Sunteți pe pagina 1din 20

Cultura Babadag pe teritoriul Romaniei

Dan Marius-Alexandru,Anul I,grupa D


Hallstatt este numele convențional al primei perioade a fierului, denumită astfel după
localitatea cu același nume din Austria. Aceasta cuprinde intervalul de timp dintre secolele XII și
V î.Hr. La Congresul Internațional de Științe Pre şi Protoistorice din anul 1874, Hans Hildebrand
propune împărţirea epocii fierului în două grupuri distincte: Hallstatt şi La Tene. Hallstatt este o
localitate din Austria unde în 1734 a fost găsit un corp uman bine conservat în sare. Hallstatt-ul -
prima perioadă a epocii fierului - cuprinde intervalul 1200-500 î.Hr. în cea mai mare parte a
Europei. Aproape unicele izvoare disponibile pentru reconstituirea istoriei şi civilizaţiei primelor
perioade ale epocii fierului din România sunt vestigiile obţinute prin cercetări arheologice la care
se adăugă cele datorate arheozoologiei, antropologiei şi nu în ultimul rând arheologiei
experimentale. 1Este aproape sigur existenţa unui decalaj de timp între începuturile Hallstatt-lui
vestic şi cel estic, acolo unde culturile bronzului târziu au continuat să existe încă o anumită
perioadă de timp, până la apariţia primelor aspecte hallstattiene.2
Complexul hallstatian timpuriu cuprinde mai multe grupuri culturale inegal cercetate.Pe
teritoriul ţării noastre au fost studiate cultura Babadag, grupul cultural Insula Banului precum şi
grupul cultural Cozia. Cea mai temeinic studiată a fost cultura Babadag. 3 Lucrarea de faţă îşi
propune să trateze evoluţia culturii Babadag pe teritoriul ţării noastre având în vedere toate
aspectele specifice unui astfel de demers (originea culturii, periodizare, aşezări, ceramică etc.)
Motivaţia este cât se poate de simplă. Ea rezidă în necesitatea cunoaşterii acestei entităţi
culturale, asupra căreia planează şi astăzi multe multe semne de întrebare de la originea sa, încă
nelămurită pe deplin şi până la sfârşitul său subit. Totodată se impune studiul acestei culturi în
contextul influenţelor multiple pe care aceasta le-a avut asupra desfăşurări ulterioare a lucrurilor
în spaţiul istro-pontic şi nu numai. Analogiile cu descoperirile făcute la Troia 4 pot pot constituii
de asemenea un alt motiv pentru care cultura Babadag merită studiată.

1
M.Petrescu-Dâmboviţa, Perioada târzie a epocii bronzului, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001, p 299.

2
A.Păunescu, Evoluţia uneltelor şi armelor de piatră ciolpita descoperite pe teritoriul României, Editura Academiei
Romane, Bucureşti, 1970 p 81.

3
M.Petrescu-Dâmboviţa , A. Vulpe, op.cit, p321.
4
M.Petrescu-Dâmboviţa, Scurta istorie a Daciei preromane, Editura Junimea, Iaşi, 1978, p101.

1
Primele menţiuni privitoare la descoperirile din perioada timpurie şi mijlocie a Primei
Epoci Fierului în sud-estul României au fost făcute de Mircea Petrescu-Dâmboviţa, care a
publicat cercetările despre aşezarea de la Stoican, şi Radu Vulpe, care în 1955 aminteşte de
aşezarea de la Babadag5.În 1964 Sebastian Morintz publica rezultatele cercetărilor efectuate între
anii 1962 si 1963 în aşezarea de la Babadag (jud. Tulcea), introducând în circuitul ştiinţific
noţiunea de “cultura Babadag6”. Acesta stabileşte trei etape de evoluţie a culturii plecând de la
analiza materialelor ceramice şi încadrează cultura Babadag în perioada HaA2-HaB3, având ca
punct de sprijin analogiile din stratul VIIb2 de la Troia, cele din aşezarea de tip Mediaş 7de la
Braşov şi similitudini cu ceramică de tip Basarabi. Sunt menţionate de asemenea o serie de
descoperiri similare din Dobrogea-Garvăn “Mlăjitul Florilor”, Ostrov, Enisala, din Muntenia-
Brăilita, iar în Moldova-Stoicani. Astfel a fost delimitat arealul cultural de tip Babadag 8.În 1965
Dumitru Bercu susţine în lucrarea Din istoria Dobrogei principalele concluzii ale lui S.Morintz.
Acelaşi Dumitru Bercu afirma în lucrarea Zorile Istoriei la Carpaţi şi Dunăre continuitatea
dintre epoca bronzului şi prima epocă a fierului la Dunărea de Jos9, pentru ca ulterior F.Anastasiu
şi N.Hartuache să publice cercetările de la Ramcelu (jud. Buzău), veriga de legătură între bronzul
final şi începutul culturii Babadag10.
În ceea ce priveşte originea culturii Babadag, aceasta a iscat vii controverse între
istorici.A.Vulpe lega originile acestei culturi de grupurile culturale din nordul Mării Negre 11,
ipoteză infirmată însă de cei mai mulţi dintr arheologi. Este subliniată lipsa oricărei asemănări cu
fondul cultural anteriror- Noua Coslogeni, specific sfârşitului epocii bronzului. Deşi zona
oraşelor Galaţi, Brăila, Tulcea, a fost ocupată anterior de purtătorii culturii Coslogeni, cultura
Babadag nu trădează, prin aspectul său general, moşteniri din cultura Coslogeni.12Pe de altă parte
este semnalată o componentă hallstattiana central-est europeana remarcata printr-o ceramică
neagră, lustruită, decorată cu caneluri, sub forma unor vase bitronconice cu buza invazata,
decorate cu caneluri. Astfel geneza culturii Babadag trebuie legată de Europa centrală, de unde a

5
G.Juganaru, Cultura Babadag,volumul I, Editura ExPonto, Constanta, 2005, p13.
6
I.T.Dragomir, Noi contributii la cunoasterea genezei culturii Babadag, SCIVA, 37, 1986, 4, p339.
7
V.Dumitrescu, Arta preistorica in Romania, Vol I, Editura Meridiane, Bucuresti, 1974, p419.
8
G. Juganaru, op.cit, 2005, p13
9
D.Bercu, Zorile Istoriei la Carpati si Dunare, Editura Stiitifica , Bucuresti , 1966, p204.
10
G. Juganaru, op.cit, p14
11
S.Morintz , Din nou despre hallstatul din sud-estul Romaniei, TD 11, 1990, 1-2 , p101.
12
Idem, Contributii arheologice la istoria tracilor timpurii, Editura Academiei , Bucuresti, 1978 p160.

2
avut loc o masivă deplasare de populaţie către est. 13Aspectul cultural Sihleanu, ultimul aspect
cultural din bronzul târziu, precede cultura Babadag (este numit şi Pre-Babadag). Aceasta
14
păstrează unele elemente specfice ale grupului cultural Sihleanu. Ceramica este elementul
definitoriu: vase bitronconice cu gât înalt şi corpul bombat, ceşti cu toarta lată ca o panglică, uşor
concavă şi supraînălţată, decorul fiind constituit de proeminenţe, benzi şi triunghiuri incizate şi
haşurate, ca şi de şiruri de cerculeţe imprimante. 15La acest fond cultural s-au adăugat elementele
hallstattine vestice de tip Insula Banului.16
După cum am văzut mai sus, Sebastian Morintz stabilea trei etape de evoluţie a culturii
Babadag: Babadag I, Babadag II şi Babadag III.
Scurta a durată primei faze a culturii Babadag este confirmată de date stratigrafice care ne indică
o slabă consistenţă a depunerilor arheologice aparţinând aceste etape. 17În mai toate aşezările,
materialul ceramic specific primei faze au fost găsite în amestec cu materialal din faza a doua a
culturii Babadag, fiind foarte rare situaţiile în care s-a reuşit distingerea unor nivele sigure
Babadag I.18Săpăturile arheologice au adus la lumină puţine fragmente de vase, pe care apare
motivul ornamental alcătuit din cercuri concentrice şi tangente incizate asemenea celor din
nivelul Troia VII b2.19În acesta fază se observă o o importanta componenta de ceramică canelată,
socotita de origine vestica care însoţeşte întreaga evoluţie a culturii. 20Acesta fază a fost datată,
mai ales datorită contactelor cu Macedonia (Kastanas) şi Troia VIIb2, dar şi a legăturilor cu
zonele central europene, în secolul al XI BC.Faza II corespunde unei perioade de maturizări a
culturilor hallstatienne timpurii din sud-estul Europei. Este perioada în care numărul de aşezări
creşte21 şi se pare că începe prelucrarea fierului22. Putem astfel afirma că această fază este
apogeul culturii Babadag. Acum decorul incizat este înlocuit cu motive realizate prin

13
G.Juganaru, op.cit, 2005, p75.
14
V.Dumitrescu, Dacia inainte de Dromihete, Edituta Stiitifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988, p73.
15
Ibidem.
16
I.T.Dragomir, op.cit, p339.
17
G. Juganaru, op.cit, 2005 p75.
18
Ibidem, p77.
19
S.Morintz, Noi date si probleme privind perioadele hallstattiana timpurie si mijlocie in zona istro-pontica, T.D., 8,
1987, p52.
20
M.Petrescu-Dâmboviţa , , op.cit, p321 .
21
G. Juganaru, op.cit, p78.
22
A. László,Inceputurile metalurgiei fierului pe teritoriul Romaniei, SCIVA, 26, 1975, 1, p24.

3
imprimare.23De asemenea este perioada relativei unităţi culturale cu grupul Insula Banului 24,
ceramica acestui grup cultural fiind strâns înrudită cu ceramică imprimată a fazei Babadag II. 25.
Tot acum se realizează, (ca şi în cazul grupului cultural Insula Banului), unitatea culturală cu
grupul Pšenicěvo, cu grupul cultural Cozia 26, şi cu grupul cultural Saharna-Soloceni aflat în
interfluviul Raut-Nistru mijlociu. Datorită legăturilor cu lumea greacă protogeometrica (un capac
de pixidă descoperit la Babadag cu analogii în mormântul 37 de la Atena-Kerameikos), această
fază a fost dată în secolele X-IX BC. 27Ultima fază a culturii Babadag pare a avea o evoluţie
destul de îndelungată, ea desfăşurându-se intervalul cuprins între secolele VIII-VII BC, probabil
în cuprinsul a două etape28. Ceramica este lucrată prin acelaşi tehnici, observându-se o
continuitate a formelor, dar renunţându-se la motivele incizate şi imprimate, menţinându-se doar
decorul canelat.De altfel la baza ipotezei separării fazelor Babadag II şi Babadag III, stă tocmai
această lipsă a motivelor incizate şi imprimate.29
Aria de răspândire a culturii Babadag este cuprinsă într-o zonă largă, atât la nord cât şi la
sud de Dunăre, pe teritoriile actuale ale României şi Bulgariei 30. Aceasta aparţine unui mare
complex balcano-dunarean, din care mai fac fac parte grupurile culturale Brad-Cozia şi
Pšenicěvo-Razkopanita.În prima fază de evoluţie arealul cultural Babadag cuprindea nord-estul
Munteniei, partea de sud a Moldovei şi nordul Dobrogei. Totodată în aşezarea Troia VIIb2 s-au
descoperit ceşti cu două torţi supraînălţate, cu decor din cercuri concentrice şi tangente, incizate
sau imprimate, cu motive executate cu “torquesul”, specifice ceramicii culturii Babadag. Aceste
vase sunt explicate prin prezenţa unui grup de traci pătrunşi în această vreme la Troia.
31
Săpăturile de la Babadag şi din alte locuri au permis să se identifice în spaţiul balcano-
dunarean, a populaţiei tracice şi a culturi sale, din care, în anumite condiţii, un grup s-a detaşat şi
ajuns până la Troia în nord-vestul Anatoliei.În două fază de evoluţie aria e răspândire se întinde
până la valea Moştinei.32În prima etapa a faze a treia aria răspândirii culturii rămâne
neschimbată. S-ar putea ca ea să-şi continue evoluţia şi în Moldova, Sebastian Morintz atribuind
acestei etape necropola de la Stoicani. 33Alţi specialişti consideră însă că acest cimitir de

23
M.P.Dambovita , A. Vulpe, op.cit, p322.
24
S.Morintz, P.Roman, Un nou grup Hallstattian timpuriu in sud-vestul Romaniei-Insula Banului, SCIVA, 20, 1969, 3,
p393.
25
A. László, op.cit, p25.
26
Idem, O asezare hallstattiana la Cozia judetul Iasi, ArhMold, 7, 1973, p213.
27
M.P.Dambovita , op.cit,p322.
28
S.Morintz, op.cit, 1987, p67.
29
G. Juganaru op.cit, 2005, p82.
30
M.Petrescu-Dâmboviţa, op.cit, 1978, p101.
31
Ibidem.
32
M.P.Dambovita, A.Vulpe, op.cit, 1978,p322.
33
S.Morintz, op.cit, 1987, p55.

4
inhumaţie, cu schelete în poziţie chircită, este reprezentativ pentru un grup cultural aparte, numit
grupul Stoicani.În etapa a doua a fazei Babadag III aria culturii pare a se restrânge, atunci când
în estul Munteniei şi centrul Moldovei până la Nistrul mijlociu, se răspândeşte “faza clasică” a

culturii Basarabi. 34Penetraţia puternică a culturii Basarabi s-a oprit la Dunăre, aceasta fiind in
ultima instanţă graniţa propriu-zisă dintre cele două culturi 35Ipoteza existenţei unor aşezări de tip
Basarabi pe teritoriul dobrogean s-a dovedit a fi neîntemeiată 36. Supravieţuirea culturii Babadag
în Dobrogea este susţinută de unele tipuri de obiecte de metal (fibulă de la Enisala-Palanca)
descoperite în mediu Babadag III şi care pot fii datate în secolul VII BC.
Se observă prin urmare şi în Dobrogea, ca şi în nordul Transilvaniei şi al Moldovei, în afara ariei
Basarabi, prelungirea evoluţiei culturilor formate în Hallstattul timpuriu şi în cuprinsul perioadei
anterioare.37
Cultura Babadag se caracterizează prin aşezări durabile, unele fortificate, cu locuinţe
de suprafaţă, dar şi de tipul bordeielor, în ambele fiind găsite vetre fragmentate 38 dar şi
numeroase gropi de provizii în formă de clopot sau mai exact tronconice, cu gâtul cilindric, ce
erau amenajate cu grijă, având fundul perfect circular, neted, uşor albiat. Doar în câteva aşezări
au fost observate depuneri stratigrafice consistente: Babadag (5-6 nivele), Beidaud, Garvan
“Mlajitul Florilor”, Rasova” Malul Roşu” În celelalte aşezări nu au fost distinse nivele succesive
de locuire.39
În majoritatea cazurilor aşezările au fost amplasate în apropierea unor ape, fiind dispuse pe
malurile Dunării sau în lunca acesteia (Murghiol” Ghiocelul Pietrei”, Mahmudia, Garvan
“Mlajitul Florilor”, Topalu), pe malurile lacurilor Razem (Jurilovca- “Orgame, Sarichi” La
Bursuci”), Babadag (Babadag, Enisala” Palanca” şi “Cetatea Medievală”) sau Sinoe (Histria).
Doar trei aşezări au fost amplasate la o distanţă apreciabilă de cursul unor ape: Beidaud,
Fagarasu nou şi cea de la Jijila “Cetăţuie”40.În ceea ce priveşte aşezările deschise acestea erau
amplasate pe terasele joase din vecinătatea unor cursuri de apă: Brailita, Bălteni, Bucu,
Ghindăreşti, Gura Canaliei. S-au descoperit şi o serie de aşezări ridicate pe promontorii înalte-
34
G.Juganaru,Cateva date referitoare la relatia Babadag III-Basarabi, Peuce, 1996, XII, p38.
35
Ibidem.
36
Ibidem.
37
M.P.Dambovita, A.Vulpe, op.cit,1978,p325.
38
F. Topoleanu, G. Jugănaru, Așezarea de tip Babadag de la Niculițel-„Cornet” (Județul Tulcea). Săpăturile de
salvare efectuate în 1988, Peuce, 1995 , XI, p. 204.
39
G. Juganaru, op.cit, 2005, p19.
40
Ibidem.

5
unde nu era necesara fortificarea: Jurilovca, Enisala “Cetatea Medievală” (aici promontoriul era
apărat din trei laturi de văi adânci), Garvan “Mlajitul Florilor” 41. Până în acest moment în cadrul
culturii Babadag au fost descoperite doar 4 aşezări fortificate, dintre care trei cercetate prin
săpături arheologice sistematice (Babadag, Beidaud şi Jijila “Cetăţuie”), iar Gârliţa fiind doar
amintită în câteva surse bibliografice urmări a unor periegeze.
Aşezarea de la Babadag ocupă un punct strategic, respectiv un bot de terasă, fiind apărat
natural pe laturile de nord, vest şi est. 42Aşezarea se întinde pe cca.2,5 ha, şi este apărată de două
valuri şi un sant adiacent primului val. Sistemul este construit în semicerc 43acesta fiind destul de
bine păstrat, partea superioară a celor două valuri fiind şi astăzi vizibilă de la mare distanţă.Se
pare că acest sistem a fost amenajat şi a funcţionat în faza Babadag III. 44În urma săpăturilor
arheologice dintre anii 1991-1992, a fost data existenţa unei aşezări elenistice datată în secolele
IV-III BC.45S-au descoperit de asemenea urmele unei fortificaţii romane târzii ce a suprapus
parţial aşezarea hallstattiana.46 Aşezarea de la Jijila “Cetăţuie” are o suprafaţa de 5 ha, şi a fost
fortificată cu o complicată reţea, formată din trei valuri de pământ şi patru şanţuri e apărare.
Sistemul defensiv a fost dată în faza Babadag II.47Ridicarea şi întreţinerea în stare de
funcţionarea a unor asemenea fortificaţii, presupunea un volum uriaş de muncă şi eforturi
consistente. 48Referitor la la aşezarea e la Gârliţa, e este prezentată în câteva rânduri ca aşezarea
fortificată, faţă alte precizări.
În aria de răspândire a culturii Babadag s-au scos la iveală două tipuri principale de locuinţe:
locuinţe de suprafaţă şi bordeie.Pe lângă aceste două tipuri principale s-au mai descoperit
locuinţe sezoniere, vetre, cuptoare, gropi de provizii şi menajere, complexe de cult şi gropi
ritualice.49În aşezările (mai ales în cele mari) specifice culturii Babadag, locuinţele de suprafaţă,
reprezintă cel mai răspândit tip de locuinţă. Acestea aveau formă neregulată, rectangulară (cum
este cazul celor de la Siliştea” Popiră”), pereţii fiind construiţi din împletituri de pari, nuiele şi

41
Ibidem.
42
S.Morintz, op.cit, 1987, p44.
43
G. Juganaru, op.cit, 2005, p21.
44
S.Morintz, op.cit, 1987, p44.
45
Idem, G.Juganaru, Raport privind sapaturile arheologice efectuate in sectorul V al asezarii hallstattiene de
la.Babadag(1991-1992), Peuce , 11, 1995, p177.
46
Ibidem.
47
G. Juganaru, op.cit, 2005, p23.
48
Ibidem.
49
Ibidem, p25.

6
50
stuf, aceste materiale fiind placate cu lut. Podele acestui tip de locuinţă erau construite pe
nivelul de călcare, iar acoperişul era alcătui din structuri uşoare (stuf, mai rar nuiele). 51În
interiorul multor locuinţe de suprafaţa s-au descoperit vetre fixe de formă rectangulară, circulară
sau ovata, precum şi vetre portative. Alături de vetre s-au descoperit gropi de provizii şi gropi
menajere, de formă tronconică sau cilindrică cu pereţi afumaţi şi lutuiţi. 52Al doilea tip principal
de locuinţa este reprezentat de bordeie. Inferior calitativ locuinţelor, acestea au cunoscut o largă
răspândire în aria culturii Babadag, cu excepţia aşezări eponime. 53Aici s-au descoperit puţine
gropi de bordeie, aşezate în nivelurile inferioare, sugerând astfel ca acest tip de locuinţa era
specific etapelor mai vechi ale culturii. Spre deosebire de locuinţele de suprafaţă, în cazul
bordeielor, forma şi dimensiunile sunt bine precizate, ele având formă rectangulară sau
ovoidală.La multe astfel de locuinţe s-a descoperit, la intrare, o treaptă placată cu dale din
piatră.În ceea ce priveşte acoperişul acesta avea o structură uşoară şi formă conică 54.În unele
aşezări au fost descoperite, pe nivelul antic de călcare, aglomerări de pietre, cărbuni, cenuşă,
oase de animale sau fragmente ceramice. Fără îndoială acest lucru semnifică urmele unor
locuinţe sezoniere (Garvan “Mlajitul Florilor, Satu nou, Valea lui Voicu).
Vetrele şi cuptoarele au fost construite de obicei în locuinţele de suprafaţă sau în bordeie, dar
şi în afara acestora, in zone ferite şi la o oarecare distanţă de complexele de locuit, care puteau fi
uşor incendiată accidental. 55In aria culturală Babadag s-au descoperi două tipuri de vetre: fixe şi
portative. Deşi au fost scoase la suprafaţa cantităţi impresionate de ceramică sunt cunoscute
foarte puţine instalaţii de ars ceramică. Astfel, arheologii au descoperit doar trei cuptoare de ars
ceramica: la Babadag, Siliştea “Popina” şi Capidava “La Bursuci”. Acestea aveau o formă de
U.Lipsa acestor informaţii de ars ceramică poate fi explicată prin existenţa unor tehnici de ardere
mai primitive, cum ar fi arderea în gropi sau în vetre clasice.Pe lângă complexe de locuit, vetre şi
cuptoare, s-au mai descoperit gropi de provizii şi menajere. Acestea reprezintă cel mai răspândit
tip de complex din aşezările culturii Babadag.. Ele aveau destinaţie domestică, respectiv
păstrarea proviziilor sau depozitarea resturilor menajere. Erau săpate în podele locuinţelor de

50
Ibidem.
51
 G. Juganaru, S. Ailincai, Al. Morintz , Raport de cercetare arheologică, Cronica cercetărilor arheologice din
România, Editura CIMEC, 2001, http://www.cimec.ro/scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=1242.
52
G. Juganaru, op.cit, 2005, p25.
53
S.Morintz, G. Juganaru, op.cit, 1995, p181.
54
G. Juganaru, op.cit, 2005, p26.
55
Ibidem, p27.

7
suprafaţă sau a bordeielor (gropi de provizii) fie în apropierea acestora sau la marginea aşezaţilor
(gropi menajere). Aceste gropi aveau fie formă tronconică, fie formă cilindrică56.
În această perioadă uneltele de piatră aproape dispar cu totul, în schimb sunt prezente unelte
din os şi bronz, iar într-o faza avansată a culturii Babadag apar obiectele de fier. 57Obiectele din
os descoperita în aria culturii Babadag sunt relativ numeroase. Astfel, s-au descoperit vârfuri de
săgeţi de formă piramidală sau conică cu secţiune circulară58.De asemenea au fost scoase la
suprafaţa unelte pentru uz domestic, cum ar fi săpăligi şi plantatoare (lucrate din corn),
străpungătoare, realizate din corn de cervide, dar şi din oase de vită, cât şi răzuitoare (oase de
vită) şi ciocane (lucrate din corn de bovină). Obiectele litice sunt relativ puţine: râşnite,
frecătoare de râşniţa, gresii (pentru ascuţit cuţitele şi acele din bronz), topoare şi ciocane (cu
gaura de inmănoşare).În ceea ce priveşte obiectele din metal s-au descoperit cuţite – brici şi cu
lama dreaptă, vârfuri de săgeată – cu două muchii şi dulie, cu corp plat triunghiular, şi cu
scobitură-seceri, topoare cu aripioare, dălţi cât şi cârlige de pescuit.59
Ornamentarea ceramicii culturii Babadag este executată aproape întotdeauna în tehnica
impresiunilor60 cu diferite unelte, uneori păstrându-se resturi din substanţă albă de încrustaţie.
Ceramică culturii Babadag prezintă un decor specific, având aspectul unor amprente de şnur
răsucit sau fir metalic torsionat. 61În literatura de specialitate acest procedeu se numeşte decorare
cu torquesul. 62Cultura Babadag a păstrat unele elemente specifice ceramicii fondului cultural ce
a precedat-o (grupul cultural Sihleanu): vase bitronconice cu gât înalt şi corpul bombat, ceşti cu
toartă lata ca o panglică, uşor concavă şi supraînălţata, decorul fiind constituit de proeminenţe,
benzi şi triunghiuri incizate şi haşurate, ca şi de şiruri de cerculeţe imprimante. 63. De esenţă
geometrică64, ornamentarea se prezintă cel mai adesea sub forma de nezî orizontale pe corpul
vasului.În general s întâlneşte o singură banda orizontală, dar uneori au fost trasate şi câte două
benzi paralele, cu marginile trasate prin câte un şir de impresiuni şi având întotdeauna în interior

56
Ibidem , p29.
57
A.Paunescu, op.cit, p81.
58
G.Juganaru, op.cit, 2005, p65.
59
V.Stoian, Piese de inventar de tip Babadag de la Silistea,jud.Braila, Tyragetia, vol I(XVI), 2007, p252,
.http://www.scribd.com/doc/6333165/Viorel-Stoian-Babadag-inventory-pieces-from-Silistea-Braila-county
60
V.Dumitrescu,op cit, 1974, p433.
61
A. László, Cu privire la tehnica de ornamentare a ceramicii hallstattiene de tip Babadag,MemAnt, 1, 1969, p319.
62
Ibidem.
63
V.Dumitrescu, op.cit, 1988, p73.
64
Ibidem, p83.

8
cercuri cu sau fără un punct central, legate între ele printr-o tangenta piezişă. 65În felul acesta
cercurile cu tangente dau impresia unor spirale fugătoare, deşi nu pare probabil că s-a urmărit
acest motiv66. Câteodată, decorul imprimat seste combinat şi cu unele mici proeminenţe cu vârful
retezat, iar alteori, chiar cu ornamente executate în tehnica inciziei. 67Ceramică culturii Babadag
a fost clasificată de specialişti în trei tipuri, de factură grosieră, de factură bună şi fină. Ceramică
de factură grosieră este realizată dintr-un lut amestecat cu cioburi pisate, pietricele, şi uneori
resturi vegetale. 68Acest tip de ceramică are un aspect neîngrijit, suprafaţa fiind netezită neglijent
sau chir zgrunţuroasă.69În acest tip de ceramică s-au descoperit vase borcan şi unele tipuri de
căni70, având înălţimea între 20 şi 50 cm 71. Ceramică de factură bună este alcătuită dintr-un lut
amestecat cu cioburi mărunţite, nisip şi uneori pietricele 72 şi este predominanta în aşezarea de la
Babadag73. Suprafaţa este bine netezită, finisată cu angobă, ceea e oferă vaselor luciu metalic.În
acest tip ce ceramică intră vase bitronconice şi străchini cu buza invazata. Ceramică fină este
făcută dintr-un lut amestecat cu nisp fin şi rareori cu cioburi fine mărunţite. Pereţii vaselor sun
subţiri dar rezistenţi74, datoriră unei arderi uniforme.În acest tip de ceramică intră ceşti şi unele
căniţe75. Putem vorbi de prezenţă a şase forme principale în tipologia ceramicii Babadag. Acestea
sunt: vasele bitronconice, ceştile, străchinile, vasele borcan, păhărele-pixidă şi strecurătorile.
76
Vasele bitronconice sunt vase de mari dimensiuni (între 40-70cm, ajungând chiar şi la 1 m
înălţime77), cu replici în miniatură. Buza este mai mult sau mai puţin evazată, gâtul prelung sau
sau scurt, mijlocul mai mult sau mai puţin bombat şi fundul întotdeauna plat. Reprezintă forma
ceramică cea mai răspândită pe toată durata culturii Babadag. 78Culoarea acestor vase este neagră
cu luciu metalic. Ceştile sunt de mici dimensiuni, au buză uşor evazată, şi umărul proeminent.
Sunt de trei tipuri: cu o toartă supraînălţata, cu două torţi supraînălţate şi şi ceşti fără torţi. S-au
65
Idem, op.cit, 1974, p433.
66
Ibidem.
67
Ibidem, p434.
68
G.Juganaru, op.cit, 2005, p47.
69
S.Morintz, op.cit, 1987, p46.
70
G.Juganaru, op.cit, 2005, p47
71
S.Morintz, op.cit, 1987, p46.
72
G.Juganaru, op.cit, 2005.
73
S.Morintz, op.cit, 1987.
74
G.Juganaru, op.cit, 2005,.
75
S.Morintz, op.cit, 1987.
76
G.Juganaru, op.cit, 200.,
77
S.Morintz, op.cit, 1987.
78
G.Juganaru, op.cit, 2005.

9
descoperit foarte puţine căni şi cele descoperite variază de obicei din vase bitronconice, ceşti sau
vase borcan.În ceea ce priveşte străchinile acestea au o conformaţie standardizată cu un corp
tronconic buza mai mult sau mai puţin invazatadecorata cu caneluri dispuse de obicei oblic şi
fund plat. 79Vasele borcan sunt de două tipuri: cu buza evazată cu buza dreaptă.
În ceea ce priveşte tehnica de decorare s-a constatat că ornamentele au fost realizate prin
incizare, imprimare şi canelare. Motive incizate sunt realizate cu un instrument din os sau
metal80. S-au folosit cercuri concentrice cu tangente încadrate de benzi paralele asociate cu
ghirlande. Motivele imprimate sunt realizate cu un instrument din lut, de formă seminulara cu
muchia crestată şi mânerul încrestata cu cercuri concentrice. Motivele canelate sunt de obicei
realiniate sub formă oblică sau verticală pe umărul sau mijlocul unor faze. Aceste ornamente se
întâlnesc în toată fazele de evoluţie a culturii Babadag.81
Cele mai importante reprezentări plastice atribuite culturii Babadag le reprezintă fără
îndoială cele două truse descoperite în aşezarea eponimă. Prima trusă conţine 42 de figurine
82
alcătuite dintr-un lut de culoare gălbuie, amestecat cu nisip fin. Arderea a avut loc la o
temperatură scăzută, de aici şi fragilitatea pieselor. Printre piesele descoperite se numără 5
figurine umane modelate într-o manieră stilizată, cu capul şi picioarele trase din corp, şi 22 de
colăcei. Cea de-a doua trusă cuprinde 20 de piese 83, lucrate într-un lut de bună calitate, ars mediu
reducător, ceea ce a conferit suprafeţei exterioare o culoare maronie-roşcată.În a doua trusă s-au
descoperit figurine antropomorfe realizate în manieră stilizată şi abstractă pâinişoare şi străchini
miniaturale. Raportându-ne la semnificaţia acestor truse constatăm că ele conţin elemente
tematice comune: omul modelat în diferite stiluri, hrana şi vâsle din care se consumă hrana.De
aici decurge şi utilitatea obiecte care erau folosite în cadrul unor ritualuri magice pentru a asigura
bunăstarea.
Putem afirma că aceste reprezentări plastice aveau un rol important în viaţa spirituală, ele
avan caracter cultic – de la cel al fertilităţii cazul figurinelor antropomorfe, la cel al fecundităţi şi
înmulţirii animalelor-in cazul figurinelor zoomorfe, până la practicarea unor ritualuri magice.
Referitor la ritul funerar, practicile funerara specifice culturii Babadag nu se încadrează în
tiparele clasice ale unor asemenea genuri de manifestări. S-a constat că în majoritatea
79
Ibidem, p48.
80
Ibidem, p49.
81
Ibidem.
82
Ibidem, p42.
83
Ibidem, p43.

10
descoperirilor, contextul era nefunerar, în sensul da defuncţii nu erau depuşi în afara aşezării, ci
în interiorul acesteia, de multe ori chiar în locuinţe. 84Aşadar la Babadag s-a descoperit în şanţul
de apărare indicii ale unui mormânt de incineraţie. Într-o groapă de clopot s-au descoperit trei
schelete dispuse în formă de cerc.La mijloc era scheletul unui bărbat matur (55-60 ani), chircit cu
capul între bazinele celorlalte schelete.La capul acestuia s-a descoperit o cană cu o toartă.Al
doilea schelet aparţinea unei femei (40-45 ani) depusă în poziţie chircită.Al treilea schelet era o
tânără (24-15 ani) depusă în poziţie decubit dorsal cu capul pe partea dreaptă, braţul fiind îndoit
spre cap, iar cel stâng îndoit pe abdomen. Arheologii au stabilit cinci tipuri de tratament al
defuncţilor: morminte propriu-zise (amplasate în afara aşezărilor), complexe cu schelete in
conexiune anatomică (chircite, sau în poziţie decubit dorsal), complexe xu schelete ciopârtite,
complexe colective (groapa de la Orgame, 15 schelete), complexe cu cranii sau mandibule
(Babadag, Satu Nou). 85Majoritatea acestor complexe erau gropi tronconice. 86Nu se sesizează
vreo preferinţă pentru orientarea scheletelor şi nici tendinţa dea mobila spaţiul din jurul
defunctului.Se observă lipsa totală a unor elemente specifice unei necropole, fapt ce duce la
concluzia conform căreia aceste descoperiri substituiau practicile ritului funerar clasic. Este
dificil de argumentat de purtătorii culturii Babadag utilizau asemenea practici. O explicaţie
pentru aceste practici o poate constitui ideea sacrificiilor umane. 87Se constată o grijă asupra
spaţiului de depunere a individului (gropi fără resturi menajere, depuneri de pietre, purificarea
prin ardere).De asemenea numărul ridicat e schelete găsite într-o singură groapa, conturează un
rât funerar în care putea fii practicat sacrificiul uman.În privinţa resturilor umane acestea lasă
impresia unui carnagiu, fapt însă greu de dovedit. Craniile şi mandibulele presupun existenţa
unui adevărat cult al craniilor.
Purtătorii culturii Babadag erau agricultori şi crescători de vite, resursele economice fiindu-le
extrem de favorabile. Depozitele de bronzuri de la Techirghiol, Sâmbăta Nouă I, Sâmbăta Nouă
II s.a., dovedesc că purtătorii culturii Babadag participau la schimburile comerciale cu mediile
vestice, răsăritene şi sud-dunarene. Prezenţa acestor depozite dovedesc şi sincretism, ul
elementelor vestice, răsăritene şi sud-dunarene, specifice culturii Babadag.La Babadag s-au
descoperit bulgări de fier, rezultată din procesul de reducere a minereului. Difuzarea

84
Ibidem, p32
85
Ibidem, p38.
86
S.Morintz, op.cit, 1987, p46
87
G.Juganaru, op.cit, 2005, p39

11
cunoştinţelor de reducere şi prelucrare a fierului în aria culturii Babadag, a avut loc probabil prin
estul Peninsulei Balcanice, de-a lungul ţărmului vestic al Mării Negre.88
Subiectul sfârşitului culturii Babadag este dificil de abordat având în vedere pisa unor
elemente concrete de continuitate pentru a doua jumătate a secolului al VII BC.. Nu puteam lua
în calcul o invazie în Dobrogea a purtătorilor culturii Basarabi, toate descoperirile arheologice
demonstrând doar o relaţie de natură economică, între purtătorii celor două culturi.De asemenea
nu putem face o legătură între dispariţia culturii Babadag şi apariţia coloniştilor milezieni pe
coasta Marii Negre. (se cunoştea apetenţa milezienilor către relaţiile paşnice şi economice cu
autohtonii). O altă teorie este aceea a unei năvăliri a unui neam de călăreţi (probabil cimerieni),
idee ce prinde contur în lumina descoperirilor a unor locuinţe pereţi arşi şi distruşi violent.
Concluzionând Cultura Babadag reprezintă o sinteză originală, bine individualizata în carul
culturilor Hallstattlui timpuriu din spaţiul carpato danubian. Nedeterminarea încă a cauzelor ce
au dus la sfârşitul acestei culturi ne îndreptăţeşte să opinăm ca aceasta şi-a continuat evoluţia
într-o unitate culturală cu alte grupuri, unitate ce va sta la baza organizării politice e la nord de
Dunăre.
BIBLIOGRAFIE
Bercu,Dumitru, Zorile Istoriei la Carpati si Dunare,Editura Stiitifica ,Bucuresti ,1966
Dambovita-Petrescu,Mircea, Scurta istorie a Daciei preromane,Editura Junimea,Iasi,1978
Dambovita-Petrescu,Mircea,Vulpe,Alexandru, Istoria romanilor ,vol I, Mostenirea
timpurilor indepartate,Editura Enciclopedica,Bucuresti,2001
Dragomir,Ion, ,Noi contributii la cunoasterea genezei culturii
Babadag,SCIVA,37,1986,4,p338-341
Dumitrescu,Vladimir, Arta preistorica in Romania,Vol I,Editura Meridiane,Bucuresti,1974
Dumitrescu,Vladimir, Dacia inainte de Dromihete,Edituta Stiitifica si
Enciclopedica,Bucuresti,1988
Juganaru ,Gabriel,Alincai,Sorin,Morintz,Alexandru, Raport de cercetare arheologică, Cronica
cercetărilor arheologice din România,Editura CIMEC,2001,
http://www.cimec.ro/scripts/arh/cronica/detaliu.asp?k=1242

Juganaru ,Gabriel, ,Cateva date referitoare la relatia Babadag III-Basarabi, Peuce, 1996, XII,
p31-38

88
A. László, op.cit, 1975, p35

12
Juganaru ,Gabriel, Cultura Babadag,volumul I,Editura ExPonto,Constanta,2005

László,Attila, Cu privire la tehnica de ornamentare a ceramicii hallstattiene de tip


Babadag,MemAnt,1,1969,p319-326
László,Attila, O asezare hallstattiana la Cozia judetul Iasi,ArhMold,7,1973,p207-224
László,Attila, Inceputurile metalurgiei fierului pe teritoriul Romaniei,SCIVA,26,1975,1,p17-40
Morintz,Sebastian,Roman,Petre, Un nou grup Hallstattian timpuriu in sud-vestul Romaniei-
Insula Banului,SCIVA,20,1969,3,p393-423
Morintz,Sebastian, Contributii arheologice la istoria tracilor timpurii,Editura Academiei
Romane,Bucuresti,1978
Morintz,Sebastian, ,Noi date si probleme privind perioadele hallstattiana timpurie si mijlocie in
zona istro-pontica,T.D.,8,1987,p37-71
Morintz,Sebastian, Din nou despre hallstatul din sud-estul Romaniei,T.D.11,1-2,1990,p95-115
Morintz,Sebastian, Juganaru ,Gabriel, Raport privind sapaturile arheologice efectuate in
sectorul V al asezarii hallstattiene de la Babadag(1991-1992),Peuce,11,1995,p177-202
Paunescu,Alexandru, ,Evolutia uneltelor si armelor de piatra ciolpita descoperite pe teritoriul
Romaniei,Editura Academiei Romane,Bucuresti,1970
Stoian ,Viorel, Piese de inventar de tip Babadag de la Silistea,jud.Braila,Tyragetia,vol
I(XVI),Chisinau,2007,p249-256, http://www.scribd.com/doc/6333165/Viorel-Stoian-Babadag-
inventory-pieces-from-Silistea-Braila-county

Topoleanu,Florin, Juganaru ,Gabriel, Așezarea de tip Babadag de la Niculițel-„Cornet” (Județul


Tulcea). Săpăturile de salvare efectuate în 1988, Peuce,1995 , XI,p203-229

ABREVIERI

SCIVA- Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie Institutul de Arheologie „Vasile


Pârvan” Bucureşti.

TD – Thraco-Dacica Institutul Român de Tracologie.


Peuce – Peuce. Studii şi comunicări de istorie veche, arheologie şi numismatică, Tulcea,
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale
MemAnt-Memoria Antiquitatis, Complexul muzeal judetean Neamt
ArhMold-Arheologia Moldovei, Institutul de Arheologie Iasi

13
Fig1.Raspandirea culturii Babadag

14
15
Fig 2.Unelte din os

16
Fig.3

17
Fig 4.Ceramica Babadag din Hallstatt A,

18
Fig.5.Plastica Babadag

19
Fig.6 Ornamente ceramice imprimate

20

S-ar putea să vă placă și