Exemplu de bună practică:

Proiect interdisciplinar:” Indicatori de calitate pentru aer”

Disciplina: STUDIUL CALITĂŢII MEDIULUI
Aria tematică: TEHNOLOGII

Argument

A face educatie inseamna a actiona in numele unor exigente valorizatoare, care imprima o
anumita structura si functionalitate demersului educativ. Actorii implicati in acest proces sunt pusi in
fata unor alternative procedurale, situationale, de selectare a anumitor continuturi, de orientare in
multitudinea de oferte, posibilitati si cerinte. O lectie nu este valoroasa doar prin faptul ca o serie de
metode sau artificii procedurale sunt in sine valoroase ori ca au fost impecabil transpuse didactic. O
lectie devine valoroasa atunci cand coordonarile dintre secventele de instruire ale acesteia sunt
judicioase si inspirate, iar articulatiile realizate intre elementele lectiei (continuturi, finalitati,
metodologie didactica, forme de organizare, modalitati de evaluare etc.) sunt congruente si au eficienta.

Dinamismul timpului actual impune învăţarea de tip inovator având drept caracteristici esenţiale
caracterul anticipativ şi participativ. Deci problema care trebuie rezolvata este cea legata de modul in
care reusim sa obiectivam ce am proiectat (curriculum-ul educational) in realitati educationale
eficiente.
În faza de a depăşi învăţământul linear, considerăm că rolul profesorului este astăzi de a
proiecta experienţe de învăţare motivante, colaborative, valoroase pentru elev şi, în acest context de a-i
deveni acestuia tutore, prin activităţi de supraveghere, îndrumare, facilitare.
Demersurile interdisciplinarităţii oferă o cale flexibilă şi echilibrată de utilizare a metodelor,
procedeelor şi mijloacelor didactice, crează cadrul necesar implicării elevului ca partener permanent în
predare/evaluare-modalitate eficientă de creştere a randamentului şcolar.
Un mod de a conferi deschidere şi viaţă muncii noastre este şi cel al exerciţiului
interdisciplinar prin folosirea proiectului ca metodă complementară sau alternativă de evaluare.
Acesta oferă elevilor posibilitatea de a demonstra ce ştiu, dar, mai ales, ceea ce ştiu să facă, adică să le
pună în valoare anumite capacităţi. Realitatea practicii noastre profesionale ne învaţă că el nu se poate
aplica nici permanent, nici pretutindeni, dar utilizarea lui dă frumuseţe şi viaţă învăţării şcolare, fiind şi
posibilă şi necesară. Abordarea integrata presupune un demers global, in care granitele rigide dintre
activitati se sterg, iar copiii sunt supusi unor experiente de invatare complexe, care le dezvolta interesul
pentru dobandirea cunostintelor.
Reforma educationala, prin implementarea metodei proiectului, permite dobândirea de catre copil
a unor deprinderi si abilitati prin care, ulterior, se poate realiza întelegerea si producerea unor
rationamente autentice, devenind astfel participanti activi în viata comunitatii. Se face astfel trecerea de
la modelele traditionale, care limiteaza uneori realizarea cunoasterii, la cunoastera în cadrul unei
cercetari practice care le ofera copiilor posibilitatea de a exploata în profunzime domenii noi, de a
acumula cunostinte în mod independent si de a dezvolta competente precum creativitatea, spiritul de
initiativa, capacitatea de a comunica si de a lucra în echipa.

Stabilirea ariei de interes şi a tematicii proiectului

Argument ecologic
„Tot ce se află pe faţa Pământului se transformă necontenit, fiindcă Pământul e viu; şi are şi suflet.
Noi facem parte din acest suflet şi rareori ne dăm seama că el lucrează totdeauna spre binele
nostru.“ PABLO COELHO

Înţelegerea fenomenelor legate de evoluţia societăţii omeneşti în contextul protejării mediului

este o parte a educaţiei elementare a fiecărui cetăţean . Degradarea mediului afectează siguranţa zilei
de mâine. Viaţa nu poate fi separată de mediul ambiant, educaţia trebuie făcută în direcţia protecţiei
mediului înconjurător şi a respectului pentru cei care o fac.
Educatia ecologica este procesul de recunoastere a valorilor si de intelegere a conceptelor, in
aspectul formarii si dezvoltarii deprinderilor si atitudinilor necesare pentru intelegerea corecta si
aprecierea interdependentei dintre om, cultura si factorii mediului natural. Pregătirea copiilor în şcoală,
nu înseamnă numai dobândirea de către aceştia a unor cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, ci şi formarea
unei conduite ecologice care presupune acţiuni concrete, complexe şi de lungă durată, la care învăţarea
şi răspunderea sunt componente esenţiale pentru punerea în practică şi evaluarea activităţilor de
conservare şi protecţie a mediului înconjurător.

conştientizarea problemelor de mediu

de ordin economic, social, politic,
ecologic etc.

SCOPUL
EDUCAŢIEI dezvoltarea de cunoştinţe, deprinderi,
PENTRU principii, atitudini, abilităţi, capacităţi
MEDIU de acţiune.

fundamentarea de noi comportamente

(pentru indivizi, grupuri sociale şi
societate) faţă de mediu.

In acest context, cand frontiera mileniului trei a fost trecută se impune interconexiunea
ştiinţelor în cadrul vastului proces de cunoaştere a naturii. Considerăm că prezenţa curriculum-ului la
decizia şcolii în planurile cadru de învăţământ constituie o oportunitate pentru atingerea acestui
obiectiv, iar disciplina Studiul Calităţii Mediului un mediu propice pentru desăvarşirea educaţiei
ecologice a elevilor. Cum ales clasa şi de ce am aplicat metoda proiect la această clasă? Răspunsul va fi
generat printr-o analiză de tip Swot, prezentată mai jos:
Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

Încadrarea cu profesori de specialitate, bine  Nu toţi elevii au calculator conectat la
pregătiţi Internet acasă
Formarea profesională prin cursul”Instruirea  Slaba mediatizare a rezultatelor pozitive
in societatea cunoaşterii” a unui grup de  Lipsa unei săli de lectură şi a unui centru
profesori documentar pentru elevi
 Bază materială adecvată desfăşurării tuturor  Slaba implicare a anumitor elevi şi a
activităţilor din şcoală (resurse TIC) părinţilor acestora
Clasă de elevi omogenă, de nivel bun, cu  Lipsa manualelor
interes pentru studiu
Elevii au abilităţi de utilizare a calculatorului
şi cunoştinţe de limba engleză
Disponibilitatea profesorilor de a lucra în
echipă
Disponibilitatea cadrelor pentru formare
continuă
Consiliul elevilor este eficient şi mobilizator
Existenţa în şcoală a clubului de ecologie şi
turism „ECO-TUR”
Oportunităţi Ameninţări
 Elevii manifestă interes deosebit pentru  Viziunea deficitară a unor părinţi legată de
domeniul protecţiei mediului importanţa şi rolul şcolii
 Existenţa în şcoală a profilului „Resurse  Neimplicarea tuturor elevilor la realizarea
naturale” proiectelor
 Parteneriate cu instituţii furnizoare de  Separaţia dintre şcoală şi comunitate
programe educaţionale specifice  Barierele conceptuale
 Participarea la concursurile şcolare
 Perfecţionarea cadrelor didactice
 Posibilitatea realizării de activităţi
interdisciplinare
 Ce înseamnă predarea prin metoda proiect?
„Un grup care de persoane învaţă,
îşi propune să abordeze o anumită temă,
îşi stabileşte un obiectiv,
se pune de acord asupra temelor şi sarcinilor,
dezvoltă în comun
domeniul de lucru,
derulează lucrările planificate (în grupuri mici),
îşi finalizează proiectul în beneficiul grupului şi a mediului social.”

Proiectul este o metodă complexă, care necesită o perioadă mare de timp (una sau mai multe
săptămâni). A apărut la începutul secolului XX, datorită nevoii de flexibilitate şi de relevanţă socială a
curriculum-ului, precum şi ca modalitate de egalizare a şanselor. Proiectul solicită elevului să realizeze
planul unor activităţi desfăşurate în şcoală, dar mai ales în afara şcolii, sub coordonarea profesorului,
pornind de la identificarea unei probleme. Pentru elaborarea lor, elevii trebuie să caute informaţii, să le
combine, să formuleze probleme şi să caute soluţii, valorificând cunoştinţe de la diferite discipline.
Trebuie să combine textul cu desenul, colajul etc. Proiectul se poate realiza individual sau în grup.
Organizarea sa în grup aduce mai multe beneficii. Particularităţile individuale reclamă organizarea
activităţilor în grupuri mici, unde sarcinile pot fi individualizate şi pot fi mai uşor măsurate
performanţele şi progresul înregistrat. Învăţarea reciprocă este un tip de învăţare eficient şi, de obicei,
puţin valorificat în şcoală, care apare în contextul învăţării în grupuri mici şi în derularea de proiecte.
Strategiile didactice trebuie să includă învăţarea prin cooperare, învăţarea prin descoperire, jocul,
întrucât acestea sunt modalităţile de abordare interdisciplinară care creează un context al învăţării
plăcut, stimulativ, care valorifică interesele, nevoile elevului şi experienţele lui de viaţă şi creează
premisele învăţării automone şi ale reuşitei şcolare.
Un proiect este un demers didactic în grup, într-o interactiune continua, prin care se urmareste
integrarea noilor informatii în structuri cognitive proprii si transferarea lor în continuturi noi, aplicabile
în practic, o comunitate de învatare în care fiecare contribue atât la propria învatare, cât si la procesul
de învatare colectiv, o actiune de cercetare si actiune practica în acelasi timp. Metoda proiectului
integrat este o strategie de învatare si evaluare care se concentreaza pe efortul deliberat de cercetare al
copilului, pe depistarea si întelegerea subiectului în întreaga sa amploare, contribuie la învatarea unui
mod de «gândire interdisciplinara » si la practica învatarii prin cooperare.
Pentru a fi posibila abordarea în maniera integrata şi realizarea tuturor obiectivelor propuse este
necesară utilizarea în toate etapele proiectului a instrumentelor TIC. Se crează astfel un mediu educativ
de calitate , care sa asigure accesul liber, fără discriminare, la metode si resurse educationale
imbunatatite si la bunele practici ale altor institutii. Folosirea instrumentelor TIC permite încurajarea
învăţământului inovativ şi stimularea creativităţii profesorilor şi elevilor, oferind un cadru general
favorabil pentru dezvoltarea proiectelor şi participarea beneficiarilor sistemului educaţional la
dezvoltarea societăţii informaţionale. Prin folosirea de materiale didactice intuitive şi interactive
calitatea procesului de învăţare creşte. Elevul are la dispoziţie nu numai lucrări abstracte sau statice ale
fenomenelor predate ci şi simulări realiste şi ilustrări dinamice, care fac conexiuni intre materia predată
şi lumea reală. Prin eliminarea timpului de “scriere pe tablă”, profesorul economiseşte timp valoros şi
se poate concentra asupra predării propriu-zise.
Datele generale ale activităţii
Extinderea modalităţilor de realizare a educaţiei ecologice a elevilor,  dezvoltarea gândirii
critice obiective şi întărirea spiritului de cooperare între elevi prin aplicarea unor metode moderne cu
mare eficienţă instructiv educativă, stimularea potenţialului creativ al elevilor, stimularea gândirii
autonome şi a capacităţii de a lua decizii prin crearea unei atmosfere de lucru deschise, plăcute,
recreative.
Prin participarea la acest proiect, elevilor li se oferă posibilitatea de a-şi exprima ideile
personale şi de a manifesta o atitudine personală legată de responsabilitatea pe care şi-o asumă în
privinţa mediului înconjurător.
Scopul
Prin acţiunile şi activităţile instructiv-educative de învăţare desfăşurate ne propunem să
evidenţiem avantajele utilizării metodei proiectului integrat şi a instumentelor TIC de predare-învăţare
şi să demonstrăm modul în care se poate realiza autoevaluarea şi interevaluarea unor produse digitale
de grup: e-portofolii.

Conceptele de bază promovate de proiect:

 Interdisciplinaritate 
 Interactivitate 
 Învăţare prin proiect pe bază de e-portofoliu
 Responsabilizare
 Implicare

Obiective generale ale proiectului

- consolidarea şi fixarea cunoştinţelor despre mediu
- crearea unui climat educaţional care sa favorizeze un învăţămant de calitate
- aplicarea la clasa a metodelor de lucru activ-participative în vederea creşterii eficienţei
activităţii didactice si obţinerii de performanţe şcolare ;
- stimularea imaginaţiei, a creativităţii, a spiritului de competiţie
- conştientizarea afectivităţii de grup ca suport al prieteniei şi dovedirea unui
comportament asertiv

Obiective specifice
1.1. Recunoaşterea, definirea şi utilizarea unor concepte specifice ecologiei şi altor ştiinţe cu impact în
viaţa cotidiană.
1.2. Dezvoltarea capacităţii de comunicare folosind informaţii din domeniul ştiinţelor naturii.
1.3. Valorificarea informaţiilor culese din surse diferite, utilizând terminologia şi simbolurile specifice
domeniului;
1.8. Dezvoltarea interesului pentru realizarea unui mediu ecologic echilibrat, pentru asigurarea calităţii
vieţii şi sănătăţii, cultivarea unui comportament individual si social ecologic sănătos.
Competenţe vizate
- înţelegerea şi utilizarea conceptelor specifice ecologiei şi protecţiei mediului
- dezvoltarea competenţelor de utilizare a instrumentelor TIC
- dezvoltarea competentelor de comunicare
- dezvoltarea de competenţe organizatorice, de cooperare şi relaţionare interpersonală
- formarea şi dezvoltarea unor competenţe şi deprinderi complexe, din care amintim:
spiritul de echipă, colegialitatea, dialogul, toleranţa (specifice lucrului pe grupe), analiza
şi sinteza (în cadrul învăţării autodirijate), sistematizarea şi argumentarea (utilizate în
prezentarea produsului final)
Activităţi de învăţare
 Stabilirea premiselor iniţiale, cadrul conceptual, metodologic, datele generale ale
investigaţiei, tipul de informaţii de care elevii au nevoie.
 Stabilirea întrebării esenţiale şi a unui set de întrebări de conţinut care vor fixa
elementele cheie ale proiectului.
 Precizarea elementelor de conţinut ale portofoliului (pentru prezentarea în
scris sau orală) – lista de verificare portofoliu
 Prezentarea unor produse model
 Identificarea şi selectarea resurselor materiale (altele decât cele date suport)
 Desfăşurarea activităţilor propuse în vederea realizării produselor finale
 Evaluarea proiectului
Am stabilit, de la început, că evaluarea produsului final se va face prin prezentare orală, liberă de
către fiecare grupă, profesorul fiind permanent consilier şi evaluator final, fără să neglijăm părerea
elevilor. Se va lucra pe patru grupe cu câte 6 şi 7 elevi, cu lideri de grupă şi cu teme date pentru fiecare
grupă. Fiecare grupă va realiza un portofoliu, rezultatul activităţii tuturor membrilor grupei.
Pentru evaluare am stabilit timpul de lucru de 1 oră, elevii fiind aşezaţi în grupe dispuse astfel
încât fiecare să se poată privi în faţă cu toţi ceilalţi; să aibă cărţi de vizită pe masă şi mapa cu produsul
final. Clasa a fost amenajată corespunzător, expunându-se o parte din materialele ilustrative sugestive -
create de elevi: planşă cu planul proiectului de evaluare, postere cu vederi, diagrame cu date
semnificative sau citate, desene colective reportaje de excursie, afişe, etc.
Elevii au fost sfătuiţi ca, în timpul evaluării proiectului, să pună întrebări celorlalte grupe, să
aducă completări şi să completeze formularul de reacţie la prezentare fiecare elev cu cerinţele: vorbeşte
corect în propoziţii; prezintă material bogat şi edificator, este activ, povesteşte frumos, citeşte corect,
expresiv, respectă cerinţa dată, aduce noutăţi, este original.
Grupele au rezolvat tema propusă foarte ingenios, folosind o varietate de surse informaţionale, cu
argument şi suport bine realizat. Evaluarea produselor finale a fost realizată de un juriu format din
profesorii care au făcut parte din echipa de proiect şi trei elevi, reprezentanţi ai altor clase paralele, la
care nu s-a aplicat metoda prezentată. Cele mai bune grupe au fost premiate, acordandu - se diplome si
premiul cel mare: un tort mare cu frişcă.Portofoliul personal al fiecăruia elev va cuprinde:
• O publicaţie, o prezentare sau un site wiki;

• Listele de verificare completate pentru fiecare produs prezentat de profesor şi pentru fiecare
produs elaborat;
• Chestionar iniţial de colaborare

• Graficul KWL pentru fiecare tema din unitate

• Diagrama Venn

• Descriptori pentru verificarea problemelor

• Grilă verificare creativitate

• Jurnale foto şi video

• Chestionar final de colaborare

• Formular de reacţie la prezentare

• Jurnalul de reflecţie, completat pentru fiecare lecţie

• chestionar ”Şi mie îmi pasă!”

• Prelucrare chestionar ”Şi mie îmi pasă!”

• Linia vietii proiectului meu

• Fisele de lucru completate

• Testele de evaluare
Metode de diseminare folosite 
 - prezentarea proiectului si a produselor în sedinte ale Consiliului Profesoral, activitãti de
formare continuã, sedinte cu pãrintii, activitãti extra scolare cu elevii sau cu diverse alte
prilejuri sau manifestãri din calendarul ecologic, în cadrul cercului ECO-TUR, în cadrul
întâlnirilor cu şcoli partenere;
- popularizare pe site-ul şcolii şi în presa loca

Impactul 
A fost o experientã pozitivã castigatã de cãtre profesori si elevi avand posibilitatea de a analiza
si compara metoda predării prin proiect integrat cu metodele tradiţionale de predare-învăţare.

Caracterul inovator 

Integrarea în activitãtile scolare de noi metode didactice si pedagogice cu caracter formativ si

practic aplicativ care conduc la o eficientã si calitate mai bunã în învãtãmant.
Continuitatea proiectului
 Aplicarea metodei proiectului la alta clase
 Oferirea de exemple de buna practica pentru elevi si profesori
 Organizarea unor traininguri cu participarea unor specialisti
 stagii de fornare oferite elevilor implicatii in proiect
 Crearea unei biblioteci virtuale in care elevii sa aiba acces la toare produsele multimedia
realizate in timpul experimentelor didactice
 Lansarea unor concursueri media care sa-i provoace pe tineri sa realizeze productii audio-video

Concluzii
Scopul realizarii unor e-portofolii este
- de a demonstra procesul de dezvoltare a unei compentente a elevilor de-a lungul timpului.
- de a crea o colectie de produse personale importante pe o tema data
- de a furniza informatii pentru evaluarea calitativa a intregii clase
- de a realiza o colectie de produse care sa demonstreze pregatirea pentru trecerea la un nivel
superior de invatare
Surse Internet
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Resurse_naturale
 http://www.iatp.md/mediu-sanatate/aerul.html
 http://www.responsabilitatesociala.ro/studii-de-caz-csr/mol-romania/spatii-verzi.html
 http://www.e-scoala.ro/ecologie/index.html/
 http://www.ecomagazin.ro/ecoeducatia-ecologica/
 http://www.societatedurabila.ro/index.php?id=37
 http://chimie-cb-lic2.wik.is
 http://chimie7-cb.21classes.com
 motorul de cautare Google

Bibliografie
 Pălăşan, Toader; Crocnan, Daniel Ovidiu; Huţanu, Elena - Interdisciplinaritatea şi integrare – o
nouă abordare a ştiinţelor în învăţământul preuniversitar, în Revista Formarea continuă a
C.N.F.P. din învăţământul preuniversitar, Bucureşti, 2003
 Stanciu, Mihai – Reforma conţinuturilor învăţământului, Iaşi, Polirom, 1999
 Văideanu, George – Interdisciplinarite, U.N.E.S.C.O. , 1975
 Văideanu, George – Educaţia la frontiera dintre milenii, Bucureşti , E.D.P. , 1988
 Paloma Petrescu, Viorica Pop, Transdisciplinaritatea – o nouă abordare a situaţiilor de învăţare,
Editura Didactică şi Pedagogică, bucureşti 2007
 Marin Manolescu, Curriculum – teorie şi practică