Facultatea de Management și Turism Rural

Disciplina: Ingineria și managementul investițiilor

Curs 7

MANAGEMENTUL PROIECTULUI (II)

4.3. Principalele documente care stau la baza

realizării proiectelor de investiţii

4.3.1. Studiul de fezabilitate

Elaborarea studiilor de fezabilitate este o acţiune hotărâtoare în viaţă unui

proiect deoarece acestea sunt documente ce cuprind analiza complexă a condiţiilor
în care proiectul va deveni operaţional, se estimează şansele sale de succes din
punct de vedere tehnic, economic, financiar, organizaţional, social etc.
Studiul se elaborează pe bază de ipoteze şi concluzii emise în studii suport
sau extrase din baza de date disponibilă şi se încheie cu propuneri de strategii sau
alternative de lucru, cu estimarea parametrilor de efect şi de efort şi a eficienţei
proiectului. Analiza de risc şi incertitudine constituie componentă indispensabilă în
structura studiului de fezabilitate, mai ales la proiecte cu ciclu lung de viaţă.
În situaţii complexe studiul de fezabilitate poate fi precedat de unul de
prefezabilitate care printr-o analiză preliminară restrânge câmpul de aplicaţie al
studiului propriu-zis.
Modul de abordare a problemelor tratate în structura studiului depinde de
scopul fiecărui proiect şi în acest context putem aprecia că, studiile de fezabilitate se
elaborează pentru:
• proiecte privind realizarea de noi unităţi de producţie de bunuri sau prestări
de servicii - se referă la o activitate preponderent nouă şi de aceea rata mortalităţii lor
este crescută;
• proiecte de dezvoltare a firmelor existente care au deja un profil profesional,
o piaţă de desfacere, un sistem de relaţii de aprovizionare funcţional;
• proiecte de privatizare a unei societăţi comerciale sau a unor elemente
structurale ale sale, de obicei cele care înregistrează pierderi;
• proiecte de restructurare a firmelor, departamentelor nerentabile sau fără
perspectivă, unde concluziile trebuie să fie tranşante mergându-se până la
propunerea de divizare sau lichidare.
Conţinutul studiilor este influenţat şi de domeniul de activitate căruia îi aparţine
proiectul: industrie, agricultură, servicii, explorări geologice, ş.a.
Indiferent de domeniu însă, orice studiu trebuie să fie subordonat unor criterii
de eficienţă şi eficacitate concretizate prin:
- economie de mijloace şi resurse cu consecinţe favorabile în planul eficienţei;
- ameliorarea performanţelor, a calităţii produselor/serviciilor, creşterea
productivităţii muncii, reducerea costurilor cu efect asupra situaţiei financiare;
- conturare liniilor strategice de urmat pe durata ciclului de viaţă a proiectului,
cu evaluarea fluxurilor principalilor parametrii economici.

1
 Studiile de fezabilitate sunt instrumente de analiză şi fundamentare care
servesc la pregătirea deciziei cu privire la soarta proiectelor de investiţii. Prin
elaborarea lor se urmăreşte relansarea şi restructurarea activităţii firmei prin măsuri
de modernizare şi retehnologizare, schimbarea şi înnoirea gamei de produse/servicii
ce fac obiectul activităţii profesionale, schimbări de mentalităţi şi concepţii în plan
managerial, al strategiei de marketing etc.
În majoritatea cazurilor, atingerea acestor obiective este imposibilă fără
alocarea de resurse (investiţionale, materiale, financiare, intelectuale etc.),
dezvoltarea sistemelor informatice, valorificarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice
proprii sau achiziţionate.
Pentru a fi un document util managementului firmei, şi un instrument
informaţional complet şi concret, util specialiştilor, studiul de fezabilitate trebuie să fie
elaborat în următoarea structură:
Este descris, pe scurt, proiectul propus, scopul investiţiei, costul total estimat
în lei şi în valuta, sursele de finanţare avute în vedere proprii, subvenţii, împrumuturi
şi volumul acestora.
a) Prezentarea agentului economic
Cuprinde informaţiile de identificare a firmei (societăţii comerciale) promotoare
a proiectului. Se vor include informaţii de genul: denumirea firmei, adresa, telefon/fax,
scurt istoric cu precizarea anului înfiinţării şi statutul juridic (SRL, SA, Asociaţie
familială, agricolă etc.), numărul şi data înregistrării în Registrul Comerţului, capitalul
social (subscris şi vărsat), banca şi nr. de cont, domeniul de activitate profesională şi
alte domenii de activitate, produsele/ serviciile aferente activităţii profesionale de
bază, segmentul de piaţă deţinut, amplasament şi forma de proprietate asupra
suprafeţelor (concesiune sau proprietate), relaţiile cu alţi agenţi economici din ţară şi
străinătate etc., informaţiile financiare obţinute prin analiza activităţii financiare
curente (pe baza situaţiilor financiare), stabilirea situaţiei financiare, evaluată în
conformitate cu indicatorii cheie privind lichiditatea, solvabilitatea, rentabilitatea,
profitul etc.
b) Piaţa produsului vizează conturarea cadrului privind dimensiunea şi
capacitatea actuală şi previzionată a pieţei produselor/serviciilor, condiţiile de piaţă în
termeni de competitivitate şi concurenţă, costurile de menţinere şi/sau dezvoltare a
segmentului de piaţă deţinut etc. În esenţă aceste informaţii pot fi grupate astfel:
- volumul pieţei interne în prezent şi viitor, pieţele posibile pentru valorificarea
produselor din proiect;
- informaţii despre concurenţă – avantaje competitive privind: aprovizionarea,
producţia, desfacerea, calitatea producţiei etc.;
- preţurile – date privind actualul preţ intern şi estimări în viitor, estimări privind
preţul de export, cu referire la preţurile mondiale şi preţurile specifice pieţei;
- comercializarea produselor la intern – magazine proprii, unităţi comerciale,
piaţa etc. şi la export. Schimbările prevăzute pentru comercializarea noilor produse
din proiectul propus.
c) Proiectul – este partea de engineering în care se definesc, se evaluează şi
se motivează toate aspectele tehnice începând de la suprafeţe, lucrări de geniu civil
până la definirea tehnologiilor şi întocmirea listelor cu principalele utilaje şi instalaţii
tehnologice. Partea de geniu civil se referă la descrierea şi elaborarea de schiţe
privind concepţia de realizarea a construcţiilor de amenajare a incintelor.

viitor;
Struc d. 1) Descrierea proiectului
tura - scopul proiectului;
cadr - descrierea tehnica a produselor propuse şi a procesului de producţie;
ua - surse de materii prime existente şi posibilităţi privind asigurarea acestora în
capit
olului - consideraţii privind mediul înconjurător;
este: - utilităţi (energie electrică şi termică, combustibili, surse de apa, condiţiile de
evacuare şi tratare a apelor uzate şi reziduurilor solide etc.);
- aspecte juridice (licenţe, aprobări, legi);
- tehnologia propusă în proiect;
- stabilirea la modul general a problemelor tehnice ale proiectului.
d. 2) Implementarea proiectului:
- posibilităţile agentului economic pentru implementare;
- planuri şi necesităţi (cerinţe) privind asistenta tehnica;
- modul de realizare sau procurare propus;
- program de implementare-realizare, facilităţi.
d) Costuri şi plan de finanţare:
d.1) Costurile proiectului:
- rezumarea costului proiectului: estimare, deviz etc;
- date de baza şi calculaţii privind estimarea costului (date de la furnizori,
estimări ale investitorului, constructorului etc;
- necesitatea şi estimarea capitalului circulant (prima dotare);
- calculul pentru diverse şi neprevăzute (preturi fizice şi preturi la diverse şi
neprevăzute);
d.2) Plan de finanţare:
- plan de finanţare pentru valoarea totala a proiectului (surse pe feluri şi plaţi);
- programul de efectuare a plaţilor pentru realizarea proiectului;
- condiţiile şi contribuţia investitorilor la finanţarea costului proiectului ;
- termeni şi condiţii de folosire a surselor de finanţare.
e)Analiza financiară şi economică:
- estimări de venituri, costuri de investiţii şi de producţie pe toata durata
proiectului, înainte şi după aplicarea proiectului (“fără” sau “cu” proiect);
- rata internă (financiară) sau de rentabilitate calculată pe baza costului
financiar şi beneficiului (profitului) obţinut înainte şi după aplicarea proiectului;
- analiza realizărilor estimative, aplicând schimbările ce pot sa apăra
(depăşirea duratei de realizare a investiţiei, nerealizarea veniturilor, depăşirea
costurilor etc.);
- rata de rentabilitate economica, analiza cost-beneficiu şi analiza senzitivităţii,
în funcţie de factorii de risc ce pot să apară (depăşirea duratei de execuţie, depăşirea
cheltuielilor, nerealizarea veniturilor etc.);
- riscurile de orice fel, riscuri neobişnuite, care pot interveni în derularea
proiectului propus şi masurile care se iau pentru a elimina sau minimaliza impactul
potenţial al acestora.
f) Concluzii ce decurg din analizele făcute dublate de recomandării privind
criteriile de judecată a diverselor ipoteze şi variante în funcţie de specificul
domeniului sau al activităţii.
 4.3.2. Caietul de sarcini

Cu rare excepţii, conectarea diferiţilor actori la realizarea unui proiect este

realizată prin proceduri de licitaţii unde, într-un climat de transparenţă, este aleasă
cea mai calificată ofertă, de regulă cea mai scăzută ca preţ de ofertare. Însă, pentru
a elabora oferta de servicii, concurenţii trebuie să cunoască condiţiile şi contextul în
care promotorul de proiect înţelege să se desfăşoare activitatea, condiţii care sunt
fixate în caietul de sarcini.
Din acest motiv apreciem că acest document este întâlnit frecvent în aproape
toate fazele ciclului de viaţă a proiectului, existând caiete de sarcini pentru probe,
teste, verificări şi puneri în funcţiune, pentru recepţia lucrărilor, pentru execuţia sau
urmărirea în timp a construcţiilor, pentru furnizorii de echipamente, materiale şi
utilaje.
Putem vorbi de caiete de sarcini cu caracter general şi caiete de sarcini
speciale.
Scopul pentru care se întocmeşte caietului de sarcini este de a informa
potenţialii ofertanţi cu privire la: condiţiile de depunere a ofertelor, criteriile de
evaluare a acestora, condiţiile contractuale privind modul de plată, selectarea
ofertantului celui mai experimentat şi cu capacitatea profesională de a duce proiectul
la bun sfârşit.
Formatul şi conţinutul caietului de sarcini variază în funcţie de domeniu, tipul
de contract, mărimea şi natura proiectului, dar conţinutul trebuie să cuprindă
obligatoriu următoarele aspecte:
a) Instrucţiuni către ofertanţi;
b) Condiţiile generale ale contractului;
c) Condiţiile specifice sau speciale ale contractului;
a) Instrucţiuni către participanţi (ITB) fixează regulile procesului de licitaţie
propriu-zisă, care culminează cu stabilirea câştigătorului şi încheierea contractului.

Instrucţiunile vor conţine următoarele informaţii esenţiale:

 descrierea sumară a proiectului în perioada de implementare;
 criteriile de eligibilitate pentru participanţi;
 sursele de procurare a elementelor necesare investiţiei;
 condiţiile minime necesare privind capacitatea ofertanţilor de a realiza
investiţia;
 procedurile pentru clasificarea şi/sau amendarea caietului de sarcini, pentru
modificarea sau retragerea ofertelor;
 limba în care se va face oferta;
 prevederi referitoare la montajul financiar: moneda de plată, garanţii necesare,
prevederi pentru modificarea preţului etc.;
 prevederi referitoare la ofertele de preţ: formatul, numărul copiilor, termenul
limită de depunere, perioada de validitate, ş.a.;
 procedurile pentru deschiderea licitaţiei, determinarea compatibilităţii ofertei,
criteriile de evaluare;
 procedurile pentru acordarea contractului.
b) Condiţiile Speciale/Generale ale Contractului (CSGC) descriu obligaţiile
generale ale părţilor (angajator şi contractor), termenii şi condiţiile de derulare a
contractului în perioada realizării, inclusiv de garanţie a lucrării.
Prevederile cuprinse în Condiţiile Generale se referă la:
 definirea implementării termenilor contractului;
  limba şi legislaţia cărora li se va supune contractul;
 drepturile şi obligaţiile părţilor;
 datoriile şi autoritatea oricărui mandatar desemnat de către Angajator să
supervizeze derularea contractului;
 garanţii şi asigurarea construcţiei, materialelor;
 reguli privind angajarea de forţă de muncă;
 prevederi generale cu privire la materialele de construcţii, forţă de muncă,
inclusiv acte de inspecţii şi testare;
 obiective de timp : date de început şi sfârşit, procedurile de predare către
Angajator, penalizări pentru întârziere, circumstanţe pentru prelungirea
perioadei de derulare;
 riscuri asumate de Angajator şi Contractor, riscuri speciale de forţă majoră,
imputaţiile pentru acoperirea daunelor imputabile.
c) Condiţiile specifice completează şi modifică CSGC prin introducerea unor
cerinţe contractuale specifice în anumite circumstanţe, ce depind de: ţară, sector,
proiectul de ansamblu angajator etc.
Aceste cerinţe se realizează prin: detalierea prevederilor tratate în termeni
generali în CSGC, anularea prevederilor neadecvate condiţiilor date, amendarea
prevederilor din CSGC pentru adaptarea lor la cerinţele contractului, adăugarea unor
prevederi noi pentru
realizarea satisfăcătoare a contractului.
Condiţiile speciale conţin prevederi referitoare la:
 definirea angajatorului, inginerului, limbii, legii;
 delimitarea autorităţii şefului de proiect şi definirea acţiunilor ce necesită
aprobarea Angajatorului;
 prevederi speciale cu privire la surse acceptabile, mărimea garanţiei, elemente
asiguratorii;
 norme reglementare locale privind angajarea, găzduirea personalului;
 prevederi referitoare la montajul financiar al contractului: procedura depunerii
cererilor periodice pentru decontare, condiţiile de plată, moneda, sume
reţinute din tranşele periodice, alte detalii privind plăţile în avans, planul de
rambursare formula şi indicii de ajustare a preţului în caz de nevoie;
 prevederi specifice cu privire la plata taxelor locale şi a altor impozite,
 proceduri de rezolvare a disputelor contractuale diferite de prevederile CSGC.
Multe din prevederile care reflectă procedurile contractuale specifice spaţiului
geografic al debitorului pot fi standardizate pentru toate contractele lăsând numai
câteva prevederi care pot fi adăugate în funcţie de agenţie sau de natura
proiectului/sectorului.

4.3.3 Proiectul tehnic

Proiectul tehnic este ansamblul de piese scrise şi desenate prin care se

creează o imagine coerentă asupra ansamblului obiectivului şi a părţilor sale
componente, a soluţiilor tehnic-constructive şi tehnologice, a programului de execuţie
şi a volumului de lucrări.
Deşi este realizat de o entitate de profil, proiectul tehnic poate fi considerat ca
operă comună a principalilor actori implicaţi în proiect.
Părţile scrise ale proiectului tehnic se referă la:
  descrierea generală a ansamblului lucrărilor, a amplasamentului din punct de
vedere al condiţiilor climatice, geo-seismice, topografice şi hidrografice,
prezentarea organizării de şantier, căi de acces şi surse de alimentare cu
utilităţi, temporare sau definitive, grafice de lucru antemăsurători etc.;
 caiete de sarcini generale/speciale pe lucrări sau obiecte de investiţii;
 liste de lucrări/utilaje şi echipamente;
 graficul general de realizare;
 devizele proiectului.

4.3.4 Devizele proiectului

Devizele proiectului sunt elemente de calcul şi evaluare a costului de realizare

a proiectului având la bază operaţiuni de antemăsurare şi antecalculaţii. În forma lor
dezvoltată devizele sunt de trei feluri: deviz pe categorii de lucrări, deviz pe categorii
de cheltuieli şi devizul general.
Principalele componente ale costurilor asociate unui proiect de investiţii sunt
prezentate în HG 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al
documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de investiţii
finanţate din fonduri publice. Prezentăm în continuare o adaptare a acestor
reglementări privind structura devizului general pentru obiective de investiţii şi
lucrări de intervenţie:
1. Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
 Obţinerea terenului (cheltuielile pentru cumpărarea terenului, plata concesiunii
pe durata realizării lucrărilor, exproprieri, despăgubiri, schimbarea regimului
juridic al terenului, scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol etc.)
 Amenajarea terenului (pregătirea amplasamentului prin demolări, demontări,
defrişări, evacuări materiale rezultate, devieri de reţele de utilităţi din
amplasament, drenaj, devieri de cursuri de apă etc.)
 Amenajări pentru protecţia mediului (inclusiv refacerea cadrului natural după
terminarea lucrărilor, prin plantaea de copaci, reamenajarea de spaţii verzi)
2. Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului
 Alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic,
energie electrică, telefonie, radio-tv, drumuri şi alte căi de acces, căi ferate
industriale
3. Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
 Studii de teren (cheltuieli pentru studii geotermice, geologice, hidrologice,
hidroenergetice, fotogrammetrice, topografice şi de stabilitate a terenului pe
care se amplasează obiectivul de investiţie)
 Obţinerea de devize, acorduri şi autorizaţii (obţinerea certificatului de
urbanism, taxa pentru obţinerea valabilităţii autorizaţiei de construire,
obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţelele
publice de apă, canalizare, gaze, termoficare, energie electrică, telefonie etc.,
obţinerea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă, întocmirea
documentaţiei, obţinerea numărului cadastral provizoriu şi înregistrarea
terenului în cartea funciară, obţinerea acordului de mediu, obţinerea avizului
legat de prevenirea şi stingerea incendiilor, alte avize prevăzute în acte
normative)
 Proiectare şi inginerie (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect
tehnic, detalii de execuţie, verificarea tehnică a proiectării, elaborarea
documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor aferente
 obiectivului de investiţii, documentaţii ce stau la baza emiterii avizelor şi
acordurilor impuse prin certificatul de urbanism, documentaţii urbanistice,
studii de impact, studii/expertize de amplasament)
 Consultanţă (plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiului de
prefezabilitate sau a studiilor de piaţă în domeniul managementului investiţiei
sau administrarea contractului de execuţie)
 Asistenţă tehnică (cheltuielile pentru asistenţa tehnică din partea
proiectantului, în cazul în care aceasta nu intră în tarifarea proiectării,
asigurarea supravegherii execuţiei prin inspectori de şantier desemnaţi de
autoritatea contractantă, plata altor specialişti)
4. Cheltuieli pentru investiţia de bază
 Construcţii şi instalaţii (clădiri, construcţii speciale, instalaţii electrice, sanitare,
instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire,
ventialaţie, climatizare, telefonie, PSI, radio-tv, intranet etc., cu defalcarea pe
fiecare obiect de investiţie)
 Montaj utilaj tehnologic (dacă este cazul)
 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj (dacă este cazul)
5. Alte cheltuieli
 Organizarea de şantier (lucrări de construcţii precum nivelarea terenurilor
naturale, dezafectări locale de căi de comunicaţie sau construcţii existente,
cheltuieli conexe organizării şantierului precum obţinerea autorizaţiei de
execuţie a lucrărilor de organizare de şantier, taxe de amplasament, închirieri
semne de circulaţie, întreruperea temporară a reţelelor de transport sau
distribuţie de apă, canalizare, agent termic, energie electrică, gaze naturale, a
circulaţiei rutiere, căi ferate, navale sau aeriene, contractele de asistenţă cu
poliţia rutieră, contracte temporare cu furnizorii de utilităţi, cu unităţi de
salubrizare etc.)
 Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare (comisionul băncii
finanţatoare, cota aferentă inspecţiei pentru controlul calităţii lucrărilor de
construcţii, cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi
pentru autorizarea lucrărilor de construcţii, cota aferentă Casei Sociale a
Constructorilor, valoarea primelor de asigurare din sarcina autorităţii
contractante, precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură, stabilite în condiţiile
legii, comisioane şi dobânzi aferente creditului pe durata execuţiei obiectivului)
 Cheltuieli diverse şi neprevăzute.

Concepte şi noţiuni de reţinut:

 Principalele documente care stau la baza realizării proiectelor de investiţii sunt:

studiul de fezabilitate, caietul de sarcini, proiectul tehnici şi devizele proiectului.
 Studiul de fezabilitate constă în documentaţia tehnico-economică şi financiară
privind necesitatea, sursele de acoperire şi eficienţa obiectivului.
 În situaţii complexe studiul de fezabilitate poate fi precedat de unul de
prefezabilitate care printr-o analiză preliminară restrânge câmpul de aplicaţie al
studiului propriu-zis.
 Caietul de sarcini este un document utilizat în procedurile de licitaţii, prin
intermediul căruia promotorul de proiect oferă informaţii cu privire la condiţiile de
depunere a ofertelor, criteriile de evaluare a acestora, condiţiile generale ale
contractului şi condiţiile specifice sau speciale ale contractului.
 Proiectul tehnic este ansamblul de piese scrise şi desenate prin care se creează
o imagine coerentă asupra ansamblului obiectivului şi a părţilor sale componente,
a soluţiilor tehnic-constructive şi tehnologice, a programului de execuţie şi a
volumului de lucrări.
 Devizele proiectului sunt elemente de calcul şi evaluare a costului de realizare a
proiectului având la bază operaţiuni de antemăsurare şi antecalculaţii.

Întrebări de autoevaluare:

1. Care sunt criteriile de eficienţă şi eficacitate de care trebuie să ţină cont un

studiu de fezabilitate?
2. Care sunt principalele capitole dintr-un studiu de fezabilitate?
3. Ce este un studiu de prefezabilitate?
4. Ce înţelegeţi prin caietul de sarcini?
5. Ce este proiectul tehnic?
6. Ce sunt devizele proiectului?