VERBUL

Verbul este partea de vorbire flexibilă( iși schimbă forma) care indică o acțiune,
starea sau existența.

Maria citește o știre despre hamsteri.

Ionel este elev în clasa a VIII-a.
Andrei a fost la bunici zilele trecute.

Clasificarea verbelor
A) Verbe predicative-răspund la întrebarea CE FACE?( sau ce a făcut?, ce va
face), indică o acțiune și au funcția sintactică de predicat verbal.

Corina a ajuns la scoală după începerea cursului.

Intrebare: ce a făcut Corina? Răspuns: a ajuns, deci a ajuns este verb
predicativ și are funcția sintactică de predicat verbal.

B) Verbe auxiliare-sunt verbe care ajută la formarea timpurilor verbale

compuse. Ele nu au singure funcție sintactică.

Verbele auxiliare sunt: a fi, a voi( a vrea) și a avea

Voi merge la film zilele următoare.

!!! atenție
Tot verbul enunțului este ,,voi merge”-verb predicativ pentru că indică o
acțiune, iar ,, voi” este un verb auxiliar deoarece mă ajută la formarea viitorului.

As fi citit cartea recomandată, dacă aș fi avut-o.

As fi citit-verb predicativ
Aș-verb auxiliar
Fi-verb auxiliar

C) Verbe copulative-sunt verbele care imi indică cine este/cum este/ce este cineva
sau ceva. Acestea, împreună cu funcția sintactică de nume predicativ, alcătuiesc
functia sintactică de predicat nominal.
Verbe copulative-a deveni, a fi, a ajunge, a iesi, a insemna, a parea, a rămâne
etc.

Maria este elevă.

Este elevă-predicat nominal alcătuit din verbul copulativ ,,a fi”, persoana a III-a,
număr singular, mod indicativ, timp prezent și funcția sintactică de nume
predicativ ,,eleva” exprimat prin substantiv comun, numar singular,
gen feminin

Verb predicativ Verb copulativ

A FI- Indică existența, costul, ora, A FI-imi indică cum este/ce este/cine
locul, timpul este ceva sau cineva.

Alina este la bunici.(se află) Alina este frumoasa/elevă etc.

A AJUNGE-indică o acțiune A AJUNGE-sinonim cu a deveni.
Alina a ajuns la scoală. Alina a ajuns medic.

A RĂMÂNE A RĂMÂNE

Alina a rămas la munte pentru două Alina a rămas neschimbată.

seri.
A IESI A IESI

Alina a ieșit la plimbare. Alina a ieșit medic.

A ÎNSEMNA- sinonim cu a nota A ÎNSEMNA

Alina a însemnat tema pe caiet Școala înseamnă educație.

A PĂREA A PĂREA

Se pare că va ploua. Alina pare tristă.

A fi-verb predicativ: Andrei a fost in vizita la vărul său.

-vb auxiliar: Aș fi luat notă mare dacă învățam.
-vb copulativ: Andrei este înalt.

A avea-vb predicativ: Alin are un frate mai mare

-vb. auxiliar: Am hotârât să mă apuc de învățat.

A vrea- vb predicativ: Vreau să vină vara.

vb auxiliar: Voi pleca în curând. Ar citi o revistă cu benzi desenate.

Conjugarea verbelor

Pentru a afla conjugarea unei verb, trebuie să trec verbul la modul

infinitiv( forma de dicționar)
Conjugarea I-verbe terminate la infinitiv în A- a mânca, a dansa
Conjugarea a II-a- verbe terminate la infinitiv în EA- a vedea
Conjugarea a III-a- verbe terminate la ininitiv în E-a zice
Conjugarea a IV-a- verbe terminate la infinitv în I-a zâmbi
Conjugarea a V-a- verbe terminate la infinitiv în Î- a hotărî

Moduri și timpuri verbale

Moduri personale( se conjugă la toate persoanele)

INDICATIV, IMPERATIV, CONJUNCTIV, CONDIȚIONAL-OPTATIV
Moduri nepersonale(la toate persoanele au aceeași formă
INFINITIV-timp prezent- a lucra
-timp perfect-a fi lucrat
GERUNZIU-lucrând
PARTICIPIU-lucrat
SUPIN-de lucrat/pentru lucrat/la lucrat/despre lucrat
 MODUL INDICATIV
 Timpul prezent:eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, noi scriem, voi scrieţi,
ei/ele scriu.

 Timpul imperfect: eu scriam, tu scriai, el/ea scria, noi scriam, voi

scriaţi, ei/ele scriau.

 Perfect compus: eu am scris, tu ai scris, el/ea a scris, noi am
scris, voi aţi scris, ei/ele au scris.

 Mai-mult- ca -perfect:eu scrisesem, tu scriseseși, el/ea scrisese,
noi scriseserăm, voi scriseserăţi, ei/ele scriseseră.

 Perfect simplu: eu scrisei, tu scriseşi, el/ea scrise, noi scriserăm,
voi scriserăţi, ei/ele scriseră.

 Viitor standard: eu voi scrie, tu vei scrie, el/ea va scrie, noi vom
scrie, voi veţi scrie, ei/ele vor scrie.

 Viitor standard: eu o sa scriu, tu o sa scrii, el/ea o sa scrie, noi o
sa scriem, voi o sa scrieţi, ei/ele o sa scrie.

 Viitor standard-eu oi scrie, tu îi scrie, el/ea o scrie, noi om scrie,
voi oţi scrie, ei/ele or scrie

 Viitor anterior:eu voi fi scris, tu vei fi scris, el/ea va fi scris, noi
vom fi scris, voi veţi fi scris, ei/ele vor fi scris.

 Viitor popular:eu am sa scriu, tu ai să scrii, el are să scrie, noi
avem să scriem, voi aveți să scrieți, ei au să scrie

MODUL CONJUNCTIV
 Timpul prezent: eu să scriu, tu să scrii, el/ea să scrie, noi să
scriem, voi să scrieţi, ei/ele să scrie.

 Timpul perfect:eu să fi scris, tu să fi scris, el/ea să fi scris, noi să
fi scris, voi să fi scris, ei/ele să fi scris.

MODUL CONDIȚIONAL-OPTATIV
 Timpul prezent:eu aş scrie, tu ai scrie, el/ea ar scrie, noi am scrie,
voi aţi scrie, ei/ele ar scrie.

 Timpul perfect:eu aş fi scris, tu ai fi scris, el/ea ar fi scris, noi am fi
scris, voi aţi fi scris, ei/ele ar fi scris.

MODUL IMPERATIV-indică ordin, îndepn, poruncă, sfat etc

- are doar persoana a II-a, sg și pl.
Scrie! Scrieți!
Nu scrie! Nu scrieți!

FUNCȚII SINTACTICE ALE VERBELOR LA MODURI NEPERSONALE

MODUL INFINITIV:

-    SUBIECT:  A citi este o plăcere

-    NUME PREDICATIV: Plăcerea mea este a citi.
-    ATRIBUT VERBAL: Am dorinţa de a citi mai mult
-    COMPLEMENT DIRECT: Pot citi orice carte.
-    COMPLEMENT PREPOZIȚIONAL: Mă gândesc a citi mai mult.
-    CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: A venit fără a citi.
-    CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: Înainte de a citi lectura şi-a făcut temele

MODUL SUPIN:

-    SUBIECT: De citit este o plăcere.

-    NUME PREDICATIV: Plăcerea mea este de citit multe cărţi.
-    ATRIBUT VERBAL: Plăcerea de citit o am din copilărie.
-    COMPLEMENT DIRECT: Am de citit trei romane.
-    COMPLEMENT PREPOZIȚIONAL: M-am plictisit de citit.

MODUL GERUNZIU:

-    SUBIECT: Se aude tunând.

-    ATRIBUT VERBAL: Valuri cu creste spumegând se loveau de stânci.
(gerunziu neacordat)
-    CIRCUMSTANŢIAL DE MOD: Dunărea curge mereu suşotind.
-    CIRCUMSTANŢIAL DE TIMP: „Baiazid, privind la dânsul, îl întreabă cu
dispreţ.”
LOCUȚIUNEA VERBALĂ
Este grupul unitar de cuvinte, sinonim cu un verb, care are intotdeauna în
componență un verb. Acestea au f.s de predicat verbal.
Exemple de locuțiuni verbale:
LOCUȚIUNE VERBALĂ VERB
a băga de seamă a observa
a o lua la fugă a fugi
a face demascări a demasca
a da comenzi a comanda
a arunca ocheade a privi
s-a dat de-a rostogolul – a se rostogoli
a lua la sănătoasa – a fugi
a aduce aminte – a aminti
a băga în seamă – a asculta
a avea bănuială – a  bănui
a avea asemănare – a semăna