Noaptea neagră a sufletului

San Juan de la Cruz

Intr-o noapte întunecată, cu dor, de dragoste aprinsăi

O, binecuvȃntată fericire!
Ieşii fără de veste, fiindu-mi casaii stinsă.

Prin treptele secrete, în siguranţă-n noapte, deghizată,

O, binecuvȃntată fericire!
Liberă-n întuneric, fiindu-mi casa împăcată.

In noaptea binecuvȃntată, în secret, nimeni nu mă vedea,

Nici eu priveam ceva,
Fără alt ghid sau rază decȃt cea care-n inimă ardea.
Mai clar decȃt lumina de amiază, aceasta mă ghida,
Unde mă aştepta
Cel pe care bine îl ştiam, deşi nimeni nu era!

O, noapte călăuzitoare!
O, noapte iubită mai mult decȃt un răsărit de soare!
O, noapte ce-ai unit Iubitul cu iubita, iubita în Iubitiii trecȃnd prin
transformare!

In pieptu-mi înflorit, ce numai pentru asta se păstra,

Dormind El rămȃnea,
Iar eu îl mȃngȃiam, şi evantaiul cedrilor adia.

Vȃntul printre creneluri, cȃnd păru-i răsfiramiv,

Cu mȃna-i umedă gȃtleju-mi atingeav
Si toate simţurile-mi amorţea.

Inertă, uitȃnd toate, spre Cel Iubit faţa mi-am înclinat,

Totu-ncetă şi, Lui încredinţată,
Mi-am lăsat orice grijă între crini uitată.

(traducerea din spaniolă: Didina Iordache)

i
Este vorba despre suflet, care în spaniolă -“alma”- este de genul feminin.
ii
Este un simbol utilizat des în creştinism, desemnȃnd trupul (casa sufletului). Casa
stinsă este starea akedia, cȃnd toate poftele sau pornirile trupeşti sunt stinse.
iii
Iubitul şi iubita substituie simbolurile Mirelui şi ale miresei, din creştinism, unde Mirele
este Duhul Sfȃnt (El Espiritu Santo) iar mireasa este sufletul.
iv
Există în spaniolă expresia “păr de înger” care se referă la o masă aurie-translucidă, sau
la aura, ca un disc de raze aurii, din jurul capetelor E.D. şi sfinţilor,. La această aură se
referă Sfȃntul Ioan al Crucii cȃnd foloseşte expresia incompletă păr răsfirat (în toate
direcţiile).
v
Aici, utilizarea verbului are conotaţii muzicale : a atinge coardele unui instrument (aici
coardele vocale) şi a-l face să emită sunete.