea rapida a IMM-urilor din sectorul de stat;
reformarea sistemului bancar;
suport financiar de la buget pentru înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor;
masuri active privind stimularea IMM-urilor în absorbirea forţei de munca
disponibilizată din sectorul de stat;
asistenta bilaterală şi multilaterala a statelor occidentale acordata sectorului de
IMM-uri din tarile ECE.
Principalele caracteristici ale IMM-urilor din ţările est şi central europene sunt
următoarele:
aproape toate IMM-urile au fost create în perioada tranziţiei;
cea mai mare parte a IMM-urilor (77%) sunt amplasate în zone urbane;
predomina absolut societăţile foarte mici, care nu au salariaţi (62,2%), ci doar
întreprinzătorul şi membri ai familiei;
microîntreprinderile (cu 2-9 salariaţi) şi firmele mici (10-49 salariaţi) reprezintă
32,4% din totalul firmelor;
95% dintre IMM-uri nu au decât un sediu, ceea ce denota un potenţial economic
redus;
intensitate redusa a procesului investiţional, doar 17% dintre firme investind mai
mult de 10% din cifra de afaceri;
cea mai mare parte a IMM-urilor sunt profilate în principal pe comerţ (37,6%),
urmate de cele din transport şi servicii (28,7%), construcţii (20,6%), industrie
prelucrătoare (16,9%), hoteluri, restaurante şi cafenele (6,1%);
predomină IMM-urile nespecilizate, cu profiluri de activitate multiple (peste 80%).

32
Principalele dificultăţi cu care IMM-urile se confruntă pot fi grupate în două mari
categorii: cele referitoare la producţie (lipsa de capital, lipsa creditelor, dificultăţi de plată,
lipsa de angajaţi calificaţi, lipsa de tehnologie, lipsa de materie prima) şi cele referitoare la
cerere (absenţa cererii solvabile, concurenţa puternică, preţuri scăzute pe piaţa, lipsa de
notorietate, lipsa capacitate utilizare instrumente de marketing).

3.3 Analiza evoluţiei întreprinderilor mici şi mijlocii în România

3.3.1 Poziţia întreprinderilor mici şi mijlocii în economia românească

Întreprinderile mici şi mijlocii cu capital privat din România au cea mai mare
pondere în economia românească. Ele reprezintă circa 99,44% din numărul total de
întreprinderi înmatriculate în România.

Tabelul 3-4.Evoluţia numărului de IMM active în perioada 1999-2003, pe clase de mărime


Tipul întreprinderii 1999 2.000 2001 2002 2003
Microîntreprinderi 295.183 280.409 281.037 285.589 313.485
Întreprinderi mici 26.822 30.136 31.906 32.396 34.883
Întreprinderi mijlocii 7.292 7.714 8.173 8.458 8.342
Total IMM-uri 329.297 318.259 321.116 326.443 356.710
Întreprinderi mari 2.255 2.078 2.031 2.002 1.677
TOTAL întreprinderi 331.552 320.337 323.147 328.445 358.387
Sursa: ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică.
În perioada 1999-2003, numărul total de întreprinderi active economic, precum şi
cel al întreprinderilor mici şi mijlocii s-a menţinut relativ constant. În toată această
perioadă microîntreprinderile reprezintă clasa dominantă a IMM-urilor însă în comparaţie
cu Europa celor 19 ţări a crescut ponderea întreprinderilor mici, cu mai mult de 10 de
angajaţi (vezi tabelul 3-5 şi 3-6).

Tabelul 3-5.Structura IMM-urilor active în perioada 1999-2003, pe clase de mărime


%
Tipul întreprinderii 1999 2.000 2001 2002 2003
Microîntreprinderi 89,03 87,54 86,97 86,95 87,47
Întreprinderi mici 8,09 9,41 9,87 9,86 9,73
Întreprinderi mijlocii 2,20 2,41 2,53 2,58 2,33
Întreprinderi mari 0,68 0,65 0,63 0,61 0,47
Total întreprinderi 100 100 100 100 100
Sursa: ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică.

33
Tabelul 3-6. Comparaţia România/Europa-19 privind distribuţia IMM-urilor
-%-
Clasa de mărime România Europa-19
Microîntreprinderi 87,47 92,28
Întreprinderi mici 9,73 6,53
Întreprinderi mijlocii 2,33 0,98
Total IMM 99,53 99,79
Întreprinderi mari 0,47 0,21
Total întreprinderi 100,00 100,0
Sursa: Institutul Naţional de Statistică şi Observatory of European SME’s, nr. 7/2003
În perioada 1999-2003, marea majoritate a firmelor noi au fost înfiinţate în
domeniul comerţului. Totuşi numărul acestora, deşi a crescut în cifre absolute, a fost
influenţat de schimbările structurale pe piaţă, în sensul scăderii ponderii firmelor care
activează în domeniul comerţului, în favoarea creşterii firmelor care prestează diferite
tipuri de servicii destinate cetăţenilor şi întreprinderilor (vezi tabelul 3-7 şi 3-8).

Tabelul 3-7. IMM-uri nou înfiinţate, active economic, pe ramuri economice


Anul
Ramură economică
1999 2000 2001 2002 2003
Agricultură 978 1.289 1.381 1.581 1.956
Industrie 3.898 5.541 6.090 6.389 8.885
Construcţii 1.406 2.003 2.650 3.106 4.972
Comerţ 18.768 25.226 25.548 24.663 31.650
Hoteluri şi restaurante 894 1.364 1.639 1.933 3.022
Transport şi depozitare 1.268 2.047 3.357 3.656 5.169
Alte servicii 3.693 5.760 7.583 10.199 18.787
Total 30.905 43.230 48.248 51.527 74.441
Sursa: ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică
Tabelul 3-8. Structura IMM-urilor nou înfiinţate, active economic, pe ramuri economice
%
Anul
Ramură economică
1999 2000 2001 2002 2003
Agricultură 3,16 2,98 2,86 3,07 2,63
Industrie 12,61 12,82 12,62 12,40 11,94
Construcţii 4,55 4,63 5,49 6,03 6,68
Comerţ 60,73 58,35 52,95 47,86 42,52
Hoteluri şi restaurante 2,89 3,16 3,40 3,75 4,06
Transport şi depozitare 4,10 4,74 6,96 7,10 6,94
Alte servicii 11,95 13,32 15,72 19,79 25,24
Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
Sursa: Prelucrare după ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică

34
Un indicator important ce caracterizează dezvoltarea sectorului IMM este ponderea
forţei de muncă angajată de sector. Sectorul IMM creează noi locuri de muncă şi absoarbe
forţa de muncă disponibilizată din întreprinderile mari din economia românească.
În perioada 1999-2003, numărul de angajaţi în sectorul IMM a crescut cu peste
19%, ceea ce a reprezentat cca. 340.000 noi locuri de muncă. Ponderea sectorului în total
forţă de muncă ocupată a crescut de la 43,4% în anul 1999 la 53,7% în anul 2003. Astfel, la
sfârşitul anului 2003, mai mult de jumătate din totalul salariaţilor erau angajaţi în
întreprinderi mici şi mijlocii (53,7%). În cadrul acestora proporţia cea mai mare a
angajaţilor se regăsea în întreprinderile mijlocii (40,24%), mai mare decât în
microîntreprinderi (32,27%) şi întreprinderi mici (27,49%). Creşterea cea mai accentuată a
numărului de salariaţi în perioada 1999-2003 s-a înregistrat în cadrul întreprinderilor mici
(+32,45%), aceasta fiind mai mult decât dublu creşterii înregistrat de angajaţii
microîntreprinderilor (+15,41%).
Tabelul 3-9. Numărul de salariaţi în IMM în perioada 1999-2003, pe clase de mărime
Diferenţe
Clasa de mărime 1999 2000 2001 2002 2003
2003/1999
Microîntreprinderi 508.506 510.858 487.327 479.222 586.880 +78.374
Întreprinderi mici 520.254 592.242 630.349 645.388 689.056 +168.802
Întreprinderi mijlocii 770.977 816.850 862.687 888.422 859.020 +88.043
Total IMM-uri 1.799.737 1.919.950 1.980.363 2.013.032 2.134.956 +344.219
Întreprinderi mari 2.345.772 2.123.857 2.062.695 1.930.301 1.841.142 -504.630
Total întreprinderi 4.145.509 4.043.807 4.043.058 3.943.333 3.976.098 -169.411
Sursa: ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică
Tabelul 3-10. Ponderea salariaţilor angajaţi în IMM-uri în total salariaţi pe economie
Clasa de mărime 1999 2000 2001 2002 2003
Microîntreprinderi 12,27% 12,63% 12,05% 12,15% 14,76%
Întreprinderi mici 12,55% 14,65% 15,59% 16,37% 17,33%
Întreprinderi mijlocii 18,60% 20,20% 21,34% 22,53% 21,60%
Total IMM-uri 43,41% 47,48% 48,98% 51,05% 53,69%
Întreprinderi mari 56,59% 52,52% 51,02% 48,95% 46,31%
Total întreprinderi 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Sursa: Prelucrare după ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică
Tendinţa prezentată mai sus, de implicare a unui număr din ce în ce mai mare de
IMM în activitatea productivă, arată că sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii a ajuns la
un nivel de dezvoltare bun, dat fiind faptul că IMM din industrie sunt mai mari şi capabile
să funcţioneze o perioadă mai îndelungată decât IMM din sectorul serviciilor.

35
Tabelul 3-11. Numărul de IMM-uri active private după domeniul de activitate
Sector de activitate 1999 2000 2001 2002 2003
Agricultură 10.055 9.494 8.929 10.011 10.430
Industrie 39.457 40.252 41.609 45.586 50.117
Construcţii 10.956 11.705 13.990 16.312 20.378
Servicii 266.218 254.723 254.625 253.297 275.785
Total 326.686 316.174 319.152 325.206 356.710
Sursa: ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică
Tabelul 3-12. Structura IMM-urilor active private după domeniul de activitate (%)
Sector de activitate 1999 2000 2001 2002 2003
Agricultură 3,08 3,00 2,80 3,08 2,92
Industrie 12,08 12,73 13,04 14,02 14,05
Construcţii 3,35 3,70 4,38 5,02 5,71
Servicii 81,49 80,56 79,78 77,89 77,31
Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00
Sursa: Prelucrare după ANIMMC şi Institutul Naţional de Statistică
Din analiza datelor de mai sus (tabelul 4-8 şi 4-9) rezultă evoluţia pozitivă a
sectoarelor construcţii şi industrie, care au o creştere anuală medie de circa 16,8% şi
respectiv de 6,2%. Sectorul construcţiilor a cunoscut o creştere semnificativă în domeniul
tradiţional, legat de extinderea infrastructurii urbane şi rezidenţiale (aici însă trebuie
menţionat şi aportul creditului ipotecar), dar a fost implicat într-o proporţie importantă şi în
lucrări industriale (căi ferate şi infrastructură rutieră, lucrări în sub-sectorul energetic, în
sectorul comercial şi în domeniul socio-cultural). Sectorul serviciilor înregistrează în
aceeaşi perioadă o creştere de 3,5% faţă de 1999 şi o rată anuală de creştere de 0,88%.
Sectorul serviciilor a înregistrat o scădere continuă în perioada 2000-2002, o evoluţie
pozitivă fiind înregistrată în 2003, depăşindu-se astfel numărul de IMM-uri active
înregistrat în acest domeniu în 1999.

100%

80%

60% 81,49 80,56 79,78 77,89 77,31

40%

20% 3,35 3,7 4,38 5,02 5,71

12,08 12,73 13,04 14,02 14,05

0% 3,08 3 2,8 3,08 2,92

1999 2000 2001 2002 2003

Agricultură Industrie Construcţii Servicii

Figura 3-4. Structura IMM-urilor active private după domeniul de activitate

36
În structură, pe categorii de întreprinderi (vezi figura 3-5), se observă că aproape
80% din microîntreprinderi activează în sectorul serviciilor, în timp ce numai 31% dintre
firmele medii se ocupă de acest sector. Dimpotrivă, aproape 51% dintre firmele mijlocii
desfăşoară activităţi industriale, în timp ce numai 12% dintre microîntreprinderi acţionează
în acest domeniu. Ponderea cumulată a întreprinderilor mici şi mijlocii în domeniul
industrial este de 32%, în timp ce acelaşi gen de companii reprezintă 26% în construcţii,
20% în agricultură şi depăşesc cu puţin 9% în domeniul serviciilor. Deşi clasa dominată în
toate domeniile de activitate o reprezintă microîntreprinderile, în mod deosebit sectorul
serviciilor este dominat de ele (peste 90% din întreprinderi sunt aici din categoria micro).

Sursa: Raportul Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei pentru anul 2003
Figura 3-5. Distribuţia IMM-urilor după mărime şi sector de activitate în anul 2003
Numărul din ce în ce mai mare de IMM-uri din sectorul industrial dovedeşte că
acest sector trece printr-o nouă fază de dezvoltare, de vreme ce IMM-urile din domeniul
industrial sunt companii mai mari şi au o perenitate mai mare decât IMM-urile din
domeniul serviciilor.
Din punct de vedere al ariei teritoriale dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii
evidenţiază disparităţi semnificative între cele opt regiuni de dezvoltare ale României în
privinţa densităţii, cifrei de afaceri, profitabilităţii şi a rezultatelor economice globale.

37
Tabelul 3-13. Structura cifrei de afaceri realizată de IMM-urile cu capital privat,
pe clase de mărime şi regiuni de dezvoltare
%
2000 2001 2002
Regiuni de
Total Total Total
dezvoltare Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii Micro Mici Mijlocii
IMM IMM IMM
Nord-Est 10,2 9,9 9,7 11,4 10,0 9,7 9.8 11,0 9,5 9,8 9,3 9,3
Sud-Est 11,0 11,9 10,3 10,5 10,8 11,7 10.2 10,3 9,4 10,2 9,6 8,4
Sud-Muntenia 10,4 10,2 9,8 11,5 10,3 10,3 9.7 11,1 9,7 9,2 10,0 10,0
Sud-Vest Oltenia 6,0 6,9 5,6 5,0 6,0 6,6 5.7 5,3 5,2 5,7 5,2 4,7
Vest 8,3 7,4 8,7 8,9 9,0 8,0 9.5 9,7 8,5 7,8 9,2 8,6
Nord-Vest 1,0 11,1 13,0 11,9 12,6 11,6 13.6 12,8 11,2 10,7 12,9 9,8
Centru 1,5 10,5 12,2 12,2 11,4 10,5 11.7 12,5 11,2 10,3 11,3 12,4
Bucuresti-Ilfov 3,7 32,1 30,8 28,4 29,9 31,7 29.8 27,1 35,3 36,4 32,5 37,1
Total IMM-uri 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100.0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Sursa: ANIMMC, Strategia Guvernului României pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi
mijlocii pe perioada 2004-2008
În ceea ce priveşte cifra de afaceri, în Bucureşti-Ilfov se înregistrează cel mai mare
număr de IMM-uri cu cifra de afaceri mai mare de 2000 miliarde lei – 35% din total,
regiunea Sud-Vest înregistrând un procent de 5,7% (cea mai mică valoare la nivel
naţional).
Tabelul 3-14. Indicatori de profitabilitate în IMM, pe regiuni de dezvoltare
%
Rata profitabilităţii Rata profitabilităţii Rata profitabilităţii
Regiuni de
comerciale economice financiare
dezvoltare
2000 2001 2000 2001 2000 2001
Nord-Est 0,92 2,01 3,35 4,68 6,74 14,70
Sud-Est 2,14 2,01 6,22 5,44 27,79 27,29
Sud-Muntenia 1,85 3,04 5,52 7,28 14,02 23,57
Sud-Vest Oltenia 0,44 1,93 2,69 4,78 4,49 15,00
Vest 1,94 1,47 4,85 3,63 14,08 12,31
Nord-Vest 2,11 3,39 5,90 7,48 18,45 28,93
Centru 2,09 3,13 5,22 6,53 15,39 24,18
Bucureşti-Ilfov -0,37 2,56 1,24 4,89 -5,00 35,81
Total IMM-uri 1,09 2,53 3,45 5,47 10,33 24,26
Sursa: ANIMMC, Strategia Guvernului României pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi
mijlocii pe perioada 2004-2008
Ratele profitabilităţii comerciale, economice şi financiare au înregistrat evoluţii
ascendente pe parcursul perioadei analizate. Cu toate ca IMM-urile înregistrează o evoluţie
ascendentă, există o serie de cauze care împiedică dezvoltarea acestora şi asupra cărora
trebuie acţionat. Dintre acestea cele mai multe se referă la:
• scăderea capacităţii pieţei interne începând cu anul 1996
• absenta creditelor de dezvoltare şi accesul dificil la credite curente
• inflaţie mare şi fluctuantă până în 2002;
• nivelul ridicat şi fluctuant al dobânzilor bancare
• fiscalitate mare (peste 80 de taxe, impozite şi contribuţii la peste 15 fonduri speciale)
• absenţa stimulentelor pentru investiţii şi dezvoltare

38
• blocajul financiar din economie
• discriminarea IMM-urilor vizavi de firmele de stat
• birocraţie mare privind înfiinţarea şi lichidarea firmelor
• posibilităţi reduse de garantare a creditelor
• lipsa contactelor externe
• decizii şi acţiuni ale administraţiei locale şi centrale nefavorabile pentru IMM-uri
• lipsa unor reguli clare cu privire la faliment
• accesul dificil al IMM-urilor la informaţii economice interne şi externe bazate pe
studii de piaţă
• pregătirea managerială şi economică insuficientă a întreprinzătorilor
• corupţia din administraţia publică şi sistemul judiciar;
• controale excesive asupra IMM-urilor
• legislaţie economică incompletă, cu schimbări foarte dese, uneori chiar
contradictorie
• organizaţii ale IMM-urilor insuficient de puternice pentru a le apăra şi promova
interesele specifice
• reţinerea şi chiar ostilitatea unei părţi a populaţiei faţă de întreprinzători şi
IMM-urile cu capital privat
• absenţa unei strategii naţionale coerente pentru IMM-uri
• absenţa unei strategii economice naţionale globale bine pusă la punct.
În vederea consolidării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din România
trebuie ţinut cont de faptul ca acestea reprezintă sectorul economic cel mai dinamic şi
profitabil din România, cu cele mai mari perspective de dezvoltare după integrarea
României în Uniunea Europeană.

3.3.2 Facilităţi acordate întreprinderilor mici şi mijlocii din România

Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.76/2001 privind simplificarea unor


formalităţi administrative pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării comercianţilor, s-a
instituit o procedura unică de înregistrare a întreprinderilor mici şi mijlocii, prin
completarea unui singur formular şi prin depunerea acestuia la Biroul Unic din cadrul
oficiilor Registrului Comerţului de pe lângă tribunale. Pe baza cererii de înregistrare se
declanşează procedurile necesare pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionării
comerciantului. Certificatul de înregistrare al comerciantului, care va cuprinde şi codul

39
unic de înregistrare, va fi eliberat în termen de 20 de zile de la înregistrarea cererii. În
anexa la certificatul de înregistrare vor fi cuprinse, după caz, avizele, autorizaţiile şi/sau
acordurile necesare pentru autorizarea funcţionarii comerciantului.
În condiţiile Legii nr. 133/1999, întreprinderile mici şi mijlocii au acces la activele
disponibile ale societăţilor comerciale şi companiilor naţionale cu capital majoritar de stat,
precum şi ale regiilor autonome. De asemenea, instituţiile publice, societăţile comerciale şi
companiile naţionale cu capital majoritar de stat, precum şi regiile autonome au obligaţia,
potrivit dispoziţiilor Legii nr. 415/ 2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea
întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii,
să organizeze prima procedura de achiziţie publică doar pentru întreprinderile mici şi
mijlocii, după cum urmează:
- pentru procurări de bunuri, cu excepţia echipamentelor şi servicii, cu excepţia
reparaţiilor, care nu depăşesc 500 milioane lei
- pentru procurări de echipamente care nu depăşesc un miliard de lei
- pentru reparaţii care nu depăşesc 2 miliarde de lei
- pentru construcţii care nu depăşesc 3 miliarde de lei.
Întreprinderile mici şi mijlocii beneficiază de servicii de informare, asistenţă, consultanţă,
cercetare şi inovare tehnologică în domeniile financiar bancar, management şi marketing.
În condiţiile art. 152 din Codul Fiscal, întreprinderile mici şi mijlocii a căror cifră
de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 2 miliarde lei,
denumit în continuare plafon de scutire, sunt scutite de la plata TVA.
Conform prevederilor art. 157 alin 3 şi 4 din Codul Fiscal, persoanele impozabile
înregistrate ca plătitori de TVA, care efectuează importuri de maşini industriale, utilaje
tehnologice, instalaţii, echipamente, aparate de măsura şi control, automatizări, destinate
realizării de investiţii; importuri de maşini agricole şi mijloace de transport destinate
realizării de activităţi productive; importuri de materii prime şi materiale consumabile care
nu se produc sau sunt deficitare în ţară, stabilite prin norme şi sunt destinate utilizării în
cadrul activităţii economice a persoanei care realizează, trebuie sa solicite eliberarea unui
certificat de exonerare de la plata în vama a taxei pe valoarea adăugată, emis de către
organele fiscale competente.
Cheltuielile întreprinderilor mici şi mijlocii aferente achiziţionării, producerii,
construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se

40
recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării, în condiţiile dispoziţiilor
art. 24 din Codul Fiscal.

3.3.3 Strategia de sprijinire şi dezvoltarea unui puternic sector al IMM-urilor


în economia romanească în perioada 2004-2008

Simplificarea sistemului de impozitare, subvenţionarea dobânzilor la creditele


bancare şi facilitarea accesului la utilităţile publice reprezintă principalele masuri incluse în
proiectul strategiei Guvernului de sprijinire a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii
pentru perioada 2004 - 2008.
Întocmit de Agenţia Naţionala pentru IMM-uri, documentul prevede îmbunătăţirea
legislaţiei privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului şi introducerea unor
instrumente alternative de redresare a întreprinderilor care traversează crize financiare,
reducerea costurilor de tranzacţionare, simplificarea procesului de obţinere de autorizaţii şi
licenţe speciale, îmbunătăţirea metodelor de control efectuate asupra întreprinderilor.
Se are în vedere simplificarea sistemului de impozitare pentru microîntreprinderi,
prin posibilitatea acordata acestora de a alege, în primii trei ani de funcţionare, intre plata
impozitului pe profit şi a impozitului pe cifra de afaceri.
În document se aminteşte ca mai mult de 7.750 de IMM-uri, care au importat
maşini, instalaţii, echipamente şi know-how pentru producţia proprie, au beneficiat de
scutiri pentru TVA şi taxe vamale (în valoare de peste 5.400 miliarde lei), ca şi de
reducerea impozitului pentru profitul brut reinvestit (349 milioane lei) sau de scădere a
impozitului pe profit pentru crearea unor noi locuri de munca (154 miliarde lei).
Generalizarea plăţii impozitelor prin mijloace electronice, acordarea de facilităţi
pentru IMM-urile cu activitate de cercetare-dezvoltare, alocarea unor fonduri
nerambursabile de la bugetul de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii cu capital
integrat privat care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele industriale prioritare, pentru
acoperirea parţială a costurilor investiţionale în domeniul producţiei, a serviciilor şi
facilitarea accesului la activele disponibile ale întreprinderilor cu capital majoritar de stat şi
la achiziţii publice sunt alte masuri cuprinse în proiectul strategiei.
Având în vedere nivelul actual ridicat al ratelor dobânzilor percepute pentru
creditele bancare, se va lua în considerare posibilitatea de subvenţionare a acestora, pentru
anumite domenii de activitate, dar şi deschiderea unor departamente speciale în cadrul
băncilor destinate IMM-urilor.

41
Strategia prevede şi aplicarea unor programe speciale, în valoare de peste 500
miliarde lei, pentru susţinerea înfiinţării asociaţiilor locale de producători de lapte şi carne
de vaca (în judeţele Iaşi şi Neamţ) şi de legume şi fructe (în judeţele Constanţa, Ialomiţa,
Ilfov şi Teleorman), precum şi pentru sprijinirea IMM-urilor cu capital integrat privat care
activează în localităţi urbane cu o populaţie sub 100.000 de locuitori şi cu o rată a
şomajului care depăşeşte media pe tara.
Un alt program, care se va derula până în 2005, prevede acoperirea de la bugetul de
stat, în proporţie de 50%, a cheltuielilor efectuate de întreprinderi pentru aplicarea
sistemelor de management al mediului şi pentru înregistrarea şi protejarea mărcilor
româneşti, a desenelor şi modelelor industriale.
Principalele obiective ale strategiei sunt:
ƒ creşterea cu 16% a numărului de angajaţi în IMM-uri
ƒ majorarea cu cel puţin 8% a nivelului de productivitate a muncii
ƒ creşterea cu 14% a ponderii serviciilor în structura întreprinderilor mici şi mijlocii.
Carenţele mari în informare şi adaptarea la viitoarea piaţă europeană, plus costurile
estimate foarte mari şi dispariţia facilităţilor fiscale, toate acestea, combinate, ar putea fi
fatale multor firme mici şi mijlocii din România, în momentul aderării la Uniunea
Europeană.
Studiile efectuate în ţările care au aderat de curând arată că, pentru a produce la
norme europene, unele firme vor trebui să suporte costuri care pot ajunge şi la 500.000 de
Euro. Nici ţările care tocmai s-au integrat în Uniunea Europeană n-au fost scutite de aceste
probleme. Cele mai costisitoare problème sunt procurarea tehnologiilor pentru a îndeplini
standardele de calitate şi mediu, precum şi condiţiile tehnologice în sine. Mai există şi
problema costisitoare a achiziţiei numai de produse certificate, la care se poate adăuga
costurile indirecte precum concurenţa acerbă şi creşterea preţurilor.
În urma studiului efectuat de ANIMMC şi experţii de la Bruxelles, s-a ajuns la
concluzia că nivelul la care se găsesc acum, întreprinderile mici şi mijlocii din România,
din punctul de vedere al criteriilor enumerate, este nesatisfăcător.
Cu toate acestea, circa 87% dintre companiile din România sunt optimiste în ceea
ce priveşte perspectivele de afaceri2.

2
Studiul din 2003 a fost organizat in cadrul programului CAPE III (Pregătirea pentru Aderare a CCI din
Europa Centrala si de Est), program PHARE derulat de Eurochambres (Asociaţia Europeană a Camerelor
de Comerţ si Industrie) si camerele de comerţ şi industrie din ţările candidate.

42