Fişa de lucru Nr.

1. Citiţi cu atenţie textele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

A. ,,Prin instaurarea nazismului la putere teroarea devine politică de stat. Dacă pentru adepţii regimului totalitar existau avantaje şi
perspective materiale, pentru oponenţi se întrebuinţau diverse metode de <convingere> sau intimidare: asasinatul, arestarea în
masă, percheziţiile la domiciliu, lagărele de exterminare fizică, retragerea cetăţeniei. Gândirea a fost înlocuită cu lagărul,
laboratorul ştiinţific a folosit înarmărilor, literatura cea mai bună a fost pusă pe foc”. (Em.Bold, I.Ciupercă,
Ascensiunea nazismului)

B. “Democraţia este un sistem bazat pe principiul conform căruia nimeni nu se poate proclama conducător, nimeni nu poate deţine
puterea în nume personal şi în mod irevocabil. Tocmai pentru că principiul autocratic este respins, axioma democratică este aceea că
puterea omului asupra altor oameni poate fi acordată doar de ceilalţi – iar aceasta numai şi numai pe baza revocabilităţii. Aşadar,
conducătorii vor deţine această funcţie ca urmare a desemnării libere, neîngrădite de către cei care urmează să fie conduşi.”.
(G.Sartori, Teoria democraţiei reinterpretată)

C. ,, “Comunismul este o ideologie politică a cărui obiectiv este instaurarea unei societăţi ideale, caracterizată prin proprietatea
colectivă şi viaţa comună. El a încercat să descrie modul în care societăţile industriale contemporane vor birui, în mod inevitabil,
capitalismul prin intermediul revoluţiei menite a crea o societate fără clase, în care nu va exista proprietate privată şi în care fiecare
va munci pe măsura posibilităţilor şi va primi în funcţie de necesităţi. (Dicţionar de Istorie Universală Contemporană de la 1900
până azi)

Cerinţe:

a. Precizaţi, pe baza sursei A mijloacele folosite de regimul nazist pentru înlăturarea oponenţilor.
b. Menţionaţi, pe baza sursei B un punct de vedere referitor la democraţie, susţinându-l cu o explicaţie din text.
c. Precizaţi, pe baza sursei C un punct de vedere refeirtor la societatea comunistă, susţinându-l cu o explicaţie din text.
d. Menţionaţi, pe baza surselor o deosebire între totalitarism şi democraţie.
 Fişa de lucru Nr.2

1. Citeşte cu atenţie textul de mai jos :

,,Regimul democrației liberale este, în primul rând, un regim democratic, ceea ce înseamnă că cetățenii participă, direct sau
indirect, la putere. Cea mai bună expresie a acestei democrații pare să fie votul universal care permite tuturor cetățenilor adulți
să-și desemneze reprezentanții…Dar acest tip de democrație se vrea și liberală pentru că ea are drept scop menținerea și
apărarea libertăților individuale…Libertățile politice ca libertatea presei, întrunirilor, libertatea conștiinței,dreptul de a-și
exprima în libertate opiniile, siguranța de a nu fi arestat fără motiv…Libertatea economică e fondată pe ideea că economia se
supune unor legi naturale și că statul nu trebuie să le pertube pe acestea prin intervenții care ar risca să le denatureze
funcționarea.Liberalismul economic…se proclamă apărătorul celor două postulate : inițiativa individuală și proprietatea privată.
Libertatea socială strâns legată de libertatea economică presupune că statul nu trebuie să intervină în raporturile dintre patroni
și salariați…(Pierre Milza,Serge Bernstein, Istoria secolului XX)

Cerințe :

a. .Identificați din text o caracteristică a regimului liberal.

b..Menționați pe baza textului scopul democrației liberale.
c. Transcrieți din text 2 informații aflate în relație de cauză-efect.
d. Enumerați pe o scală de la 1 la 3 trei libertățile politice care considerați că au cea mai mare importanță pentru
dumneavoastră..
e. Precizați legătura dintre libertatea socială și libertatea economică.
f. Menționați două trăsături ale democrației în afara celor din text
g. Menționați o practică politică totalitară comunistă.
 Fişa de lucru Nr.3

I. Asociază personajele de mai jos cu ideologia şi practica politică corespunzătoare: fascism, antisemitism, nazism, marea
teroare, economie planificată, democraţie, corporatism, comunism, dictatura proletariatului, naţional-comunism,
practica democraţiei parlamentare.

Fisa de lucru nr.4 Diagrama VENN

Asemănări între Fascism și Nazism

Fascism Nazism
Asemănări

FSAAS

Interzisa opoziţia

Încălcarea drepturilor

omului
 Schiţa Lecţiei

I. Forme de organizare statală

„Democratia a trecut ultima si cea mai grea dintre probe si triumfa acum în întreaga lume”, declara, la sfârsitul Primului
Razboi Mondial, omul politic italian Giovanni Giolitti, unul dintre principalii reprezentanti ai liberalismului în Italia. Giolitti se însela,
deoarece pe ruinele Imperiului Tarist aparuse deja, în octombrie 1917 primul regim totalitar al secolului XX – cel sovietic -, iar în
deceniile urmatoare regimuri totalitare, fasciste sau comuniste, se vor instaura în numeroase tari din Europa, Asia si America Latina.
Partidele si regimurile totalitare au fost principalii adversari ai drepturilor omului si democratiei între 1917 si 1989, iar înfruntarea
dintre democratie si totalitarism este una dintre principalele caracteristici ale secolului al XX-lea.
În perioada interbelică ,majoritatea statelor europene au cunoscut regimuri democratice şi au făcut eforturi pentru menţinerea
unui climat de pace. Ţările europene democratice au cunoscut, ca formă de organizare statală, fie republica ( Franţa, Polonia, Finlanda,
Cehoslovacia), fie monarhia constituţională (România, Marea Britanie, Belgia, statele nordice). Şi în aceste ţări democratice au
funcţionat partide extremiste ( de exemplu, în România: LANC (1923), Legiunea Arhanghelul Mihail (1927), transformată ulterior în
Garda de Fier.

II. Regimuri Democratice. Trăsături definitorii.

Democratia. Regimul politic democratic se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
- separarea puterilor în stat.
- pluralism poltic
- economie de piaţă.
- promovează statul de drept (în care nimeni nu este mai presus de lege)
- puterea se află în mâna poporului, care guvernează prin reprezentanţi aleşi.
- egalitate în faţa legii.
- respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

III. Regimuri Totalitare. Trăsături definitorii.

- nerespectarea principiului separării puterilor în stat.
- încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.
- existenţa partidului unic , care deţine puterea politică.
- promovarea cultului personalităţii.
- aplicarea cenzurii.
- [oponenţii regimului sunt exterminaţi sau trimişi în închisori.
- demagogie şi propagandă.
- [interesele individului sunt subordonate intereselor statului.
- [teroare şi violenţă cu ajutorul poliţiei politice (CEKA, NKVD, KGB înURSS; Gestapo în Germania nazistă, Securitatea în România
comunistă)
- [statul se implică în toate domeniile de activitate (inclusiv în viaţa privată a cetăţenilor săi)
-controlul statului asupra mijloacelor de informare în masa.

IV. Trăsăturile distincte ale regimurilor totalitare.

Comunismul: - colectivizarea şi industrializarea, naţionalizarea bunurilor,ateismul,desfiinţarea proprietăţii private şi înlăturarea
burgheziei.
Nazismul: - rasismul, antisemitismul, ideea creării unui “spaţiu vital” în care să trăiască “rasa ariană” “spaţiul vital” trebuia
epurat de rasele inferioare (evreii, ţiganii, slavii).
Cauzele care au generat aparitia ideologiilor si regimurilor totalitare sunt diverse:
crizele politice si sociale de dupa Primul Razboi Mondial,
crizele economice caracterizate prin somajul ridicat si mai ales prin „marea criza” din 1929-1933,
nostalgia societatii comunitare stravechi (fascismul italian),
revolta împotriva liberalismului – „vinovatul” pentru situatia grea a cetatenilor (bolsevismul/comunismul),
nemultumirea fata de regimul parlamentar considerat raspunzator pentru „umilinta nationala” (nazismul).
Actiunile prin care ideile s-au impus în planul politic si s-au transformat în regimuri sunt de asemenea diverse:
revolutii (Rusia, 1917),
marsuri asupra capitalei (Italia, 1922),
alegeri parlamentare democratice(Germania, 1932),
razboi civil (Spania, 1936-1939),
impunerea din exterior a regimului comunist de catre URSS în SE Europei (dupa 1945).

Deosebirile dintre democratie si totalitarism

Domeniul de Regim politic
activitate Democratic Totalitar
Economic  economie de piaţă: preţ liber;  economie dirijată: preţ impus;
impozit progresiv pe venit. planificarea producţiei.
Politic  pluripartidism: alternanţă la  monopartidism: parlament rezultat
guvernare; parlament reprezentativ. din
alegeri dirijate

Militar  armata în slujba naţiunii;  armata supusă conducătorului;

 transparenţa măsurilor.
Societatea civilă  colaborare cu statul.
Cultul  absenţa unor manifestări
personalităţii stridente,
elogioase la adresa conducătorului.
Drepturile  existenţa practică a unor
omului libertăţi
(presă, întruniri etc.) ;
 justiţie independentă.
 secretul măsurilor luate.
 supusă controlului statului.
 omniprezenţa manifestărilor de
glorificare a conducătorului.
 existenţa teoretică a acestora;
 manipularea opiniei publice prin
mass-
media.
 Atitudinea statelor democratice faţă de regimurile totalitare

În perioada interbelică: În perioada postbelică:

crearea Planului Marshall (1947);

constituirea alianţei politico-militare NATO (1949);
crearea unei organizaţii mondiale (Liga ajutorul militar al S.U.A. Căderea comunismului.
Naţiunilor) ;
încheierea unor alianţe regionale (Mica
Înţelegere, Înţelegerea Balcanică) ;
semnarea unor tratate internaţionale ( Pactul
Briand - Kellogg ) ;
izolarea diplomatică a statelor revizioniste;
conciliatorismul (care nu a fost o atitudine
înţeleaptă a marilor puteri )