INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN GORJ

SCOALA GIMNAZIALA LIHULESTI

COMUNA BERLESTI,JUDETUL GORJ

11 MAI 2021
CERCUL METODIC AL PROFESORILOR
DE LIMBA SI LITERATURA ROMANA
,, VALEA AMARADIEI,,
PROF.SUSTINATOR INSPECTOR DE SPECIALITATE RESPONSABIL DE
CERC
BERLESCU ADELAIDA GIURCA OTILIA GODEANU IRINA

1
 NOUL CURRICULUM – PUNCT DE REPER ȘI ECHILIBRU ÎNTRE
CLASIC ȘI MODERN ÎN EVALUAREA NAȚIONALĂ

Noul curriculum, aprobat prin ordin de ministru, în anul școlar 2017-

2018, reprezentând certitudinea și debutul sincronizării sistemului de
învățământ autohton cu sistemele existente în momentul de față la nivel
european și mondial a fost urmat la nivel național de un val imens de
controverse și reacții, cu preponderență negative.
Chiar dacă noile programe școlare au ca țintă reforma sistemului
educational din România, părerile profesorilor exprimă diverse nemulțumiri. În
primul rând, una dintre acestea ar fi faptul că opiniile și sugestiile celor care
lucrează direct cu elevii, nu au fost luate în considerare; altă nemulțumire este
faptul că, deși pun accentul pe competențe, interdisciplinaritate și utilizarea
informației în viața de zi cu zi, există probleme în modul în care sunt realizate
aceste programe. Unii consideră că programa pentru pentru limba și literatura
română în primul an de gimnaziu continuă să fie extrem de complicată și de
stufoasă și că, din acest punct de vedere, nu s-a prea schimbat nimic, alții că
eliminarea unei ore de limba română la clasa a V-a este o mare greșeală, în
condițiile în care România este țara cu cel mai ridicat procent de analfabeți
funcționali în momentul absolvirii învățământului gimnazial. Unii sunt de părere
că este o programă care nu reușește să țină cont de nivelul copiilor și de
capacitatea intelectuală a vârstei și de aceea nu se adresează tuturor și nu-i
ajută cu nimic pe cei care învață mai greu.
Cu alte cuvinte, noul curriculum vine cu o nouă paradigmă educațională,
care trebuie să ne aducă mai aproape de valorile lumii globalizate în care
trăim, știut fiind că tendința educațională a ultimilor ani este de adaptare la
2
noile realități, într-o lume digitalizată și globalizată, în care competențele sunt
mult mai importante decât un bagaj solid de cunoștințe.
Pornind de la această realitate de fapte, noile programe de limba și
literatura română pun în centrul orientărilor profilul absolventului de gimnaziu
cu două coordonate principale: comunicarea ca principal instrument al
construirii cunoașterii și construirea unui cadru emoțional afectiv al relației
profesor-elev și elevi-elevi în care școala să fie locul în care ar fi predate și
însușite instrumentele învățării continue, a învățării pe tot parcursul vieții. Este
ceea ce exprimă, de fapt, competențele generale prevăzute în programa
școlară:
1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare,
prin receptarea și producerea textului oral,
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri,
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri,
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării
orale și scrise,
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și
internațional.
Avantajele noilor direcții propuse de programele școlare sunt
reprezentate de:
- organizarea tematică a conținuturilor, nu pe genuri și specii, ci prin
luarea în considerație a supleței structurale, urmărindu-se stimularea gândirii
critice și a creativității, dar și autonomia în învățare, extinderea conceptului de
text, prin includerea unei diversități de texte orale și scrise, continue și
discontinue, multimodale, fapt ce impune regândirea strategiilor didactice
centrate pe procesarea informației,

3
 - abordarea tematică deschide spre texte diverse, spre relații și conexiuni
între noțiuni, evitarea abordării izolate, monodisciplinare, nu există liste de
autori canonici sau texte obligatorii care ar inhiba ”lectura de plăcere”,
- elevii pot fi implicați/responsabilizați în alegerea autorilor sau a textelor,
ceea ce îl propulsează spre dezideratul de ”a învăța să înveți”.
Pe lângă avantajele noilor direcții, există, însă și dezavantaje:
- lipsa resurselor audio-video în școli, lipsa unor softuri educaționale, a
manualelor și a bazelor de date virtuale,
- viziunea închisă pe clase a programei care nu pune în valoare
progresivitatea competențelor specific, saltul de la o clasă la alta în
dezvoltarea unei competențe specifice,
- inadecvarea modelului comunicativ-funcțional cu modelul gramaticii
descriptive/tradiționale,
- lipsa unor ghiduri metodologice/manuale școlare eficiente, apărute la
timp, care să pună în valoare module inter-/transdisciplinare centrate pe
competența de ”a învăța să înveți”.
Noul curriculum național presupune, prin ansamblul planurilor-cadru de
învățământ și al programelor școlare, și o perspectivă nouă asupra
documentelor care reglementează modalitățile prin care școala poate asigura
atingerea finalităților educaționale, astfel încât să ofere fiecărui elev șanse
egale pentru dezvoltarea personală și profesională, pentru inserția socială. În
mod corespunzător, generarea planului-cadru de învățământ nu este un
proces arbitrar. Acest process se raportează la un profil de formare al
absolventului din perspectiva a ce trebuie să știe, să știe să facă și să se
manifeste atitudinal la finalul unui nivel de studiu. Și, dintr-o perspectivă
proprie, noul curriculum urmărește formarea unui alt model/prototip al elevului,
construirea unui alt mod de a gândi al elevului contemporan.

4
 În ceea ce privește elementul de noutate al Examenului Național de
Evaluare la clasa a VIII-a, acesta se reflectă în provocările acestui an școlar
care generează tuturor emoția firească în fața unor situații inedite: o nouă
programă școlară ajunsă în ultimul an al implementării ei pentru ciclul de
dezvoltare și orientare, o nouă viziune curriculară, o nouă formula de evaluare
finală și implicarea elevilor în mediul școlii online. Așadar, toate aceste noutăți
au fost precedate și de câteva reglementări emise de Ministerul
Învățământului:
- Programa modificată pentru materia de clasa a VIII-a aferentă
Examenului de Evaluare Națională 2021, inspirată de testele internaționale, a
fost publicată în 19 martie 2020,
- Ca urmare a pandemiei, pe 5 februarie 2021 a apărut o programă
adaptată, iar pe 22 februarie a fost publicat primul test de antrenament,
- Absolvenții clasei a VIII-a din acest an reprezintă prima generație care
studiază după o programă nouă, cu examen nou. Este vorba de prima
generație care a intrat la școală în clasa pregătitoare,
- Testul are zece pagini care trebuie completate în două ore,
- Potrivit Ministrului Educației, Sorin Câmpeanu, testele de antrenament
vor apărea săptămânal, până în luna mai, când frecvența lor ar urma să
crească la două teste pe săptămână.
Programa adaptată și publicată în Anexa nr.1 la Ordinul Ministrului
Educației nr.3237/05.02.2021 privind aprobarea programelor pentru Evaluarea
Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a vrea să vină în sprijinul elevilor prin
conținuturile propuse pentru a fi evaluate, combinând noțiuni predate la clasă,
dar și online. Consider că, din punct de vedere cantitativ, materia nu este
încărcată și cuprinde cunoștințe esențiale, uneori chiar minime de literatură și
gramatică, pe care orice absolvent de gimnaziu ar trebui să le stăpânească.
De asemenea, comparativ cu anii trecuți, conținuturile pun accentul pe ceea ce

5
știe elevul să facă cu noțiunile însușite, pe modul în care știe să-și structureze
ideile în urma înțelegerii unui text literar sau nonliterar la prima vedere, pe
modul în care știe să se exprime în scris, respectând normele literare. Se pune
accentul mai puțin pe cantitatea cunoștințelor predate la clasă și mai mult pe
modul în care elevul poate să transfere aceste cunoștințe în diverse contexte.
În ceea ce privește elementele de construcție a comunicării, subiectele
punctează itemi din majoritatea compartimentelor gramaticii, din cunoașterea
normelor de ortoepie și ortografie și vocabular.
Noutatea subiectelor constă în faptul că itemii urmează modelul celor de
tip PISA, predominând itemi de tip obiectiv cu alegere multiplă sau duală, itemi
semiobiectivi (de completare sau de răspuns scurt), dar păstrând și itemi de tip
subiectiv de tip eseu.
Itemii obiectivi sunt percepuți uneori ca fiind cerințe care întind capcane
elevilor neatenți sau superficiali și care, fie nu citesc cu atenție cerința, fie,
găsind aparent un răspuns corect, nu parcurg variantele până la sfârșit, astfel
încât să facă o analiză completă a cerinței. De menționat este faptul că itemii
obiectivi sunt prezenți atât la subiectul I de literatură, cât și la subiectele de
gramatică. Prezența acestor itemi este marea diferență dintre fostele subiecte
care, dintr-un punct de vedere propriu, evaluau o mai mare parte a programei
clasei a VIII-a și modelul de subiecte actual care propun prin structura lor o
altfel de gândire a elevului care trebuie să facă dovada că are o atenție
ascuțită și că poate observa și inventaria detaliile unui text la prima vedere.
Itemii semiobiectivi cu răspuns scurt sau de completare urmăresc
capacitatea elevilor de a se exprima în scris, în enunțuri care să respecte
normele limbii române actuale, raportându-se fie la o circumstanță prezentă în
text asociată cu o experiență de viață proprie, fie la diverse compartimente ale
gramaticii (morfologie, sintaxă) care completează structura unui enunț

6
 Itemii semiobiectivi care constau în identificarea unor asemănări sau a
unor deosebiri între diverse texte evaluează cunoștințele elevilor dobândite de-
a lungul anilor, nu neapărat de gimnaziu, care dovedesc pasiunea lor pentru
lectură sau preocuparea de a reține informații utile din textele literare prezente
în manualele școlare.
Aceste informații vizează tema în care poate fi încadrat în text, prezența
unui personaj care se distinge prin anumite calități, un peisaj descris într-un
anumit moment al zilei, reflecțiile și sentimentele unui personaj aflat într-o
situație de viață etc. Acest tip de item verifică, până la urmă, chiar noțiuni de
cultură generală pe care un elev le poate dobândi în școală.
Itemii semiobiectivi cu întrebări structurate verifică noțiuni de gramatică, în
cadrul cărora elevii trebuie să construiască anumite enunțuri, în care să
insereze și alte noțiuni de gramatică (funcții sintactice ale părților de vorbire,
timpuri verbale, forme flexionare ale cuvintelor). Răspunsurile trebuie să fie
scurte, la obiect și nu permit elevului să se abată prea mult de la sarcina
primită.
Itemii subiectivi de tip eseu (cu răspuns restrâns sau cu răspuns extins)
vizează scurte compuneri în limita de 50-90 de cuvinte sau de minimum 150
de cuvinte în cadrul cărora elevii au o mai mare libertate de exprimare, de a
crea compuneri imaginative în care să folosească și experiențe de viață.
Așadar, partea a doua a subiectelor renunță la structura în manieră clasică a
compunerilor argumentative, oferindu-le elevilor ocazia de a putea crea un
univers imaginar, în care să-și folosească ideile proprii sau să pună în aplicare
cunoștințele de teorie literară dobândite în anii anteriori. Poate că o parte
dintre elevi ar spune că nu mai sunt încorsetați de etapele stricte ale
compunerilor argumentative, alții, mai puțin creativi, ar putea spune că au
epuizat resursele necesare dobândite la clasă, pe care, aplicându-le pas cu
pas, puteau asigura într-o manieră didactică, algoritmică reușita unei creații

7
proprii. Așadar, se poate spune că structura noilor subiecte păstrează anumite
aspecte din subiectele anilor trecuți (compunerea imaginativă, noțiunile de
morfologie și sintaxă), însă cele noi sunt structurate într-o manieră diferită,
urmărind asocierile pe care elevii pot să le facă între noțiuni, aplicabilitatea
cunoștințelor în situații noi.
Noutatea Examenului de Evaluare Națională se reflectă și în bareme.
Acestea sunt concepute într-o manieră standardizată, aproape matematică și
nu permit concesii și abateri. Cu alte cuvinte, baremele de corectare mențin
rigorile din anii anteriori, păstrând exactitatea și punctând orice răspuns al
elevului, chiar dacă acesta nu este corect în totalitate (precizarea unei analogii
între texte, chiar dacă nu este argumentată, menționarea tiparului textual, chiar
dacă nu este inserat într-un enunț etc.)
Dincolo de aceste detalii structurale trebuie să avem în vedere și formatul
tipizat al subiectelor. Comparativ cu anii anteriori, când elevul trebuia să
formuleze răspunsurile pe foaia de examen primită odată cu subiectele,
formulând răspunsuri complete, separat de foaia cu subiecte, anul acesta
elevul primește un formular tipizat pe care să-și scrie răspunsurile. Această
noutate are avantajul că efortul de a scrie și uneori de a concepe răspunsul
este considerabil mai mic, însă pe de altă parte, noile subiecte din acest an
școlar solicită răspunsuri clare, corecte și concise, limitate de un anumit număr
de cuvinte. În redactarea răspunsului, elevul trebuie să dovedească faptul că a
înțeles foarte bine mesajul textelor propuse și că poate să inventarieze corect
detaliile lor. Cu alte cuvinte, tipizatele înlesnesc efortul elevilor pentru a putea
oferi răspunsuri relativ scurte, însă atenția trebuie să fie mai mare pentru a nu
da ocazia strecurării greșelilor.

BIBLIOGRAFIE:

8
1. Cucos Constantin, Pedagogie , Editia a II-a revazuta si adaugita ,
Editura Polirom , Iasi 2002
2. Radu Ioan, Evaluarea in procesul didactic , Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti,1999
3. Stoica Marin, Pedagogie si psihologie, Editura Didactica si
Pedagogica , Bucuresti
4. Ordinul de ministru nr. 3.237/5.02.2021), privind aprobarea
programelor pentru Evaluarea Nationala pentru absolventii clasei a
VIII-a

Prof. lb. romana

Berlescu Adelaida